Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atacul Vascular Cerebral - Simptome Si Tratament - CENTROKINETIC
Atacul Vascular Cerebral - Simptome Si Tratament - CENTROKINETIC
Articol scris de: DR. GEORGIANA TACHE (https://centrokinetic.ro/despre-noi/echipa-centrokinetic/georgiana-tache), Medic primar recuperare
medicala (https://centrokinetic.ro/despre-noi/contact)
In Romania, Accidentele Vasculare Cerebrale (AVC) sunt cauza numarul unu de mortalitate la adulti, situandu-se la acelasi nivel cu bolile coronariene,
motiv pentru care au devenit o problema de sanatate publica. Vestea buna este ca accidentele vasculare cerebrale pot fi tratate si prevenite. Fiind o
urgenta medicala, tratamentul prompt este crucial. Actiunea timpurie poate minimiza afectarea creierului si complicatiile potentiale.
Fiind o urgenta medicala, tratamentul prompt este crucial. Actiunea timpurie poate minimiza afectarea creierului si complicatiile potentiale.
Atacul vascular cerebral - informatii generale
Ce este atacului vascular cerebral
Simptomele atacului vascular cerebral
Starile de amorteala sau paralizie ale fetei, piciorului, bratului
Confuzia si starile de ameteala
Durerile de cap severe
Tulburarile de echilibru, mers, vedere, vorbire, intelegere
Febra, convulsiile si greata
Starea de inconstienta
Tipuri de atac vascular cerebral
Atac vascular cerebral ischemic
Atac vascular cerebral embolic
Atac vascular cerebral trombotic
Cauzele atacului vascular ischemic (https://centrokinetic.ro/main.php?
module=adminarticle&action=edit&id=283#Cauzele_atacului_vascular_ischemic)
Ateroscleroza
Fibrilatia atriala
Afectiuni ale valvelor cardiace
Defectul congenital cardiac
Tulburari de coagulare a sangelui
Boala celulara
Coagularea sangelui si anomaliile proteinelor
Infarctul miocardic
Interventiile chirurgicale
Cauzele atacului vascular cerebral hemoragic
Hipertensiunea arteriala
Traumatismele craniene
Anevrismul cerebral
Iradierea terapeutica
Tulburarile degenerative ale vaselor sangvine
Atac vascular cerebral tranzitor
Factorii de risc in AVC
Diabetul
Hipertensiunea
Nivelul crescut de colesterol
Afectiuni cardiace
Fumatul
Supraponderabilitatea
Alti factori de risc pentru atacul vascular cerebral
Factori de risc care nu pot fi preveniti
Complicatiile AVC-ului
Cand trebuie sa mergeti la medic?
Metode de diagnostic pentru AVC
Anamneza pacientului
Testele imagistice
Analize de sange
Consecintele accidentului vascular cerebral
Cum se trateaza accidentul vascular cerebral
Primul ajutor in caz de atac vascular cerebral
Apelarea numarului de urgenta 112
Aplicarea testului FAST
Tratamentul medicamentos pentru atacul vascular cerebral
Medicatia pentru atacul vascular cerebral ischemic
Medicatia pentru atacul vascular cerebral hemoragic
Interventia chirurgicala pentru atacul vascular cerebral
Endarterectomie carotidiana
Embolizare endovasculara
Repararea vaselor sangvine
Drenarea sangelui din interiorul creierului
Montarea unui stent
Recuperarea dupa atacul vascular cerebral
Durata si ritmul recuperarii dupa atacul vascular cerebral
Tratamentul medicamentos
Fizioterapia
Kinetoterapia
Asistenta psihologica si logopedica
Dieta alimentara
Reducerea aportului de grasimi saturate
Reducerea colesterolului
Cum se poate preveni accidentul vascular cerebral
Stil de viata sanatos
Miscare fizica
Regimul alimentar sanatos
Renuntarea la fumat
Reducerea consumului de alcool, cafea
Mentinerea unei greutati echilibrate
Odihna
Control medical periodic
Pastrarea glicemiei si colesterolului in limite normale
Acest articol a fost scris de catre dna dr. Georgiana Tache (https://centrokinetic.ro/despre-noi/echipa-centrokinetic/georgiana-tache), medic
primar de recuperare cu peste 30 de ani de experienta, vicepresedinta Societatii Romane de Reabilitare Medicala.
POTI FACE AICI PROGRAMARE pentru o consultatie sau o evaluare, in vederea inceperii programului tau de tratament si recuperare.
(https://centrokinetic.ro/despre-noi/contact)
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Modul in care o persoana este afectata de accidentul vascular cerebral depinde de locul in care apare accidentul cerebral in creier, si de cat de mult
este afectat creierul. De exemplu, cineva care a avut un accident vascular cerebral mic poate avea doar probleme minore, cum ar fi slabiciunea
temporara a unui brat sau a unui picior. Persoanele care au accidente vasculare cerebrale majore pot fi paralizate permanent pe o parte a corpului,
sau isi pierd capacitatea de a vorbi. Unii oameni se recupereaza complet din accident vascular cerebral, dar mai mult de 2/3 dintre supravietuitori vor
avea un anumit tip de dizabilitate.
De asemenea, este posibil ca o parte a fetei sa fie inclinata: din nou, partea afectata a creierului determina care parte a fetei indica acest simptom de
accident vascular. Daca coltul gurii sau al ochiului este brusc cazut, sau pacientul nu-si poate controla expresiile faciale pe ambele parti ale fetei,
trebuie mers de urgenta la camera de urgenta.
Un accident vascular cerebral poate provoca amorteala si senzatie redusa in anumite parti ale corpului. Acest lucru poate fi dureros. Uneori
vatamarea creierului poate afecta si capacitatea de a simti temperatura.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Cel mai frecvent tip de cefalee este o durere de cap de tip tensiune.
Daca pacientul are oricare dintre urmatoarele simptome cu cefalee, este posibil sa sufere un accident vascular cerebral:
Un alt simptom al accidentului vascular cerebral, dar mai putin frecvent este dispraxia, care se intampla atunci cand pacientul nu poate controla
muschii necesari pentru a realiza un discurs clar. Muschii care controleaza vorbirea pot fi slabiti sau paralizati si nu pot fi miscati asa cum se doreste.
La fel ca slabiciunea sau amorteala membrelor, problemele de vedere sunt de obicei unilaterale. Dar in loc sa piarda vederea la un singur ochi, este
mai probabil ca pacientul sa piarda acelasi camp de vizibilitate la ambii ochi (de exemplu, niciun ochi nu poate sa vada la stanga). Acest lucru se
datoreaza faptului ca globul ocular si nervul optic sunt bine, dar problema apare la procesarea informatiei in creier.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Atacul vascular cerebral poate provoca atat ameteli cat si o pierdere de coordonare. Daca pacientul sufera amorteala sau slabiciune intr-un picior, va
avea probleme la mersul pe jos sau pur si simplu ii va fi greu sa stea in picioare. Acesta poate fi un simptom neurologic alarmant.
Febra, convulsiile si greata
In cazul unui accident vascular cerebral, exista un risc crescut de a trece printr-o criza convulsiva. Un accident vascular cerebral determina sa se
raneasca. Vatamarea creierului are ca rezultat formarea tesutului cicatrizat, care afecteaza activitatea electrica din creier. Intreruperea activitatii
electrice, poate duce la convulsii.
Persoanele care au avut un accident vascular cerebral hemoragic sunt mai susceptibile de a avea convulsii dupa un accident vascular cerebral, decat
cei care au avut un accident vascular cerebral ischemic. De asemenea, exista un risc crescut de convulsii daca accidentul vascular cerebral este sever,
sau apare in interiorul cortexului cerebral al creierului.
Greata, febra si varsaturile care apar brusc sunt alte simptome care pot defini un atac vascular cerebral.
Starea de inconstienta
Daca ati avut episoade scurte de pierdere a constienteic, atunci este posibil sa fi avut un atac ischemic tranzitor (AIT). Atacul ischemic tranzitor
este temporar si este provocat de pierderea tranzitorie a aportului de sange sau a oxigenarii creierului.
Daca ignorati simptomele unei scurte pierderi de constiinta, este posibil sa va indreptati spre un accident vascular cerebral ischemic acut. 33% dintre
pacientii cu atacuri ischemice tranzitorii au un accident vascular cerebral ischemic in decurs de 1 an, daca nu se iau masuri preventive.
Diagnosticul precoce si studiile RMN ajuta la identificarea cauzei care a provocat starea de inconstienta.
Cu toate acestea, accidentele vasculare cerebrale pot fi, de asemenea, cauzate de o sangerare in sau in jurul creierului. Acesta este un accident
vascular cerebral hemoragic.
Un atac ischemic tranzitor sau AIT este, de asemenea, cunoscut ca un mini-accident vascular cerebral. Este la fel ca un accident vascular cerebral,
cu exceptia faptului ca blocajul care opreste circulatia sangelui in creier este temporar.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Atac vascular cerebral embolic: in acest caz, un cheag se formeaza intr-o parte a corpului, adesea in inima, si incepe sa pluteasca prin vasele de
sange. De asemenea, o acumulare de colesterol, grasime sau alte substante din artere s-ar putea rupe si deplasa in sange.
In cele din urma, cheagul sau acumularea de colesterol se fixeaza intr-un mic vas de sange din creier. Atunci cand se blocheaza, fluxul de sange in
zona respectiva se opreste.
Ischemia globala, care este un tip mai sever de accident vascular cerebral ischemic, se intampla atunci cand fluxul de oxigen catre creier este mult
redus sau complet oprit. Acest lucru este de obicei cauzat de un atac de cord, dar poate fi provocat si de alte afectiuni sau conditii, cum ar fi otravirea
cu monoxid de carbon.
Ateroscleroza
Un accident vascular cerebral ischemic apare ca rezultat al aterosclerozei, care este o afectiune in care depozitele grase sau placa se acumuleaza in
vasele de sange ale organismului. Atunci cand placa se colecteaza intr-un singur loc poate impiedica sangele sa treaca prin organele vitale.
Uneori, un cheag de sange se poate deplasa prin vasele de sange si se poate lipi de o ingrosare a placilor, ceea ce creeaza un blocaj. Daca una dintre
arterele carotide devine blocata cu placa, aceasta poate duce la aparitia unui accident vascular cerebral. Ateroscleroza nu are niciun simptom, iar
multi oameni nu stiu ca au aceasta afectiune pana cand au un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
Fibrilatia atriala
Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca (batai neregulate ale inimii) care pot intrerupe fluxul normal de sange.
Aceasta intrerupere inseamna un risc de formare de cheaguri de sange si accident vascular cerebral. Fibrilatia atriala poate fi temporara (poate sa
apara si sa dispara), sau poate fi permanenta. Cu toate acestea, cu o ingrijire medicala adecvata, pacientul poate duce o viata normala si activa.
valvele se pot scurge: valva nu se inchide suficient de ferm pentru a preveni scurgerea sangelui din camera prin valva.
valvele se pot ingusta: deschiderea valvei este ingustata si nu se poate deschide complet, restrictionand fluxul sanguin intre camere.
valvele cardiace se pot scurge si ingusta in acelasi timp si este posibil ca mai multe valve sa fie afectate.
Boala celulara
Boala celulara este una dintre cele mai frecvente afectiuni ereditare ale sangelui. Este o boala care provoaca o afectiune numita „secera” a celulelor
rosii din sange. Persoanele cu boala celulara au de 2-3 ori mai multe sanse de a suferi un accident vascular cerebral decat persoanele care nu sufera
de aceasta boala. De asemenea, o persoana cu boala celulara este mai probabil sa experimenteze un accident vascular cerebral la o varsta mai mica
decat persoanele care nu sufera de boala de celulara.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Majoritatea persoanelor cu boala de celule secera sunt diagnosticate in timpul copilariei si, de obicei, sunt constiente ca au boala cu multi ani inainte
de a suferi un accident vascular cerebral.
Infarctul miocardic
Atacul de cord, denumit si infarct miocardic (decesul muschiului cardiac din cauza lipsei de sange) este de obicei un eveniment dureros caracterizat
printr-o durata a respiratiei scurta si o presiune in piept.
Daca infarctul dauneaza muschiului inimii, atunci miscarea musculara cardiaca slaba poate duce la insuficienta cardiaca. Intr-un atac de cord major,
poate exista o lipsa de alimentare cu sange adecvata a creierului. Astfel, o persoana poate experimenta un accident vascular cerebral in acelasi timp
cu un atac de cord.
Accidentul vascular cerebral pe termen lung dupa un atac de cord este unul dintre efectele adverse cunoscute ale acestei afectiuni. Acesta este
motivul pentru care unul dintre aspectele importante ale asistentei post-infarct miocardic include abordarea prevenirii accidentului vascular
cerebral, care vizeaza mentinerea nivelului sanatos de colesterol si a tensiunii arteriale in intervalul recomandat.
Interventiile chirurgicale
Atacurile vasculare cerebrale care au loc in timpul sau la scurt timp dupa interventia chirurgicala pot fi devastatoare, ducand la mai multe zile de
spitalizare, la riscuri crescute de deces sau de invaliditate pe termen lung.
Pentru cele mai multe interventii chirurgicale, riscul de accident vascular cerebral perioperator este mai mic de 1%. Dar riscul poate fi de 5% pentru
interventii chirurgicale pentru cap si tumori la gat si intre 2 si 10% pentru diferite interventii chirurgicale cardiace.
Cea mai frecventa cauza de accident vascular cerebral perioperator este formarea unui cheag de sange. In gestionarea pacientilor operati, medicii
trebuie sa echilibreze riscul de accident vascular cerebral fata de riscul unor complicatii hemoragice semnificative. Studiile au constatat ca pentru
multe interventii chirurgicale, inclusiv pentru procedurile cardiovasculare, beneficiile acordarii de aspirina pacientilor (un diluant sanguin) depasesc
riscul de sangerare.
Hipertensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala poate duce la complicatii severe si creste riscul de boli de inima, accident vascular cerebral si deces.
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sange asupra peretilor vaselor de sange. Aceasta depinde de efortul depus de inima si de rezistenta
vaselor de sange.
Tensiunea arteriala ridicata dauneaza arterelor intregului corp si creeaza conditii in care acestea pot exploda sau se pot infunda usor. Arterele slabe
din creier, care rezulta din tensiunea arteriala ridicata, cresc riscul pentru accident vascular cerebral, de aceea tinerea sub control a tensiunii
arteriale este esentiala pentru a reduce sansele de a avea un accident vascular cerebral.
Traumatismele craniene
Traumatismul cranian apare atunci cand o lovitura la cap provoaca modificari ale functiei creierului unei persoane. Traumatismele pot aparea din
vatamari precum caderi, accidente rutiere si violenta. Cand sunt severe, traumele pot provoca hemoragie in diferite compartimente intracraniene,
contuzie cerebrala si edem cerebral.
Anevrismul cerebral
Un anevrism este un punct slab intr-un vas de sange care poate aparea oricand pe parcursul vietii. O data cu inaintarea in varsta, anevrismul se
dezvolta. Tensiunea arteriala ridicata si arteroscleroza accelereaza acest proces. Daca anevrismul se rupe, acesta creeaza o hemoragie.
Iradierea terapeutica
Persoanele cu tumori cerebrale primesc de multe ori radiochirurgie stereotactica (radiatii administrate intr-o singura doza mare). Efectele secundare
ale acestei terapii depind de zona in care are loc radiatia. Unele reactii adverse pot aparea rapid, dar altele ar putea sa se manifeste chiar si dupa 1-2
ani.
Vasculopatie indusa de radiatie: tratamentul prin radioterapie pentru cancerele capului si gatului poate duce la toxicitate intarziata la nivelul
sistemului nervos. Celulele creierului pot fi afectate, dar se crede ca leziunile vaselor de sange se dezvolta.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Simptomele unui AIT pot dura doar cateva minute sau pana la cateva ore si se pot rezolva in decurs de 24 de ore. Daca dureaza mai mult de 24 de
ore, aceasta afectiune este diagnosticata ca un accident vascular cerebral.
Un atac vascular cerebral tranzitor creste riscul de a avea un accident vascular cerebral complet, astfel incat un AIT reprezinta un avertisment clar ca
un accident vascular cerebral mai sever ar putea urma.
Diabetul
Persoanele cu diabet de tip 1 si de tip 2 sunt expuse riscului de accident vascular cerebral. Nu exista niciun tratament pentru diabet, dar cu
medicamente si o dieta adecvata se poate mentine un nivel sanatos de zahar in sange. Acest lucru reduce complicatiile cum ar fi atac de cord,
accident vascular cerebral, leziuni ale organelor si leziuni ale nervilor.
Hipertensiunea
Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral. Tensiunea arteriala se refera la
presiunea din interiorul arterelor. Tensiunea arteriala normala este de aproximativ 120/80, in timp ce tensiunea arteriala ridicata este de 120/80
pana la 140/90. Tensiunea arteriala ridicata este atunci cand tensiunea arteriala este in mod constant peste 140/90 (hipertensiune).
Hipertensiunea poate determina, de asemenea, ingrosarea peretilor arteriali, ducand la ingustarea si eventual blocarea vasului (accident vascular
cerebral ischemic). In ateroscleroza, presiunea sangelui dumneavoastra de pompare ar putea „indeparta” resturile de pe peretii arterelor
deteriorate. Resturile circulante (numite emboli) pot provoca un accident vascular cerebral prin depunere si blocarea unui vas de sange in creier.
Fumatul
Fumatul poate dubla sau chiar cvadrupla riscul de accident vascular cerebral. Unele substante chimice din fumul de tigara (cum ar fi nicotina si
monoxidul de carbon) accelereaza procesul de ateroscleroza (ingustarea arterelor). Exista mai multe sanse de formare a cheagurilor, deoarece
fumatul ingroasa sangele si face factorii de coagulare, cum ar fi plachetele, mult mai „lipiciosi”. Fumul de tigara forteaza arterele sa se stranga (sa se
ingusteze), ceea ce ingreuneaza deplasarea prin vase a sangelui ingrosat.
Supraponderabilitatea
Asa cum fumatul poate creste sansele de a avea cancer pulmonar, excesul de greutate poate creste foarte mult sansele de a avea un accident
vascular cerebral. Din cauza excesului de grasime din organism, este posibil sa apara inflamatia, ceea ce determina un flux sanguin scazut si blocaje
potentiale, doua cauze majore de accident vascular cerebral.
Diverse studii arata ca dieta este un factor important de risc in dezvoltarea accidentului vascular cerebral. Fiind supraponderali sau obezi poate
creste riscul de accident vascular cerebral. Prea multa grasime corporala poate contribui la hipertensiunea arteriala si colesterolul ridicat si poate
duce la boli de inima si diabet zaharat de tip 2.
Daca nu va puteti mentine greutatea in limitele recomandate, adresati-va unui medic sau unui dietetician pentru ajutor!
Complicatiile AVC-ului
Majoritatea AVC-urilor provoaca complicatii si dizabilitati care pot fi temporare sau permanente. Depinde foarte mult de zona care a fost afectata, de
puterea si intensitatea accidentului vascular cerebral, dar si de durata cat creierul a fost privat de oxigen.
Iata care sunt cele mai intalnite complicatii care apar dupa un AVC:
paralizie sau pierderea miscarilor musculare: poate fi vorba de paralizie totala, sau care poate afecta doar o parte a corpului. De regula, este
afectata o jumatate a corpului, uneori chiar si fata, nu doar trunchiul si membrele de pe o parte. Acest lucru inseamna pierderea mobilitatii
muschilor in zona afectata, cu incapacitatea de a mai face miscarile normale, cu restrictionarea mersului si imposibilitatea realizarii miscarilor
simple pentru igiena zilnica.
dificultatea in vorbire sau la inghitire: cand este afectata o jumatate a corpului, gura are de suferit, iar limbajul se realizeaza greoi. Sunt
persoane la care muschii fetei se lasa asimetric si isi mentin aceasta pozitie dupa un AVC, iar limbajul este inteligibil. Uneori si masticatia si
inghitirea au de suferit, pacientul fiind nevoit sa se adapteze, in caz contrar riscand sa se inece la fiecare inghititura de apa sau de mancare.
tulburari de memorie sau pierderi de memorie si de concentrare: creierul este afectat si neuronii care au murit si care erau raspunzatori
de partea de memorie nu mai pot fi recuperati. Pacientul nu se poate concentra de cele mai multe ori, nu isi aminteste uneori momente ale
zilei, alteori se comporta ca un bolnav diagnosticat cu Alzheimer.
tulburari comportamentale: uneori pacientii au probleme in gestionarea emotiilor, a frustrarilor, pot deveni retrasi si chiar pot suferi de
depresie. De cele mai multe ori, cei care au suferit un AVC puternic isi schimba temperamentul si nu mai au personalitatea de dinaintea
accidentului.
amorteala si furnicaturi: acestea sunt senzatiile pe care le descriu cei cu AVC, alaturi de dureri ale oaselor, muschilor si ale articulatiilor.
Anamneza pacientului
Diagnosticul clinic al accidentului vascular cerebral este dat, de obicei, dupa efectuarea de catre medic a unui examen fizic si colectarea informatiilor
legate de istoricul medical al pacientului. In timp ce viteza este importanta in stabilirea diagnosticului, este de asemenea important sa se stie
circumstantele care au adus pacientul la camera de urgenta. De exemplu, medicul trebuie sa afle daca acesta a inceput sa vorbeasca neclar cu o ora
in urma sau daca acest simptom a aparut cu o seara in urma.
Ai o problema de mobilitate si vrei sa te ajutam? Raspunda-ne la cateva intrebari si vezi care este recomandarea Centrokinetic.
(https://centrokinetic.ro/recomandare)
Diagnosticul trebuie sa se faca urgent si sa se determine daca tratamentul cu medicamente trombolitice (medicamente care elimina cheaguri) pentru
a „inversa” accidentul vascular cerebral reprezinta o posibilitate. Intervalul de timp pentru interventie este mic, 3-4 ore de la aparitia simptomelor.
Din acest motiv, membrii familiei sau martorii sunt esentiali pentru confirmarea informatiilor, mai ales daca pacientul nu este complet constient sau
are un deficit de vorbire.
Medicul va dori sa stie daca pacientul a suferit leziuni la nivelul capului. Este important sa cunoasca date despre istoricul personal si familial al bolilor
de inima, al atacului ischemic tranzitor si al accidentului vascular cerebral.
Testele imagistice
Tomografie computerizata (CT). o scanare CT utilizeaza o serie de raze X pentru a crea o imagine detaliata a creierului. O scanare CT poate arata o
hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral si alte afectiuni. Medicii pot injecta un colorant in sange pentru a vedea in detaliu vasele de
sange din gat si creier (angiografie computerizata tomografica). Exista diferite tipuri de scanari CT pe care medicul dumneavoastra le poate utiliza in
functie de situatia pacientului.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). un RMN utilizeaza unde radio si magneti pentru a crea o vizualizare detaliata a creierului. Un RMN poate
detecta tesutul cerebral afectat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale. Medicul poate injecta un colorant intr-un vas de
sange pentru a vedea arterele si venele si pentru a evidentia fluxul de sange (angiografia prin rezonanta magnetica, sau venografia cu rezonanta
magnetica).
Ultrasonografia carotidiana.in acest test, undele sonore creeaza imagini detaliate ale interiorului arterelor carotide din gat. Acest test arata
acumularea de depozite grase (placi) si fluxul de sange in arterele carotide.
Angiograma cerebrala. in acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat si il ghideaza prin
arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Apoi medicul dumneavoastra injecteaza un colorant in vasele de sange pentru a le face vizibile
sub imaginea cu raze X. Aceasta procedura ofera un tablou detaliat al arterelor de la nivelul creierului si gatului.
Ecocardiograma. o ecocardiograma utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiograma poate gasi o sursa de
cheaguri in inima, care s-ar fi putut deplasa de la inima la creier si ar fi cauzat accidentul vascular cerebral.
Ecocardiograma transesofagiana. in acest test, medicul introduce un tub flexibil, cu un dispozitiv mic (traductor) atasat in esofag. Deoarece esofagul
este in spatele inimii, o ecocardiograma transesofagiana poate crea imagini clare si detaliate cu ultrasunete ale inimii si ale cheagurilor de sange
existente.
Analize de sange
Se pot efectua mai multe teste de sange, care informeaza echipa de ingrijire cat de repede se incheaga sangele, daca nivelul de zahar din sange este
anormal de mare sau scazut, daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului sau daca exista o infectie. Gestionarea timpului de
coagulare a sangelui si nivelurile de zahar si alte substante chimice cheie fac parte din ingrijirea pentru accidentul vascular cerebral.
Daca pacientul prezinta simptome cum ar fi confuzia si vorbirea neclara, medicul ar putea efectua un test de zahar in sange. Acest lucru se datoreaza
faptului ca discursul neclar si confuzia sunt, de asemenea, simptomele unui nivel scazut de zahar din sange.
Persoana care a suferit un accident vascular cerebral este normal sa sufere schimbari in starea de spirit si personalitate. Unele modificari emotionale
pot fi cauzate de deteriorarea creierului in urma accidentului vascular cerebral, dar pot aparea si o serie de emotii, precum si depresie, ca raspuns la
afectiune.
Depresia este frecventa in primul an dupa un accident vascular cerebral si este deosebit de comuna la persoanele care au probleme cu intelegerea,
gasirea de cuvinte si comunicarea (afazie), dupa un astfel de accident.
Dupa un accident vascular cerebral, oamenii pot suferi, de asemenea, de anxietate (un stres mai puternic).
Abilitatile de gandire si memorie sunt, de asemenea, cunoscute ca abilitati cognitive. Abilitatile cognitive pot fi afectate de starea emotionala sau de
oboseala, dar un accident vascular cerebral poate provoca, de asemenea, modificari cognitive diferite.
Cum se trateaza atacul vascular cerebral
Tratamentul pentru accident vascular cerebral vizeaza de asemenea, prevenirea potentialelor probleme pe care le poate provoca. Tratamentul
pentru accident vascular cerebral a avansat in ultimii 10 ani, dar optiunile sunt inca destul de limitate. In ansamblu, cheia pentru tratamentul
accidentului vascular cerebral consta in diagnosticarea acestuia cat mai curand posibil, imediat dupa inceperea simptomelor.
Tratamentul eficient al accidentului vascular cerebral poate preveni dizabilitatea pe termen lung si poate salva vieti.
Tratamentele specifice recomandate depind de cauza accidentului vascular cerebral:
un cheag de sange care obstructioneaza fluxul de sange catre creier (accident vascular cerebral ischemic).
sangerare in sau in jurul creierului (accident vascular cerebral hemoragic).
Tratamentul implica, de obicei, administrarea unui sau mai multor medicamente diferite, desi unele persoane pot avea nevoie si de interventii
chirurgicale.
Nu ezitati sa solicitati ajutor medical de urgenta pentru cineva care sufera un accident vascular cerebral. Daca este suspectat un accident vascular
cerebral, sunati la 112! Tratamentul rapid are potentialul de a face o mare diferenta in ceea ce priveste rezultatul si recuperarea.
Aplicarea testului FAST
FAST este o modalitate usoara de a va aminti si de a identifica cele mai frecvente simptome de accident vascular cerebral.
POTI FACE AICI PROGRAMARE pentru o consultatie sau o evaluare, in vederea inceperii programului tau de tratament si recuperare.
(https://centrokinetic.ro/despre-noi/contact)
Unele dintre aceste medicamente trebuie luate imediat si numai pentru o perioada scurta de timp, in timp ce altele pot fi initiate numai dupa ce
accidentul a fost tratat si poate fi necesar sa fie luate pe termen lung.
Tromboliza: atacurile ischemice pot fi adesea tratate prin injectarea unui medicament numit alteplaza, care dizolva cheagurile de sange si
restabileste fluxul de sange catre creier. Aceasta utilizare a medicamentelor antitrombotice este cunoscuta sub numele de tromboliza.
Alteplaza este cea mai eficienta metoda de tratament daca se incepe cat mai curand posibil, dupa aparitia accidentului vascular cerebral. Nu
este recomandat in general daca au trecut mai mult de 4-5 ore, deoarece nu este clar cat de benefica este atunci cand este utilizata dupa acest
timp. Inainte ca alteplaza sa poata fi utilizata, este foarte important ca o scanare cerebrala sa fie efectuata pentru a confirma diagnosticul unui
accident vascular cerebral ischemic. Acest lucru se datoreaza faptului ca medicamentul poate face ca sangerarea care apare in accidentele
hemoragice sa fie mai grava.
Antiplachetare: majoritatea oamenilor primesc o doza obisnuita de aspirina. Pe langa faptul ca este un analgezic, aspirina este un antiagregant
care reduce sansele de formare a unui alt cheag. In plus fata de aspirina, sunt disponibile si alte medicamente antiagregante, cum ar fi
clopidogrelul si dipiridamolul.
Anticoagulante: unii oameni pot primi un anticoagulant pentru a reduce riscul de aparitie a altor cheaguri de sange in viitor. Anticoagulantele
previn formarea cheagurilor de sange prin schimbarea compozitiei chimice a sangelui, intr-un mod care impiedica aparitia cheagurilor.
Warfarina, apixabanul, dabigatranul, edoxabanul si rivaroxabanul sunt exemple de anticoagulante pentru utilizare pe termen lung. Exista, de
asemenea, un numar de anticoagulante numite heparine care pot fi administrate numai prin injectare si sunt utilizate pe termen scurt.
Antihipertensive: daca tensiunea arteriala este prea mare, se pot oferi medicamente care sa o reduca. Medicamentele utilizate in mod obisnuit
includ: diuretice tiazidice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, alfa-blocante.
Activatorul de plasminogen tisular (APT): este singurul medicament pentru accident vascular cerebral care sparge cu adevarat un cheag de
sange. Acesta este utilizat ca un tratament de urgenta in timpul unui accident vascular cerebral. Pentru acest tratament, ATP este injectat intr-o
vena sau artera, astfel incat sa ajunga rapid la cheagul de sange. ATP nu este folosit pentru toata lumea. Persoanelor cu risc crescut de
sangerare in creier nu li se administreaza APT.
Statina: daca nivelul colesterolului din sange este prea mare, se recomanda un medicament cunoscut sub numele de statina. Statinele reduc
nivelul colesterolului din sange prin blocarea unei substante chimice (enzima) din ficat, care produce colesterol. Este posibil sa se ofere o
statina chiar daca nivelul colesterolului nu este deosebit de ridicat, deoarece poate ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral
indiferent de nivelul colesterolului.
Daca pacientul ia anticoagulante inainte de a avea accident vascular cerebral, este posibil sa aiba nevoie de tratament pentru a inversa efectele
medicamentelor, si pentru a reduce riscul de hemoragie ulterioara.
Multi medici prescriu medicamente anti-convulsii ca masura de protectie. Acest medicament poate fi continuat timp de sase luni sau mai mult dupa
un accident vascular cerebral. In cazul hemoragiei subarahnoide, care provoaca de obicei spasme ale arterelor apropiate de locul sangerarii,
medicamentele pot fi utilizate pentru a preveni ingustarea arterelor atunci cand acestea sunt in spasme.
Procedurile neurochirurgicale utilizate pentru tratarea accidentului vascular cerebral si a cheagurilor de sange includ:
proceduri simple si complexe de bypass intracranian (chirurgie pentru arterele blocate in interiorul craniului);
craniotomie (operatie craniana) si decompresie hemisferica (interventie chirurgicala pentru diminuarea presiunii asupra creierului) daca un
accident vascular cerebral afecteaza o arie larga a creierului;
endarterectomia carotidiana pentru eliminarea depozitelor grase din interiorul arterelor gatului;
chirurgie pentru tratarea unui perete arterial bombat;
chirurgie pentru a elimina o malformatie arteriovenoasa (MAV), o incurcatura anormala a venelor si arterelor;
radiochirurgie stereotactica (radioterapie avansata) pentru a trata MAV care nu pot fi inlaturate in siguranta prin interventie chirurgicala;
operatie minim invaziva prin vasele de sange, utilizata pentru a trata anevrisme intracraniene, MAV si vasele de sange blocate.
Endarterectomie carotidiana
Unele accidente ischemice sunt cauzate de ingustarea unei artere in gat numita artera carotida, care transporta sange in creier. Ingustarea, numita
stenoza carotida, este cauzata de acumularea de placi grase.
Daca stenoza carotidiana este deosebit de severa, chirurgia poate fi folosita pentru a debloca artera. Aceasta se face folosind o tehnica chirurgicala
numita endarterectomie carotida. Aceasta presupune ca medicul sa faca o taietura (incizie) in gat, pentru a deschide artera carotida si a elimina
depozitele de grasime.
Embolizare endovasculara
Embolizarea endovasculara (EE) este o procedura chirurgicala invaziva. Este folosita pentru a trata vasele de sange anormale gasite in creier, precum
si in alte zone ale corpului. Aceasta procedura reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala deschisa si blocheaza vasele de sange pentru a
reduce fluxul de sange dintr-o zona afectata.
In embolizarea endovasculara, medicul introduce un tub lung si subtire (cateter) intr-o artera a piciorului si il conduce prin vasele de sange spre
creier, folosind imagistica cu raze X. Chirurgul pozitioneaza cateterul intr-una din arterele alimentare spre malformatia arteriovenoasa si injecteaza
un agent de embolizare (cum ar fi particule mici sau o substanta asemanatoare lipiciului), pentru a bloca artera si pentru a reduce fluxul de sange in
malformatia arteriovenoasa.
Repararea vaselor sangvine
Repararea anevrismului cerebral este o procedura chirurgicala utilizata pentru a trata un vas de sange infundat in creier, care prezinta riscul ruperii.
Un anevrism apare atunci cand peretele unui vas de sange se subtiaza. Multe anevrisme raman nedetectate, deoarece este posibil ca cineva sa nu
aiba simptome pana nu se rup.
Un anevrism al creierului ar putea duce la accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale daca nu este tratat. Daca medicul dumneavoastra constata
un anevrism care nu s-a rupt, probabil va recomanda sa il reparati cat mai repede posibil.
Operatia vaselor de sange este folosita fie pentru a indeparta o malformatie arteriovenoasa, fie pentru a distruge vasele de sange instabile din
interiorul acesteia.
Chirurgia deschisa a creierului care implica o craniotomie (craniul este deschis pentru a avea acces la creier) este folosita in cazurile in care MAV
poate fi accesata relativ usor. Tehnicile microchirurgicale sunt utilizate pentru a elimina MAV, reducand alimentarea cu sange. Angiografia cerebrala
este apoi utilizata pentru a verifica fluxul sanguin prin vasele de sange care sunt lasate, pentru a se asigura ca MAV este complet indepartata.
Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale pentru a drena sangele din interiorul creierului. Un tip implica indepartarea unei bucati din craniu
(cunoscuta sub numele de craniotomie). Alte tipuri de interventii chirurgicale implica efectuarea de gauri mici in craniu si apoi scurgerea sangelui si a
oricaror cheaguri cu ajutorul unui ac sau al unui endoscop (o camera telescopica foarte mica, asemanatoare tubului). Alte proceduri implica folosirea
tomografiei computerizate pentru a afla unde este sangerarea, si apoi o piesa speciala pentru a aspira sangele si cheagurile.
Montarea unui stent
Un stent este un tub mic pe care medicul il poate introduce intr-un pasaj blocat pentru a-l mentine deschis. Stentul restabileste fluxul de sange sau
alte fluide, in functie de locul in care este plasat. Stenturile sunt realizate din metal sau plastic. Grafturile de stent sunt stenturi mai mari, utilizate
pentru arterele mai mari.
Stenturile pot fi, de asemenea, utile pentru a preveni ruperea anevrismelor in creier, aorta sau alte vase de sange.
De obicei, medicul introduce un stent utilizand o procedura minim invaziva. In timpul procedurii, medicul poate utiliza, de asemenea, o tehnica de
imagistica numita angiograma, pentru a ajuta ghidarea stentului prin vas.
Tratamentul medicamentos
Daca o persoana a avut un accident vascular cerebral, exista o sansa de 25% -35% de a avea un al doilea. Medicul va folosi medicamente pentru a
reduce aceste cote.
Va trebui controlata tensiunea arteriala ridicata. De asemenea, este posibil ca pacientul sa ia medicamente pentru diluarea sangelui sau pentru
tratarea problemelor cardiace subiacente.
Combinatia medicamentelor depinde de tipurile de accident vascular cerebral.
Fizioterapia
Fizioterapia poate ajuta pacientii cu probleme de miscare si echilibru dupa un accident vascular cerebral.
Un fizioterapeut poate oferi sprijin pentru a practica lucrurile care sunt dificile pentru pacient, cum ar fi statul in picioare sau mersul pe jos, pentru a
intari muschii si a-i face sa functioneze mai eficient. De asemenea, poate ajuta in ceea ce priveste echilibrul pacientului, cu exercitii pentru a
imbunatati rezistenta, sau pentru a scapa de ameteli, daca e cazul.
Sedintele de fizioterapie si exercitiile depind de tipurile de probleme pe care pacientul le are. Un fizioterapeut va evalua problemele si va recomanda
activitati adecvate pentru pacient.
Daca sunt probleme cu piciorul, fizioterapeutul poate sugera o orteza pentru glezna. Acesta este un tip de proteza care va sustine glezna, astfel incat
pacientul sa sprijine greutatea in siguranta.
POTI FACE AICI PROGRAMARE pentru o consultatie sau o evaluare, in vederea inceperii programului tau de tratament si recuperare.
(https://centrokinetic.ro/despre-noi/contact)
Membrii echipei, inclusiv terapeutul, vor ghida pacientul prin exercitii care pot intari muschii, pot imbunatati coordonarea si pot ajuta la mers pe cont
propriu, cu un scaun cu rotile sau cu un cadru.
Unele dintre terapiile pe care echipa le poate utiliza sunt:
terapie de miscare cu constrangere indusa: daca accidentul a afectat unul dintre bratele, de exemplu, terapeutul va pune mana buna intr-o
manusa, pentru a incuraja pacientul sa foloseasca mana cu probleme.
banda de alergare: acest lucru poate ajuta daca accidentul a avut ca rezultat probleme in picioare. Este posibil ca pacientul sa aiba nevoie sa
utilizeze o tehnica care sa ofere sprijin in timp ce merge pe banda.
realitate virtuala: pacientul joaca jocuri pe calculator care il vor ajuta sa-si miste bratele sau picioarele.
Asistenta psihologica si logopedica
Problemele de comunicare si de inghitire sunt frecvente dupa un accident vascular cerebral. Se estimeaza ca aproximativ o treime dintre persoane
vor avea un anumit nivel de dificultati de comunicare (numit afazie sau, uneori, disfazie) dupa un accident vascular cerebral. Cel putin 40% dintre
supravietuitorii unui accident vascular cerebral vor experimenta initial o dificultate de inghitire, desi multi oameni se recupereaza destul de repede.
Dificultatile legate de comunicare pot face mai dificila obtinerea de informatii si pot afecta relatiile sociale, independenta si increderea in sine.
Terapeutii evalueaza persoanele cu dificultati de comunicare si ajuta oamenii sa depaseasca si / sau sa se adapteze la o serie de probleme de
comunicare. Ei, de asemenea, evalueaza persoanele care au probleme de inghitire si le sfatuiesc despre modalitati sigure de a manca si bea. Scopul
terapeutului va fi sa lucreze impreuna cu pacientul, cu familia si ingrijitorul acestuia. Terapia poate minimiza impactul dificultatilor si poate
imbunatati starea de bine.
Scopul terapiei este de a ajuta pacientul sa recupereze cat mai mult din capacitatea de a vorbi/comunica, sau de a gasi cai alternative de comunicare.
Obiectivele personale vor fi probabil diferite, in functie de factori precum varsta pacientului, daca acesta este o persoana activa sau nu. Terapeutul ar
trebui sa implice pacientul si familia acestuia in luarea deciziilor cu privire la tratamentul si obiectivele urmarite. Initial, terapeutul va face o evaluare
neoficiala a abilitatii generale de a comunica, de exemplu, cat de bine intelege pacientul ceea ce i se spune, cat de greu este sa se exprime.
Dieta alimentara
Schimbarea dietei poate ajuta la recuperarea dupa un atac vascular cerebral. Pentru a preveni un alt accident vascular cerebral, sunt indicate
alimente mai sanatoase pentru sistemul cardiovascular, pentru a contribui la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.
Reducerea aportului de grasimi saturate
Obiectivul de baza este reducerea cantitatii de grasimi saturate din dieta la 8 pana la 10% din totalul caloriilor. Trabuie pastrate caloriile din toate
grasimile la mai putin de 30% din consumul zilnic de calorii.
Reducerea colesterolului
Trebuie mentinut aportul de colesterol la mai putin de 300 de miligrame pe zi. In recuperare dupa un accident vascular cerebral, este posibil ca
pacientul sa nu aiba energia sau dorinta de a gati sau chiar de a manca. Pentru unii oameni este dificil sa mestece si sa inghita dupa un accident
vascular cerebral. Aceste probleme necesita ajutorul medicului. Este posibil sa fie nevoie de tratament impotriva depresiei, sau de o recomandare
pentru a vedea un profesionist care poate ajuta pacientul sa invete cum sa sa bucure din nou de mancare.
Cum se poate preveni atacul vascular cerebral
Cand vine vorba de accident vascular cerebral, prevenirea este mai buna decat tratamentul. Chiar si persoanele cu factori de risc sau antecedente de
accident vascular cerebral pot lua masuri pentru a deveni mai sanatoase.
Pentru persoanele care se lupta cu hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, diabet si obezitate, prevenirea atacului vascular cerebral incepe cu
modificari ale stilului de viata.
Faceti teste medicale regulate: tensiunea arteriala crescuta si colesterolul nu prezinta simptome vizibile; testarea regulata a sanatatii este singura
modalitate de a sti daca o persoana prezinta risc de AVC. Testele de sange si examinarile de sanatate pot ajuta la detectarea acestor probleme
devreme, astfel incat acestea sa poata fi tratate.
POTI FACE AICI PROGRAMARE pentru o consultatie sau o evaluare, in vederea inceperii programului tau de tratament si recuperare.
(https://centrokinetic.ro/despre-noi/contact)
Centrokinetic este locul in care vei gasi raspunsuri si solutii clare pentru problemele de motricitate. Clinica dedicata afectiunilor
osteoarticulare (https://centrokinetic.ro/servicii/reumatologie/afectiuni-osteoarticulare) este impartita in urmatoarele departamente
specializate:
Ortopedie (https://centrokinetic.ro/servicii/ortopedie), departament compus dintr-o echipa de medici ortopezi extrem de experimentata,
specializati in traumatologie sportiva.
Ortopedie pediatrica (https://centrokinetic.ro/servicii/ortopedie/ortopedie-pediatrica), unde sunt tratate afectiunile sportive ale copiilor
(leziuni ligamentare si de menisc), deformarile coloanei (scolioza, cifoza, hiperlordoza (https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-
despre-recuperare/Hiperlordoza)) si cele ale picioarelor (hallux valgus, hallux rigidus, picior var equin, picior plat valg, picior cav).
Neurologie (https://centrokinetic.ro/servicii/neurologie), ce dispune de un departament ultraperformant, unde sunt efectuate consultatii,
electroencefalograme (EEG) si electromiografii (EMG) (https://centrokinetic.ro/servicii/neurologie/electromiografie).
Recuperare medicala (https://centrokinetic.ro/servicii/recuperare-medicala) pentru adulti si copii
(https://centrokinetic.ro/servicii/recuperare-medicala/recuperare-copii), departament specializat in recuperarea sportivilor de
performanta, in afectiunile coloanei vertebrale, in recuperarea copiilor cu afectiuni neurologice si traumatice. Experienta noastra este extrem
de bogata, tratand peste 5000 de sportivi de performanta.
Imagistica medicala (https://centrokinetic.ro/servicii/imagistica), clinica fiind dotata cu ecograf si RMN, aparate performante dedicate
afectiunilor musculoscheletale, si completata de un radiolog experimentat: Dr. Cosmin Pantu, specializat in imagistica musculo-scheletala.
Reumatologie (https://centrokinetic.ro/servicii/reumatologie), departament complet care se ocupa cu diagnosticarea, tratarea si
recuperarea bolnavilor cu afectiuni nechirurgicale ale aparatului locomotor.
Chirurgie vasculara (https://centrokinetic.ro/servicii/chirurgie-vasculara), departament coordonat de doamna dr. Neagu Cristina
(https://centrokinetic.ro/despre-noi/echipa-centrokinetic/cristina-neagu), medic primar chirurgie vasculara, supraspecializata in diagnosticarea
si tratamentul bolilor sangvine, adica a arterelor, venelor si a vaselor limfatice.
Psihologie si logopedie (https://centrokinetic.ro/servicii/psihologie-si-logopedie). Afectiunile neurologice sau osteoarticulare pot avea un
impact psihologic asupra pacientului, de aceea consideram ca vindecarea completa presupune focusarea noastra atat asupra problemei
osteoarticulare, cat si asupra consecintelor psihologice.
Afla noutatile urmarind conturile de Facebook (https://www.facebook.com/centrokinetic), Instagram
(https://www.instagram.com/centrokinetic/) si YouTube (https://www.youtube.com/channel/UCDmFzKWFuohJ7OEJTl7mOvA)
(https://www.youtube.com/channel/UCDmFzKWFuohJ7OEJTl7mOvA)ale clinicii Centrokinetic.
Accidentul vascular cerebral este o afectiune extrem de puternica, care lasa urmari neplacute si chiar duce la paralizie. Cu cat un AVC este sesizat
mai repede si persoana ajunge la urgenta, in grija specialistilor, are sanse mari sa se poata recupera mai bine. In functie de gradul de afectare al
creierului si de regiunea pe care s-a manifestat, accidentul vascular cerebral poate sa fie grav si sa aiba consecinte dezastruoase pentru viata unui
pacient.
Accidentul vascular cerebral trebuie diagnosticat rapid de la aparitia primul simptom. Recuperarea poate fi de durata, dar cu tratament puteti trai ani
buni.
PROGRAMEAZA-TE (https://centrok
noi/contact)
PROGRAMEAZA-TE
LA O CONSULTATIE
Vezi aici modalitatile de programare si localizarea clinicii
PROGRAMARE (https://cent
noi/contact)
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/dureri-sold/)
Insomnia - cauze, simptome si tratament
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/insomnie/)
Leziuni neobisnuite: Ruptura tendonului proximal ischiogambier
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/ruptura-tendon-proximal-ischiogambier/)
ECHIPA
MEDICALA
PICIOARE UMFLATE
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/picioare-umflate)
HERNIA DE DISC: TOT CE TREBUIE SA STII
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/hernie-disc-operatie-tratament)
DUREREA DE UMAR
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/durerea-de-umar)
TOT CE TREBUIE SA STII DESPRE SCOLIOZA LA ADULTI SI COPII
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/scolioza-preventie-tratament)
DUREREA DE SPATE
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/dureri-spate)
ARTROZA - CE ESTE, CAUZE, TRATAMENT SI SIMPTOME
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/artroza-cauze-tratament)
GONARTROZA - CE ESTE, CUM SE MANIFESTA SI CUM O TRATAM
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/gonartroza-cauze-tratament)
COXARTROZA: CAUZE, SIMPTOME SI METODE DE TRATAMENT
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/coxartroza-cauze-tratament)
RUPTURA DE MENISC
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/ruptura-menisc)
TOTUL DESPRE POLIARTRITA REUMATOIDA
(https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia-explicata/totul-despre-recuperare/poliartrita-reumatoida)
CENTROKINETIC Eliade
Bucuresti, Sector 2,
Bd. Mircea Eliade, nr. 18.
Eliade Tower, intrarea A, Etaj 3
Exploreaza 3D (https://centrokinetic.ro/despre-noi/clinica/tur-
Navigatie (https://g.page/centrokinetic?share)
virtual/centrokinetic-eliade)
CENTROKINETIC 102
Bucuresti, Sector 2,
Str. Barbu Văcărescu, nr. 102
102 The Address, Parter
Exploreaza 3D (https://centrokinetic.ro/despre-noi/clinica/tur-
Navigatie (https://g.page/centrokinetic102?share)
virtual/centrokinetic-102)
CENTROKINETIC MILITARI
Bucuresti, Sector 6,
Bld. Iuliu Maniu, nr. 15,
Cladirea PBT, etaj 3.
(https://www.google.com/maps/place/Centrokinetic+Militari/@44.4362136,26.0442214,15.72z/data=!4m19!1m13!4m12!1m4!2m2!1d26
CONTACT
Telefon: 0319693 (tel:0319693)
Email: programari@centrokinetic.ro (mailto:programari@centrokinetic.ro)
Orarul de functionare:
Luni – Vineri, intre 07:00 – 21:00
Sambata, intre 09:00 – 14:00
Duminica ne relaxam.
Copyright 2017 Centrokinetic (https://www.facebook.com/centrokinetic/)
(https://anpc.ro/ce-este-sal/)
(https://ec.europa.eu/consumers/odr/main/index.cfm?event=main.home2.show&lng=RO)