Revolutia Sexuala Globala Distrugerea Li

REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Distrugerea l i bert ăţ i i în numel e l i bert ăţ i i

GABRIELE KU BY
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
REVOLUTIA SEXUALA
GLOBALA
Distrugerea libertăţii în numele libertăţii
Cu un cuvânt însoţitor
de prof. dr. Robert Spaemann
Traducere din limba germană

de dr. biol. Alexandru Ş . Bologa
X
Sapientia
I aş i 2014
Ti tl ul original: D i e globale sexuel l e Revol uti on, Zer- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
st ă rung der Frei hei t i m Namen der Frei hei t, 20122.

femedienverlags GmbH , Hauptstr. 22,
D-88353 Kisslegg, www.fe-medien.de
© Gabri el e Kuby, 2012
Redactori : pr. dr. Ştefan L upu, pr. dr. L uci an Farcaş

Tehnoredactare, copert ă : Petru Ci obanu, I ul i an Gherghel
Descrierea CIP & Bibliotecii Naţ i onal e a României

KUBY, GABRI ELA
Revol uţ i a sexual ă global ă : distrugerea l i bert ăţ i i

în numele l i bert ăţ i i I / Gabriela Kuby ; trad.: Alexandru
Ş. Bologa. - Iaşi : Sapi enti a, 2014
Bibliogr.
I ndex
ISBN 978-606-578-160-3
I . Bologa, A l exandru Ş. (trad.)
613.88
159.9.072:392.6
A l exandru Ş. Bologa, n. Braşov, 8 septembri e 1947.

Dr. în ş ti i nţ e biologice (1980). M embru ti tul ar al A cademi ei
Oameni l or de Ş ti i nt ă di n Români a (2009).
© 2014 Edi tura SAPIENTIA

I nsti tutul Teologic Romano-Catol i c
Str. Th. V ăscăuţeanu, 6 OJ
RO — 700462 I aş i
Tel . 0232/225228
Fax 0232/211476
www.edi turasapi enti a.ro
e-mai l : sl upu© i trc.ro
CUPRI NS
Cuvânt însoţitor (Prof. dr. Robert Spaemann) . . . . . . 13

zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Dragă ci ti torul e, dragă cititoare (Gabri el e Kuby) . . . . 17 OJ
Cuvântul traducătorului (Alexandru Ş. Bologa) . . . . . 21
I. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii . . . . . 29

Dereglarea sexualităţii 29 — Cultură înal t ă prin moral ă
I
înal t ă 33 — U n total i tari sm moale nou? 35 — Frumoasa

l ume nouă 38
. Precursorii revoluţiei sexuale

de l a Revoluţia Franceză până astăzi ......... 43
Precursorii 43 — M al thusi ani smul 47 — Margret Sanger
ş i mi şcarea eugenică 49 — Karl Marx ş i Friedrich Engels
52 — Alexandra Kollontai 54 — Wi l hel m Reich 56 —
Magnus Hirschfeld 59 — Sigmund Freud ş i C.G. Jung 62
— John Watson, Eddi e Bernays, Bernhard Berelson 65
— Alfred Kinsey 68 — John Money 71 — Si mone de
Beauvoir 73 — Breşa: rebeliunea studenţilor di n 1968 75 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
— Dereglarea j uri di că a sexualităţii 83 — Digresiune:

rezistenţa Bisericii Catolice 84 d
—
I I I . De l a feminism l a ideologia gender ........... 91
Lupta pentru egalitatea în drepturi 91 —Trecerea la
feminismul radical 93 — Deconstrucţia polarităţii
sexual e 93 — Teoria gender subversi v ă a Judi thei Butl er
95
IV. Globalizarea revoluţiei sexuale -

de către Naţiunile Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Declaraţia Universal ă a Drepturilor Omului 103 —
Schimbarea paradigmei după 1989 106 —Control ul
populaţiei 110 — Conferinţa I mondial ă a femeilor de l a

Beijing, 1995 11 7 — Avortul zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA provocat ca „ drept al
omului” ? 119 — Conferinţa speciali ştilor în reţea de la
Glen Cove 120
V Intervenţie totalitară: principiile Yogyakarta . 125

1 . SCOPURILE PRINCIPIILOR YOGYAKARTA . . . . . . . . . . . . . . 127
Acceptarea comportamentului neheterosexual (LGBTI)

129 — Dizolvarea identităţii sexuale bipolare 130 —
„ Căsătoria homo” cu drept de adopţ i e 132 — Privilegii
pentru persoane LGBTI 134
2. M ETODEL E DEGHIZARII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Arogarea legitimităţii false 136 — Manipularea

conceptual ă 137 — Simularea conformităţii cu dreptul
internaţional 138
—--—— ** AAA
3 . METODELE IMPUNERII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Subminarea autorităţii naţionale 139 — Finanţarea

organizaţiilor LGBTI de către Naţ iunile Uni te (ONU) şi
Uni unea Europeană (UE) 140 — Procese exemplare în
numele drepturilor omul ui 141 —Schimbarea
mentalit ăţ ii de bază a populaţiei 141 — Sancţionarea OJ J
social ă şi juridică a rezistenţei 144
4. TRUSA DE UNELTE PENTRU ACTIVISTUL LGBTI . . | . . . 147
wd
VI. Axarea Uniunii Europene _

pe gândirea gender ......................... 151
U E ş i omul gender nou 151 — Instrumentalizarea
drepturi l or omul ui 153 — A cti vi tatea unor Directorate
Generale (DG) 156 — Agenţia de Drept Fundamental şi
I nsti tutul European pentru Egalitate Gender 159 —
Axarea Parlamentului European şiAa Consi l i ul ui
Europei pe gândirea LGBTI 161 — Intâi U E, apoi lumea
întreagă 164
CUPRINS 7
VI I . Revoluţ ia gender l a bază . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169

Pachetul gender 169 — Implementarea politică a gender—
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
mainstreaming (GM ) 1 71 — Manifestul gender 1 73 — I
Consiliul German de Etică ş i cel de al treilea sex 1 75 —-

Societatea se genderizează 1 78 — Ideologizarea ştiinţei
180 — Conferinţe gender 184 — Justi ţia este genderizată
185 — Gender-mainstreaming în şcoal ă şi grădini ţă 187
—Gender-mainstreaming şi partidele 191 — Viraj
nesperat 194
—
VI I I . Violarea politică a limbii ................. 195
Coruperea cuvântului 195 - Noţiuni-cheie ideologizate OJ
199 — Impietări feministe asupra l i mbi i de către stat 209

wd
IX. Pornograiia foarte normal ă? ............... 217

Epi demi a global ă nou ă 21 7 — Degradarea f ăptaşului, a
vi cti mei ş i a consumatorul ui 223 — Pornografia creează
dependenţă 225 — Cer şi iad 230 — Consecinţele
distructive ale pornografiei 232 — Ieşire 234 — Dezbatere:
muzica pop 235 — Marea trecere cu vederea 237
X. Hetero, homo, bi, trans — totul egal? . . : . : -. . . . 2 4 3

1. MI ŞCAREA HOMOSEXUALA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243
Î nl esni rea: deci zi a APA di n 1973 245 — Cota oameni l or

care se consi der ă homosexual i 247
2 . INTERPRETAREA CAUZELOR HOMOSEXUALITATII. . .'. . . . 2 4 8
3. RISCURILE STILULUI DE VI ATA HOMOSEXUAL . . . . . . . . . 251
îmbolnăviri fizice251 _ îmbolnăviri psi hi ce 253 —

Promi scui tate 256 — A buz sexual 258
4. ESTE HOMOSEXUALITATEA VARIABILA?
5 . „ CAsATORIA HOMO” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Căsătoria şi familia — o contribuţ ie de neînlocuit pentru

bi nel e publ i c 267 — Solicitarea zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA parteneriatului de viaţă

înregistrat 269 — Este „ căsătoria
I homo” un drept al
omul ui ? 270 — Dreptul l a antidiscriminare 272 — Tactica
salamului: alinierea gradual ă a parteneriatului
homosexual l a căsătorie 274 — Privilegierea arbitrară
275 — Curtea Europeană a Drepturi l or Omul ui :
„ căsătoria homo” nu este un drept al omul ui 277
6. ADOPTIA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA 278
Dreptul copi l ul ui l a pă ri nţ i i săi 278 — Studi ul sol i ci tat zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Bamberg 280
7. STRATEGIE ŞI TAOTIOA . . .'. . . . . . . . ' _ . . .283
8. LUPTA ÎMPOTRIVA „ HOMOFOBIEI” . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
9. HILLARY CLINTON ŞI „ DREPTURILE PERSOANELOR
L GBTI ” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
10. O ANTROPOLOGIE NOUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
OJ 291
XI. Credinţa creştină şi homosexualitatea ...... 295

Monoteismul eti c 295 — Legea biblică a creaţiei divine
297 — Cartea l ui Osea 299 — Isus Cristos 301 — Apostolii
302 — Teologia trupului l a Ioan Paul al II-lea 304 —
Bisericilesub presiunea revoluţiei sexuale globale 306 —
Sofistică teologică 321 — Banalizarea dragostei 323
XII. Educaţ i a sexual ă în şcoal ă ş i gr ă di ni ţă . . . . . 327
1. SEXUALIZAREA TINERETULUI DE CATRE STAT. . . . . . . . . 327

SFC
2 . INTRODUCEREA EDUCATIEI SEXUALE

—. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ._. .
OBLIGATORII IN ŞCOALA usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
331
3 . RETEAUA SEXUAL-PEDAGOGIOA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336
Centrala Federal ă pentru Clarificare Sanitară (BZgA)

336 — I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă, Societatea
pentru Pedagogie Sexual ă, Alianţa sexual-pedagogică
339 — Pro Familia 341 — I nternati onal Planned
CUPRINS'— OJ 9
Parenthood Federation (IPPF) 343 — Instrumentalizarea
puterii politice prin minorităţi radicale 345
4. CATIVA PROTAGONI ŞTI AI PEDAGOGIEI SEXUALE . . . . . . . 348
Hel mut Kentler 348 — Riidiger L autmann 349 — Uwe

Sielert 350 — Ina-Maria Phillipps 351 — Karlheinz Valtl
353
5 . CONTINUTURI ŞI METODE ALE PEDAGOGIEI SEXUALE. . . . 3 5 5 SFC
Micul ABC al corpului — un lexicon pentru fete ( ş i

băieţi) (BZgA) 355 — Sex we can?! 356 — Educaţ i e pentru
di versi tate sau: „ U nde s-ar mai putea afla peni sul
altundeva?” 358 — Broşură i nf ormati v ă asupra
modurilor de viaţă lesbian şi homosexual 362
6. ABUZUL SEXUAL ASUPRA COPIILOR ŞI TINERILOR
ŞI „ PREVENIREA” SA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366
7. „ STANDARDE” INTERNATIONALE „ PENTRU EDUCATIA

SEXUALA ÎN EUROPA” ALE ORGANIZATIEI MONDIALE
A SANATATII (OMS) ŞI BZGA . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373
8. METODELE SEXUALIzARII MANIPULATIVE
A COPIILOR ŞI TINERILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA .. . . . . 379
9. RISCURILE ŞI CONSECINTELE SEXULUI JUVENIL . . . . . . . 380
Sarcini ş i avorturi provocate l a adolescenţi 381 — I
Riscurile mijloacelor anticoncepţionale 382 — wd ]

Răspândirea rapidă a mal adi i l or cu transmi tere sexual ă
(STD) 383 — Depresia şi sui ci dul 384 — Sl ăbirea
capacităţii de legătură afectivă durabil ă 385 _
10. DOUASPREZECE MOTIVE BUNE PENTRU
A ÎNCHEIA SEXUALIZAREA COPIILOR DE CATRE STAT . . . . 386
1 1. CONTRADICTIILE REVOLUTIONARILOR SEXUALI . . . . . . . 396
12. CUI BONO? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 398
13. REZISTENTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
Germania 400 — Elveţia 400 — Tări est-europene 402 —

Politicieni în serviciul minorit ăţilor radicale mici 404
XI I I . Pedagogia emancipării sexuale în Biser ica

Catolică — ce este ş i ce trebuie să fie . . . . . . . . .
I 407
Organizaţii catolice pe căi greşite 407 — Educaţia pentru

iubire — principii catolice 41 1 zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
XI V. I ntoleranţă ş i discriminare ............

Asalt asupr a liber t ăţ ilor fundamentale 421 —
Discr iminar e concr et ă 426 — Rezistenţă 440
XV. Panta spre totalitar ism în veşmânt nou . . . . . 449

Dialectica libert ăţii 449 — Abuz de sexualitate ş i abuz de
putere 453 — Dictonul B6ckenfdrde 456 — Conş tiinţ a 459
— O nouă or dine mondial ă ? 462
OJ
Epilog: Dragă cititor ule, dr agă cititoar e . . . . . . . . . . . . .

I ndice de nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 467
I ndice de organizaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 479
Î ţ i prezi nt viaţa ş i moartea,
bi necuvântarea ş i bl estemul ,
alege deci vi aţ a, pentru a trăi tu ş i urmaş i i tăi.
Dt 30,19
Ni meni di n l ume nu poate schi mba adevărul.

Putem doar să-l că ut ă m, să—l găsim ş i să-i slujim.
Părintele Maximilian Kolbe

CUVANT ÎNSOTITOR
Cuvântul „ Gender-M ai nstreami ng” 1 este necunos-
cut majorităţii cetăţenilor ţă ri i noastre. Prin urmare,
nu le este de asemenea cunoscut că de mul ţ i ani sunt
supuş i di n partea guvernelor, a autori t ăţ i l or europene
ş i a unei pă r ţ i a mass-medi a unui program de reeduca-
re care pentru i ni ţ i aţ i poartă acest nume. Ceea ce tre-
buie el i mi nat di n capete pri n reeducare este un obi cei
vechi de milenii al omenirii: obiceiul de a diferenţia
bărbaţi şi femei; să distingă puterea de atracţ i e sexua-
l ă reciprocă, pe care se bazeaz ă exi stenţ a ş i persi stenţ a
omeni ri i , de toate celelalte forme de satisfacere a i n-
sti nctul ui , să-l privilegieze pri n i nsti tuţ i onal i zare şi
să -l supună unor anumi te reguli umani zatoare. Ree-
ducarea priveşte în ul ti mă i nstanţă înl ă turarea fru-
moasei obi ş nui nţ e imemoriale pe care o numi m condi-
ţ i e umană ş i natur ă umană . Trebui e să ne emancipăm
explicit f ără reţ i neri în pri vi nţ a naturi i noastre.
Cuvântul „ emanci pare” a însemnat odat ă ceva ase-
mănător cu „ el i berare” . Emanci parea de natura noas-
tră poate însemna numai: eliberarea de noi înşine. N oţ i -
unea de eliberare pol i ti că a fost înti pă ri t ă în vechea
Grecie ş i a însemnat l a început: permi si unea de a trăi
în mod obi ş nui t. Ti ranul era acel a care îi împi edi ca pe
oameni, care voia să-i reeduce. Despre o asemenea ti ra-
ni e tratează această carte. Este o carte de i l umi nare.
N e clarifică asupra a ceea ce se întâmpl ă cu noi în pre—
zent, cu ce mijloace lucrează reeducatorii şi pe ce repre-
sal i i trebui e să conteze cei care se împotri vesc acestui
1 Gender-Mainstreaming: abordarea integratoare a egalităţii

de gen este conceptul de pol i ti ci publ i ce de evaluare a di f eri tel or
i mpl i caţ i i pentru femei ş i bă rbaţ i în ceea ce pri veş te ori ce acţ i une
pol i ti că planificată, i ncl uzând legislaţia ş i programele, în toate do-
meni i l e ş i l a toate ni vel uri l e (Wikipedia) (n. trad.).
proi ect. Şi anume nu numai acei care i au parte l a ches-

ti unea în di scu ţ i e, ci , după cum arat ă aceast ă carte l a
pagina 426 ş i pagina 428, to ţ i care au i nterveni t vreo-
dat ă în acest context pentru l i bertatea de a- ş i expri ma
opinia într-o discuţie liber ă.
I n ţ ara noastr ă ş i în întreaga Europă se observă un
refuz vechi de a di scuta în numel e „ corecti tudi ni i pol i -
ti ce” . Cel ui care se abate de l a curentul principal nu i
se expl i că pri n argumente în ce m ă sur ă greşeşte, ci i se
spune: „ N u ar fi trebui t să spui aceasta” . A mi ntesc aici
doar cazul Sarrazin? El nu este combă tut, ci proscris.
Ceea ce se afla înapoi a sa este rel ati vi smul adev ă rul ui
în exti ndere. A revendi ca adev ă rul se consi der ă i ntol e-
ranţă . Î n schimb, contrari ul este valabil. A revendica zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
adev ă rul înseamnă a expune o opi ni e exami nă ri i di s-

cursi ve. Dac ă nu exi st ă adevăr, atunci o asemenea exa-
minare ni ci nu poate exi sta, atunci di scursuri l e sunt
doar l upte mascate pentru putere, atunci o opi ni e nu
este corect ă sau falsă, ci domi nant ă sau devi ant ă ş i , în
ul ti mul caz, expusă proscri eri i . Desigur că adevărul nu
i zvor ăş te doar di n dezbatere. El este doar verificat
pri n aceasta. Este ş i înai ntea acestei exami nă ri adevă-
rat ş i i ntui ti v convingător. Dacă afl ăm că în gr ă di ni ţ el e
l ondoneze ş i în cele suedeze, care sunt considerate deo-
sebit de progresiste, utilizarea cuvintelor „ tat ă ” ş i „ mam ă ”
este i nterzi să de că tre îngri j i tori ş i înl ocui t ă cu cuvi nte
neutre di n perspecti va genul ui — di n bi rouri austri ece
2 Thi l o Sarrazin este unul di ntre cei mai prof i l aţ i autori ger-
mani care nu se sfieşte să expri me ş i adevăruri i ncomode. D i n 2002
până în 2009 a fost senator f i nanci ar l a Berl i n ş i ul teri or un an ş i
j um ă tate membru al Consi l i ul ui de A dmi ni straţ i e al B ă nci i Fede-
rale Germane. A scri s Deutschl and schafft si ch ab (2010), Europa
braucht den Euro ni cht (2012), Der neue Tugend-Terror (2014).
provocând dezbateri ample pro ş i contra în mass-medi a germane
(n. trad.).
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA _. 15
se relatează fapte si mi l are —, atunci senti mentel e osci-

lează de regul ă între cl ă ti natul di n cap şi revol t ă , mai
ales întrucât poporul nu a l egi ti mat ni ci odat ă repre-
zentanţ i i săi pentru a fi reeducat de către aceştia.
Care este moti vul acestor absurdi t ăţ i ? Est e clar.
Copiii, care au fost consideraţi apţi pentru adopţie de
către părinţi de acelaşi sex, nu trebui e să aibă senti-
mentul că al ţii au ceva ce lor le lipseşte. Pentru a nu
mai exista nicio anomalie termenul normal ul ui devine
tabu ş i se supune suspi ci uni i ideologice. Totodat ă , nor-
malitatea este consti tuti v ă pentru tot ceea ce înseamnă
viu. În domeniul naturii neînsufleţite, adică în domeniul
fizicii, nu există normalitate, ci numai legalitate strictă.
Î n schi mb, pretuti ndeni unde exi st ă vi aţă , exi st ă ceva
precum „ o menire” specifică. Şi ceea ce urmăreşte natura
poate fi ratat de însăş i aceeaşi natur ă . Exi st ă , după
cum scrie A ri stotel , „ erori ale naturi i ” . I nsti nctul de a
învăţa leii tineri să vânezeaparţine naturii mamei leoaice,
în lipsa acestuia pui i nu devin vi abi l i ş i f ără acesta nu ar
exista lei deloc. Lipsa acestui instinct este, prin urmare,
o anomalie.
Noţ i unea unei normal i t ăţ i normati ve este i ndi s-
pensabil ă când este vorba despre gestionarea procese-
lor vii. Erori în acest domeni u consti tui e un pericol de
moarte pentru umani tate. Faptul că Gabriele Kuby a
avut curajul de a nominaliza ameninţarea libertăţii noas-
tre de către o ideologie anti umani st ă îi aduce în mod
posibil ostilitate, chiar şi persecuţie. Î n schi mb, ş i -a câş-
tigat pentru munca ei de l ă muri re mul ţ umi rea noas-
tr ă a tuturor. Cât mai mul ţ i oameni trebuie să citească
această carte, pentru a deveni atenţ i l a ce îi aş teapt ă ,
dacă nu se apară.
Prof dr. Robert Spaemann
august 2012
PREFATA
Dragă cititorule, dragă cititoare,
Tineţi în mână o carte pe care n-o veţi putea citi

f ără reacţii emoţionale. Revoluţia Sexuală globală pri-
veş te pe fiecare: bărbat ş i femeie, tânăr ş i bă tr ân, exis-
tenţa noastr ă personală şi viitorul societăţii.
Î ntrucât omul, altfel decât animalul, nu este pro-
gramat numai prin instincte, deţ ine libertatea ş i tre—
buie să se decidă dacă vrea să meargă la dr eapta sau la
stânga. Pentru aceasta necesit ă m o m ă sur ă pentr u
bine şi r ău. M ăsura, care în domeniul sexualităţii a
fost obligatorie de-a lungul secolelor, se sparge ş i tr e-
buie spar t ă acolo unde aceasta nu s-a întâmplat încă.
Acest fapt trece drept un câş tig dezirabil de liberta-
te, ca ş i cum liber tatea subiectivă a individului de a
putea face tot ce ar e chef ş i tot ce-i face plăcere ar fi
drumul ideal spre liber tate. Dar aş a stau lucrurile?
Privind lucid starea societăţii noastre, familiile dis-
tr use, mamele ş i taţ ii singuri ş i copiii lor, tiner ii cu
r ăni sufleteşti adânci, milioanele de dependenţi de
pornografie, milioanele de copii abuzaţ i sexual, milioa-
nele de copii avortaţi ş i propria noastr ă traiectorie pr in
viaţă, întrebând profesori, medici, psihiatri, ter apeuţ i,
lucr ători sociali, oficii pentr u tiner et, atunci fericirea
pare a evita sper iat ă acest gen de liber tate. Conjur ăm
tiner eţ ea ca garant al fericirii, dar cr eă m o societate în
care sunt tot mai puţini copii râzând şi tot mai mulţi
vârstnici tr i ş ti.
.— REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Toate acestea sunt vi zi bi l e. Despre cauze se cerce-

teaz ă ş i se di scut ă , dar o cauz ă , poate cea mai i mpor-
tant ă , se ascunde după un tabu: dereglarea normelor
sexuale, care conduce l a o sexual i zare a societăţii. Pen-
tru că aceste norme aparţin „ si stemul ui de operare” al
soci et ăţ i i , normele sexuale sunt protejate în orice soci-
etate pri n sancţ i uni soci al e ş i j uri di ce. D ac ă până acum
monogamia conta ca mă sur ă , ast ă zi sunt normele per-
misive ale hedonismului şi ale promiscuităţii sexuale,
a căror i mpunere sub sti ndardul egalităţii şi antidis-
cri mi nă ri i se obţ i ne forţat pe cale social ă ş i legal ă.
Povestea „ Hai nel e noi ale împă ratul ui ” este o meta-
foră genial ă pentru tabuul de a percepe realitatea ast-
fel cum este. Tabuul există pentru că exprimarea ade-
vărului ar peri cl i ta structuri l e de autori tate, care pri n
negarea adevărului, mai devreme sau mai târzi u, vor
trebui totuş i să se prăbuşească.
Apar tri ş ori care îi explică împă ratul ui că ar putea
ţese „ materialul cel mai frumos” cu proprietatea mi nu-
nat ă că îmbr ă că mi ntea real i zat ă di n acesta ar fi pen-
tru fiecare om i nvi zi bi l ă , „ care nu corespunde funcţiei
sale sau care este i mpardonabi l de prost” . A spune des-
pre ceva care nu exi st ă , că nu exi st ă , are deci urmă ri

sensibile. Di n acest moti v împă ratul , care nu vrea să-şi
pi ardă f uncţ i a ş i care ar vrea să-şi ascundă prostia,
este vi cti mă uşoară a escrocilor.
Toţ i se încurcă într-o ţ esă tur ă a mi nci uni i ş i î ş i con-
firmă reciproc, a vedea ceva, ce nu există. Î mpă ratul
ajunge într-o situaţie dificil ă, în care fiecare recunoaşte
că este îmbrăcat în mi nci ună , ş i nu în adevăr. Dar numai
un copi l îndr ă zneş te să strige: „ D ar împă ratul este
dezbrăcat!” N u are ce funcţie şi ce reputaţ i e să piardă.
I n această carte adopt pozi ţ i a copi l ul ui când descriu
demoralizarea prin putere politică — demoral i zare în
I
dubl u sens al cuvântul ui : bi nel e devi ne r ă u ş i r ă ul este
numi t bun, astfel încât oameni l or l e sunt l uate ori en-
tarea ş i curajul de a urma recursul l a i ubi re.
Eu descriu revol uţ i a sexual ă global ă, care este pe
punctul de a distruge sistemele de valori transmi se ale
tuturor cul turi l or ş i religiilor; precursorii ideali de l a
Revol uţ i a Franceză până l a ideologia gender postmo—
dernă a unei Judi th Butl er; promovarea agendei revo—
l uţ i onare de către el i tel e pol i ti ce i nternaţ i onal e; aspi—
raţ i i l e totalitare după cum devin vizibile în documen—
tel e programatice ale Pri nci pi i l or Yogyakarta3 ; aplica-
rea concret ă a ideologiei gender în soci etate până l a
modificarea moti vat ă pol i ti c a l i mbi i ; epidemia porno—
grafiei, de care copiii ş i ti neri i nu mai pot fi protejaţi;
mi şcarea homosexualilor ca motor activist al acestei
revoluţii.
Chiar dacă di scursul asupra aspectelor esenţ i al e ale
acestei mi şcări nu mai poate fi purtat f ără a fi pus per-
sonal sub presiune, în acest capitol detaliat sunt redate
fapte, cercetări ş ti i nţ i f i ce ş i contradi cţ i i i nterne; un
capitol separat examinează pozi ţia creştină faţă de homo-
sexual i tate ş i rel aţ i a Bi seri ci l or cu pretenţ i i l e mi ş că ri i ;
capitolul „ Educaţia sexual ă în şcoal ă şi grădini ţă” indică
în mod detaliat că pedagogia sexual ă şcolară obligatorie
ini ţiază copiii şi tinerii în sexualitatea hedonist ă, astfel
încât păstrările val ori i , care permit căsătoria şi ati tu-
di ni transmise prin căsătorie şi educaţie parental ă, nu
se desăvârşesc; în capi tol ul penul ti m expl i c pri n ca-
zuri exemplare că revol uţ i a sexual ă decurge pol i ti c cu
un atac asupra libert ăţilor fundamentale democratice,
3 Yogyakarta, l ocal i tate di n I ndonezi a unde exper ţ i internaţio—

nali în drepturi l e omul ui s-au întâl ni t în 2006 pentru elaborarea
unui set de pri nci pi i i nternaţ i onal e referitoare l a orientarea sexu—
al ă ş i i denti tatea de gen (I nternet) (n. trad.).
libert ăţii.
' pe ce pozi ţ i e
, observ tendi nţ el e
i copii, m ă angajez
re; drept catolică
necesită bună voi n om, chi ar dacă nu

împărtăşesc convingerile sale şi el pe al e mele.
M ul ţumesc tuturor celor care au ajutat, vizibil sau

i nvi zi bi l , ca această carte să apară.
Gabriele Kuby
august 2012
CUVANTUL TRADUCATORULUI
Ni ci odat ă n—am ştiut înai nte pentru ce a fost creat ă eterni tatea.
A fost creat ă pentru a da unora di ntre noi

şansa de a învăţa limba germană.
Mark Twain
Cartea Revol uţ i a sexual ă global ă (fe-medienverlags zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
GmbH , Germani a, edi ţ i a a I I - a 2012, cu aduceri l a zi

di n edi ţ i i l e a I I I -a ş i a l'V-a), de Gabri el e Kuby, sociolog,
mamă ş i catol i că germană , este o lucrare cu caracter
ştiinţific, monografică, asupra unui subi ect care stâr-
neşte i nteres major în toate domeni i l e pe lângă sexolo-
gie — bi ol ogi e, medi ci nă / psi hi atri e / psihologie, fllOSO-
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA I
fie, teologie, eti că , soci etate, pol i ti că , înv ăţă mânt —,

pretuti ndeni ş i di ntotdeauna.
Sti l ul este sobru, preci s, conci s, gen non mul ta sed
mul t um, cum se cuvi ne abordă ri i unui subi ect de o
asemenea i mportanţă . Conturarea subiectului dat ş i a
termenilor specifici invocaţi este obiectivă şi nu lasă loc
ambiguităţii. Exprimarea comentariului şi a opiniei pro-
pri i autoarei este evi dent ă , deş i voalată, rezul t ă decent
pri ntre rânduri , este redat ă cel mul t pri n semne de
punctuati e (ghi l i mel e, semnul excl amă ri i , i tal i c).
Abordarea sexual i t ăţ i i , cu toate conotaţiile sale, este
complexă, vizând problematica în si ne, a evol uţ i ei ei în
timp şi a numeroaselor „ probleme” apărute, promovate,
contestate de-a l ungul ti mpul ui până , mai al es, în pre-
zent.
Iar problemele şi implicaţiile actuale nu sunt cu sigu-
ranţă simple, puţ i ne, uneori uşor de agreat, adesea
contestabile OJ — plecând de l a conceptele clasice sănătoase
_ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
de normal i tate, moral ă , ordi ne, credi nţă , fidelitate,

care, ş i după cum lasă să se înţeleagă autoarea cu fer-
mi tate şi fineţe, au susţ i nut stabilitatea şi dezvoltarea
societăţii umane în l i mi tel e natural ul ui firesc ş i a ceea
ce numi m în limbajul de astăzi ale dezvol t ă ri i durabi l e.
Documentarea exhausti v ă ş i laborioasă de care dă
dovadă autoarea impresionează l a rândul ei , i ncl usi v
în comparaţie cu sărăcia l i teraturi i româneşti în acest
domeni u.
Desigur, abordarea corectă a tematicii în discuţie
lasă loc interpretării, acceptării sau respingerii fapte-
lor, conceptelor, ideilor, de l a cele mai vechi până la cele
mai moderne, în funcţie de nivelul intelectual propriu,
conservator sau l i beral (i st), de înţ el egere, tol eranţă ,
susţinere sau, dimpotrivă, de condamnare şi respingere
a ceea ce pentru uni i este normal, sacru, de l a sine înţ e-
les, intangibil şi inviolabil, iar pentru al ţii, acceptabil,
suportabil, „ se poate şi aşa” , „ de ce nu” , „ da!”
Sarcina traducătorului este în general dificil ă, mai
ales când se doreşte respectarea „ spi ri tul ui ş i a l i terei ”
autorul ui ş i originalului să u, y compris autoexi genţ a zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ş i , desigur, f ără absol ut ni ci o îndoi al ă , când este vorba

despre l i mba germană (sic). I n acest sens, celebrul
scri i tor american M ark Twain rămâne antologic pri n
eseul l ui remarcabi l „ A bout thi s awful German langu-
age” , absol ut real i st pri n adev ă ruri l e exemplificate, pe
lângă savoarea umorul ui i mpl i ci t! Bogăţia lexical ă,
prof unzi mea, preci zi a, nuanţ area, si noni mi i l e, toate
cul ti vate până l a extrem, pe lângă compl exi tatea gra-
mati cal ă , uneori greu de apreci at, ale acestei l i mbi — OJ
proprii unei cul turi a l i mbi i ş i a unui popor de scriitori

şi filosofi (pentru a nu mai aminti şi muzicienii) de talie
mondial ă —, îngreunează demersul traducerii di n start.
Acestea sunt însă dificultăţi sau „ provocări” cunoscute
CUVANTUL TRADUCATORULUI 23
ş i i mpl acabi l e, deci de acceptat ş i de învi ns, ca pe un

inamic vizibil. Dar ce faci cu absenţ a termenul ui cu
totul în l i mba propri e: recurgi l a explicitarea sau ci r-
cumscrierea sau parafrazarea l ui , mai mul t sau mai
puţ i n reuşită. Sau, cu invazia, adesea cu totul nefericită
ş i i nuti l ă , a anglicismelor, chiar într-o l i mbă , repet,
atât de elaborată, l a propri u ş i l a figurat, ca l i mba ger-
mană, nemai vorbi nd despre artificialitatea ş i i nuti l i ta-
tea l or evidentă în l i mba noastr ă (de origine l ati nă ), în
care, har Domnul ui , avem destul e si noni me pentru
neologismele nel i psi te aproape coti di an, ca „ manage-
ment” ş i „ manager” (accentuate chi nui t în fel ş i chi p,
doar corect mai rar, de la fonetic până la eronat), lucru
în reţea / relaţii / socializare pentru „ networki ng” , loc
I zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
de muncă pentru „ j ob” , tendi nţă pentru „ t r end” , re-

ducere pentru „ di scount” , informare pentru „ briefing”
şi câte altele: dar ş ti u... vox clamantis i n deserto! (Mt 3,3).
Un exemplu concret, chi ar di n lucrarea de faţă, cu
grad de dificultate în traducerea l ui întotdeauna în
modul cel mai adecvat, nu numai în l i mba română , ci
de-a dreptul i nternaţ i onal i zat, este „ gender” 4, cu deri-
vaţ i nu puţ i ni , ca gender-mai nstreami ng, ideologie
gender, conferinţe gender etc., ş i cu corolarul l ui cel
mai inadecvat, „ gender-izat” , toate uti l i zate astfel i ncl u-
si v în originalul german al textul ui , trebui nd a fi pre-
l uate ca atare ş i uti l i zate pentru sex ş i gen în înţ el esu-
ri l e l or cl are biologic, respecti v l i ngvi sti c, dar pă strate
ş i ca atare, în mod forţat, în semantica actual (i zat) ă în
“* Gender = sex (biologie) ş i gen (l i ngvi sti că ). Gender: sexul cu-

pri nde gama de caracteristici fizice, biologice, mentale ş i compor-
tamentalehcare aparţin sau di f erenţ i ază între mascul i ni tate ş i fe-
mi ni tate. I n f uncţ i e de context, termenul se poate referi l a sexul
biologic (de ex.: caracterul de a fi mascul i n, f emi ni n, i ntersexual ),
structuri sociale bazate pe sex (i ncl uzând rol uri de gen sau alte
rol uri soci al e) sau i denti tatea de gen (Wi ki pedi a) (n. trad.)
domeni ul sexologiei, în sensul cursul ui , omul ui , ideolo-

giei, teori ei , egal i t ăţ i i , mani f estul ui , conf eri nţ el or ş .a.
— toate „ personal i zate” gender.
Ş i când te gândeş ti , de exempl u, l a dr. Cornel Pă cu-
raru (1860-1920), primul medic al Serviciului Maritim
Român, care si m ţ ea ş i spunea în testamentul să u, atât
de adecvat ş i frumos, deja de atunci , pri ntre al tel e:
Scriitorii noştri f ăptuiesc o crimă naţional ă când cu nepă-
sare sau neş ti i nţă pri mesc ş i cul ti v ă în l i mbă cuvi nte de
origine străină, în detri mentul celor de vi ţă latină , stri-
când pri n aceasta nu numai caracterul neol ati n al ei , ci ş i
sonori tatea ei , superioară celorlalte l i mbi , pe care o pro-
f anează cu barbari smul lor. D oresc nu numai a protesta
în contra acestui nenoroci t curent... (Alfred REINER, Pa-
gi ni medi cal e bârl ă dene, Bucureş ti , august 2002, p. 53,
pri n bună voi nţ a prof. dr. med. Vasile Sârbu, Uni versi ta-
tea Ovidius Constanţ a).
Francezi i î ş i protej ează l i mba naţ i onal ă pri n lege,
bravo lor!
Î n Români a, tal entatul prof. G. Pruteanu a fost pur
ş i si mpl u ri di cul i zat de parl amentari , acum câţ i va ani ,
pentru i ni ţ i ati va sa legislativă si mi l ar ă .
Faptul c ă traducă torul împă rt ăş eş te aproape i nte-
gral opi ni i l e autoarei , ca bă rbat, bi ol og ş i cercet ă tor
ş ti i nţ i f i c, a moti vat ş i a f avori zat întrucâtva executa-
rea traduceri i l ucr ă ri i de faţă deosebi t de i nci tante, cu
tot respectul cuveni t autoarei pentru traval i ul , reuş i ta
ş i „ provocarea” ei l a gândi re, ati tudi ne ş i moral i tate
într-o l ume ş i în ti mpuri care ri di că atât de numeroase
semne de întrebare asupra ni vel ul ui moral actual ş i ,
mai ales, a evol uţ i ei eti ce a omul ui ş i soci et ăţ i i în pre-
zent ş i vi i torul foarte apropi at.
Di ntre pericolele care ameni nţă grav societatea actu-
al ă, autoarea nu pregetă să averti zeze cât se poate de
concret asupra „ di spari ţ i ei tot mai rapi de a abi l i t ăţ i i

copi i l or ş i ti neri l or de a ci ti ş i scri e, a educaţ i ei ş i a
pudori i ” (cf. N. Postman), a „ sl ă bi ri i tot mai mul t a
capaci t ăţ i i pentru l egă turi afective durabi l e: religia,
f ami l i a, patri a, tradi ţ i i l e cul tural e, identificarea cu
prof esi unea” , a „ unei soci et ăţ i l i bere [ care] exi st ă în
m ă sura în care oameni i , di n care se compune, sunt ei
înş i ş i l i beri pentru bi ne” !
Una di ntre foarte numeroasele concl uzi i el evate, care
poate fi ş i trebui e reţ i nut ă di n aceast ă l ucrare remar-
cabi l ă , este c ă „ o cul tur ă superi oar ă necesi t ă o moral ă
superi oar ă ” .
Mesajul f undamental al că r ţ i i este, f i nal mente, ape-
l ul l a „ salvarea i denti t ăţ i i de gen ca bă rbat sau femeie,
a moralei, a familiei, a Bisericii şi a sfinţeniei vieţii” .
Pentru că , al tmi nteri , ş i cel mai grav: „ dacă nu există
obl i gaţ i i ale guvernanţ i l or pentru bi nel e publ i c, atunci
această soci etate se afl ă pe pl anul încl i nat spre un nou
total i tari sm” , de care nu vrem să mai avem parte în
ni ci un caz ni ci odat ă .
Nu am reuş i t să l uă m cuno ş ti n ţă de ni ci o pozi ţ i e,
intervenţie sau reacţie a Bisericii Ortodoxe Române, mai
demul t sau mai recent, asupra numeroasel or aspecte,
implicaţii şi (i)responsabilit ăţi ale revoluţiei sexuale
(în Români a sau al tundeva), poate ş i pentru faptul că —OJ
din fericire— această mi şcare nu a avut loc în ţara noastră,

aflată sub regimul total i tar comuni st anteri or, aş a cum
a l uat naş tere în Occi dent după 1968 ş i se amplifică în
continuare până în prezent, f ără a sl ă bi în i ntensi tate;
di mpotri v ă .
D edi c aceast ă traducere tat ă l ui meu, dr. med. Emi l
I . Bol oga, dermato-venerol og ş i sexol og, cet ăţ ean de
onoare al muni ci pi ul ui Braş ov ( 2001) ş i specialist de
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
26 REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
reputaţ i e i nternaţ i onal ă , care, pri ntre mul te altele,

mi -a dăruit l i mba germană pentru totdeauna.
Pri n prezentarea că r ţ i i publ i cul ui românesc îmi
expri m speranţ a ca împreună cu Edi tura „ Sapi enti a”
să li r ă spuns, în acord deplin cu invitaţ ia l ansat ă chiar
de autoare în epilog şi în mă sura pozi ţ i ei ş i a posi bi l i t ă -
ţ i l or propri i , apel ul ui l a acţ i une ş i ati tudi ne; totodat ă ,
încrederea că ş i alte l ucr ă ri al e acel ei aş i autoare vor
vedea l umi na ti parul ui , în traducere, în curând.
M ul ţ umi ri sincere fostei mel e colege de l a Liceul „ An-
drei Şaguna” , secţia germană (în prezent L i ceul „ Johan-
nes H onterus” ) Braşov, Josefine Neumann, profesoară
de l i mbi l e germană ş i engl eză l a Berl i n, ca filolog ş i
datori t ă erudi ţ i ei propri i ş i posedă ri i îngrijite ş i atente
l a cele mai mici detalii şi nuanţ e ale limbii materne,
perf ecţ i onat ă de-a l ungul cari erei di dacti ce de peste 40
de ani , dnei L ucreţ i a Ş i ri ni an, profesoară de l i mba
franceză ş i traducă toare de l i mba germană , în Con-
stanţ a, pe aceeaşi durat ă , ş i dnei Adriana L. Bologa,
profesoară de l i mbi l e română ş i f ranceză , di n Braşov,
care mi -au fost de un aj utor nepreţ ui t în desă vâr ş i rea
traduceri i .
Dr. biol. A l exandru Ş. Bologa
Constanţa, 21 pri er 2014 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
P. S. Repl i că posi bi l ă propuneri i aberante, malefice

şi incredibile a mi şcării gender de a elimina din vocabular
cuvântul „ mam ă ” (cf. pp. 208- 209) :
Legenda spune c ă un prunc, înai nte de a se naş te,
se întâl neş te cu D umnezeu:
— Dumnezeul meu drag, eu merg în l ume ş i nu ş ti u
ce voi face acolo. Sunt atât de mi c ş i de fragil...
— Pentru ti ne am pregătit acolo un înger.
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA .— 27
— Doamne, dar nu ş ti u l i mba oamenilor, cum o să

m ă înţ el eg cu ei , cum o să m ă adaptez?
— Îngerul pe care ti l -am pregătit te va înv ăţ a limba
lor...
— Doamne, am auzi t că în l ume sunt mul te rele.
Cum o să l e pot dovedi ?
— Ingerul pe care ti l—am pregătit o să te apere de
rele... Fii f ără grij ă!
— Doamne, ş i cum o să m ă pot întoarce l a ti ne ?
— Îngerul pe care ti l—am pregătit o să-ti spună cum
te vei putea intoarce la mi ne.
S—a l ăsat l i ni ş tea în ceruri
A sosi t ti mpul ca bebel uş ul să plece în l ume, dar a
mai întrebat încet:
— Doamne. cum se numeş te îngerul pe care mi l-ai
pregătit?
— Numele nu e important... dar tu ii vei spune
MAMA.
1. DISTRUGEREA LIBEBTATH
IN NUMELE LI BERTATI I zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Libertatea supradimensionată se schimbă aparent in

nimic altceva decât în robie supradimensionată, atât pentru
individ, cât şi pentru cetate. Este astfel probabil ca tirania să
nu rezulte di n nicio altă constituţie decât di n democraţie,
din cea mai înaltă libertate, cea mai mare şi dur ă robie.
Platon1
Dereglarea sexualităţii
N e afl ăm într-un proces ui mi tor: norme fundamen-
tale ale comportamentului uman, care doar cu puţ i ne
decenii în urmă aveau val abi l i tate general ă, au fost
abrogate. Ceea ce atunci conta ca bun contează astăzi
ca r ă u. Aceste norme pri vesc reproducerea omul ui şi
i nsti tuţ i a uni versal ă în care se desf ăşoară: familia. Î n
1948, naţiunile zguduite de cel de Al Doilea Război Mon-
dial au formulat Declaraţia Uni versal ă a Drepturilor
Omul ui . Acolo se afirmă: „ Familia este uni tatea de
bază a societăţii şi revendică protecţie din partea socie-
t ăţ i i şi a statul ui ” (Art. 16) . Familia rezul t ă di n căsăto-
ri a di ntre bă rbat ş i femeie, care se obl i gă să împart ă

viaţa în comun ş i sunt pregă ti ţ i să conceapă copi i ş i
să—i educe. Familia necesită monogamie, şi anume fideli-
tate sexual ă între partenerii de căsătorie. Dacă se renunţă
l a monogamie ca orientare moral ă, familia se distruge.
Reprezent ă ri l e de val ori , cutumel e ş i legile au ancorat
1 PLATON, Der Staat, Cartea a VIII-a, DTV 2007, 375.

aceast ă norm ă moral ă înal t ă în practi ca de vi aţă a

popul aţ i ei .
Aceste reprezentări de valori, cutume ş i legi au fost
demontate în ul ti mi i patruzeci de ani . I n cul turi l e de
prosperi tate occidentale aceasta a avut loc mai întâi
datori t ă studenţ i l or rebeli. Astăzi este agenda revolu-
ţionar-cultural ă a elitelor puteri i acestui Pământ. Un
lobby puterni c l upt ă cu ajutorul Naţ i uni l or Unite
(ONU), al U ni uni i Europene (UE) ş i al mass-media de
la începutul ani l or ş aptezeci pentru schimbarea ordi-
ni i mondi al e. Scopul este l i bertatea absol ut ă , detaş at ă
de orice frontieră natural ă ş i moral ă , care înţelege omul
doar ca individ „ nud” . Pentru o atare libertate absolută,
care vrea să se elibereze ş i de „ di ctatura naturi i ” , orice
handi cap natural este un obstacol. Pri n urmare, pen-
tru o l i bertate înţ el easă astfel nu exi st ă ni ci un „ bun”
ş i ni ci un „ r ă u” , ni ci o normati vi tate. Mijloace concrete
ale acestei lupte sunt demontarea sexualităţii bipolare,
modificarea normel or sociale ş i ati tudi ni l or populaţiei,
în special ale ti neretul ui , egalizarea juridică total ă a
parteneriatelor homosexuale cu căsătoria, până l a pro-
scrierea social ă şi criminalizarea legal ă a rezistenţ ei.
Procesul este ui mi tor, întrucât acest „ om nou” ş i
dizolvarea implicită a oricărei normativităţi au un rang
prioritar în acţ i unea ONU, a UE şi a numeroase state
individuale, cu toate că această strategie cultural-revo-
l uţ i onar ă nu are nicio contri buţ i e la rezolvarea proble-
mel or majore ale ti mpul ui nostru. Di mpotri v ă ! Schi m-
barea demografiei epocii va scoate di n ţ âţ âni construc-
ţ i a social ă, nu numai a Europei. Ratele naşterilor au
scăzut în majoritatea ţărilor europene în ultimele patru
decenii mul t sub ni vel ul de conservare. Î n mă sura în
care încearcă să echi l i breze def i ci tul pri n migraţie,
abandonează cul tura propri e. O pol i ti că ori entat ă spre
OJ
I . DISTRUGEREA LIBERTATII ÎN NUMELE LIBERTATII 31
bi nel e publ i c ar trebui să confere înt ă ri ri i familiei pri o-

ri tate în pol i ti ca social ă. Î n schi mb, în servi ci ul mi no-
ri t ăţ i l or se Operează demontarea normel or sexuale ş i ,
astfel, familia este pri vat ă de f undamentul să u val ori c.
Acest proces este ui mi tor ş i pentru c ă di struge pre-
mi sa care a produs cul tura superi oar ă europeană — un OJ
model de succes pentru l umea întreagă . Această cul tur ă

a avut până acum câteva deceni i un f undament creş -
ti n. Creş ti ni smul a creat bazel e moral e care au fost
transf erate de l a generaţ i e l a generaţ i e. Substanţ a
acestei cul turi sunt deci zi i l e str ă mo ş i l or no ş tri pentru
bi ne ş i adevăr, deci zi i care au preti ns de l a i ndi vi d în
toate ti mpuri l e renunţ are ş i sacrificiu. Avizii de putere,
domni tori i vi ol en ţ i , r ă zboai el e, conduc ă tori i rel i gi oş i
corupţ i , ni ci m ă car si stemel e terori ste atee ale secol u-
l ui al XX—lea nu au putut exti rpa cul tura creş ti n ă . Fa-
mi l i i l e, l a necaz, au f ăcut posi bi l ă nu numai supravie-
ţuirea2, ci au transmis această cul tur ă în circumstanţele
cele mai vitrege. După fiecare catastrof ă verdele creş ti n a
erupt, ul ti ma dat ă pri n unificarea Europei pe f unda-
mentul val ori l or înal te al e f ondatori l or l or creş ti ni .
Ceea ce se întâmpl ă acum este mai prof und. Nu
este vorba despre di ctatura prol etari atul ui sau despre
di ctatura unei rase superi oare. Regi muri l e terori ste
au fost recognoscibile ca opresori ş i au putut fi învi nse
după ş aptezeci , respecti v doi sprezece ani . A st ă zi , ata-
cul se îndreapt ă asupra structurii morale cele mai i nti me
a omului, care îi permi te libertatea. Securea acţionează
l a r ă dă ci nă .
I poteza de baz ă de l a care porneş te aceast ă carte
este că darul mi nunat al sexualităţii necesită cultivare,
2 Franck Schi rrmach exami nează în cartea sa M i ni mum, M i i n-

chen 2006, cazuri de urgenţă ş i arată că nu cei mai viguroşi au
supravi eţ ui t, ci comuni tatea de sol i dari tate f ami l i al ă .
pentru a-i permite omul ui rel aţ i i reuş i te ş i o vi aţă reu-

ş i t ă . Contrari ul , trăirea tuturor poftelor, distruge per-
soana ş i cul tura. Un om sexualizat di n copil ărie învaţă :
„ Este bi ne dacă î ţ i trăieşti toate i nsti nctel e nechi bzui t.
Este rău dacă l e i mpui l i mi te” . El uti l i zează corpul
propriu şi corpul altor oameni pentru satisfacerea i nsti nc-
tul ui sexual, în l ocul expresiei dragostei personale.
Acest i nsti nct este puterni c, pentru că el are meni rea
de a asigura supravi eţ ui rea omeni ri i . Ci ne nu învaţă
să-l cul ti ve, pentru a deveni expresia dragostei, deschis
unei vieţi noi, va fi dominat de el. Un astfel de dominat
îşi pierde l i bertatea. El nu mai aude vocea conştiinţei.
El pierde capacitatea de a i ubi , el pierde capacitatea de
ataşament afectiv. El pierde dori nţ a de a da viaţă copi-
ilor. Devine incapabil de realizări culturale. El se îmbol-
năveşte fizic şi psihic. El pierde dorinţa şi capacitatea
de a pă stra cul tura propri e ş i creează astfel premisele
de a fi prel uat ă de că tre o cul tur ă mai vital ă.
Concepţia creş ti nă că omul a fost creat după chi pul
l ui Dumnezeu a susţ i nut demni tatea i nvi ol abi l ă a fie-
cărei persoane ş i a condus l a consti tui rea liberal ă a
statului şi societăţii. Cul tura superioară de factură creş-
ti nă datorează dezvoltarea ştiinţifică ş i tehni că uni că
obligării l a raţ i une ş i adevăr, care a permis cercetarea
f ără prejudecăţi a realităţii.
Dar recunoaşterea unui Dumnezeu creator, i ntan-
gibilitatea demni t ăţ i i omului, valabilitatea valorilor
morale universale ş i căutarea neideologizată a adevă-
rul ui sunt în pri mej di e.
Urmările sunt dramatice: mul ţ i oameni nu vor să
transmi t ă vi aţ a pe care au pri mi t-o, familiile se degra-
dează, nivelul de performanţă al generaţiei următoare
scade, două zeci l a sut ă di ntre cei în vârstă de 15 ani nu
înţeleg sensul celor citite3; tot mai mul ţ i copii şi ti neri

suferă de perturbări psihice4; dreptul l a vi aţă al copii-
l or în pântecul matern, al handi capaţ i l or ş i bă trâni l or
nu mai este protej at; l i bertatea religiei, a expri mă ri i
opiniei, a educaţiei, a ş tiinţ ei este submi nat ă .
Toate acestea au loc în numel e unei ideologii care
neagă că omul exi st ă ca bă rbat ş i femeie, c ă aceast ă
polaritate i mpri m ă i denti tatea sa ş i consti tui e condi ţ i a
reproducerii genului uman. (Anomaliile fizice şi psi hi ce
nu schi mbă ni mi c în acest fapt.) Ni ci odat ă înai nte nu
a existat o i deol ogi e care a vrut să distrugă i denti tatea
sexual ă a bă rbatul ui ş i femeii ş i ori ce normare eti că a
comportamentul ui sexual . Ideologia se numeş te gen-
der-mainstreaming.
Exi st ă mul ţ i al ţi factori ai modificărilor dramati ce
în prezent, ecologici, economi ci , tehni co- ş ti i nţ i f i ci , dar
niciunul di ntre aceşti factori nu vizează strategic rădă-
cinile omul ui , i denti tatea sa ca bărbat ş i femeie ş i l i vra-
rea i ndi vi dul ui ceri nţ el or i nsti nctul ui sexual el i berat
de toate normel e morale.
Până acum bărbaţilor le-arevenit dezvoltarea sisteme-
l or ideologice care au atras dup ă el e di strugeri enorme
şi care au costat viaţa mul tor milioane de oameni. Ide-
ologia gender a fost conceput ă de femei radical femi-
ni ste ş i i mpunerea ei a fost obţ i nut ă pri n l upt ă — cu OJ
urmări i nesti mabi l e. M ul te cul turi au eş uat di n cauza

degenerării morale. Dar ca degenerarea moral ă să fie
forţată politic şi cultural, aceasta este o noutate.
Cultură înaltă pri n moral ă înal t ă

Ori ce cul tur ă sancţ i onează depăş i rea normel or ei
sexuale. Dacă înai nte tabuuri l e, care pri n proscriere
3 Nati onal er Bi l dungsberi cht, I uni e 2012.
“* Cf. Kiggs-Studie a Robert-K och-I nsti tuts: www.rki.de/kiggs.
social ă erau protejate până l a pedeapsa capital ă, erau

considerate ca un semn al societăţilor primitive, con-
stat ă m că ast ă zi sunt valabile tabuuri noi , că rora prin
excl udere social ă ş i cri mi nal i zare progresivă li se asi-
gură val abi l i tate, ş i anume exact în domeniul pe care
toate cul turi l e îl protejează pri n norme severe: dome-
ni ul sexualităţii. Desigur, a avut loc o inversare: astăzi
se forţează dizolvarea normelor morale şi rezistenţa se
pedepseşte cu excludere şi sancţ i uni juridice.
Antropologul englez J.D. Unwi n a cercetat într-o
i nvesti gaţ i e ş ti i nţ i f i că ampl ă raportul între sexualitate
şi cultură5. El a vrut l a începutul anului 1930 să verifice
teza l ui Sigmund Freud conform că rei a cul tura se
bazează pe „ sublimarea instinctului sexual” . In prefaţă,
Unwin scrie: „ Dacă ar fi trebui t să recunosc cât de mul t
a trebui t să-mi schi mb filosofia personal ă ca rezul tat al
acestui studi u, atunci poate ni ci n-aş fi început” .
Unwin examinează Optzeci de „ societăţi necivilizate”
ş i cul turi l e superioare ale babilonienilor, sumerienilor,
atenienilor, romanilor, anglo-saxonilor ş i englezilor,
pentru a clarifica întrebarea: ce influenţă au normele
sexuale ale unei societăţi asupra înăl ţimii culturii ?
Rezul tatul , într-o propozi ţ i e: cu cât l i mi tarea sexu-
al ă este mai mare, cu atât ni vel ul cul tural este mai
înal t, cu cât este mai redusă l i mi tarea sexual ă, cu atât
mai scă zut este ni vel ul cultural.
Acestei reguli nu-i revine ni ci o excepţie. Cul turi l e păşesc
atunci pe scena istoriei, când limitează drastic posibilitatea
satisfacerii instinctului sexual, ş i coboară de pe scena isto-
ri ei atunci când permi t coborârea sexual i t ăţ i i l a ni vel ul
ani mal i c al satisfacerii necontrol ate a i nsti nctel or... I n
analele istoriei nu există ni ci un exempl u al unei societăţi
5 J.D. UNWIN, Sex and Cul ture, Oxford University Press 1934.
6 J.D. UNWIN, Sex and Cul ture, Prefaţă, 7.
care a manifestat pe o anumi t ă perioadă energie social ă

mare, f ără a fi fost absol ut monogamă7.
Dacă privim dezvoltarea societăţii noastre, aceste
legităţi par a se reconfirma.
U n totalitarism moale nou?
Condi ţiile noastre actuale se pare că sunt la distanţe

stelare de sistemele teroriste naţional-socialiste şi comu-
ni ste. Totuşi, constatăm că spaţ i ul l i bert ăţ i i devine tot
mai strâmt. Aceasta se observă mai întâi de că tre cei
ale căror valori stau în calea strategiilor celor puter-
ni ci — aceştia
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA sunt ast ă zi , în pri mul rând, creş ti ni i .
Scriitorul italian Ignazio Si l one, ex—comunist, a pus
punctul pe i : „ Noul fascism nu va spune: eu sunt fas-
ci smul ; el va spune: eu sunt anti f asci smul ” .
Nu exi st ă ni ci un si stem de guvernare statal , i denti -
ficabil, care urmăreşte în mod vi zi bi l domi narea l umi i ,
dar există reţele globale care urmăresc o agendă unitară.
Se pare că nu există o ideologie statal ă a cărei valabi-
litate să fie dobândită pe cale statal ă, dar pe ascuns noua
ideologie gender se i mpl ementează l a toate ni vel uri l e
" J.D. UNWIN, Sex and Cul ture, 369. J.D. Unwi n explică aceasta
astfel: „ Oricare soci etate umană posedă energie soci al ă potenţ i al ă .
Dar ea se realizează numai atunci ş i în măsura în care se renunţă
l a i nsti nctul sexual. Energia social ă rezultă di n conflictul emoţio-
nal, care, în cazul renunţă ri i la satisfacerea i nsti nctual ă , este i ne-
vi tabi l . Acest conflict generează idei ş i gânduri noi , care conduc l a
condui te noi ” (Ibidem, 317). „ Cantitatea de energie şi profunzimea
gândirii depi nd de m ă sura l i mi t ă ri i , i mpuse de că tre aceste norme
sociale. Dacă absti nenţ a obligatorie este mare, atunci societatea
dispune de energie mare; dacă este mică, are energie puţ i nă ; dacă
nu există niciun fel de limitare, nu are ni ci un fel de energie; ea ră-
mâne potenţial ă” (Ibidem, 339). „ D e aceea, l i mi tarea satisfacerii
i nsti nctul ui sexual trebui e consi derat ă cauza progresului cul tural ”
(Ibidem, 317).
° Ci tat după Francois BONDY, Pfade der Neugier, 1988. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
soci et ăţ i i . Cu toate că poporul ni ci măcar nu cunoaşte

termenul , întreaga soci etate se „ genderi zează ” . Ca
oricare ideologie utopi că , ea vrea să creeze un om nou,
unul care se proi ectează singur.
Există într-adevăr o ordine de bază, dar există puteri
necontrol abi l e, care exercită puterea asupra electori-
lor ş i a pol i ti ci eni l or aleşi: mass-media ş i oligarhia finan-
ciară. Nu exi st ă ni ci un partid uni c, dar o parte cres-
cândă a p0pul aţ i ei nu se mai si mte reprezentată de
către partidele aflate l a guvernare, ceea ce se regă seşte
în supărare pol i ti că ş i o scădere conti nuă a participării
l a v ot.
Nu exi st ă un mi ni ster al propagandei, dar exi st ă o
si ncroni zare mass-medi a care operează demontarea
normel or sexuale.
Nu exi st ă o autori tate de cenzur ă statal ă , dar există
o pol i ti că l i ngvi sti că de stat ş i academi că ce i mpune
reguli noi de vorbire, cu scopul creării noului om gender.
Nu exist ă un sistem poli ţienesc şi de poli ţie secretă
care exerci t ă teroare, dar pri n stocarea el ectroni că a
datelor deveni m oameni de sti cl ă , pentru care nu mai
exi st ă o ni şă a Vieţii pri vate — o condi ţ i e pentru forme
cu totul noi de supraveghere total i tar ă ş i de control.

Nu exi st ă o mi şcare de masă f anati zat ă , mani pul at ă
de un conducă tor, dar exi st ă mase dezr ă dă ci nate, ato-
mi zate, care în prezent sunt menţ i nute calme prin acţi-
uni de transfer statal e, dar al căror potenţ ial de radi-
calizare l a strâmtoare economică este i ncal cul abi l .
Nu există o i nterdi cţ i e de exercitare a religiei, dar
l i bertatea religioasă este restrânsă i nsi di os în numel e
anti di scri mi nă ri i ş i premisele transmi teri i credinţei
că tre generaţ i a urmă toare sunt submi nate.
Totalitarismul şi-a schimbat costumul şi apare astăzi
în veş mântul libert ăţ ii, al toleranţ ei, al dreptăţii, al
egalit ăţii, al antidiscrimină rii şi al diversit ăţ ii — com- OJ
pensări ideologice care l a o pri vi re mai atent ă se dove-

desc no ţ i uni amputate ş i perverti te.
A ceste procese sunt globale ş i sunt propul sate de
lobby-uri influente în i nsti tuţ i i internaţ ionale. Nucleul
acestei revol uţ i i cul tural e este demontarea normel or
sexuale. După cum liberalizarea pieţelor financiare le
predă pe acestea l ăcomiei i nsaţ i abi l e a celor bogaţi,
demontarea normelor sexuale îl predă pe om poftei i nsa-
ţ i abi l e pentru sati sf acţ i e sexual ă . Abrogarea l i mi t ă ri -
l or moral e ale sexual i t ăţ i i apare ca o creş tere a l i bert ă -
ţ i i , dar duce l a i ncapaci tatea de ataş ament afectiv ş i
rel aţ i onal pe termen l ung ş i , astf el , l a di zol varea struc-
turi l or sociale portante.
Ci ne prezi nt ă astăzi moti ve în domeni ul pol i ti c, aca-
demi c, medi ati c, social ş i chi ar bi seri cesc pentru faptul
că actul sexual apar ţ i ne exclusiv rel aţ i ei conjugale din-
tre bărbat ş i femeie ş i ar trebui să r ă mână deschi s doar
conceperii de copi i , ci ne di scut ă ş ti i nţ i f i c probl ema apa-
ri ţiei, a riscurilor şi a urmărilor comportamentelor nehe-
terosexuale sau se opune chi ar strategi i l or demont ă ri i
sexuale se expune peri col ul ui de a fi margi nal i zat di n
discursul oficial, de a fi sti gmati zat cu cuvi nte de ocară,
de a pi erde pozi ţ i a profesional ă, de a fi tracasat ş i di s-
criminat în mod diversificat de către grupuri de interese.
Criminalizarea pri n stări infracţionale penal e noi, ca
„ homof obi a” , „ af i rmaţ i i deni gratoare” ş i legi de anti -
di scri mi nare, a deveni t în unel e ţă ri real i tate ş i se pro—
movează global.
A u cei care se men ţ i n sigur de partea bi nel ui , când
combat atât de curajos terori smul de stat al secol ul ui
trecut, aceeaşi di sponi bi l i tate de a se opune amput ă ri i
crescânde a libertăţii în vremea noastră? Linia de demar-
caţie între i ntervenţ i a pentru l i bertate şi abandonarea
l i bert ăţ i i se afl ă în di Sponi bi l i tatea de a pl ă ti astăzi

preţ ul cerut de a nu url a cu lupii.
Frumoasa lume nouă

Uneori , scri i tori i v ă d peste f ronti erel e prezentul ui .
Aldous Huxl ey descri a în 1930 Frumoasa l ume nouă g,
care apare când hazul pentru sensul vieţii şi sex devine
distracţ ia cotidiană a tinerilor şi vârstnicilor. Î n prefaţă
edi ţiei noi di n 1949, el scria: „ Revoluţia cu adevărat
revoluţionară nu se lasă provocată în lumea exterioară,
ci numai în sufletele ş i corpuri l e oameni l or” .
Î n Frumoasa l ume nou ă , fiecare este fericit. M urdă -
ri a, mal adi a ş i f enomenel e de îmbă trâni re sunt eradi -
cate. A mi nti rea „ vi vi pari t ăţ i i ” ti mpuri l or de odi ni oar ă
l e produce contemporani l or îmbutel i aţ i ş i destupaţ i
râset nechezat, dacă nu scârbă . Embri oni i sunt exami—
naţ i în pri vi nţ a degenerării, selectaţi şi menţ i nuţ i în
depozi te de embri oni . „ M ama” ş i „ tata” sunt „ expresi i
spurcate” . A se i magi na,
atunci cu şase sute de ani înai ntea l ui Ford, Domnul nos-
tru, mama [ al ă pta] , aceast ă dement ă , copi i i ei , copi i i pro-
pri i , precum o pi si că pui i ei , dar o pi si că cu darul vorbi ri i ,
o pi si că putând spune f ără întrerupere „ mi cuţ ul meu” ,
„ dulcele meu” . Creşterea copiilor [ se afla] în mâinile părin-
ţilor, şi nu în cele ale centralei standard de stat.
Pentru copi i există „ i nsti tu ţ i i l e de pă strare a copi-
l ul ui mi c” , în care în ş col i de dormi t l i se i nduc pri n
i ntermedi ul „ hi pnopedi ei ” reflexe de neeradi cat, ş i
anume pri nci pi i de ori entare precum acestea: „ Ceea ce
te bucur ă ast ă zi nu amâna peste noapte” .
Cei mi ci aleargă nuzi pe paj i ş te ş i se joacă „ cum o
fac adul ţ ii” . Copiii care nu se bucur ă de jocuri sexuale
9 Aldous HUXLEY, Schăne neue Welt, pri ma edi ţie Brave New
Worl d 1932, edi ţ i a ci tat ă : Fi scher Taschenbuch 1972.
i nf anti l e sunt consi deraţ i bol navi . Se rel atează despre

condi ţii de neînţ eles în ti mpuri de demul t:
Î n cursul ti mpuri l or îndel ungate di nai ntea pel eri naj ul ui
l ui Ford, D omnul nostru, j ocuri l e eroti ce pentru copi i
erau consi derate ca perverse — (râsete în hohot) — ş i nu
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA I
numai aceasta, ci ş i ca i ndecente — ş i ca atare supri mate

nemi l os.
M aj ori tatea el evel or sunt steri l e de l a bun început,
pentru că se spune: „ cu cât mai ci vi l i zat, cu atât mai ste-
rilizat” ; şi pentru restul nesterilizaţilor exi st ă centura
l ui M al thus ş i perforatorul preventi v, astfel încât „ pre-
veni rea regul amentar ă a concep ţ i ei [ devi ne] aproape o
mi şcare reflexă i nvol untar ă , i nevi tabi l ă , precum clipi-
tul di n ochi ” .
Oameni i sunt menţ i nuţ i în di spozi ţ i e ş i pe l i ni e pri n
tel evi zi une, filme emoti ve, parf umuri , si ntetovox-uri ,
sintetofoane şi sexofoane. Pentru aceasta există o facul-
tate de tehnici emoţionale şi inginerie pentru si mţ uri .
Participarea l a f uzi unea de grup extati că să pt ă mânal ă
este o obligaţie. „ Îi înv ăţă m ura împotriva si ngur ă t ăţ i i
şi le setăm viaţa astfel încât solitudinea să le fie aproape
i mposi bi l ă ” .
Dacă totuş i ar apărea o i ndi spozi ţ i e, sti cl uţ a soma-
ti că este l a îndemân ă , care conferă în ori ce moment
concedi u bi ne dozat, chi mi c, de l a real i tate.
Astfel, în Frumoasa l ume nou ă se reu ş eş te ca oame-
ni i să vrea ceea ce trebui e ş i să deţ i nă subjugarea l or
pentru l i bertate.
Î n prefaţa l ui di n 1949, Aldous Huxl ey scri e:
Cu cât se di mi nuează l i bertatea pol i ti că ş i economi că , cu
atât mai mul t se str ă dui eş te, în mod compensatoriu, l i ber-
tatea sexual ă să se mărească. Ş i di ctatorul . .. ar face bi ne
să promoveze această l i bertate. I n legătură cu l i bertatea
de a visa ziua sub influenţa narcoticelor, cinematografului
ş i radi oul ui , l i bertatea sexual ă va contri bui l a reconcilie-

rea supu ş i l or săi cu sclavia care este desti nul lor.
_, „ . - _
A rata i ntocmai ca
XUSLECA zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA OJ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
utopi a ne—ar fi mul t mai aproape decât şi-ar fi putut cineva

imagina chi ar cu numai douăzeci de ani în urmă. Atunci
am proiectat această utopi e cu şase sute de ani în viitor.
Astăzi pare foarte posibil că vom suferi o asemenea spaimă
în cursul unui singur secol.
A l dous Huxl ey scri a aceasta când încă nu existau

fertilizarea artificial ă, selecţia prenatal ă, bănci de spermă
ş i ovul e, materni tatea surogat, „ părinţi 1 şi părinţi 2” ,
creş a, i nstrucţ i uni pentru j ocuri sexuale în grădini ţă ş i
şcoal ă, înv ăţă mântul de prevenţ i e şcolar, dinamica de
grup, consumul de droguri, pornografia ca pl ăcere de
masă, când televiziunea încă nu era răspândită şi Inter-
netul încă nu era i nventat.
Oamenii tocmai supravi eţ ui ser ă celui de al Doilea
Război Mondial ş i î ş i îndreptau speranţele asupra Ligii
Naţ i uni l or nou-create, care în 1948 a adoptat Decla-
raţia Universal ă a Drepturilor Omul ui . Trebuia să repre—
zi nte un basti on împotri va atrocităţilor de nedescris
pri n care mi l i oane ş i mi l i oane de oameni şi-au pierdut
vi aţ a, au fost degradaţi, pri vaţ i de drepturi , depose—
daţ i , chi nui ţ i , torturaţ i ş i uci şi de că tre oameni orbi ţ i
de i deol ogi e ş i dezumani zaţ i pri n corupţia puteri i . O
jumătate de secol mai târziu sunt aceleaşi naţiuni unite,
care ast ă zi se cheamă United Nati ons, în care se luptă
pentru ca uci derea copi i l or nenă scuţ i di n pântecul
matern să fie ri di cat ă ca drept al omul ui ş i pentru ca
pOpoarele acestui Pământ să echi val eze uni rea persoa-
nel or de acelaşi gen cu că să tori a.
Dup ă cum a prev ă zut Huxley, în centrul atacul ui
asupra f undamentul ui val ori c al omul ui se afl ă sexua-
l i tatea. L upta pentru abrogarea normelor sexuale a
porni t un mar ş tri umf al . Totodat ă , suntem martori ai

unui decl i n cul tural în l umea occi dental ă . A dev ă rul ,
frumosul, bi nel e, l ă udate deja de că tre Pl aton ş i A ri s-
totel , au fost di scredi tate. Cu adev ă rul , f rumuseţ ea,
bună tatea nu se câştigă bani mul ţ i , dar cu mi nci una,
urâţ eni a, groaza ş i pornografia — mi l i arde.
OJ
Ne naş tem cu potenţialul libert ăţii, dar capacitatea

de a ne deci de în l i bertate pentru bi ne trebui e să ne-o
elaborăm. Ea este condi ţia pentru cul tur ă . Pentru
aceasta trebui e să fim educaţi şi să ne educăm singuri,
să înv ăţă m vi rtuţ i l e cardi nal e care ne permi t desf ăşu-
rarea condi ţ i ei noastre umane: înţ el epci unea, drepta-
tea, curajul ş i moderaţ i a. Când o cul tur ă încetează să
preamărească virtuţile şi să transmi t ă generaţiei urmă -
toare ceea ce este personal , verificat, preţ i os pri n mo-
del , educaţ i e ş i i nstrui re, atunci î ş i sapă pr0pri ul mor-
mânt. Î ncă mai exi st ă l i bertate ş i nu este prea târzi u
să o apărăm. Dar trebuie Ş ti ut ci ne o restrânge pentru
i mpunerea i nteresel or propri i . A cest subi ect este tra-
tat în carte.
II. PRECURSORI I
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTI EI SEXUALE
DE LA REVOLUTI A FRANCEZA PANA ASTAZI
De ceea ce se gândeşte astăzi în universităţi depinde ceea

ce se va tr ă i mâi ne în pi eţ e ş i pe str ă zi .
]osé Ortega y Gasset
Precursorii
Revol uţ i a Franceză a ridicat raţ i unea autonomă l a

rang de zei ţă , o femeie emancipată1 care s-a eliberat de
Dumnezeu şi de ordinele sale. Poporul a fost momi t cu
cuvinte frumoase, care vizau dorinţe pe care le nutreş te
fiecare: liberté, egalité, fraternité OJ — l i bertate, egalitate,
fraternitate. Dar majoritatea poporului nu a observat
că libertatea nu poate fi l i ci tat ă decât pe seama egali-
t ăţ i i şi egalitatea numai pe seama l i bert ăţ i i , iar frater-
nitatea este dat ă ui t ă ri i acol o unde dreptatea l i pseş te.
Ceea ce înseamnă l i bertatea în domeni ul sexual a
aşternut pe hârtie marchi zul de Sade într-o celul ă con-
fortabil ă a Bastiliei, unde l a finele l ui A nci ene Régime
a fost capturat zece ani ş i a avut ti mp să cuprindă în
cuvi nte ori ce perversi une i magi nabi l ă . N umel e l ui
r ă mâne legat pentru totdeauna de vari anta mai crudă ,
sado-masochismul. Romanul său Justi ne, apărut în
1791, a contri bui t ca ni ci un altul l a politizarea sexul ui
ş i la sexualizarea pol i ti ci i . Sade a i ndi cat revol uţ i ei
drumul: de l a „ el i berarea” sexual ă pri n sadi sm sexual
l a cri m ă . A durat numai patru ani pân ă când di n
1 Cu sens peiorativ, Emanze, în original (n. trad.).

promisiunile începutului s-a instaurat teroare sângeroasă

ş i capetel e se rostogoleau în actul de un mi nut al ghilo-
ti nei . Strigătul de l upt ă al l ui Voltaire, „ Ecrasez l'infâ—
me! ” („ Stri vi ţ i i nf ama, B i ser i cal ” ) , l -au pl ă ti t mul te
mi i de preoţ i ş i că l ugă ri cu vi aţ a.
O dat ă cu abdi carea l ui Napol eon în apri l i e 1814, a
reveni ri i regel ui L udovi c al XVIII-lea ş i a readmi teri i
iezui ţilor de că tre Papa Pi us al VII-lea — ordinul fusese
i nterzi s de că tre Papa Cl ement al XIV-lea —, pri ma revo-
l uţ i e sexual ă a fost îngropat ă sub cenuş a restauraţ i ei
pol i ti ce, dar a mocni t acol o mai departe, pentru ca în
decurs de dou ă sute de ani să se transf orme într-un
incendiu exti ns global, care este apri ns de către strategii
revoluţiei cul tural e ai prezentul ui în toate ţă ri l e lumii.
Numeroase spi ri te mari , foarte înv ăţ ate ş i foarte
onorate, au f urni zat în acest sens i dei l e filosofice ş i psi -
hologice, know-how-ul revol uţ i onar-cul tural ş i operel e
care au schi mbat cul tura: Jean Jacques Rousseau,
A uguste Comte, Saint Si mon, Charles Fourier, Friedrich
N i etzsche, Sigmund Freud, C.G. Jung, John Watson,
Alfred Kinsey, Jack Kerouac, pentru a numi doar câţ i va,

remarcabi l i . Ei toţ i au avut ceva în comun: respi ngere,
dacă nu chi ar ur ă împotri va Bi seri ci i Catol i ce, pentru
c ă aceast ă Bi seri că nu înceteaz ă procl amarea mesaju-
lui lui Cristos: „ Dacă m ă iubi ţi, veţi păzi poruncile
mel e” (In 14,15) .
Ei nu au păzit aceste porunci, nu au vrut să le păzească
ş i au mobi l i zat forţele l or creatoare, apreci abi l e, pentru
a justifica aceasta ş i pentru a crea di n nou omul după
chi pul propri u. A cestui fapt, Biserica, trebui nd să trans-
mi t ă întruna mesaj ul i nvari abi l al l ui Dumnezeu în
ti mpul variabil, i -a stat împotri v ă — atunci precum astăzi. zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Fri edri ch N i etzsche preci zează :

I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... 45
Până acum creş ti ni smul a fost atacat întotdeauna într-un

mod eronat. A tât ti mp cât moral a creş ti ni smul ui nu se
si mte ca del i ct capital l a adresa vi eţ i i , protectori i acestui a
nu vor avea di f i cul t ăţ i în a- ş i ati nge scopul . I ntrebarea
asupra „ adev ă rul ui ” creş ti ni smul ui este o chesti une cu
totul secundar ă , atâta vreme cât probl ema de pri nci pi u a
moralei creş ti ne nu este ati nsă 2.
Pentru N i etzsche, creş ti ni smul procl am ă o „ moral ă

de scl av” pentru cei sl abi , care nu pot fi decât di spreţ u-
i ţ i de că tre omul domi nator neopă gân.
A utorul ameri can E. M i chael Jones descri e în opera
sa L i bi do Domi nandi — Sexual L i berati on and Pol i ti cal
OJ
Control i ncendi atori i i ntel ectual i . El arat ă : ei tr ă i esc

în haos sexual ş i rel aţ i i sparte, î ş i negl i j ează copi i i ,
sunt dependenţ i de droguri, dependenţ i de alcool, sfâr-
şesc în di sperare, nebuni e, ocul ti sm, sui ci d. A uzi nd
aceste istorii de viaţă, îţi vine în mi nte proverbul bava-
r ez: „ D i avol ul îi aj ut ă pe oameni i să i , dar îi ş i i a” .
Oameni care au deveni t chi ar scl avi ai poftelor l or ş i
au potenţ a să f ăurească di n acestea ideologii ş i i nstru-
mente pol i ti ce pentru crearea omul ui sexual i zat, auto-
nom, l e deschi d contemporani l or l or calea spre haosul
personal ş i social.
Omul dobândeşte l i bertate i nteri oar ă dacă învaţă
să - ş i cul ti ve dori nţ el e pri n dragoste capabi l ă a se lega
într-o relaţ ie durabi l ă bazat ă pe afecţiune. Dacă omul
este vi cti ma mi nci uni i că satisfacerea desf rânat ă a
poftelor sale ar fi l i bertate sau ar duce că tre l i bertate,
atunci omul devi ne „ scl avul pof tel or sal e” ( Jones) . U n
alt cuvânt pentru aceasta păcăleal ă este mani a.
M i chael Jones adaugă :
2 M arcel l o PERA — Joseph RATZINGER, Ohne Wurzel n, A ugsburg

2005, 134.
A fost geniul I l umi ni smul ui , care a descoperit cum se face

di n dori nţă un i nstrument al controlului politic. Aprinde
pasi unea — control ează omul . Aceasta este doctri na ezo-
teri că a I l umi ni smul ui , care a fost tot mai mul t rafinată
peste 200 de ani de l a psi hanal i ză pri n reclamă l a porno-
grafie ca i nstrumente în r ă zboi ul cul tural . Această des-
coperi re a fost de aceea atât de geni al ă , întrucât vi ci ul ca
formă de control este aproape i nvi zi bi l . Cei care au deve-
ni t sclavi ai pati mi l or văd numai ceea ce doresc, ş i nu
cătuşele în care sunt ţ i ntui ţ i .
Războiul cultural bicentenar pentru crearea omului
autonom, mani pul abi l , control abi l , a avut mai mul te
îndemnuri care au condus la coali ţii de interese puternice.
1. M al thusi ani smul , care urmă reş te reducerea popul a-
ţ i ei l umi i , întrucât prezumti v popul aţ i a creşte mai
rapi d decât producţ i a de al i mente.
. Mi şcarea eugenică, vrând mă ri rea calit ăţ ii oameni-
lor şi reducerea canti t ăţ i i lor.
. Interesele de dominare ale bogaţilor şi puternicilor ai
Statelor Unite, ale protestanţilor albi anglo-saxoni
(VVASPS), care au recunoscut pericolul „ differential
fertility” , anume că rata natalităţii scăzute a clasei su-
perioare şi rata natalităţii înalte a clasei inferioare, în-
deosebi a negrilor şi a ţărilor sărace ale Lumii a Treia,
a conjurat pierderea puterii lor politice şi economice.
. Persoane fizice remarcabi l de el ocvente, care au fur-
ni zat i dei ş i metode filosofice, pol i ti ce ş i psihologice
pentru remodelarea real i t ăţ i i sociale.
. Revoluţionari comuni şti, care vor (au vrut) să dis-
trugă familia ş i religia şi să transforme statul într-o
soci etate utopi c ă f ără cl ase.
. M i ş carea f emi ni st ă , care vrea el i berarea femeilor
di n „ sclavia matri moni ul ui ş i a materni t ăţ i i ” (Simone
de Beauvoi r).
I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE...
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 47
7. Mi şcarea homosexualilor, care vrea desfiinţarea

„ heterosexual i t ăţ i i f or ţ ate” .
Î ntre toate aceste grupuri de i nterese au fost ş i sunt
suprapuneri ş i numeroase apartenenţ e reci proce ale
protagoni ş ti l or lor.
Malthusianismul
Pastorul anglican ThomasRobert Malthus (1766-1834),
care a ocupat o catedr ă de „ economi e pol i ti c ă ” , a for-
mul at în eseul să u A n Essay on the Principle of Popu-
lation din 1798 „ legea populaţiei” . Acesta susţ i nea că
s-ar ajunge l a catastrof e de foamete, întrucât popul a-
ţ i a va spori geometri c (2—4—8-16 etc.), producţ i a ali-
OJ
mentel or însă doar ari tmeti c (1-2-3-4 etc.). Pentru a

împiedica aceasta, rata natal i t ăţ i i ar trebui redusă .
Această teorie are până ast ă zi o influenţă l a nivel
mondi al asupra desti nul ui oameni l or ş i popoarelor.
M al thus a vrut să el i mi ne consumatori i nuti l i de l a
„ marel e festin al naturi i ” . El se expri ma astfel:
Un om, care se naşte într-o l ume deja ocupată, dacă fami-
l i a sa nu are mijloace să -l hrănească sau dacă soci etatea
nu necesită munca sa, nu are cel mai mi c drept să ceară
ni ci o parte de hrană ş i este într-adev ă r prea mul t pe
Pă mânt. La marele festin al naturi i nu este chiar ni ci un
tacâm pentru el. Natura îi comandă să renunţ e, să ducă
singur l a îndepl i ni re acest ordi n3
— pri n „ mal adi i , mi zeri e ş i moarte” — ş i eforturile
mondi al e ale control ori l or popul aţ i ei , unde decimarea
natural ă nu ajunge.
M al thus vede în oameni , care pri n numă rul l or ar
putea ameni nţ a bună starea ş i puterea cl asei de guver—
nă mânt, consumatori inutili, care trebui e eliminaţ i, şi
3 http://de.wi ki pedi a.org/wi ki /Thomas_Robert_M al thus.
nu persoane care pri n puterea creatoare a spi ri tul ui ş i

mâi ni l or l or produc muncă ş i bunăstare.
D ac ă într-adev ă r i ntervi ne deficitul alimentar, ceea
ce este cazul mul tor ţări ale l umi i noastre, atunci există
două posibilităţi: creş terea producţiei de alimente şi
di stri bui rea lor corect ă sau di mi nuarea populaţiei.
După i nf ormaţ i i l e FAO (Organizaţia pentru Alimen-
taţ i e şi A gricultur ă), producţ ia de al i mente pe cap de
l ocui tor, sau canti tatea de hrană care pri n di stri bui re
egal ă fiecărui om di n l ume ar fi di sponi bi l ă , a crescut
în peri oada di ntre 1951 ş i 1992 cu 30% “. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
ONU se aşteaptă până în 2050 l a 8,9 miliarde oameni,

după care l a o scădere a popul aţ i ei mondi al e. Î n pri mul
rând, ON U porneş te de l a faptul că , dacă fertilitatea în
majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare în decursul
secol ul ui al 21-l ea va scă dea sub 2,1 copii per femeie,
se preconi zează c ă va scădea în trei di n patru ţă ri în
curs de dezvol tare până în 2050 sub ni vel ul de înl ocu-
i re. L a aceast ă nou ă esti mare ajunge Di recţ i a pentru
P0pul aţ i e a Naţ i uni l or Uni te în Revi zi a extrapol ării
o/îci al e a ON U pr i v i nd p0pul aţ i a 20025.
Temerea de explozia demografică a fost aţ âţ at ă sis-

temati c de l a mi j l ocul ul ti mul ui secol . Paul Ehrl i ch a
început cartea sa cel ebr ă Bomba popul aţ i ei (1968) cu
cuvi ntel e: „ R ă zboi ul pentru nutri ţ i a l umi i este deci s.
Î n ani i ş aptezeci omeni rea va fi încercat ă de foamete
enorm ă . Sute de mi l i oane de oameni vor fl ămânzi, în
ciuda tuturor programelor de ajutorare ini ţiate imediat” ?
Clubul de l a Roma, cu autori tatea cunoştinţelor sale
** Rol and ROSLER, Der D ă mon des Thomas Robert, A btstei nach
1997, 42 ş .u.
5 http://www.un.org/esa/population/publications/abortion/index.htm.
6 Paul EHRLICH, D i e Bev ă l kerungsbombe, N ew York 1968, Miin-
chen 1971.
I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... _
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA wd 49
ştiinţifice infailibile, a publicat în 1972 cartea The Limits zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
of Growth, în care s- a prezi s că pân ă în anul 2000

resursel e mi neral e ş i rezervel e de petrol vor fi în mare
măsură epuizate. Cauza principal ă ar fi explozia demo-
grafică. Scopul Cl ubul ui de l a Roma este „ construcţ i a
unei societăţi globale în secolul 21” .
Ce este deci de f ăcut? Fundaţ i a Rockefeller, care cu
miliardele ei încearcă să control eze dezvoltarea social ă
conform i nteresel or propri i , a mi zat pe control ul naş -
terilor. Pentru aceasta, în secol ul al XX—lea au exi stat
posibilităţi tehni ce îmbună t ăţ i te ş i foarte noi : di n 1960,
pilula anticoncepţional ă ş i legalizarea treptat ă a avor-
tul ui provocat.
Reducerea populaţiei mondiale este până ast ă zi un
scop prioritar al Statelor Uni te ş i al organizaţiilor i nter-
naţionale (cf. cap. IV, p. 110). Aceasta ar putea fi o expli-
caţie a faptului de ce elitele puterii promovează mi şcările
feministelor ş i homosexualilor ş i sprijină organizaţiile
în favoarea avortului provocat, active în întreaga l ume.
Margret Sanger şi mi şcarea eugenică “"

Un rol decisiv a jucat Margret Sanger (1879 sau
1883-1966), a cărei mi si une de vi aţă a fost el i mi narea
părţilor nedorite ale popul aţ i ei (mondiale) prin propa-
garea ş i legalizarea preveni ri i , steri l i ză ri i ş i avortul ui
provocat. Pentru ideologia ş i acti vi tatea eugenică, cli-
matul di n Statel e Uni te a fost f avorabi l . „ Igiena rasia—
l ă ” nu era, după cum scrie autorul american Jeremy
Rifkin, o i nvenţ i e germană . Theodore Roosevel t, cel de
al 26-lea preşedinte al Statelor Uni te di n 1901 până în
1909, o avea drept l ozi ncă :
Intr-o zi, vom recunoaşte că obligaţia cea mai mare, obli-
gaţia inevitabil ă a cetăţenilor buni constă în aceea de a l ăsa
sângele lor posteri t ăţ i i ; ş i nu poate fi vorba să permitem
reproducerea cetăţenilor de ti p greşit. Marea problemă a

ci vi l i zaţ i ei const ă în aceea de a asigura un spor rel ati v al
elementelor valoroase, şi nu al celor mai puţin valoroase
sau chiar nocive di n popul aţ i e... Acestei probleme îi putem
face faţă numai dacă ţ i nem cont de influenţa imensă a
eredi t ăţ i i ... A ş dori să fie posi bi l ca oameni i necorespun-
zători să se abţ i nă a se reproduce; şi când caracterul rău
al acestor oameni este prea f rapant, aceasta ar trebui să
fie neapărat posi bi l . Cri mi nal i i ar trebui steri l i zaţ i ş i celor
mai puţ i n dotaţ i ar trebui să li se i nterzi că a l ăsa urmaşi...
Ar trebui să ne îngrijim ca să se reproducă oamenii potrivi ţi7.
Feminista ori entat ă i ni ţ i al drept comuni st ă Margret
Sanger a putut fi i nstrumental i zat ă de că tre cei puter-
nici în acest scop, care i-au deschis toate porţile. Ea
însăş i a tr ă i t ş i a propagat sexual i tatea l i ber ă ş i a avut
numeroase aventuri cu contemporani influenţi. Ea ş i -a
părăsit pri mul bă rbat ş i pe cei trei copii ş i s-a că să tori t
cu magnatul petrol ul ui James Noah H . Sl ee, care i -a
finanţat activităţile eugenice. Decesul prematur al fllCBÎ
sale handicapate a urmă ri t-o toat ă viaţa. A încercat să zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
i a contact cu ea în ş edi nţ e ocul te în repetate rânduri .

Î n mi si unea ei eugeni că Margret Sanger nu se sfia
să încal ce legi ş i di n aceast ă cauz ă să fie întemni ţ at ă .
A voiajat pri n toat ă A meri ca, ul teri or ş i pri n Europa ş i
A si a, pentru a l upta pentru l egal i zarea control ul ui
naş teri l or ş i ca să câştige femeile în favoarea reduceri i
f erti l i t ăţ i i lor.
Î n 1921, Margret Sanger a fondat A meri can Bi rth
Control League, care reprezenta 1n mod f ăţi ş scopuri
eugenice rasiste. Î n acelaşi ti mp, Marie Stopes a deschis
l a L ondra m 1921 o cl i ni că pentru control ul naşterilor.
Astăzi, Marie StOpesInternational este una dintre cele mai
mari organizaţii di n l ume desti nate avortul ui provocat.
7 Ci tat după Jeremy RIFKIN, „ Was macht euch so ăngstlich?

Ei ne Anfrage an di e D eutschen” , FAZ 269 (18 noi embri e 2000) 41.
Din ani i '30 Rockefellerii au început să o promoveze

pe Margret Sanger pentru a impune în timpul depresiunii
economi ce control ul naş teri l or ca sol uţ i e pentru sără-
ci a în masă . A avut l oc o audi ere i n Congres, în care
M . Sanger a pledat „ more chi l dren for the fit, less from
the unfit” . A avut un i nami c puterni c, teologul mora-
list Msgr. John Ryan. Ceea ce a spus el atunci despre
American Birth Control League nu este mai puţ i n potri—
vit politicii ONU ast ă zi :
A i nsti tui prevenirea ca mijloc de îmbună t ăţ i re a si tuaţ i ei
săracilor ş i şomerilor înseamnă a el i bera clasele influente
de ceri nţ a drept ăţ i i sociale ş i & responsabi l i t ăţ i i lor pen-
tru distribuirea proastă ş i alte stări sociale deplorabile.
Nu putem accepta ideea că săracii sunt f ăcuţi răspunză-
tori pentru starea l or rea; în loc de a solicita guvernul ui
dreptate ş i ordi ne social ă raţional ă, se doreşte aducerea
l or într-acol o încât să se reducă numă rul lor“ .
Ryan a câştigat audierea împotri va l ui Margret

Sanger în Congres, cu urmarea că John Rockefeller III
s-a dedicat personal pentru restul vieţii sale cruciadei
de prevenire. Prevenirea, avortul provocat şi steri l i za-
rea sunt pentru America răspunsul la faptul că aproxi-
mati v un miliard de oameni de pe acest Pă mânt nu au
suficient de mâncare ş i anual ci rca nouă mi l i oane mor
din“ acest motiv, cu tendi nţă crescândă.
In 1942, Birth Control League şi-a schimbat numele
în International Planned Parenthood, întrucât eugenia
francă devenise ofensatoare din cauza exceselor naziste
purificatoare de rasă . Zece ani mai târzi u, a fost consti -
tui t ă filiala germană Pro Fami l i a. Acest nume duce
simularea compati bi l i t ăţ i i cu familia încă un pas mai
3 E. Michael JONES, L i bi do Domi nandi . Sexual Liberation and

Political Control, South Bend, Indiana 2000, 284.
departe. Organi zaţ i a „ susţ i ne” familia pri n aceea că

execut ă 77% di n avorturi l e provocate di n Germani a9.
Margret Sanger a fondat cl i ni ci pentru control ul
naşterilor, a i ni ţ i at pri mul congres mondial de control
al popul aţ i ei l a Geneva în 1927, a decl anş at o mi şcare
de masă pentru „ sexual i tatea l i ber ă ”, a f i nanţ at
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA cerce-
tarea pentru dezvol tarea pi l ul ei anti concepţ i onal e, a
luptat cu o duri tate i ncredi bi l ă pentru modificarea legis-
l aţ i ei , pân ă când, î n cel e di n ur m ă , în 1965, Curtea
Supremă de Justi ţ i e a Statelor Uni te a declarat, în cazul
Griswold v. Connecti cut, interdicţia mijloacelor de preve-
ni re a gravidităţii ca neconstituţional ă. Î n anul urmă tor
a decedat 1n etate de 86 de ani . Î ş i ati nsese scopuri l e.
Karl Marx ş i Friedrich Engels

A u dezvol tat în prima j umă tate a secolului al XDi-lea
materi al i smul di al ecti c ş i utopi a l or pri vi nd o soci etate
f ără cl ase. A ceasta era în mi ezul să u cel mai i nti m un
r ă zboi împotri va l ui Dumnezeu, împotri va credi nţ ei ,
împotri va Bi seri ci i . Marx ş i Engel s fuseseră în ti nere-
ţ ea lor credincioşi, Stalin chiar semi nari st pentru câte-
va semestre. Au abandonat credi nţ a, s-au ridicat pe ei
înş i ş i ş i înv ăţă tura l or l a rangul cel ui mai înal t pri nci -
pi u ş i au deveni t motorul ş i canal ul potenţ i al el or de
vi ol enţă pur supraomeneş ti , care au adus teroare ni -
mi ci toare ş i di strugere peste o mare parte a Pă mântu-
l ui . Ci ne ar fi putut crede atunci ca posi bi l , l a mijlocul
secol ul ui al XIX-lea, când ideologia se n ăş tea în crei eri i
l ui Marx ş i Engel s, că ea va scri e i stori a omeni ri i ?
Î ntr-o poezi e di n ti nereţ e, Karl Marx îşi mărturiseşte
scopuri l e si ni stre:
9 www.profamilia.de/fileadmin/dateien/fachpersonaJ/spin0202.pdf.
I I . PRECURSORII REVOLUTI EI SEXUALE...
Rugăciunea celui disperat

U n tr on vreau să - mi constr uiesc,
Rece şi uria ş trebuie să fie vârful să u.
Bastion să-i fie groaza supraomenească ,
Ş i mareş alul său fie suferin ţ a sinistr ă!10
Î n M anifestul Partidului Comunist din 1848 s-a putut usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
citi şi se poate citi de că tre oricine:

Dar comunismul desfiinţează adevărurile eterne, morala,
î n l oc de a l e modela noi , el contravine deci tuturor dez-
voltă rilor istorice de pân ă acum… [Comuni ş tii] declar ă
deschis că scopurile lor pot fi atinse numai printr-o lovitur ă
brutal ă dată tuturor orânduirilor sociale de pân ă acum.
M arx a avut o viaţă particular ă dezorganizată . Două

dintre fiicele sale şi un ginere s-au sinucis. A tr ă it din zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
subven ţ ii prin E ngels şi Vână tori de moş tenir e, de

exemplu, de l a unchiul să u: „ D acă moare câinele, am
ieş it din încurcătur ă”11. N u numai familia sa er a dis-
trusă , familia ca atare tr ebuia distr usă , pe lângă care
pe M arx cel mai mult il interesa r ă zboiul împotriva lui
D umnezeu: „ Secr etul F amiliei Sfinte este familia ter es-
tr ă . Pentru a o aduce pe prima la dispari ţ ie, cea din urmă
trebuie distrusă teoretic şi practic”12.
Chestiunea femeii a fost r einter pr etat ă de că tre
M arx şi Engels ca o problemă de clasă .
Engels scria în 1846, în lucrarea sa Originea fami-
liei, a proprietăţ ii private ş i a statului:
Pr ima contradicţ ie care apare î n istorie coincide cu dez-
voltarea antagonismului între bărbat şi femeie în căsătoria
10 M arx-E ngels-Gesamtausgabe (M E G), I , 182—183.

“ Richard WURM BRAND, Das andere Gesi cht des Karl M arx,
Stephanus E dition, U hlinden 1987, 33.
12 M arx-E ngels-Gesamtausgabe, I I I , 6.
unică ; ş i pri ma asuprire de clasă cu aceea a genului femi-

ni n de către cel mascul i n” .
Condi ţia pentru eliberarea femeii era în ochii lui in-
tegrarea femeii în procesul de producţie.
„ Morala burgheză ” era pentru revol uţ i onari i comu-
ni ş ti un obstacol pentru înf ăptuirea societăţii lipsite
de cl ase, pentru că doar în căsătorie se manifesta pri -
mul antagonism de clasă.
Toţi revoluţionarii sexuali ai secolului al XX-lea îşi
au r ă dă ci ni l e spi ri tual e în marxi sm. Că realizatorii
acestei ideologii au subjugat pOpoare prin terorism de
stat şi au uci s mi l i oane de oameni , care st ă teau în
drum „ utopiei” lor, nu a deranjat intelectualii de stânga.
Se pare că nu fiecare ideologie este discreditată de cri -
mel e în masă pe care l e-a provocat.
Alexandra Kollontai
Î n Revoluţia Rusă, Alexandra Kollontai a fost prima
femeie în Sovietul revoluţionar din Petersburg şi sub
Lenin comisar pentru bunăstarea poporului, care a legali-
zat divorţul şi avortul provocat, a organizat case comune14
ş i a proclamat amorul liber, pentru a el i bera femeia de
„ alegerea între că să tori e ş i prosti tu ţ i e” . Bol şevicii tre-
bui au să control eze educaţ i a copiilor şi să-i facă astfel
comuni ş ti supuş i . Femeile trebui au să muncească în
producţie, şi nu pentru soţii şi copiii de acasă.
_
13 Friedrich ENGELs, „ D er Ursprung der Familie, des Privatei-
gentums und des Staats” , în Karl M ABx — Fri edri ch ENGELS, Werke.
(Karl), XXI, Dietz-Verlag, Berlin 1962, 68.
14 Case di n Berl i nul de Vest în care l ocui tori i ani l or '60 şi '70
practicau sexualitatea l i ber ă , în sensul „ comuni st” că totul , i ncl u-
si v femeile, aparţin tuturor, iar cei fideli erau consi deraţ i „ reacţ i o-
nari” (n. trad.).
I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Alexandra K ol l ontai a f ăcut ceea ce a putut pentru

a adeveri prognoza ei : „ Focul di n vatr ă se sti nge în toate
clasele ş i straturi l e popul aţ i ei ş i , bi neînţ el es, nu se uti -
l i zează mijloace artificiale pentru a apri nde di n nou
flacăra” 15.
Fi reş te, excesele morale revol uţ i onare au condus
soci etatea rusă într-un asemenea haos, încât s- a aj uns
l a o reacţ i e contrar ă . Aceasta este depl ânsă vi ol ent de
că tre Wilhelm Reich, revoluţionarul sexual al Germa-
ni ei , întrucât Rusi a nu mai serveş te acum ca exempl u
pentru utopi a real i zat ă 16.L amentaţ i a l ui Rei ch despre
„ reacţ i a sexual ă ” în Uni unea Sovi eti că l a începutul
anilor trei zeci este i nteresant ă , întrucât toate măsurile
revoluţionare ale bol şevicilor, pe care ei înş i ş i le-au rei n-
stalat după o perioadă experimental ă scurtă, se afl ă as-
t ă zi pe agenda pol i ti că a cl asei pol i ti ce guvernante.
Wi l hel m Rausch deplânge:
> Paragraful asupra homosexual i t ăţ i i a fost rei ntrodus.
> „ Î ntreruperea de sarci nă ” a fost îngreunat ă .
> Libertatea sexual ă a ti neretul ui sovietic ş i „ iluminarea sexu-
al ă raţ i onal ă ” a copi i l or ş i ti neri l or a fost submi nat ă de
„ ideologia ascezei ” .
> „ Familia forţată” a fost di n nou susţ i nut ă ş i regl ementa-
rea căsătoriei di n 1918 a fost anul at ă .
> Colectivizarea educaţiei copiilor a fost retrasă şi responsa-

bilitatea educaţional ă reportată di n nou părinţilor.
> „ Di strugerea ti pul ui de şcoal ă autori tar ă ” pri n autoadmi -
ni strare de că tre copii a fost suspendat ă .
15 E. M i chael JONES, L i bi do D omi nandi ..., 159.

16 Wi l hel m REICH, D i e sexuel l e Rev ol ut i on, Fi scher Taschen-
buch, Frankfurt am M ai n 1971, pri ma edi ţ i e 1936. A i ci : „ Sexualre-
vol uti on i n RuBl and” , 157 ş .u.
56 REVOLUTIA SEXUALA GLOBAL A
Reich a ş ti ut că astfel revoluţia este periclitată,

pentru că el recunoscuse: „ Procesul sexual al societăţii
a fost întotdeauna nucl eul procesului său cul tural ” l 7.
' Wilhelm Rei ch

Î n Germani a, Wi l hel m Rei ch a fost în ti mpul Repu-
blicii de l a Weimar ş i după redescoperirea l ui în 1968 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
unul di ntre cei mai eficace revoluţionari sexuali. Impo-

vărat greu după sui ci dul mamei sale, l a vârsta de 14
ani , ş i de decesul tat ă l ui său depresiv l a puţ i ni ani
după aceea, Wi l hel m Rei ch a f ăcut carieră deja ca stu-
dent în Uniunea Psihanalitică Vieneză, care fusese înte-
mei at ă de că tre Sigmund Freud. Fără a fi conchi s vre-
odat ă o anal i ză psihologică vreunui paci ent, a acti vat
deja de l a 23 de ani ca psihanalist.
Teoria l i bi doul ui a l ui Freud a deveni t teoria orgas-
mului a lui Reich, care — simplificată — susţ i ne că omul
I
necesi t ă un orgasm de trei ori pe să pt ă mână pentru a

fi sănătos şi ca subiect revoluţionar să poată construi
societatea f ără clase. Cum a ajuns acolo este secundar
Î personal sau cu parteneri de ambe sexe al ternati vi .
I n pl us, „ că să tori a f or ţ at ă ” ş i „ f ami l i a forţată ca apa-
rat educaţional” trebuiau distruse. Mijlocul în acest
scop era sexualizarea maselor, înai nte de toate, a copi-
ilor. Rei ch recunoştea:
Familia patriarhal ă este locul de reproducere structural
ş i ideologic al tuturor orânduirilor sociale, care se bazează
pe pri nci pi ul autori t ăţ i i . Nu di scut ă m exi stenţ a sau i ne-
xistenţa l ui Dumnezeu, eliminăm simplu reprimarea sexu-
al ă ş i di zol v ă m legăturile copiilor cu pă ri nţ i i “ .
“ Wi l hel m REICH, Di e sexuelle Revol uti on, 159.

18 E. Michael JONES, L i bi do D omi nandi ..., 261.
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA 57
Restul scopurilor subversive se rezol v ă apoi de la

sine prin dinamica pusă în mi şcare.
Ce se bazează pe pri nci pi ul autori t ăţ i i ? Rel aţ i a cu
Dumnezeu, cu Biserica, cu statul , cu pă ri nţ i i , îndeo—
sebi cu tatăl, cu profesorul. Rei ch a recunoscut cu cl a-
ritate: sexualizarea era vehiculul pentru a distruge
toate aceste rel aţ i i ş i , astfel, întreaga soci etate.
Pentru această agendă a creat o suprastructură uri -
aşă cu pretenţie ştiinţifică, după cum ş i marxismul
apărea ca ş ti i nţă obi ecti v ă , i nf ai l i bi l ă , exti nsă de către
Reich prin „ ştiinţa” nou-descoperită a psihanalizei. Pre—
cum oricare ideologie, pe Reich l -a interesat să vândă, cu
ajutorul unui edificiu de gândire enorm, agenda distruc-
tiv ă ca obi ecti v ă ş i bună .
Războaiele, exploatarea prol etari atul ui , „ misticis—
mul religios” şi fascismul19 au, după teoria sa, o singură
cauză : „ subjugarea i nsti nctul ui sexual ” , care a durat
6000 de ani , care a îmbol nă vi t omenirea l a ni vel mon—
dial” . Toate aceste calamităţi ale vieţii umane ar dis-
părea pentru totdeauna, dacă omul şi-ar satisface nece-
sităţile sexuale f ără nicio restricţie.
Pentru aceasta a luptat Reich, pentru aceasta a intrat
în Partidul Comuni st, di n care a fost exclus în 1933. A
constituit Mi şcarea sex-pol, care a organizat în Berlinul
antebelic manifestări proletare de masă. Programul:
„ Confirmarea sexual ă ca nucl eu al pol i ti ci i culturale
afirmative a vieţii pe baza economiei planificate socia—
liste” 21. In nuce: Satisf ă-ţi nevoile sexuale ş i creezi
19 Wilhelm REICH, Die Massenpsychologie des Faschismus, Fischer

Taschenbuch, Frankfurt a. M . 1974, pri ma edi ţ i e 1933.
” Wilhelm REICH, Di e sexuelle Revol uti on, Fischer Taschen-
buch, Frankfurt a. M. 1971, Prefaţa din 1935. Pri ma edi ţie Sex-
pol-Verlag Kopenhagen 1936.
” Wilhelm REICH, Die sexuelle Revol uti on, 268.
paradi sul pe Pă mânt. O anti ci pare ti mpuri e a parolei

OJ
hi ppi e sunând atât de graţios: M ake love, not war” .

Rol ul decisiv l e revenea în strategia l ui Reich copiilor

ş i ti neri l or. Copi i i acti vi sexual sunt, desigur, revol uţ i -
onari care se r ă zvr ă tesc împotri va ori că rei autori t ăţ i .
Reich vizează desfiinţarea „ educaţiei care neagă ş i calom-
niază sexualitatea” ş i extragerea copiilor şi tinerilor di n
legătura familial ă. „ Ti neretul revoluţionar este osti l ş i
distructiv în privinţa familiei” 23. Reich propaga onania ca
„ sol uţ i e pentru v ă t ă mă ri l e absti nenţ ei ” ş i raportul sexu-
al începând cu pubertatea, întrucât „ exi stenţ a căsătoriei
forţate ş i a f ami l i ei , precum ş i generarea structuri i supu-
ş i l or preti nd aceast ă asupri re [ a sexual i t ăţ i i j uveni l e] ” 24.
Wi l hel m Rei ch recunoscuse că sexual i zarea total ă a
culturii ar însemna dispari ţ ia Bisericii şi a statul ui cla-
si c ş i chi ar acesta era scopul să u. E. M i chael Jones pre-
ci zează ceea ce o soci etate în tranzi ţ i e de l a model ul
social creş ti n l a cel hedoni st nu vrea să recunoască cu
ni ci un preţ :
Statul trebui e să se si tueze cu ambel e picioare pe una
sau pe cealaltă pozi ţ i e: sau domni a raţ i uni i ş i a control u-
lui de sine, sau domnia revoluţiei sexuale... Statul clasic
trebui e să promoveze virtutea; statul revoluţionar trebuie
să promoveze vi ci ul ... D ar mai devreme sau mai târzi u
viciul duce şi la declinul statul ui revoluţionar” ).
Î n mod ci udat, Rei ch însu ş i s-a supus de trei ori
constrângeri i că să tori ei . Ş i a di vor ţ at de cea de a trei a
so ţ i e cu care s- a că să tori t în exi l l a N ew York, SUA, ş i
cu care a procreat al trei l ea copil.
” F ă dragoste, nu r ă zboi (lb. eng.) (n. trad.).

23 Wi l hel m Rei ch, D i e sexuelle Revol uti on, 89 ş .u.
“ Wi l hel m REICH, D i e sexuel l e Revol uti on, 115.
25 E. M i chael JONES, L i bi do D omi nandi . . . , 260.
Rei ch a dezvol tat un „ acumul ator-orgon” , un apa-

rat de producere a „ energiei vi tal e” . Di n cauza vânză -
ri i acestui aparat a fost condamnat l a închisoare împre-
un ă cu col aboratorul să u, dr. Si l vert, ca escroc. Rei ch a
decedat în 1957, în închi soarea L ewi sburg; col aborato-
rul să u a fost el i berat un an mai târzi u ş i a comi s sui -
ci d l a scurt ti mp după aceea.
Wi l hel m Rei ch a fost extrem de i nf l uent. Fondato—
rul GestalttherapieZG-i, Fri tz Perl s, absol vi se cu Rei ch
l a V i ena anal i za psihologică a paci entul ui . Bioenerge-
ti ca foarte reuş i t ă a l ui Alexander L owen a fost i nspi -
rat ă de teori a l ui Rei ch asupra „ bl i ndaj ul ui pri n opri—
mare sexual ă ” .
Marea breşă revoluţ ionar-cultural ă a fost obţ i nut ă
de că tre Rei ch postum pri n revol ta di n * 68. Mesajele
sale au fost îmbr ă cate în teori a „ ş colii de l a Frankfurt”
ş i i mpl antate di n nou pri n operel e emi granti l or reîn-
tor ş i A dorno, Horkhei mer ş i Marcuse în crei eri i ş i i ni -
mi l e studenţ i l or. Dar cât de seducă tor a fost mesajul:
el i berează -te di n moral a sexual ă creş ti nă represi v ă ,
tr ă i eş te- ţ i porni ri l e ş i creeaz ă astfel paradi sul „ socie-
t ăţ i i nedomi natoare” 27.
Magnus Hirschfeld
Unul di ntre pri mi i acti vi ş ti pentru legitimarea ho-
mosexual i t ăţ i i a fost Magnus Hi rschf el d. Ca „ pi oni er
al sexol ogi ei ” , el a dezvol tat teori a c ă ordi nea bi nar ă a
% Aparţine metodel or unei psi hoterapi i hermeneuti ce ş i feno-

menologice vivificante, ţ i nând de psi hol ogi a umani st ă (Wi ki pedi a)
(n. trad.).
27 Când am fost student ă între 1964-1967 la Universitatea Liberă
Berlin, operele l ui Wilhelm Rei ch erau vândute de locuitorii caselor
comune 1 ş i 2, care trăiau deja de generaţ i i sexualitatea el i berat ă ,
ca edi ţ i i -pi rat, înai ntea canti nei . Pu ţ i ni ani mai târzi u, operel e l ui
Rei ch au apărut în edi turi l e K i epenheuer & Wi tsch ş i Fischer.
rolului celor două sexe în societate şi viaţă trebuie di-

zol vat ă în favoarea unei individualizări radicale. Ori -
care bărbat ş i oricare femeie ar fi un amestec uni c de
componente mascul i ne ş i f emi ni ne. I n epoca religiozi-
t ăţ i i ştiinţifice şi—a vândut agenda sa politică de schim-
bare a si stemul ui de valori ca „ ş ti i n ţă ” . Pe pi atra sa
funerară di n Ni sa, unde a decedat în 1935, scrie: Per
sci enti am ad j usti ti am („ Pri n ş ti i nţă l a dreptate” ).
Homosexualul Hirschfeld este o figură enigmatică:
pe de o parte, a luptat pentru acceptarea homosexualită-
ţ i i , pe de al t ă parte, numea homosexual i tatea o „ mal -
formaţie congenital ă” , care trebuie încadrată între
„ anomaliile sexuale ş i ale perversi uni ” ? Pe femeile şi
bărbaţii homosexuali îi numeşte în cartea sa Berlins
Drittes Geschlecht: „ N eferici ţi, l i psi ţ i de drepturi , care
târăsc blestemul unui mi ster al naturi i de-a lungul
vi eţ i i l or solitare” 29. „ Fiecărui medi c care di spune de
posi bi l i t ăţ i terapeuti ce noi , trebui e să -i fim recunoscă-
tori , întrucât mul tor homosexuali le este proprie do-
ri nţ a de a si mţ i heterosexual” .
Hirschfeld a întemei at în 1908 Revi sta de sexologie,
în 1919 — I nsti tutul de Sexologie, care organiza în capi-

OJ
talele Europei congrese pentru „ reforma sexual ă pe

baz ă ş ti i nţ i f i că ” , unde propaga drept cunoaş tere „ ş ti -
inţifică” faptul că homosexualitatea ar fi o joacă a natu-
rii. Hirschfeld înţelesese potenţialul de schimbare cul-
tural ă al mass-media şi a i ni ţ i at producerea pri mul ui
film despre homosexuali, Diferit de cei l al ţ i , în care a
” Magnus HIRSCHFELD, Sappho und Sokrates, 15. Ci tat aici:

http://sex-needs-cul ture.bl ogspot.de/2011/12/magnus-hi rschf el d-
das-falsche-idol.html.
” Magnus HIRSCHFELD, Berlins Drittes Geschlecht, 1904, edi ţ i e
nouă l a Verlag Rosa Winkel 1991, 77. Citat aici: http://sex-nee-
ds-cul ture.bl ogspot.de/2011/12/magnus-hi rschf el d-das-f al sche-
i dol .html .
II. PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... _
fost implicat el însuş i . Î n 1923 a fondat I nsti tutul pen-

tru Nudism şi în 1928, l a Copenhaga, Liga Mondial ă zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pentru Reforma Sexual ă. Astfel, a aşezat piatra de teme-

lie a reţelelor internaţionale ale homosexualilor. Hirsch—
feld a reprezentat ş i idei eugenice asupr a „ ameliorării
rasei” şi „ implantarea” vieţii superioare şi inferioare prin
selecţieşi a fost membru al Societăţii de Igienă a Rasei3°.
Hirschfeld era în ti mpul Republ i ci i de l a Weimar
chintesenţa „ bol ş evi smul ui cul tural ” perceput evre-
ieşte. El a fost combă tut de că tre naţional-sociali şti,
conf eri nţ el e l ui perturbate de că tre bande de bă t ă uş i ,
el insuşi fiind bă tut grav. Î n 1933 I nsti tutul de Sexolo-
gie a fost închi s ş i documentele distruse de către na-
zi şti, pentru a înl ă tura materialul compromi ţător. Pe
de o parte, nazi ş ti i îi urmăreau pe homosexuali ş i îi
omorau în lagăre de concentrare, alteori erau ei înş i ş i
infiltraţi cu homosexuali“ . Respingerea homosexuali-
lor de către populaţie a fost folosită de către Hi tl er
pentru îndepă rtarea oponenţilor.
Magnus Hirschfeld trăieşte mai departe. Societatea
Germană pentru Cercetarea Sexologică Social ă, fonda-
t ă în 1990, conferă medalia Magnus Hirschfeld pentru
meri te deosebite în sexologie şi reformă sexual ă. Rosa
von Praunheim a filmat viaţa lui Hirschfeld; titlul filmu-
l ui : „ Ei nstei n al sexul ui ” . Fundaţ i a Hirschfeld-Eddy
operează ast ă zi global aplicarea „ drepturi l or omul ui
ale minorit ăţ ii sexuale” . Cum trebuie să se petreacă
aceasta este formulat în principiile Yogyakarta, care,
cu autoritatea ONU, sunt implementate treptat l a nivel
global (cf. cap. V ). V izavi de cancelariatul di n Berl i n,
30 http://sex-needs-culture.blogspot.de/201 1/12/magnus-hirschfeld—
das-falsche-idol_16.html.
"” Cf. Scott LIVELY — Kevin ABRAMS, The Pi nk Swastika — Homo-
sexuals and the Nazi Party, Keizer, Oregon 1995.
începând di n 2008, te poţ i pl i mba de-a l ungul mal ul ui

M agnus Hirschfeld. Î n noi embri e 2011, l a Berl i n a fost
i nsti tui t ă de că tre mi ni strul de Justi ţ i e Leutheusser-
Schnarrenberger Fundaţia Federal ă Magnus H irschfeld , zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
dotat ă cu 10. 000. 000 (în cuvi nte: zece mi l i oane) euro.
Magnus Hirschfeld a încercat să depăşească anti no-

mi a dureroasă di ntre propri a sa homosexual i tate ş i
calificarea acestei încl i nă ri ca „ anomal i e” ş i „ perversi -
une” , pri n di zol varea în general a i denti t ăţ i i sexuale.
Ca atare, el este un precursor al ideologiei gender.
Sigmund Freud şi C.G. Jung

Sexualizarea societăţii a suferit o lovitură puternică

pri n Tiefenpsychologie32 — care conta ca una di ntre cele
OJ
mai mari descoperi ri noi a naturi i omul ui în secolul al

XX-lea. Mesajul l ui Sigmund Freud: conştiinţa omul ui
este numai vârful vizibil al gheţarului. Ascuns dedesubt
ar fi i nconş ti entul , care l -ar conduce pe om spre adevăr.
Acest i nconş ti ent s-ar învârti în jurul pasiunilor sexua-
l e reprimate, precum „ complexul l ui Oedi p” , „ i nvi di a
peni sul ui ” ş i „ f ri ca de castrare” , pe care Freud susţ i -
nea că l e găsise l a paci enţ i i săi. Dori nţ el e sexuale ale
copi l ul ui s-ar îndrepta asupra pă ri ntel ui de sex opus,
câtă vreme considera părintele de acelaşi sex ca rival
pentru care ar si m ţ i i nvi di e ş i ur ă . Religia, morala ş i
autori tatea parental ă ar fi ancorate în „ supraeu” ş i ar
exercita o forţă asupra omului, îndeosebi în ceea ce ar
privi dorinţele sale sexuale. Ar însemna a priva de putere
„ supraeul ” prin psihanaliză de ani de zi l e şi cu ajutorul
32 Cupri nde aproape toate abordă ri l e psi hol ogi ce ş i psi hotera-
peuti ce, care ataşează procesel or suf l eteş ti i nconş ti ente un statut
înal t pentru expl i carea comportamentul ui ş i experi enţ ei omeneş ti
(Wi ki pedi a) (n. trad.).
unui „ eu” emanci pat să satisfaci necesi t ăţ i l e „ subcon-

ş ti entul ui ” f ără senti mente de vi nă .
Î nstr ă i nat de religia sa i udai că , Freud consi der ă re-
ligia o i l uzi e i nf anti l ă — stri ct după Feuerbach —, o pro-
OJ
i ecţ i e care ar îndepl i ni în psi hi cul omul ui f uncţ i uni

i mportante: f antezi a securi t ăţ i i ş i a protecţ i ei , a unui
scop exi stenţ i al superi or ş i a control ul ui moral. Practi -
ci l e religioase erau pentru el ti curi nevroti ce ale omu-
l ui , care nu ar vrea să se maturi zeze.
Freud falsifica foile sale de observaţ i e, era depen-
dent de cocaină, întreţ i nea o rel aţ i e cu sora soţ i ei sale,
fuma două zeci de trabucuri pe zi , a suferit de cancer al
bol ţ i i pal ati ne, carea fost operat ă de două zeci de ori , ş i
a muri t di n cauza unei supradoze de heroi nă , admi ni s-
trată de către medicul său de familie, când viaţa a deve-
ni t i nsuportabi l ă pentru el .
A fost vi aţ a unui spi ri t mare, care formula cu vio-
l enţă verbal ă teorii psihologice care în secolul al XX—lea
aveau o mare pondere în demontarea f undamentul ui
valoric creş ti n ş i al sexual i ză ri i cul turi i .
Mai tânărul cu nouă sprezece ani C.G. Jung, care
trecea drept pri nţ ul eredi tar al l ui Freud, dar care apoi
s-a rupt de Freud ş i a fondat o şcoal ă psi hanal i ti că pro-
pri e, este cel care a uni t psi hanal i za cu „ spi ri tual i ta-
tea” şi, în consecinţă, pare a fi pentru mul ţ i creş tini o
punte între credi nţă ş i Tiefenpsychologie. Jung vor-
beş te mai curând despre „ prezen ţ a de nepă truns a di vi -
nului” decât de Dumnezeu, o noţ i une di n cul tul zeilor
l a romani, care semnifică acţ i unea zei t ăţ i l or nespecifice
ca arborel e, pi atra, împă ratul , Cosmosul sau tocmai
„ arheti pul ” l ui Jung.
Î n spatel e conceptul ui să u, c ă „ umbra” înl ă turat ă a
personalităţii ar trebui „ integrată” în „ persona” , se afla
concepţ i a că Dumnezeu ar fi bun ş i r ă u concomi tent ş i
că în om ar putea fi o uni tate de bi ne ş i r ă u, „ o unire

nupţial ă a jumătăţilor de contrast” . El extirpă forţat
nucl eul imaginii l ui Dumnezeu, care se bazează pe cre—
dinţa: Dumnezeu este iubirea, el este în întregime bun
şi îi dăruieşte omul ui harul de a depăşi r ă ul în, cu şi
pri n Isus Cristos. Martin Buber denumeşte psihologia
l ui C.G. Jung „ gnosticism pseudoreligios” nou.
Leanne Payne, o creştină evanghelică , relatează în

cartea ei Prezentul vindecătora3 despre „ ini ţierea” tim—
puri e a l ui Jung în „ regatul întuneri cul ui ” , pe care o
descrie el însuş i în memori i l e, visele, reflecţiile sale auto—
biografice. La vârsta între trei ş i patru ani a avut un
vis înfricoşător care l -a preocupat şi urmărit tot restul
vieţii sale. A v ă zut un zeu al falusului întronat, înalt
de trei până la patru metri , l a vederea căruia a auzi t
vocea mamei sale, care striga: „ Pri veş te-l . Acesta este
canibalul!”
Acestui vis îi atribuie Jung ati tudi nea sa defavora—
bil ă faţă de Isus:
Domnul Isus nu a deveni t pentru mine niciodată real,
niciodată acceptabil, niciodată adorabil, pentru că trebuia
să m ă gândesc întruna l a adversarul său subteran [ zeul
f al usul ui ] , o revel ati e înfricoşătoare, care mi-a revenit
f ără să o fi că utat“ .
„ Ini ţierea în întuneri c” în anii dintâi este cheia pen—
tru integrarea de către Jung a r ă ul ui în bi ne ş i deschi-
derea sa pentru ocult. Construcţia de gândire atât de
subtil ă şi de profundă a lui C.G. Jung este drumul elitist
al pă trunderi i ezoteri cul ui în spiritualitatea catolică“ .
33 Leanne PAYNE, Heilende Gegenwart. Heilung des Zerbroche-

nen durch Gottes Liebe, Neukirchen-Vluyn 1994.
34 Citat după Leanne PAYNE, Heilende Gegenwart..., 227 ş.u.
35 Cf. Jeffrey SATINOVER, The Empty Self C. G. Jung and the Gnos-
ti c Transformation of Modern Identity, 1996.
John Watson, Eddie Bernays,

Bernard Berelson
Tiefenpsychologie este inadecvată pentru social engi- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
neering, adică manipularea maselor în serviciul unor

scopuri ascunse. Pentru aceasta, behaviorismul a fur-
ni zat baza. Fondatorul John Watson, a cărui carte
Behavi ori sm a apărut în 1914, vedea în om un obiect
maleabil care putea fi condi ţ i onat pri n sti mul i pozi ti vi
şi negativi. Aceasta conta ca înţelegere nouă stri ct ş ti -
inţifică a omul ui şi ca metodă pentru modificarea sa.
Mesajul darwi ni smul ui , că omul nu ar & ni mi c altceva
decât o mai muţă , pregă ti se terenul . Î ntrucât omul era
tot mai puţ i n marcat şi legat pri n religie, tradi ţ i e şi
moral ă, el trebuia şi putea fi acum condi ţionat di n nou.
Cu cât un om era mai tânăr, cu atât mai bi ne putea
reuşi aceasta. Watson a publicat în 1928 cartea sa
Psychological Care of 1nfant and Chi l d, care a încercat
I
să înlocuiască dragostea părintească ş i normel e educa-

ţionale pronunţate pri n control ul comportamental
„ ş ti i nţ i f i c” . D e atunci are l oc un proces conti nuu de a
refuza mamelor şi taţ i l or competenţa educaţional ă.
Cartea l ui Watson a fost pentru Huxley sti mul entul
pentru Brave New World, în care oamenii erau aduşi prin
„ îmbunătăţirea normelor de comportament” până acolo
încât să-şi iubească sclavia. Behavi ori smul promi tea
rezolvarea problemelor sociale pri n transformarea psi-
hologilor în ingineri sociali.
Eddie Bernays, nepotul l ui Sigmund Freud, a fost
unul di ntre primii şi cei mai eficienţi ingineri sociali.
Life Magazine îl consi der ă pri ntre cel e 100 di ntre cel e
mai influente personalităţi ale secolului al XX-lea. Pa-
siunea l ui pri vea manipularea de masă: „ Dacă înţ el e-
gem mecanismul ş i moti vel e gândirii col ecti ve, va fi
posi bi l să control ă m ş i să dirij ăm masel e, f ără ş ti rea

lor, după voi n ţ a noastr ă ” .
El desemna aceast ă tehni că de formare a opi ni ei
maselor ca engineering of consent. Cartea cea mai cunos-
cut ă a l ui Bernay, Propaganda, a apărut în 1928. Pri -
mul capi tol , Organi si ng Chaos, începe cu cuvi ntel e:

M ani pul area conş ti ent ă ş i i ntel i gent ă a cutumel or ş i opi -
ni i l or organi zate ale masel or este un el ement i mportant
în soci etatea democrati că . Ci ne mani pul ează mecanis-
mel e sociale nev ă zute formează o guvernare i nvi zi bi l ă ,
care este adevărata putere guvernant ă a ţă ri i noastre.
Suntem guvernaţ i , ni se f ormează mi ntea, ni se educă
gusturi l e, ni se sugerează i dei l e în cea mai mare parte de
că tre bărbaţi de care n-am auzi t niciodată. Acesta este
un rezul tat logic al modul ui în care este organi zat ă soci-
etatea noastr ă . Oameni numero ş i trebui e să coopereze în
acest mod, dacă trebui e să convi eţ ui ască într-o soci etate
funcţional ă. I n aproape fiecare acţ i une a vi eţ i i noastre,
fie în sfera pol i ti ci i sau în afaceri, în comportamentul
nostru social ş i în gândirea noastr ă eti că , suntem domi -
naţ i de către un număr relativ mic de persoane, care înţe-
leg procesele mental e ş i model ul comportamental al mase-
lor. Ei sunt cei care trag sf ori l e, care control ează gândi -
rea publică—36.
D e aceste percepţ i i va profita curând Joseph Goeb-
bel s, pentru a i mpul si ona propaganda anti semi t ă în
Germani a. D e aceste perspecti ve ş i i ntenţ i i profită ori -
ce spi n-doctor al zi l el or noastre.
Bernays a fost un ateu convi ns. Jones este de părere:
el a fost conş ti ent
că o l ume f ără D umnezeu v a trece foarte repede în haos
social. Pentru acest moti v opi na că mani pul area social ă
prin Publ i c Rel ati ons ca mijloc pentru scop era justificată,
36 Edward BERNAYS, Propaganda, (ori gi nal ul engl ez) 1928, 10.

pentru a crea astfel zei artificiali, care exerci tau control

social rafinat ş i înl ă turau catastrofa. A trage sforile î n
fundal aducea nu numai avantaje personal e, ci servea
mântui ri i sociale37.
Etologul Bernard Berelson de l a Col umbi a ş i Stan-
ford Uni versi ty a dezvol tat mai departe tehni ci l e de
mani pul are în masă pri n aplicarea posi bi l i t ăţ i l or teh-
nice noi ca radioul şi televiziunea ş i a perfecţionărilor
ştiinţifice ale sondajelor de opi ni e. El a fost în serviciul
l ui Ford-Foundati on ş i Rockef el l er-Foundati on. I n
lucrarea sa de pi oni erat, Publ i c Opi ni on and Commu-
ni cati on” , el numeş te l i mpede în i ntroducere premi sel e
mani pul ă ri i masel or pri n mani pul area opi ni i l or l or:
Scopul secul ari ză ri i a fost reducerea tuturor i mperati ve-
l or vie i i l a o i ni i ” că aceste i m erati ve nu erau deci
”
expres1a unei moral e absol ute sau a legn div1ne. Dacă

„ secul ari zarea” reu ea , atunci cei care di ri 'au ,, o i ni i l e”
stăpâneau ţara—39.
El ş ti a ceea ce face ş i a f ăcut-o ca preşedinte al Popu-
l ati on Counci l în servi ci ul l ui J.D. Rockef el l er I I I . Cu
bani mul ţ i ş i know-how mare i -a reuş i t să îndeplinească
misiunea de viaţă a lui J.D. Rockefeller, anume să
schimbe atitudinea americanilor în pri vi nţ a prevenirii,
pentru a permi te programele de reducere a popul aţ i ei .
M i chael Jones expl i că paş i i în democraţ i a mani pu-
l at ă astfel:
Credi nţ a religioasă era opusul opi ni i l or ş i , aşadar, ati tu-
di ni l e fundamentate religios nu puteau fi mani pul ate de
către cei care control au mass-medi a. Era deci necesar să
se depl aseze domeni i largi ale gândi ri i di n zona religiei în
37 E. M i chael JONEs, L i bi do D omi nandi ..., 187.

38 Bernard BERELSON — M orri s JANOW'ITZ, Publ i c Opi ni on and
I
Communi cati on, 1950.

39 Ci tat dup ă E. M i chael JONES, L i bi do D omi nandi ..., 415.

cea a Opiniilor, dacă se voi a o str ă pungere pentru contro-

l ul pol i ti c pri n manipularea cu mass-media. Morala sexu-
al ă era domeni ul cel mai i mportant care în pri vi nţ a opi -
ni ei trebui a să fie trecut sub t ă cere, pentru a fi control at
acol o de exper ţ i ai strategiei r ă zboi ul ui psihologic pre-
cum Berel son, al cărui salariu îl pl ă teau Rockefellerii40.
Alfred Kinsey
O breşă în sexualizarea l umi i occidentale a fost cau-
zat ă de că tre Alfred Kinsey pri n publ i carea l ucr ă ri l or
Sexual Behavi or i n the Human Male, în 1948, ş i Sexual
B ehav i or i n the H uman Femal e, în 1953. Î n Germani a
a apărut mai întâi Comportamentul sexual al femeii ş i ,
dup ă un an, Comportamentul sexual al b ă r bat ul ui ,
cunoscute ca raportul Kinsey.
Kinsey, a cărui calificare ştiinţifică se afla în dome-
ni ul entomol ogi ei , este consi derat în mod justificat ca
„ tat ă al sexol ogi ei ” . I mportan ţ a l ui în demontarea
f undamentul ui val ori c al cul turi i occi dental e nu poate
fi supraesti mat ă . I ntre ti mp s-a dovedi t c ă el însuş i a
fost sado-masochist, care a abuzat copii şi deţ i nuţ i
pentru a obţ i ne rezul tatel e dori te şi care falsifica sta-
ti sti ci l e sal e. A ceasta a dezv ă l ui t dr. Judi th Rei sman l a
începutul ani l or optzeci .
Kinsey este ci tat înc ă de că tre sexologii zi l el or noas-
tre ca un cercet ă tor seri os. Şi-a ati ns scopul de a el i mi na
moş teni rea sexual ă „ represi v ă ” a cul turi i iudeo-creştine
în comportament ş i în l egi sl aţ i e. Expunea legile, care
până acum protejaseră familia, femeile ş i copiii, ca relicve
ale unei morale ipocrite, care nu era respectată de ni meni
ş i care se împotri vea unei „ ere el i berate sexual ş i ci n-
sti te” . Rezul tatul este anarhie sexual ă. Judith Reisman:
minandi..., zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 416.

Ca un cancer care se r ă spândeş te în tot corpul , astfel a

pătruns anarhia sexual ă ţ esutul întregii societăţi, cu reper-
cusi uni asupra fiecărui aspect al vi eţ i i ameri cane, al fie-
cărui bă rbat, al fiecărei femei ş i al fiecărui copil“ “ .
Operel e l ui Kinsey au dat i mpresi a unei cercet ă ri
sociologice stri ct empi ri c ş ti i nţ i f i ce. Î n termen de dou ă
l uni pri ma carte s-a vândut în 200. 000 de exempl are ş i
a f ăcut un publ i c ui mi t să creadă că pentru un american

medi u ar fi de-a dreptul „ normal ” să practi ce raporturi
sexuale premari tal e, să comi t ă adul ter, să cedeze încl i -
naţ i i l or homosexual e ş i să consume pornografie. Cere-
rea l ui Kinsey părea a se i mpune:
Dacă nu închi dem ochi i înai ntea adev ă rul ui sau nu vrem
să închi dem 95% di n popul aţ i a mascul i n ă în penitenciar,
atunci trebui e să modi f i că m compl etamente legile ş i nor-
mel e noastre moral e.
Copi i i , conform rezul tatel or „ ş ti i nţ i f i ce” ale l ui K i n-

sey, erau de l a vârsta de bebel u ş acti vi sexual ş i capa-
bili de orgasm şi ar trebui impulsionaţ i de că tre adul ţ i
în satisfacerea necesit ăţ ilor lor sexuale. Kinsey:
Toate legile ş i obi cei uri l e noastre în probl eme sexuale se
bazează pe i ntenţ i a decl arat ă de a proteja f ami l i a, iar
baza familiei este tat ă l . Comportamentul său este, după
cum arată raportul Kinsey, di ncol o de ceea ce publ i cul
general a consi derat ca posibil42.
Desfiinţarea pri nci pi ul ui de vi n ă l a di vor ţ (1970),
legalizarea avortul ui provocat (1973), a sexul ui extra-
conjugal, a coabitării (convi eţ ui ri i neconjugale), a adul -
terul ui , a sodomi ei (sexul ui anal ) , a homosexual i t ăţ i i ,
“ www.drjudithreisman.com. Judi th REISMAN — Mary E. M ACAL-

LISTER, Sexual A narchy: The Kinsey Legacy, http://www.l i f esi te-
news.com/news/sexual -anarchy-the-ki nsey-l egacy.
42 Ci tat dup ă E. M i chael JONEs, L i bi do D omi nandi ..., 341.
70 _
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
a di vor ţ ul ui ş i a prosti tuţ i ei au avut efectul urmă ri t:

decăderea familiei, absenţa taţilor, răspândirea explozivă
a maladiilor venerice, ti neri traumati zaţ i emoţional.
Kinsey a avut ajutoare puterni ce: Rockefeller Foun-
dati on pentru finanţare, pe edi torul l ui Playboy, Hugh
Hefner, pentru susţ i nerea medi ati că pri n răspândirea
pornografiei, A meri can L aw I nsti tute pentru modifica—
rea normel or j uri di ce pri vi nd vi aţ a sexual ă, Sex Infor-
mati on & Educati on Counci l of the Uni ted States
(SIECUS) pentru aplicarea educaţiei sexuale în şcoli ş i

International Planned Parenthood pentru legalizarea
ş i apl i carea avortul ui provocat.
Ascensiunea l ui Kinsey l a cel ebri tate mondial ă ş i
i nf l uenţă a fost finanţată de că tre Rockefelleri. Kinsey
i—a i nvi tat pe conducă tori i l ui Rockefeller Foundation
l a i nsti tutul să u de sexologie di n I ndi ana, ast ă zi K i n-
sey I nsti tute for Research i n Sex, Gender and Replica-
ti on, unde i -a familiarizat cu colecţia sa cea mai mare
di n l ume de pornografie. Pentru m ă ri rea acestei colec-
ţ i i Rockefellerii i—au finanţat doi fotografi ş i dotarea
tehni că necesar ă .
Totuş i , deja di n 1951 au apărut îndoi el i asupra cer-
ti tudi ni i datel or empi ri ce. Î n acest an American Sta-
ti sti cal Society a dat un aviz negati v asupra valabilit ă-
ţ i i stati sti ci l or Kinsey. După ce Kinsey Report a ajuns
în centrul atenţ i ei unui comi tet de i nvesti gaţ i e al Con-
gresul ui , Rockefellerii s-au retras de la finanţare, ceea
ce nu a însemnat însă suspendarea r ă spândi ri i rapor-
tul ui Kinsey ş i a erodă ri i val ori l or moral e astfel provo-
cate. La aceasta o participare consi derabi l ă a avut New
York Ti mes, al cărui edi tor, Hays Sulzberger, aparţinea
totodată fundaţiei Rockefeller.
A durat încă 32 de ani până când Judi th Rei sman a
adus l a l umi nă acti vi t ăţ i l e criminale ale l ui Kinsey ş i
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
perversiunile sale sexual e extr eme43. Eseul său The

Scientist as a Contributing Agent to Child Sexual Abuse:
A Preliminary Study a adus-o în vizorul mass- medi a,
de l a New Yor k Ti mes pr i n Washington Post până l a
Pl ayboy, ş i a costat-o în final angajarea sa l a Amer i can
U ni ver si ty. Î n centr ul cr i ti ci i ei s-a aflat tabelul nr. 34,
în care se r el ata despr e or gasme mul ti pl e l a sugari ş i
copi i mi ci . Astfel , pentru un copi l de unspr ezece luni
se i ndi c ă apr oxi mati v 14 or gasme în 38 de mi nute,
pentr u un copi l de doi ani — 7 or gasme în 9 minute — ş i OJ
pentru un copi l de patru ani — 26 de or gasme î n 24 de

ore. Judi th Rei sman a dovedi t evi denţ a, şi anume că
aceste date fuseser ă ob ţ i nute pr i n abuz sexual crimi-
nal asupr a copi i l or .
Ki nsey a fost un sado-masochist homosexual. A co—
mis automutilare şi er a dependent de medicamente. A
decedat în 1956.
Toate acestea nu au consti tui t un moti v pentru ca
K i nsey să nu fi e consi der at ş i să ac ţ i oneze până ast ă zi
ca „ t at ă al sexol ogi ei ” , al unei di sci pl i ne ş ti i n ţ i fi ce car e
s-a stabilit l a i nsti tute de stat ş i pr i vate, de unde pr o-
movează revoluţia cultural ă sexual ă în sensul lui Kinsey.
John M oney
U n succesor potent al lui K i nsey a fost John M oney,
psihiatru l a spitalul „ John H opki ns” di n Baltimore. El
joacă un rol-cheie pentru ideologia gender, care proclamă
alegerea l i ber ă a sexul ui . Î n anii ş ai zeci John M oney a
deschi s pr i ma clinică pentr u tr ansfor mar ea sexul ui ,
Gender I denti ty Cl i ni c. Ş i -a bazat succesul pe un expe-
riment cu fr aţi gemeni univitelini. U nui a di ntr e cei
doi , Bruce Reimer, peni sul i -a fost l ezat l a ci r cumci zi e
43 http: //www.dr j udi thr ei sman.or g.

72 _
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
atât de grav, încât părinţii l-au supus unei operaţii de

schi mbare a sexului, l-au rebotezat Brenda ş i l-au
crescut apoi ca feti ţă, cu însoţ i rea ti mp de zece ani a
dr. Money.
Băiatul s-a împotri vi t de l a început ş i a resi mţ i t tra—
tamentul ca pe o tortur ă . De l a unsprezece ani se chi—
nui a cu i dei de si nuci dere. Când a aflat l a treisprezece
ani ceea ce s—a întâmpl at cu el , a hotărât i medi at să fie
băiat. Dar ni ci odat ă nu l -a părăsit sentimentul de ruşine
adâncă. Bruce Reimer, care se redenumise David ş i se
că să tori se chiar, s—a împuş cat l a vârsta de 38 de ani cu
o flintă cu alice. Fratel e geamăn Brian îşi luase viaţa
cu tabl ete deja cu doi ani înai nte.
Deznod ă mântul dubl u mortal al experi mentul ui nu
l -a împi edi cat pe John Money să-l uti l i zeze peste dece-
ni i ca dovadă ştiinţifică pri vi nd modificarea de sex ope-
rati v ă neperi cul oasă ş i pentru a atri bui astfel aflux
cl i ni ci i sale. Şi Alice Schwarzer s-a bazat în cartea ei
Mica diferenţă pe John M oney:
Până l a edi ţ i a a doua apărută în septembrie 2004 a noii
producţii a cărţii ei de actualitate traduse în mul te limbi,
Alice Schwarzer îl prezi nt ă într-un sti l necontradi ctori u
pe Bruce Rei mer ca dovada vie a teoriei genurilor. El era
într-adev ă r mort în acest moment,
rel atează Volker Zastrow, care a f ăcut cunoscut acest

scandal în 2006“.
Ca ş i Kinsey, Money s-a expri mat pentru „ sex în
grup ş i bisexualitate” , f ăcea publicitate pentru aşa-zise
„ fucking games“ 5 pentru copii ş i cataloga ş i perversi-
uni sexuale extreme până l a asasi natul cu motivaţ ie
sexual ă doar ca „ paraiilii” , ca preferinţe deviante.
“ Volker Zastrow a f ăcut cunoscut acest scandal . Der kl ei ne

Unterschied, FAZ 07.09.2006. Ci tatel e provin di n acest paragraf.
45 Jocuri sexuale (l b. eng.) (n. trad.).
Simone de Beauvoir
Străduinţele eugenice al e el i tei de putere ş i financi-

are ale A meri ci i i -au f ăcut pe Rockef el l eri finanţatorii
l ui Margret Sanger, Planned Parenthood, Alfred Kin-
sey şi ai mul tor altora, care au legiferat ş i răspândit

preveni rea ş i avortul provocat ş i care au i mpus modifi-
carea normelor juridice privind vi aţ a sexual ă. Femi-
nismul a fost pentru ei un partener strategic puterni c.
Străpungerea a reuş i t-o Simone de Beauvoir cu cartea
sa A l doilea sex.
A apărut în 1949 în l i mba franceză, în 1951 în l i mba
germană şi a obţ i nut în ani i şaizeci edi ţii de mai mul te
sute de mi i de exemplare. Beauvoir crescuse catolică,
dar apoi a simţit ca studentă atracţia boemei pariziene.
„ Eram convinsă că vi ci ul ar fl locul prev ă zut pentru
Dumnezeu în om; ş i m ă avântam cu aceeaşi râvnă pe
scaunul de l a bar, eu, care în copi l ă ri e îngenunchea-
sem înai ntea Celui mai sfânt” 46. Ea închei e un „ pact”
cu Jean Paul Sartre ş i deveni exempl ul demn de urmat
pentru amorul liber. Romanele ei , L 'i nvi tée despre
amorul în trei şi Une femme rompue, descriu preţ ul
psihic mare pe care îl avea de pl ă ti t pentru acest rol .
„ Femeie nu te naş ti , ci devi i ” era chemarea l a l upt ă
di n Le deuxiéme sexe. Inapoia sa este o logică si mpl ă :
pentru că femeile au fost asupri te de bă rbaţ i , femeile
trebuie să-şi nege identitatea, pentru a atinge în pl ăcere
aceleaşi privilegii ca bă rbaţ i i .
A cum, după promi si unea di n Le deuxi éme sexe, ar fi
veni t momentul pentru ruperea legăturilor opresi uni i
patriarhale ş i „ evadarea di n sclavia materni t ăţ i i ” , de a
se afirma profesional şi a se deda „ sexualităţii eliberate” .
“ * Alice SCHWARZER, Simone de Beauvoir: Ei n Lesebuch mi t Bi l -

dern, Rei nbek 2008, apărut l a împl i ni rea a 100 de ani de la naşte-
rea S.d.B., p. 38.
Pentru aceasta, prevenirea ş i avortul provocat erau

condi ţ i i indispensabile. Gravi di tatea era pentru Beau-
voi r o „ muti l are” , f ătul OJ — un „ parazi t” ş i „ ni mi c decât
carne” . Beauvoir se mândrea cu două avorturi şi a insta-
l at în salonul ei parizian o secţie pentru avort provo-
cat, când uciderea copiilor nenăscuţi era încă interzisă.
Campania, în care femei proeminente incriminau avor-
tul provocat, pentru a face să dispară definitiv i nter-
di cţ i a, i -a i mportat pe Alice Schwarzer, el ev ă docil ă a
l ui Beauvoir, Kinsey ş i Money în Germania şi a obţ i nut
ceea ce a dori t: i mpuni tatea pentru uci derea copi l ul ui
nenăscut di n pântecul matern. De atunci în Germania
au fost uci ş i peste opt mi l i oane de copi i , înai nte de a
vedea l umi na zi l ei .
Programul feminismului radical era formulat: anu-
larea căsătoriei, materni t ăţ i i şi familiei, avortul provo-
cat ca „ drept al omul ui ” al femeii, femeia angajată pro-
fesional ca singur model , l upta pentru putere contra
bă rbatul ui .
I n ani i ş aptezeci şi optzeci feminismul a cunoscut
un boom. Ruperi i digului de că tre Simone de Beauvoir
i -au urmat Shul ami th Fi restone cu Eliberarea femeii
ş i revol uţ i a sexual ă , Betty Friedan cu Feminitatea de-
l i rant ă şi Kate M i l l et cu Sex ş i domni e, care au obţ i nut
edi ţii de masă. Pe acestea nu le mai interesa de mult
egalitatea în drepturi, ci renunţarea la heterosexualitate
şi distrugerea familiei ş i a Bi seri ci i — structuri sociale
care nu pot exista f ără unitatea dintre bărbat şi femeie.
Filosoful ş i ideologul-şef al gender-mainstreaming-ului,
Judi th Butler, merge un pas mai departe: ea neagă i m-
portanţ a polarităţii sexuale biologice a bărbatului şi
femei şi lucrează la deconstrucţia ei social ă (cf. cap. I I I ). zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Să reţ i nem: i ntel ectual i i atei de stânga au pregătit

patul germinativ, mass-media au operat sexualizarea
maselor, psihologii ş i sociologii, i ntoxi caţ i de puterea
I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 75
de a putea forma oameni i ş i societatea după scopuri l e

lor, au livrat metodele pentru soci al engineering, cei
di n f ami l i i l e Rockefeller ş i Ford au pus l a di spozi ţ i e
capitalul necesar, i nsti tuţ i i l e pol i ti ce au deveni t execu-
tori i programului. Scopul l or: reducerea popul aţ i ei .
Lui Rockefeller ş i Berelson l e-a reuş i t cu forţe uni te
să-l determi ne pe preş edi ntel e Johnson de a pregăti
reducerea popul aţ i ei . Preş edi ntel e ameri can a spus în
declaraţia sa de guvernare din 4 ianuarie 1965: „ Căutăm
căi noi , pentru ca pri n ş ti i nţ a noastr ă să influenţăm
explozia demografică ş i deficitul al i mentar” .
Breşa: rebeliunea studenţilor din 1968

.
Am elucidat câţiva dintre tributarii spirituali cei mai
importanţi ai revoluţiei sexuale, care cu rebeliunea stu-
denţilor din 1968 au devenit un fluviu impetuos. I n anii
şaizeci semă nă tura a rodi t. Capetele studenţ i l or erau

umpl ute cu Karl Marx ş i Fri edri ch Engel s, Sigmund
Freud, Wi l hel m Rei ch, Si mone de Beauvoir, de teori i l e
„ Şcolii de l a Frankfurt” , Che Guevara, Mao-Tse-tung.
Berkeley, universitatea din California, exporta forme stu-
denţ eş ti noi ale protestul ui pol i ti c: si t-i n-uri ş i teach-
i n-uri . Foaierele ş i aul el e erau în mod repetat ocupate
zi l e întregi, pentru a predica acolo revoluţia într-o atmo-
sferă fanatizată în păsăreasca materialismului dialectic.
Zilnic, cantina Universit ăţii Libere Berlin era presărată
cu foi volante noi. Reprezentanţ el e studenţ eş ti (AStA),
finanţate di n bugetul universităţii, erau aproape toate
de stânga ş i „ convertite” — pe atunci un cuvânt îndrăgit
I
de către grupurile radicale — în instrument al revoltei“ .

OJ
“ Eu însă mi am fost în semestrul de vară 1967 „ referentă pol i -

tică” a Reprezentanţei studenţeşti (AStA) a Universităţii Berlin, acel
semestru în care în 2 iunie, l a o demonstraţ i e împotriva şahului
Persiei, studentul Benno Ohnesorg a fost împuşcat de către detectivul
Furni zori i de i dei erau prof esori i Ş col i i de la Frank-

furt. Pentru eficacitatea de schi mbare social ă a ideilor
nu a contat în mod curios dacă scrisul era general i nte-
ligibil sau nu. Capitalul l ui Marx este dificil de înţ el es
ş i tot a deveni t f undamentul ideologic, f ără de care dic-
taturi l e comuni ste nu pot fi concepute, ni ci deri vatel e
teoreti ce ale Şcolii de la Frankfurt ş i ni ci rebel i unea
studenţească di n 1968.
I nsti tutul de Ş ti i nţ e Sociale di n Frankfurt a fost în

ti mpul Republ i ci i de la Weimar baza uni versi tar ă a
modi f i că ri i socio—politice. I nsti tutul a fost fondat în
1923 la Franl şfurt ca instituţ ie de cercetare a marxismu-
l ui ştiinţific. I n colaborare cu I nsti tutul „ Marx Engels”
di n Moscova a publ i cat edi ţ i a compl et ă Marx-Engels.
M embri i fondatori Fri edri ch Pollock, Max Horkhei-
mer, Carl Grunberg au fost toţ i membri sau simpati-
zanţi ai Partidului Comunist al Germaniei. De legătura
cu Moscova răspundea „ spi onul maestru al l ui Stal i n”
Richard Sorge, căruia ul teri or i s-a conferit ti tl ul de
„ erou al Uni uni i Sovietice” 48. I nsti tutul edi ta Revi sta
de Cercetare Social ă, care era înai nte ş i după r ă zboi
cea mai i mportant ă pl atf ormă pentru marxi ş ti i cu
rang ş i nume: Max Horkheimer, Theodor W. A dorno,
Erich Fromm, Leo Lowenthal, Walter Benjamin, Herbert
Marcuse, Ernst Bloch ş .a. Marca Şcolii de la Frankfurt
era îmbinarea teoriei marxiste cu psihanaliza l ui Freud
în scopul schimbării societ ăţii după ceri nţ e comuniste:
desfiinţarea propri et ăţ i i pri vate, di strugerea religiei,
distrugerea familiei. Furtunul nou pentru vinul marxist
Kurras (în 2009 a deveni t cunoscut că asasi nul era membru al Par-
ti dul ui Comuni st di n RDG ş i del ator). Deja după acest semestru
mi -am conti nuat studi ul sociologiei l a Uni versi tatea K onstanz
nou-înf i i nţ at ă , atunci departe de agitaţia pol i ti că , unde am susţ i -
nut examenul cu Ral ph Dahrendorf.
“ Cf. FAZ 31.12.1999.
vechi se chema „ teori a cri ti c ă ” . De l a Marx, propaganda

revol uţ i onar ă se învel eş te î n pal tonul „ ş ti i n ţ ei ” ş i tr ă -
deaz ă mi si unea str ă veche a ş ti i n ţ ei , ş i anume că utarea
adevărului f ără prej udecăţ i . A cest ideal înal t este baza
f ertilit ăţ ii incomparabile a ş ti i nţ ei europene. Dacă se
renunţă l a el , decade ş i ş ti i n ţ a, pentru c ă se înj oseş te
ca servi toare a unor grupuri de i nterese.
Î n 1933, i nsti tutul a fost închi s de că tre nazi ş ti .
După o escal ă l a Geneva a avut parte de o primire gene-
roasă l a Col umbi a Uni versi ty di n New York. Aici au
început A dorno ş i al ţ i i cercet ă ri l e l or asupra „ persona-
l i t ăţ i i autori tare” , care este produsă de că tre „ f ami l i a
autori tar ă ” ş i „ potenţ i al f asci st ă ” — o teori e care a legi-
OJ
ti mat deconstrucţ ia familiei.

Deja di n 1946 marxi ş ti i exi l aţ i au fost ajunşi di n
urmă de apel ul pri marul ui general al Frankf urtul ui ş i
al rectorului Universităţii din Frankfurt de a redeschide
i nsti tutul l a Frankfurt. Aceasta s-a potri vi t cu i nteresul
ameri can de „ reeducare” a poporul ui german49. Pri -
mul proi ect mare de cercetare a ati tudi ni l or pol i ti ce
ale germanilor a fost finanţat de că tre High Commis-
si oner for Germany. Î ntrucât cei mai mul ţ i di nte ches-
ti onaţ i respi ngeau o compl i ci tate ş i se si tuau ambi va-
lent faţă de democraţie, necesitatea reeducării se dovedi
cu atât mai urgent ă .
Max Horkhei mer ş i Theodor W. A dorno au pri mi t
pozi ţ i i de profesor, Horkhei mer a deveni t decan, mai
târzi u chiar rector al Universit ăţii di n Frankfurt. Până
în 1964 au condus i nsti tutul , L udwi g von Fri edenburg
a deveni t în 1955 conducă torul secţ i ei empi ri ce. Jiir-
gen Habermas a fost di n 1956 pân ă în 1959 asi stent l a
49 Foarte revel ator în aceast ă pri vi nţă : Caspar VON SCHRENCK-

NOTZING, Charakterw ă sche, D i e Re-educati on der D eutschen und
i hre bl ei bende A usw i rkung, Graz 2005.
i nsti tut ş i a deveni t în 1964 urmaş ul l ui Horkhei mer

l a Catedra de Filosofie ş i Sociologie.
Profesorii di n Frankfurt au cooperat strâns cu f ău-
rarii de cadre marxi şti, Uni unea Studenţească Germană
Soci al i st ă (SDS) di n Berl i n, al cărei l i der cel mai proe-
mi nent a fost Rudi Dutschke. Str ă zi di n Berl i n îi poartă
numel e între ti mp. Unul di ntre cei mai importanţi acti -
vi ş ti medi ati ci ai mi ş că ri i di n '68, Klaus Rai ner Rohl ,
redactor-şef al l ui konkret, a dezv ă l ui t în cartea sa auto-
critică M i nci uni de viaţă ale stângii — o socoteal ă inutil ă5°
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA OJ
că echipele de stânga î şi l uau în pri mi re dincolo de zi du-

ri l e Berlinului de Est comunist ordinele şi banii necesari.
Dotarea intelectual ă însă venea de la Frankfurt-pe— Main.
Pe un observator i ncon ş ti ent trebui e să -l mi re că ,
într-un oraş care era divizat de un zid şi ale cărui părţi
comuni ste îi împiedicau pe l ocui tori i săi printr-o bandă
mortal ă l a evadarea în Vest, l ă stari i studi oş i ai burghe-
zi ei germane erau suscepti bi l i la ideologia marxist-leni-
ni st ă . Pe fotografiile di n acel ti mp se v ă d oameni ti neri ,
proaspeţi, bi ne hr ă ni ţ i , bi ne îmbr ăcaţi, COpii ai miraco-
l ul ui economi c german ş i ai regul amentul ui de baz ă
liberal al Republicii Federale Germania. Nu arătau câtuşi
de puţ i n di struş i . Nu exi sta un prol etari at, ci o bună s-
tare f ără precedent. Ni meni nu voi a „ di ncol o” . Cu toate
acestea, se entuzi asmau pentru i dei precum:
Stri caţ i ceea ce v ă stri că pe voi!
Război f ami l i ei mi c-burgheze!
Ci ne se cul că de dou ă ori cu aceeaşi
A par ţ i ne deja stabi l i mentul ui !
Sub odăjdii îmbâcsi te de mi i de ani !
Asupra poporul ui german grevează vi na hol ocaus-
tul ui . Recondi ţionarea începuse încet şi anevoios. Ea
50 Klaus Rainer ROHL, L i nke Lebenslzlgen. Eine âberf ăllige Abrech-
nung, Frankfurt a. M . 1994. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
se afla sub un tabu: numai cri mel or nazi smul ui l i se

putea spune pe nume ş i contau ca incomparabil mai
rel e decât tot ceea ce se petrecuse în numel e comuni s-
mul ui în trecut şi prezent51. Stânga este până ast ă zi
prezentabi l ă , chi ar trecutul brutal ş i col aborarea cu
securitatea, de stânga, nu consti tui e moti v de i mpedi -
ment pentru demni t ăţ i l e cele mai înal te, în ti mp ce
eti cheta „ dreapta” , chi ar „ dreapta radi cal ă ” , ajunge,
moti vat sau nemoti vat, să pri veze pe ci neva atunci ş i
ast ă zi de onoare ş i profesiune” .
Argumentaţia ideologilor de l a Frankfurt a pri ns:
caracterul autori tar al germani l or a fost i nvocat drept
cauză a holocaustului53.Consecinta logică: trebui a dis-
trusă familia pentru a-i reeduca pe germani .
51 Despre transfigurarea religioasă a hol ocaustul ui , Joachi m

Gauck, preş edi nte federal al Germani ei di n 2012, spunea l a
28.03.2006: „ Nemărginit exi st ă o tendi nţă de despri ndere de cele
l umeş ti a hol ocaustul ui . Aceasta are loc atunci când eveni mentul
asasinatului german al evreilor se transfigurează într-o uni ci tate
care în cel e di n urmă se sustrage înţ el egeri i ş i anal i zei . Evi dent,
anumi te medi i ale soci et ăţ i l or postreligioase caut ă di mensi unea
absol utul ui , el ementul fiorului înai ntea i ndescri pti bi l ul ui ” . http://
www.bosch— stiftung.de/ content/language1/downloads/Stiftungs-
vortrag _Gauck.pdf.
52 O remarcă personal ă : ca fiică a l ui Eri ch Kuby, am crescut cu
OJ
teza vi nei col ecti ve. A se ci ti în acest sens j urnal ul său de l upt ă
Ră zboi ul meu, M unchen 1975. Tatăl meu a recunoscut cri mi nal i -
tatea di ctaturi i nazi ste de la început. Ce-i drept, nu împărtăşesc
teza vi nei colective reprezentate de el , pentru că vina (l a fel ca
iertarea) este întotdeauna personal ă , dar o cosmeti zare a cri mel or
comi se de germani îmi este cu totul str ă i nă .
53 Theodor W. ADORNO — Else FRENKEL-BRUNSWIK — Daniel J. LEVIN-
SON — R. NEVITT SANFORD, The A uthori tari an Personality, Harper
und Brothers, New York 1950. Max HORKHEIMER — Eri ch FROMM —
Herbert MARCUSE, Studi en iiber A utori t ă t und Familie. Forschungs-
beri chte aus dem I nsti tut fiir Sozialforschung, Paris 1936, Reti pă -
ri t Liineburg 2001.
Cum se rupe familia? Pentru aceasta Herbert Mar-

cuse a f urni zat cu cartea sa Eros ş i societate impulsuri
deci si ve. Cauza cea mai prof undă a raporturi l or de
guvernare represivă a v ă zut-o în reprimarea erosului,
care a pus în mi şcare o dinamică socio-patologică, ducând
la domnia omului asupra omului şi care ar produce final-
mente r ă zboi ş i cri me în masă . A pl edat pentru desfi-
i nţ area pri nci pi ul ui de performanţă ş i înl ocui rea sa cu

pri nci pi ul pl ă ceri i . Pe când Freud vedea în „ sublima-
rea instinctului sexual” condi ţia pentru apari ţia culturii,
Marcuse a dat cuvântul „ moralei l i bi di noase” proprii
erosului. Marcuse critică „ toleranţa represivă” şi cheamă
l a intoleranţă împotri va a tot ceea ce ar putea împiedica
răsturnarea valorilor. A trăi aici şi astăzi conform pri n-
ci pi ul ui pl ăcerii a fost idealizat ca faptă revol uţ i onar ă .
Ci ne nu era convi ns de aceast ă cale de mântui re era
i nsul tat ca „ reac ţ i onar” , „ revanş ard” , „ contrarevolu-
ţ i onar” , „ liberal de rahat” sau chiar „ fascist” .
Ce eliberare! Oameni i tuturor cul turi l or superioare
s-au preocupat de st ă pâni rea i nsti nctel or lor, pentru a
deveni capabi l i de legarea afectivă ş i familial ă, capabili
de acţ i une şi cul tur ă , şi acum revoluţionarii bunăstării
explicau: Totul este inutil! Trăirea nelimitată a instinc-
tul ui sexual ar produce o societate bună , lipsită de clase,
ar închei a pentru totdeauna r ă zboi ul ş i cri ma în masă.
O „ sexual i tate el i berat ă ” de „ că să tori a f or ţ at ă ” , de
tabuizarea i ncestul ui şi de i nterzi cerea pedofiliei a fost
practicată în mod publ i c în Berl i n de casele comune I
ş i II şi expusă avid de mass-media. Sexul tuturor cu
toţ i i , f ără efortul de posedare burghez, a fost propagat.
Atunci când copiii „ vor” , de ce să l i se nege? Astfel argu-
mentau încă în ani i optzeci ş i nouăzeci Verzii şi Uni u-
nea Umanistă (cf. cap. X , p. 260 ş i cap. XII, p. 348 ş .u.).
„ K i nderl ă den” 54 au fost înf i i nţ ate ca teren de expe-

ri mentare pentru crearea omul ui nou pri n educaţ i e
antiautoritară, care a pătruns în curând în ş col i ş i fami-
lii ca „ pedagogie a emanci pă ri i ” .
O dat ă cu că derea „ Producti on Code” l a Hol l ywood
ş i căderea i nterdi cţ i ei pornografiei în Germani a în
1973, sexul în toate formele ş i abi suri l e a deveni t best-
sel l er în mass-medi a ş i publ i ci tate. Î n 1951, Beathe
Uhse ş i -a deschis sex-shop-urile, în 1956 a apărut Bravo
pentru sexualizarea copi i l or ş i ti neri l or, în 1959 — Play-
boy, în 1962, Ingmar Bergmann a str ă puns f ronti erel e
reprezent ă ri i publ i ce a sexul ui pri n filmul să u Tăce-
rea, di n 1967 poporul înv ăţ a di n filmele l ui Oswal t
Kolle pozi ţii sexuale multiple.
Subcul tura hi ppi e a deveni t pri n mi j l ocul puterni c
al muzi ci i pop curentul pri nci pal al cul turi i ti neri l or.
Haşi şul ş i drogurile psihedelice au devenit prezentabi l e.
Festivalul legendar Woodstock di n 1969, l a care fuse-
seră aş teptaţ i 60.000 de oameni , dar au veni t numai
40.000, a deveni t pri n muzi c ă ş i droguri mi tul fezabili—
t ăţ i i sl oganul ui genial de seducţ i e: Make love, not war.
Femi ni stel e convi ngeau soci etatea că bă rbaţ i i sunt
macho patri arhal i ş i că femeia ca soţ i e ş i mam ă este
asuprită ş i inferioară ş i că se poate realiza pe si ne numai
în profesie ş i cu ajutorul „ sexual i t ăţ i i el i berate” .
Di n i nsti tutul californian Esal en, metodel e psi hol o-
giei umani ste ş i ale di nami ci i de grupuri f ăgăduiau
stări de conştientizare ca premisă a unei „ New Age” pro-
motoare. Se înghesuiau în l ăcaşurile de învăţământ şi şcoli
şi ademeneau oamenii cu promisiunea de a putea atinge
54 Gr ă di ni ţ e în Germani a ani l or '70, în care, sub pretextul de a-i

creşte „ liber” , copiii erau l ăsaţi complet nesupravegheaţi, fiind antre-
naţ i în acti vi t ăţ i i sexual e, porni nd de l a teori a freudiană că până ş i
sugarii ar fi mânaţ i , în pri mul rând, de i nsti nctul sexual (n. trad.).
stări de conştiinţă divine şi îndeplinirea tuturor dorinţe-

lor pământeşti f ără „ morala de sclav” a creştinismului.
Rezul tat: rebel i unea studenţ i l or di n 1968 a adus
OJ
încercarea persi stent ă de două sute de ani a mul tor

spi ri te mari l a ţ i nt ă , adi că l a pr ă buş i rea f undamentu-
l ui val ori c i udeo-creş ti n al cul turi i occidentale. Mesa-
j ul „ el i ber ă ri i sexual e” a ajuns în fiecare sufragerie ş i
în aproape toate dormi toarel e.
Pri n sti mul area medi ati că permanent ă a i mpul su-
lui sexual cu imagini tot mai neruş i nate ale activităţi-
l or sexuale de tot f el ul , ati tudi ni l e ş i comportamentul
masel or s-au modificat în nucl eul moral de baz ă al oa-
menilor, al sexual i t ăţ i i .
Normele sexuale sunt de cel mai mare interes publ i c,
întrucât au o i nf l uenţă puterni că asupra prosperi t ăţ i i
ş i suf eri nţ ei soci et ăţ i i . As sex goes, so goes the family,
as the family goes, so goes society. Di n aceast ă cauză
normel e sexuale sunt supuse în toate soci et ăţ i l e unor
sancţ i uni sociale ş i juridice severe. Aceasta este de înţ e-
l es în cazul normel or sexuale restri cti ve, pentru că
acestea sunt dificil de men ţ i nut. A cum deveni m mar-
tori că ş i normel e l i bertare trebui e obţ i nute pri n con-
strângere cu ajutorul dreptul ui penal .
Un om ancorat în religie ş i în familie este greu de
mani pul at. Î ntâi trebui e subţ i at ă ancora moral ă a cre-
di nţ ei în Dumnezeu ş i ancora social ă în f ami l i e, pentru
a putea seduce oamenii cu nadele libertăţii absolute şi
ale oricărei satisfacţii sexuale. Creşterea bună st ă ri i a
permi s pentru câteva deceni i vânzarea pl ă ceri i ca scop
al vi eţ i i ş i , astf el , a tuturor produsel or care pot maxi -
mi za pl ă cerea, sexul în pri mul rând. Î ntrucât în acest
mod ati tudi ni l e ş i comportamentul masel or au fost
modificate, revol uţ i a cul tural ă gl obal ă a putut înai nta
nesti ngheri t ă pri n dezbateri publ i ce ş i f ără rezi stenţă
I I . PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... 83
notabi l ă . Sexual i zarea, chi ar dacă este „ numai ” infide-

l i tatea ocazi onal ă ş i puţ i nă pornografie, orbeş te ş i face
puţ i n di sponi bi l l a rezi sten ţ a împotri va atacuri l or fun—
damentale asupra si stemul ui de valori portant precum
legalizarea avortul ui ş i „ c ă să tori a homo” . Toma de
A qui no a f ormul at acum 750 de ani : „ Orbi rea spi ri tu-
l ui este pri ma fiică nă scut ă a desfrâului” 55.
Dereglarea juridică a sexualităţii

Ceea ce în 1968 mai era încă o mi şcare de opozi ţie OJ
pe str ă zi ş i în casel e comune el i berate sexual ş i î n

K i nderl ă den, a porni t „ mar ş ul pri n i nsti tu ţ i i ” . Ca
echi pe cu educaţ i e academi că , „ cei di n ' 68” au ajuns în
pozi ţ i i -chei e în pol i ti că , mass-medi a, j usti ţ i e, uni versi -
tate, Biserică ş i l a manetele schimbătoare de viteză ale
puteri i în ON U ş i U E. Ei di spun de i nstrumente cul tu-
ral -pol i ti ce ş i de resurse financiare pentru a submi na
tot mai mul t suverani tatea statel or membre ş i pentru
a distruge si stemel e l or de val ori .
Pri n modificarea vol untar ă a ati tudi ni l or ş i sexuali-
zarea întregi i soci et ăţ i , presi unea asupra barajului
normelor juridice privind vi aţ a sexual ă a crescut di n
ce în ce mai mul t. I n Germani a aceste etape i ndi vi du-
ale sunt:
1961 — admi terea pi l ul ei anti concepţ i onal e;
1969 — desfiinţarea cul pabi l i t ăţ i i pentru bl asf emi e;
1969 — desfiinţarea parţial ă a culpabilităţii pentru homo-
sexual i tate;
1969 — desfiinţarea culpabilit ăţii adul terul ui ;
1969 — introducerea educaţiei sexuale ca materi e de
studi u obl i gatori e în şcoli;

1973 — l i beral i zarea pornografiei;
mozogiae, 11-11, q.15, art.3.

1976 — l i beral i zarea avortul ui legal (cu recomandare

OJ
medi cal ă );
1977 — omi si unea pri nci pi ul ui vi nei l a di vor ţ ;
1994 — desfiinţarea compl et ă a cul pabi l i t ăţ i i pentru
homosexual i tate;
1995 — avortul până în să pt ă mâna a 14-a r ă mâne „ ile-
gal ” , f ără a fi „ sancţionat de lege” . 5 218a, reglarea
în termen; în caz de „ i ndi caţ i e medi cal ă ” , avor-
tul târzi u este posi bi l până l a termenul naş teri i ;
1999 — printr-o decizie de cabinet a guvernării roşu-verde
sub Schroder, gender-mainstreaming devine „ pri n-
ci pi ul că l ă uzi tor ş i probl ema mul ti sectori al ă ” ale
pol i ti ci i ;
2001 — parteneri at de vi aţă homosexual ;
2002 — recunoaş terea prosti tuţ i ei ca prestare de servi-
ci u ş i prof esi une ş i asigurată social;
— l upta pentru echivalarea completă a parteneria-
telor homosexuale cu căsătoria cu adopţie străină;
—lupta pentru înregistrarea „ i denti t ăţ i i sexuale” în
legea f undamental ă , art. 3,3.
Digresiune: rezi stenţ a Bisericii Catolice

O rezi sten ţă deci si v ă împotri va deregl ă ri i sexual i -
t ăţ i i a veni t di n partea Bi seri ci i Catol i ce, pentru care
vi aţ a omului — a fiecărui om — este sfântă şi trebui e
protej at ă . Rockef el l er I I I a încercat totul pentru a-l
abate pe Papă din cursul să u, o l upt ă pentru care găsise
între ti mp al i aţ i ş i în i nteri orul Bisericii Catolice. V i zi ta
l ui personal ă l a Sfântul Pă ri nte în 1965 nu a avut suc-
cesul dori t. Când Paul al VI-lea a ţ i nut un di scurs în
4 octombri e 1965 înai ntea Naţ i uni l or Uni te, nu a l ă sat
niciun dubi u că sfinţenia vieţii exclude controlul naş-
terilor. A spus:
85
Respectul pentru vi aţă trebui e să găsească aici, în adu-

narea Dumn .voastră, chiar dacă este vorba despre marea
probl emă a ratei natal i t ăţ i i , recunoaşterea supremă ş i
apărarea raţional ă. Datoria Dumneavoastră este de a avea
grij ă ca pe mesele omeni ri i să fie destul ă pâine, în loc de
a promova controlul artificial al naşterilor împotriva raţiu-
nii, pentru a reduce numărul oaspeţilor la banchetul vieţii.
Papa Paul al VI-lea era pe cale de a elabora o enciclică
cu tema controlului natalităţii. Î n ciuda unei rezistenţe
imense chi ar în i nteri orul Bi seri ci i , Papa Paul al VI-lea
a promulgat în i ul i e 1968 enciclica Humanae vitae“ —
despre ordi nea dreaptă a transmi teri i vieţ ii umane. I n
cadrul ei , „ Bi seri ca somează oameni i l a observarea l e-
gii morale natural e, expusă de ea în înv ăţă tur ă stabi-
l ă” , şi învaţă că
fiecare act conjugal trebuie să rămână rândui t de l a si ne
în vederea creării vieţii omeneşti. Această înv ăţă tur ă
stabi l i t ă adesea de către înv ăţă mântul bisericesc se înte-
mei ază pe o asociere i ndi sol ubi l ă determi nat ă de D um-
nezeu a celor două conţ i nuturi semnificative — uni rea
iubitoare şi reproducerea, care sunt ambele inerente actu-
l ui conjugal. Omul nu are dreptul să di zol ve această aso-
ciere în mod arbi trar (art. 11 ş i 12).
Această vi zi une implică „ paterni tatea ş i materni ta-
tea responsabi l ă ” . Aceasta înseamnă că pă ri nţ i i pot
ajunge la decizia „ în ceea ce pri veş te si tuaţ i a de sănă-
tate, economică, sufletească ş i soci al ă ” „ de a renunţ a
temporar sau permanent l a al ţi copii” cu ajutorul mij-
loacelor naturale de reglementare a naşterilor (art. 10).
Papa a prev ă zut urmările serioase, în cazul în care
actul sexual s-ar separa în mod sistematic de fertilitate,
ceea ce deveni se posi bi l oricărei femei pri n „ pi l ul ă ” de
la începutul ani l or şaizeci:
1. Se ajunge l a o „ cale largă ş i facil ă, pe de o parte, pentru

i nf i del i tatea conjugal ă, pe de altă parte, l a sl ă bi rea gene-
ral ă a pudori i moral e” .
2. B ă rbaţ i i pot pi erde respectul pentru femeie ş i , f ără a
ţ i ne cont de echilibrul ei fizic şi sufletesc, o pot înjosi ca
si mpl ă uneal t ă pentru satisfacerea i nsti nctel or l or ş i a
nu o mai consi dera parteneră, căreia îi datorează sti mă
ş i dragoste.
3. A utori t ăţ i l or de stat l i s-ar înmâna o „ putere pericu-
l oasă ” . Ci ne ar putea împi edi ca guvernele de a promova
metode contracepti ve, care l e apar a fi cele mai eficiente,
ba chiar să prescri e uti l i zarea l or în general? (art. 17).zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
O j um ă tate de secol mai târ zi u, ori ci ne poate recu-

noaş te că temeri l e Sf ântul ui Pă ri nte au fost profetice.
Preveni rea a devenit o component ă subînţeleasă a
comportamentul ui sexual ş i copiii sunt f ami l i ari zaţ i
cu ea deja în şcoala el ementar ă . „ Legea moral ă” natu-
ral ă, care mai era susţ i nut ă de cutumele şi legile socie-
t ăţ i i până l a mi j l ocul secol ul ui trecut, a fost ruptă di n
ancorarea ei în i ni mi l e ş i conş ti i nţ a oamenilor.
Coti tura demografică de epocă ş i , cu aceasta, ame-
ni nţ area subzi stenţ ei cul turi i europene, creş ti n-occi -
dental e, nu a fost însă prev ă zut ă de că tre Papă.
La puţ i ne zi l e după publicarea enciclicei, Papa a reve-
lat publ i cul ui într-o cuvântare l a Castel Gandolfo l upta
sa pentru această luare de pozi ţ i e:
Ni ci odat ă nu am perceput povara funcţiei noastre astfel
ca în acest caz... D e câte ori am tremurat noi de posibili-
tatea dubl ă de a da un verdict care ar corespunde cu uş u-
ri n ţă opi ni ei guvernante, sau a al tei a, care ar fi acceptată
reti cent de că tre soci etatea actual ă si care ar fi prea grea
pentru vi aţ a conjugal ă. Am i nvocat l umi na Sfântului
Duh ş i ne-am pregă ti t conş ti i nţ a noastr ă compl et ş i l i ber
consimţit pentru voceaadevărului. Şi nu ne-a rămas niciun
dubi u asupra datori ei noastre de a expri ma deci zi a noas-

tr ă în versiunea enciclicei de faţă“ .
Papa Paul al V I -l ea i mpl or ă de-a dreptul epi scopi i l a
sfârşitul enciclicei să-l urmeze în această deci zi e dificil ă:
Si tuaţ i -v ă în vârful col aboratori l or voş tri , al preoţ i l or ş i
credi nci oş i l or, compl et ş i f ără întârzi ere, pentru protec-
ţ i a şi sfinţenia căsătoriei; pentru ca astfel vi aţ a în cadrul
că să tori ei să ajungă l a perf ecţ i une uman ă ş i creş ti nă .
Aceasta trebui e să o consi deraţ i cea mai mare ş i respon-
sabil ă sarcină, care vă este încredinţat ă astăzi (H umanae
v i tae, 30) .
Dar conferinţele episcopale ale unor ţări numeroase

i -au refuzat Sf ântul ui Pă ri nte l oi al i tatea în punctul
deci si v al enci cl i cei . A u publ i cat expl i caţ i i care au
di spensat soţ i i catol i ci în pri vi nţ a metodei preveni ri i
de obedienţa faţă de înv ăţă tura Bisericii Catolice cu
recurs l a conş ti i nţ a subiectiv ă (Germani a — Explicaţia OJ
de la K ă ni gstei n, A ustri a — Declaraţia Maria Troster,

Elveţia — Declaraţia de l a Sol othurn, Canada — Decla—
raţia Winnipeg“ . Aceasta nu a fost cu adevărat o dispen-
sare de l a responsabi l i tatea faţă de Dumnezeu pentru
56Di scursul Papei Paul al VI—lea în Castel Gandolfo l a 31.07.1968.

57 I n RD G de atunci , cardi nal ul Bengsch f ăcuse tot posi bi l ul să
împi edi ce Declaraţia de l a K ă ni gstei n, dar nu s-a putut i mpune
împotri va confraţilor săi occidentali. La aceasta a contri bui t ş i vica-
rul să u general A dol ph, care nu a transmi s l a ti mp scri eri l e cardi -
nal ul ui Bengsch conf eri nţ ei epi scopi l or. I ndi caţ i i l e asupra medi ta-
ţ i i l or pastoral e după enci cl i ca „ Humanae vi tae” ale cardi nal ul ui
Bengsch, apă rute în 9 septembri e 1968, susţ i n enci cl i ca l ui Paul al
VI-lea ş i au fost obl i gatori i pentru RDG de odi ni oar ă . Cf. Theodor
SCHMITZ, „ Cardinal Bengsch und di e ( ( K oni gst ei ner Erkl ă rung»” ,
în Festgabe Franz X. Walter zur Vollendung des 65. Lebensjahres,
A dnotati ones i n i ure canoni co, B erl i n 1994.
motivarea unei preveniri a conceperii, dar le-a permis

consorţilor utilizarea metodelor preventive artificiale“ .
O urmare a acestor declaraţii nu a fost prev ă zut ă ,
se pare, de conferinţele episcOpale: uti l i zarea permisă
astfel a „ pilulei” de către consorţii catolici se putea gene-
raliza în conş ti i nţ a societăţii, adică desprinsă di n con-
ş ti i nţ a creştină a consorţilor ş i raportată l a toate rela-
ţ i i l e sexuale pre— ş i extraconjugale. La începutul ani -
l or şaizeci „ pi l ul a” ş i -a început mar ş ul triumfal, nu
numai pentru că l e asigura femeilor reglementarea
fertilităţii aparent f ără compl i caţ i i , ci ş i întrucât con-
tracepţ i a era în contextul angoasei r ă spândi te pri vi nd
„ bomba demografică” un postul at al umani t ăţ i i .
Episcopul auxiliar Andreas Laun spune despre De-
claraţia Maria Troster:
Episcopii nu vor să—l contrazică pe Papă, de aceea vor-
besc despre obedi enţă bisericească şi formarea conş ti i n-
ţ ei , dar totodată nu vor să mustre credincioşii, ş i astfel
fac o declaraţie, care pare a explica mul te, dar nu punctul
decisiv: dacă ş i de ce este înv ăţă tura adevărată ş i dacă ar
trebui acceptată ca înv ăţă tur ă adevărată a Bisericii” .
Î ntre ti mp s-a ajuns de l a „ capriciul pi l ul ei ” l a un
declin ireversibil catastrofal al ratei natalităţii. (În anul
2011 numărul naş teri l or în Germani a a scă zut încă o
dată cu 2,2% — mi nus 15.000 — la nivelul istoric inferior
de 1,39 naşteri de femeie). Cardinalul Christoph Schon-
born a spus în 27 martie 2008, l a o sfântă L i turghi e în
cenaclul di n I erusal i m, în prezenţ a a 150 de episcopi
di n l umea întreagă:
58 V i ncent TWOM EY SVD, Moral Theology After H umanae vitae

— Fundamental Issues i n Moral Theory and Sexual Ethi cs, Four

Courts Press 2010.
59 Andreas LAUN, „ H umanae vitae und di e Maria-Troster-Erkl ă-
rung” , Medizin & Ideologie 1-2/2009.
II. PRECURSORII REVOLUTIEI SEXUALE... - zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA OJ 89
Este vorba despre viitorul Europei . Î n ul ti mi i 40 de ani

Europa a s pus de trei ori nu în pri vi nţ a vi i torul ui ei . I n
1968, cu „ nu” —ul l a enci cl i ca l ui Paul al VI-lea H umanae

vi tae, puţ i ni ani mai târzi u, cu întreruperea legal ă a sar-

ci ni i , i ntrodusă în majoritatea ţă ri l or europene, ş i , în
cele din urmă , cu „ căsătoria-homo” .
Se pune întrebarea: a fost sl ă bi t ă rezi stenţ a Biseri-
cii împotri va revoluţiei sexuale progresive pri n permi-
terea deciziei de conş tiinţă subiective a credincioşilor
referitor l a metoda preveni ri i , care se afl ă în contradi c-
ţ i e cu deci zi a educati v ă a Papei?
Teologul moralist irlandez V i ncent Twomey, mi si o-
nar verbit, care şi-a susţ i nut disertaţia doctoral ă în
1978 cu Joseph Ratzinger, vede aici o răspântie decisi—
vă. El spune:
Sunt de părere că prin dezbaterea H umanae vitae întreaga
criză di n cadrul i stori ei cul turi i occidentale a ati ns punc-
tul său cul mi nant. Şi sunt convins că Biserica în Europa,
şi nu mai puţ i n în Germania, nu se va restabili până
când nu va accepta Humanae vitaeGO.
"” Vincent TWOM EY SVD, „ Der Schliissel i st Humanae vi tae” ,

Interviu în Di e Tagespost, 04.08.2007. Cf. IDEM, Der Papst, di e Pille
und die Krise der Moral, Augsburg 2008.
I I I . DE LA FEM I NI SM
LA I DEOLOGI A GENDER1
Pri n negarea naturi i omul ui nu se derutează ş i se

opacizează numai scopul final al propriei vieţi. În clipa în
care omul îşi amputează si ngur conş ti i nţ a de si ne ca natur ă ,
toate scopuri l e pentru care se men ţ i ne în vi aţă devi n nul e.
Max Horkhei mer, Theodor W. A dorno2
Lupta pentru egal i tatea în drepturi

Niciodată înai nte în i stori e el i tel e de putere nu şi-au
permi s să modifice i denti tatea sexual ă a bă rbatul ui ş i
a femeii pri n strategii pol i ti ce ş i mă suri legale. Pentru
aceasta lipseau know-how-ul ş i social engineering. Toc-
mai aceasta se petrece astăzi sub ochii noştri la scară glo-
bal ă. Numel e strategiei: gender-mai nstreami ng. Acest
r ă zboi se poartă sub masca egal i t ăţ i i femeilor ş i bărba—
ţilor, ceea ce se dovedeş te, desigur, un stadi u de tranzi -
ţ i e tacti c.
Ră zboi ul pentru egalitatea în drepturi durează de
peste 150 de ani . Femeile au avut moti ve bune pentru
a scutura structuri l e sociale guvernante, întrucât nu l i
s- a permi s în parte până în secol ul al XX—lea să :
» frecventeze o şcoal ă superi oar ă sau uni versi tate;
» v ot eze;
> deschidă un cont bancar;
> exerci te doar rar o profesiune;
1 Gabriele KUBY, Di e Gender Revol uti on. Rel ati vi smus i n A kti on,
Kisslegg 2006; IDEM, Verstaatlichung der Erziehung. A uf dem Weg
zum neuen Gender-Menschen, Kisslegg 2007.
2 Max HORKHEIMER — Theodor W. ADORNO, Di al ekti k der Auf-
kl ă rung, Fi scher Taschenbuch 1971, 51.
» îmbrace funcţii publice sau pozi ţii de conducere;

> urmeze o chemare arti sti că decât cu tracasări.
Dominaţia bărbatului a fost justificată chiar cu teo-
ri i care prezentau femeia ca dotat ă inferior. Î mpotri va
acestor condi ţii femeile au început să se revolte în secolul
al XIX-lea, inclusiv pentru că relaţiile de producţie se
schimbaseră ş i , astfel, rol ul femeii ca regentă a familiei
mari s-a pi erdut. A u fost mai întâi femei cul ti vate ale
cl asei mijlocii, care cl amau drepturi egale, s-au organi-
zat în asoci aţ i i feminine creş ti ne ş i se angajau pentru
protecţia mamelor ş i familiilor. El e nu voiau un război
între sexe ş i ni ci o separare a sexualităţii de materni-
tate. El e voiau drepturi pol i ti ce, drepturi de educare şi
condi ţii sociale mai bune. Aceste pretenţii sunt îndepli-
ni te în mare mă sur ă în l umea occidental ă de ast ă zi .
O dat ă cu rezi stenţ a comunist ă împotriva capitalis-
mul ui ti mpuri u în secolul al XIX-lea, s-a format un cu-
rent soci al i st. Probl ema femeii a fost abordată de către
Marx ş i Engels ş i rei nterpretat ă ca problemă de clasă.
Engels scria în 1884, în lucrarea sa Originea fami-
l i ei , proprietăţii pri vate ş i a statul ui :
Pri ma contradicţie de clasă care apare în istorie coincide

cu dezvoltarea antagoni smul ui între bărbat ş i femeie în
căsătoria uni că ; ş i pri ma asupri re de cl asă cu cea a sexu-
l ui f emi ni n de că tre cel mascul i n3.
El cerea:
. desfiinţarea familiei;
. încadrarea egal ă a bă rbatul ui ş i femeii în procesul
munci i ;
. educaţia publică a copiilor.
3 Friedrich ENGELS, „ Der Ursprung der Fami l i e, des Pri vatei -

gentums und des Staats” , în Karl M ARX — Fri edri ch ENGELS, Werke,
XXI, Karl Dietz-Verlag, Berl i n 1962, 68.
I I I . D E LA FEMINISM LA IDEOLOGIA GENDER
93
. . . *
Trecerea l a feminismul radical
Lovitura cea mai mare, ba chi ar prăbuşirea funda-
mentul ui creştin-occidental al societăţii, a adus-o r ă z-
boi ul pentru „ autodetermi narea sexual ă” a femeii pri n
legalizarea preveni ri i şi a avortul ui provocat. Simone
de Beauvoir a pus pi atra de temelie pentru trecerea la
feminismul radi cal cu fraza ei celebră: „ Femeie nu te
naş ti , ci devi i ” . A i nterveni t o di nami că ci udat ă : degra-
dării ş i depreci eri i bă rbatul ui pri n feminismul radical,
bărbaţii au răspuns cu senti mente de vină ş i retragere
paşnică. Pri vi ţ i , dar, păreau a spune, nu suntem chiar
atât de răi, suntem doar drăgălaşi sensi bi l i .
Dar conducă toarel or f emi ni stel or radicale ori entate
spre egalitatea sexelor nu le-a fost suficient. A u pre—
ti ns să câştige mai mul t ă „ egalitate” pentru femei, dar
în realitate l uptau contra că să tori ei , contra familiei,
contra copi l ul ui , contra femeii ca mam ă , pentru dere-
glarea completă a sexualităţii. Luptau împotri va a tot
ceea ce le era refuzat lesbienelor. Luptau pentru o
transformare a societăţii care le-ar elibera în sfârşit
din anormalitate, pri n „ deconstruirea” i denti t ăţ i i sexu-
ale polare a bărbatului ş i femeii şi a „ heterosexualită-
ţ ii forţate” .
' Deconstrucţia polarităţii sexuale

Pentru a reuşi aceasta di n punct de vedere social-
pol i ti c, un cuvânt a deveni t necesar, pentru că l i mba
nu numai că reflectă realitatea, ci 0 şi creează. Vechiul cu-
vânt sex trebui a înl ocui t cu al tul nou, întrucât oameni i
la întrebarea: What if sex? aveau doar două răspunsuri:
bărbat sau femeie. Inaintea acaparării cultural-revo-
luţionare, gender era o expresie gramatical ă inocentă
pentru genul unui cuvânt, care în l i mba germană poate
fl mascul i n, f emi ni n sau neutru ş i are o importanţă

pur gramatical ă. Persoana nu trebui e să fie femeie ş i
omul nu trebui e să fie bă rbat.
Î n marele dicţionar Langenscheidt din 1978, gender
se traduce astfel: „ 1. l i ng. genus n, gen n: mascul i n
(f emi ni n, neutru). — 2. colocv. ş i umor. gen (mascul i n
OJ
sau feminin) (oameni)” .

Denumi rea în l i mbaj ul uzual ş i umori sti c pentru
genul omul ui a pri mi t acum sarci na de a consti tui un
gen soci al care trebui a gândi t i ndependent de sexul
biologic.
Indiscutabil, exist ă variaţii cul tural e şi istorice în
forma pol ari t ăţ i i sexuale a bă rbatul ui ş i femeii. Cu
aceasta se ocupă sociologii ş i etologii. Dar aceste vari aţ i i
nu anul ează bi sexual i tatea, tot atât de puţ i n precum
vremea schimbătoare existenţa zilei şi nopţii. Noţiunea
de gender a fost introdusă pentru a realiza exact aceasta,
„ ambi gui tatea” , „ destabi l i zarea” , „ deconstrucţ i a” pol a-
ri t ăţ i i sexuale pri n l upt ă pol i ti că . A ceasta trebui a să
devină mai nstream, spi ri tul ti mpul ui nei nterogat.
Ce ini ţiativ ă! Cât de mari trebui e să fie presiunea
suferinţei şi dorul de normalitate pentru a vrea să supui
pretenţiile ineluctabile ale naturi i arbitrarului libertăţii
deci zi onal e omeneş ti ! A cum exi sta un proi ect care des-
chi dea neheterosexual i l or posi bi l i tatea de a- ş i supri ma
probl emel e i denti t ăţ i i l or pri n acti vi sm. I n „ commu-
ni ty” a acti vi ş ti l or nu numai ori ce ori entare ş i practi că
sexual ă erau aprobate, aici se puteau avea bani şi putere:
bani i curg în fluvii de mi l i oane de l a robi netel e ONU ş i
ale organizaţiilor LGBTI, care promovează gender-main-
streaming (LGBTI este prescurtarea uzual ă în documente
i nternaţ i onal e pentru l esbi an ă , homosexual , bi sexual ,
transsexual, i ntersexual ). Cei mai i steţ i , educaţ i aca-
demic, au obţ i nut forţă în organizaţiile internaţionale,
în uni versi t ăţ i , în presă ş i în tri bunal e.
I I I . D E LA FEMINISM LA IDEOLOGIA GENDER 95
Teoria gender
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA subversivă a J udithei Butler
Ideologul-şef al teoriei gender este Judith Butler, năs-
cut ă în 1954. A crescut într-o familie “ academi că evre-
iască de origine ungaro-rusă în SUA. I n 1956, Univer-
si tatea Yale i-a conferit doctoratul pentru o disertaţie
despre noţ i unea de dori nţă la Hegel. Este profesoară
de retori că l a Uni versi tatea Berkeley. Di n 2006 ocupă usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Catedra „ Hannah A rendt” pentru filosofie l a Euro-

pean Graduate School în El veţ i a. Nu este un spi ri t mă-
runt cel care îndr ă zneş te să atace polaritatea sexual ă
şi întreaga tradi ţ i e cul tural ă a Pă mântul ui nostru, cu
i ntenţ i a de al e distruge.
Judi th Butl er e l esbi ană . Aparent si mte bisexuali—
tatea ca o închisoare, ca îngrădire a libertăţii, ca discri—
mi nare de că tre natur ă . Experi enţ a de a prelua o dat ă
rolul masculin, o dată rolul feminin, pare a—i determina
gândirea mai mul t decât faptul că toate cel ul el e ei , că
natura corpului ei , organele ei şi vocea ei sunt feminine
şi recunoscute de ori ci ne ca f emi ni ne.
I n 1990 a apărut cartea Gender Trouble — Feminism OJ
and the Subversi on of Identity în l i mba germană, la

Editura Suhrkamp, cu ti tl ul Disconfortul sexelor.
Aceasta este opera de bază a ideologiei gender. Butl er
resimte disconfort di n cauza ordinii celor două sexe ş i
yrea, după cum explică în prefaţă, să creeze trouble4.
Intrebarea ei este:
Cum se poate deranja cel mai bine categoria genurilor, care
susţine ierarhia sexelor şi heterosexualitatea forţată?. ..
Scopul cercetării de faţă este... descentrarea... falocen-
trismului şi heterosexualităţii forţate. .. şi dereglarea efi-
cientă a codurilor ierarhice rigide5.
4 Necaz (l b. eng.) (n. trad.).

5 Judi th BUTLER, Das Unbehagen der Geschlechter, Frankfurt a.
M . 1990, 8-11.
Î n scopul subversi on a ordi ni i actuale a celor două

genuri , filosoful post-structural i st a dezvol tat o teori e
compl i cat ă , care, ambal at ă într-o l i mb ă arti sti că , vrea
să cl ati ne temel i i l e ordi ni i omeneş ti „ pri n conf uzi a ş i
multiplicarea identit ăţ ilor sexuale” . Dacă ar exprima
concepţiile ei în cuvi nte simple, oricine ar fi recunoscut
că a spus „ l a revedere” real i t ăţ i i , dar pentru că înv ă l u-
ie construcţia sa mental ă într-o terminologie înalt filo—
SOflCă, greu i ntel i gi bi l ă , ci ti tori i ş i ascul t ă tori i încl i nă
capul reverenţ i os. Judi th Butl er spune:
„ Genul biologic” este o construcţ i e ideal ă, care cu ti mpul
se materi al i zează pri n constrângere. Nu este un fapt
si mpl u sau o stare stati că a unui corp, ci un proces în
care norme reglatoare materi al i zează „ sexul biologic” ş i
obţ i n această materi al i zare pri ntr-o repetare forţată a
acelor normeG.
Î n germană7: nu exi st ă del oc bărbaţi ş i femei. Genul
este o f antezi e, ceva, ceea ce credem numai pentru că
ni se spune atât de des. Gender nu este legat de genul
biologic, acesta nu joacă ni ci un fel de rol , apare numai
pentru că este produs de limbaj ş i oameni i cred ceea ce
aud în permanenţă. Identitatea este în viziunea Judithei
Butl er l i ber pl uti toare ş i f l exi bi l ă , nu există fiinţă mas-
cul i nă ş i f emi ni nă , ci numai o anumi t ă performance,
adi că un comportament care se poate schi mba ori când.
Î n tabuul i ncestul ui Butl er vede o cauză pentru

fantasma i denti t ăţ i i sexuale ca bărbat ş i femeie ş i pen-
tru tabuul împotri va homosexual i t ăţ i i . Trebui e, pri n
urmare, desfiinţată.
6 Judi th BUTLER, K ărper von Gewi cht. D i e di skursi ven Grenzen

des Qeschlechts, Berl i n 1995, 21.
7 I n sensul de l i mb ă propri e (n. trad.).
Tabuul i ncestul ui este tocmai acea lege juridică împi edi -

când aparent poftele incestuoase ş i , totodat ă , pri n meca-
ni smul identificării forţate în normele date provoacă
anumite subiectivităţi determinate sexual (gendered sub-
j ecti vi ti es). Tabuul i ncestul ui include în pl us un tabu
contra homosexualităţii?
Dacă nu exi st ă gen del oc, atunci f emi ni stel e, care
luptă pentru dominaţia femeilor, au o problemă. Ori se
vrea exti nderea puteri i femeii pe seama bă rbatul ui , ori
se vrea desfiinţarea completă a polarităţii sexuale şi
l ăsarea ei l a di screţ i a l i ber ă a i ndi vi dul ui . Butl er con-
ş ti enti zează problema ş i întreabă : Ce formă nouă a po-
l i ti ci i se conturează, dacă discursul despre politica fe-
mi ni st ă nu este îngr ă di t mai departe de i denti tate ca
moti v comun? Poate subzi sta feminismul f ără catego-
ri a „ femeie (f emei )” ?
Şi când lucrează anume în această privinţă, î şi l i ni ş -
teşte colaboratoarele feministe că „ este strategic sau
tranzitoriu uti l a te baza pe femei pentru a ridica cerinţe
reprezentative în interesul lor” . Dar dizolvarea i den-
ti t ăţ i i sexuale este scopul propri u-zi s, pentru că abi a
atunci individul se emancipează de di ctatura naturi i ,
realizează libertatea de alegere total ă ş i i nvenţ i a de
sine oricând schimbătoare. Doar cât ti mp exi st ă femei,
ele pot fi asupri te; numai câtă vreme exi st ă „ normati -
vitatea forţată heterosexual ă” pot fl excluse „ alte forme
ale poftei” .
Butler critică „ argumentaţia fundamentalistă a poli-

ticii identitare” . Aceasta ar manifesta tendi nţ a către
ipoteza că mai întâi trebui e să existe o i denti tate pen-
tru ca interesele politice să poată fi elaborate ş i acţiunea
8 Judi th BUTLER, Das Unbehagen der Geschlechter, 115, 118. . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
9 Judi th BUTLER, Das Unbehagen der Geschlechter, 209.

pol i ti că să i ntervi nă . Pentru Butler, aceasta este altfel:

„ Nu există f ăptaş în spatele faptei, ci f ăptaşul [este] pro-
dus în formă i nstabi l ă , schimbătoare abia în ş i de către
faptă” 1°.
Moduri de gândire ca acestea conduc l a afirmaţia că
nu ar exi sta dou ă , ci mul te genuri , în funcţie de ori en-
tarea sexual ă. Pentru Judi th Butl er exi st ă deci întru
totul i denti tate, dar aceasta nu este determinată de a
fi bărbat sau femeie, ci de orientarea sexual ă, dacă cineva
este homosexual, l esbi ană , bi -, trans-, i nter- sau altfel
sexual. Butl er reduce i denti tatea omul ui , care se con-
stituie din influenţe numeroase, cărora le aparţin genul,
familia, cul tura ş i religia, l a ori entarea sexual ă aflată
l a alegere l i bera şi variabil ă.
Familiile nu se mai consti tui e conform l ui Butl er
pri n căsătorie ş i descendenţă, ci pri n acte arbitrare ale
unei apartenenţe trecătoare. I n universul paralel al lui
Butl er copiii nu vi n, ci sunt „ designed” 11 ş i cul ti vaţ i cu
ajutorul tuturor posi bi l i t ăţ i l or tehni ce, ca donarea de
spermă, maternitatea surogat, uterul artificial şi mani-
pularea genetică.
Butl er trece drept cea mai i mportant ă teoreti ci ană
a queer theory. Ca ş i gender, queer este un cuvânt con-
fiscat pentru conţ i nuturi noi . Cuvântul queer trebui e
să anuleze captivitatea di n termeni, pe care o mai pre-
supun chi ar în negarea heterosexual i t ăţ i i , precum les-
bi ană , homosexual , bi— ş i transsexual . Queer este pur
ş i si mpl u tot ceea ce nu este strai ght (drept = hetero- zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
sexual). Polaritatea hetero- şi homosexualităţii trebui e

înl ă turat ă în favoarea unei di zol v ă ri compl ete a i den-
ti t ăţ i i de gen, pentru că numai atunci „ hegemonia
1°
Judi th BUTLER, Das Unbehagen der Geschlechter, 209.
“ „ Proi ectaţ i ” (lb. eng.) (n. trad.).
heterosexualităţii forţate” este depăşită totalmente şi

omul obţine întreaga libertate a autodescoperirii.
Să mai consul t ă m încă o dat ă lexiconul Langen-
schei dt. Acolo, queer se traduce astfel:
1. ci udat, strani u, singular, curi os. 2. vul g. < mi ze-
r abi l >, j erpel i t, l i psi t de valoare, i mi tat. 3. colocv. dis—
cutabi l , dubi os, <l eneş > 6. al i enat mi ntal , nebun.
7. sl . a) < beat > , b) <homosexual >.
Ciudat, straniu ş i singular este într-adevăr că aceste
moduri de comportament ş i propri et ăţ i au obţ i nut sta-
tutul unor teorii subl i me ş i queer studi es se practi că l a
uni versi t ăţ i ca parte a gender studi es.
Să recapitul ăm ceea ce susţ i ne teori a gender: genul
biologic al omului ca bărbat şi femeie nu are importanţă
pentru i denti tatea sa ş i consti tui e o „ di ctatur ă a natu-
ri i ” asupra autodelinirii l i bere a omul ui , de care omul
trebui e să se el i bereze. I denti tatea omul ui este deter-
mi nat ă mul t mai mul t de orientarea sa sexual ă, oricare
ar fi, şi este în consecinţă flexibil ă, variabil ă şi multi-
pl ă. I l uzi a, „ fantasma” bi sexual i t ăţ i i , este produsă de
tabuul incestului în familie şi de alocaţii lingvistice ca
bărbat ş i femeie, tat ă ş i mamă, care trebui e anul ate în
favoarea autodescoperirii l i bere. „ Semn ă turi l e” hete-
rosexiste ale societ ăţii trebui e extermi nate în toate
domeniile. Bărbatul şi femeia, căsătoria ş i familia, tatăl
ş i mama, sexual i tatea ş i fertilitatea nu au pretenţ i e l a
natural eţ e, mai degrabă fundamentează hegemoni a
bă rbatul ui asupra femeii ş i a heterosexualităţii asupra
tuturor celorlalte forme ale sexualit ăţ ii. Aceasta tre-
bui e di strus di n temel i e.
Judi th Butl er deţ i ne di n 1999 bursa Guggenhei m,
di n 2001 bursa Rockefeller, în 2004 a obţ i nut Brudner
Prize al Uni versi t ăţ i i Yale pentru meri te deosebi te „ for
12,
lesbian and gay studies” în 2008 i s-a atribuit Premiul usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
„ Andrew W. M el l on” , care este dotat cu 5 milioane de

dolari ş i care trebui e să l e permi t ă pri mi tori l or „ să
predea şi să cerceteze în condi ţii deosebit de favorabile” .
Di n 2012, Butl er este profesoară i nvi tat ă la Universi-
tatea Col umbi a.
Ciudat, straniu şi singular este că teoria „ subversivă”
a J udi thei Butl er şi a maeş tri l or ei de înv ăţă mânt ş i a
adepţilor13 a fost binevenită, promovat ă şi eficientizată
de că tre el i tel e academice ale acestei l umi . Î n 11 sep-
tembri e 2012 a obţ i nut Premi ul „ Theodor W. A dorno” ,
în valoare de 50. 000 euro“ . Subversi on înseamnă lovi-
tur ă (de stat), distrugere, dezordine, depravare. A ctivi-
tăţile subversive erau îndreptate în secolele XIX şi XX
contra clasei domi nante ş i aceste el i te nu erau dispuse
să abandoneze puterea în mod paşnic.
Astăzi, organizaţiile i nternaţ i onal e ONU şi UE şi
fundaţii mi l i ardare operează ele însel e Subversi on ş i o
i mpun l umi i . Ce i nteres l e motivează?
Î n decurs de două zeci de ani gender a deveni t ideo—
logia domi nant ă . „ Centre de competenţă gender” finan-
ţ ate de stat se îngrijesc de punerea în apl i care pol i ti că .
I n uni versi t ăţ i s—a înfiinţat disciplina nouă „ gender
studi es / queer studi es” — cu exti nderea numă rul ui de
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA OJ
angajaţi. Generaţiei studenţeşti ti nere ideologia gen-

der i se prezi nt ă ca o cucerire a gândi ri i moderne. Per-
sonalul autori t ăţ i l or, întrepri nderi l or economice ş i
i nsti tuţ i i l or de înv ăţă mânt este antrenat cu privire l a
12 James Robert Brudner, însărcinat cu sistematizarea oraşu-

l ui , muzician şi fotograf, a fost un activist homosexual care a studiat
l a Yale şi a decedat în 1998 de SI DA. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
13 Simone de Beauvoir, Jacques Lacan, Luce Irigaray, Monique

Wi tti g, Jacques Derida, M i chael Foucault ş.a.
“ Gabriele KUBY, „ Judi th Butl er — di e Ideenlieferantin” , Die
Tagespost ( 11. 09. 2012) .
III. DE LA FEMINISM LA I DEOLOGI A GENDER
gender. Toate acestea au l oc f ără a & exi stat un di scurs

publ i c, ni ci în parl ament, ni ci în mass-media. Aproape
ni meni nu ş ti e ce înseamn ă gender ş i totu ş i gender
devi ne mainstream I — un proces fantasmagoric, ale cărui
efecte concrete sunt descrise în capi tol ul VI I . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
IV. GLOBAL ţZAREA REVOLUTIEI SEXUALE
D E CATRE NATIUNILE UNITE
Puterea omul ui de a face di n el ceea ce doreş te înseamn ă

puterea câtorva puţini de a face di n al ţii ceea ce doresc.
C. S. Lewisl
Declaraţia Universal ă a Drepturilor Omului

Revol uţ i i l e, se credea până acum, se produc de j os
în sus: masele sunt atât de nemul ţ umi te de starea lor
de expl oatare ş i opresi une, încât vor să schi mbe rapor-
turi l e de domi nare pri n forţă — după cum se întâmpl ă
OJ
aceasta di n 2011 în numeroase ţă ri arabe. Este un con-

flict deschi s cu el i ta puteri i , purtat de că tre o mi ş care
de masă, moti vat ă de stări de dizgraţie general recognos-
ci bi l e, i nsuportabi l e, cu scopul ob ţ i neri i unei schi m-
bă ri a structuri l or de putere pri n f or ţă . Revol uţ i i l e
care încep în numel e l i bert ăţ i i mai mari ş i a unui vi i tor
utopi c mai bun au dus în i stori e, de obi cei , l a un si stem
di ctatori al al el i tei de conducere.
Revol uţ i a sexual ă prezent ă , care cupri nde ş i modifică
toate domeniile vieţii, este în schimb o Top-down-Revo-
l uti on, ea pleacă de l a el i te de putere care Operează
gl obal . Un scop recognosci bi l este reducerea demogra-
fică mondi al ă . M ai mul t decât atât, o modi f i care a ordi -
ni i val ori ce poate avea ca urmare doar o modificare a
ordi ni i mondi al e. Ar fi i raţ i onal a presupune că aceasta
ar fi un efect secundar nedori t. Cu că derea Zi dul ui în
1989, l umea occi dental ă a crezut c ă ş i -a l uat r ă mas-bun
1 CS. LEWIs, Di e Abschaffung

XUSLECA des M enschen, Ei nsi edel n 2003, 62.
definitiv de l a formele de dominaţie totalitare. De atunci

are loc o schimbare insidioasă a valorilor, care cuprinde
toate domeniile societăţii: de la stat până în familie ş i
educarea cOpiilor. Si stemul de operare al soci et ăţ i i
noastre se înl ocui eş te, f ără a fi cl ar ci ne înf ăptuieşte
aceasta şi în ce sc0p. Toţi observă modificarea accele-
rat ă , care are ceva lugubru în si ne, întrucât cauzel e ş i
scopul sunt ascunse.
Când Naţiunile Unite au adoptat în 1948 Declaraţia
Uni versal ă a Drepturilor Omul ui (Uni versal Declara-
ti on of H uman Ri ghts), încă nu exista un acord asupra
f aptul ui că exi st ă drepturi uni versal e val abi l e întot-

deauna, care îl protejează pe om ş i i nsti tuţ i i l e naturale
fundamentale ale soci et ăţ i i , precum că să tori a, familia,
proprietatea privată, drepturi ale omul ui asupra cărora
f ami l i a popoarelor a conveni t ş i s-a obligat. Groaza
faţă de ororile celui de al Doilea Război Mondial şi a
sistemelor de guvernare totalitare, inumane, ale comu-
ni ş ti l or ş i nazi ş ti l or a f ăcut posi bi l ă declaraţia. O dată
pentru totdeauna demni tatea umană intangibil ă tre-
bui a angajată ca „ baz ă a l i bert ăţ i i , drept ăţ i i ş i păcii în
l ume” .
Î n 10 decembrie 1948, Adunarea General ă a Naţ i u-
nilor Uni te anunţ a:
Art. 1: Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în
demni tate ş i în drepturi . El e sunt înzestrate cu raţ i une
şi conş ti i nţă şi trebui e să se comporte uni i faţă de al ţii în
spi ri tul f raterni t ăţ i i .
Art. 2: Fiecare om se poate prevala de toate drepturi l e ş i
l i bert ăţ i l e procl amate în prezenta Declaraţie, f ără ni ci un
fel de deosebire, ca, de pi l dă , deosebire de rasă, culoare,
sex, l i mbă , religie, opi ni e pol i ti că sau orice altă Opinie,
origine naţ i onal ă sau social ă, avere, naştere sau orice alte
împrej ur ă ri . Î n afară de aceasta, nu se va face ni ci o deo-
sebire după statutul pol i ti c, juridic sau i nternaţ i onal al
IV. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE...
ţării sau al teritoriului de care ţine o persoană, fiecă această

ţară sau teri tori u sunt i ndependente, sub tutel ă , neauto-
nome sau supuse vreunei alte l i mi t ă ri a suverani t ăţ i i .
A rt. 16 (1): Cu începere de l a împl i ni rea vârstei legale,
bă rbatul ş i femeia, f ără ni ci o restri cţ i e în ce pri veş te
rasa, naţ i onal i tatea sau religia, au dreptul de a se căsători
ş i de a întemei a o f ami l i e.
A rt. 16 (3): Familia consti tui e el ementul natural ş i fun-
damental al soci et ăţ i i ş i are dreptul l a ocroti re di n partea
soci et ăţ i i ş i a statul ui .
Declaraţia Uni versal ă a Drepturilor Omul ui formu-
l ează valori morale uni versal e, care decurg di n concep-
ţ i a iudeo-creştină despre om, bazate pe revel aţ i a biblică:
„ Astfel, D umnezeu l -a creat după chi pul său pe om,
după chi pul să u l -a creat, ca bărbat ş i femeie i -a creat”
(Gen 1,27). 0 concepţie mai elevată deSpreom nu există.
OJ
Concepţia creş ti nă că toţ i oamenii sunt egali înai ntea

l ui Dumnezeu este recunoscut ă de că tre procl amaţ i e
ca regulament uman de baz ă : „ Toate fiinţele umane se
nasc l i bere ş i egale în demni tate ş i drepturi ” . El e nu
trebui e consi derate mai bune sau mai rel e pe baza
unor caracteri sti ci i nal terabi l e: rasa, cul oarea pi el i i ,
sexul , l i mba, rel i gi a. N i ci una di ntre aceste caracteri s-
tici nu aparţine domeniului de l i bertate de decizie mo-
ral ă a omului, f ăcând abstracţ i e de posibilitatea con-
versi ei religioase.
Naţ i uni l e Uni te protejează că să tori a ş i f ami l i a ca
„ uni tate de baz ă natural ă a soci et ăţ i i ” , pentru c ă aces-
tea creează ţ esutul în l i psa că rui a cul tura decade: legă-
tura di ntre bărbat ş i femeie ş i l egă tura între generaţ i i .
Că să tori a ş i f ami l i a preced statul , el e nu se datorează
statul ui , mai degrabă statul depi nde de el e, pentru c ă
asigură serviciile de bază pentru convieţ uirea umană
— procrearea omul ui ş i formarea l ui ca persoan ă capa-
bi l ă de o contri buţ i e pozi ti v ă pentru societatea întreagă.
Ceea ce fusese gândi t pentru toate ti mpuri l e a fost

în curând gol i t pas cu pas. Î n cursul câtorva deceni i
Naţ i uni l e Uni te au devenit o i nsti tuţ i e care utilizează
puterea ş i resursel e sale pentru a modifica vi zi unea
asupra omul ui articulată în Declaraţia drepturi l or omu-
l ui ş i pentru a înl ocui valorile morale universale ca bază
a cul turi i cu „ val ori ” rel ati vi ste ale postmodernul ui .
D umnezeu a fost detronat ş i „ omul autonom” a fost
aşezat pe tronul l ui Dumnezeu. Aceasta este ispita omu-
l ui de l a început, dar ni ci o epocă i stori că nu i s-a supus
cu o radi cal i tate augmentată del i rant, cum se întâmpl ă
pri n negarea pol ari t ăţ i i sexual e a bă rbatul ui ş i femeii.
Naţ i uni l e Uni te l upt ă astăzi cu puternicele sale orga-
ni zaţ i i aferente majoritar pentru di zol varea i denti t ăţ i i
sexual e a bă rbatul ui ş i f emei i , pentru di zol varea căsă-
tori ei ş i a f ami l i ei , pentru sci zi unea di ntre generaţ i i
pri n „ drepturi l e c0pi i l or” autonome, pentru di zol varea
moralei sexuale, pentru avort provocat ca „ drept al omu-
l ui ” . Se pare că potentaţ i i acestui Pă mânt ar fi pă r ă si ţ i
de bunele spirite ale raţ iunii, conştiinţei şi fraternităţii.
Schimbarea paradigmei după 1989

Pr ă buş i rea comuni smul ui în 1989 a permi s inflama-

OJ
rea speranţei că ar fi veni t sfârşitul tuturor ideologiilor

ş i pacea gl obal ă s-ar fi depl asat într-o apropi ere tangi-
bi l ă . 0 New Age, o Epoc ă Nouă 2 ar l i că ri , în care toate
contradicţiile s-ar topi , îndeosebi cele religioase. Religiile
cu o exi genţă absol ut ă a adev ă rul ui au ajuns suspecte
ideologic, înai nte de toate, în pri vi nţ a creş ti ni smul ui .
Ca garant pentru speranţa de pace a contat ONU, care
se hrănea di n capi tal ul moral al Declaraţiei drepturi l or
omul ui . Dar ON U di n 1989 nu mai era ON U di n 1948.
2 Cf. M ari l yn FERGUSON, The A quari an Conspiracy. Personal

and Social Transformation i n the 19805, Los Angeles 1980.
Marguerite A. Peeters analizează această revoluţie

cul tural ă global ă ş i noua ei eti că în cartea sa The Glo-
bal i zati on of the Western Cul tural Revol uti on. Key
Concepts, Operati onal M echani sms ( 2007 )3. Ea scri e:
Postmoderni smul presupune o destabi l i zare ş i o depăşire
a concepţiei noastre raţionale ş i teologice despre realitate,
despre structura antrOpologică ca bărbat ş i femeie dat ă
de Dumnezeu, despre ordi nea Uni versul ui , aşa cum a
fost creat de D umnezeu. Postul atul f undamental al post-
moderni ş ti l or const ă în faptul că real i tatea este o con-
strucţ i e social ă, c ă adevărul ş i real i tatea nu posedă un
conţ i nut obiectiv şi subiectiv — că nu există deci ca atare
ş i în si ne... Postmodernismul ridică individul l a suverani-

tatea arbitrară ş i absol uti zează dreptul său l a liberul-arbi-
tru. Etica postmodernă global ă celebrează diferenţele, mul -
ti tudi nea alegerii, diferenţele cul tural e, l i bertatea cultu-
ral ă, diferenţele sexuale (în sensul ori ent ă ri l or sexuale
di f eri te). I n real i tate este vorba despre o „ el i berare” a
bă rbatul ui şi femeii de condi ţiile în care i-a si tuat Dum-
nezeu... O „ el i berare” conceput ă astfel
OJ devi ne i mperati vul
eti ci i noi . Ea p ăş eş te l a destabi l i zare ş i l a deconstrucţ i e...
mai ales a ceea ce este consi derat ca valori i udeo-creş ti ne
ş i ca revel aţ i e divină4.
Postmodernismul a introdus noţ i uni noi şi a umpl ut
noţ i uni vechi cu un conţ i nut nou. I at ă câteva di n l i sta
lungă a Margueritei Peeters:
3 Marguerite A . PEETERS, The Gl obal i zati on of the Western Cul—

tural Revol uti on, I nsti tute for I ntercul tural Dialogue Dynami cs,
Briissel 2007. Pentru rel aţ i i î n f ranceză ş i engl ez ă l a I nsti tute for
I ntercul tural Di al ogue Dynami cs, e-mai l : i i s© sk y net.be.
** Marguerite PEETERS, „ Wi l l ki i r als M oral gesetz” , VATI CAN zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
magazin 1 (10/ 2007) 42.

Eti ca marcată
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA Eti ca postmodernă
iudeo-creştin
Relativism intolerant
Valori absol ute ş i norme Liber-arbitru al i ndi vi dul ui
obl i gatori i
A utori tate Egalitate
A utori tate parental ă Drepturi ale c0pi l ul ui
„—
I denti tate polară sexual ă a El i gi bi l i tate a sexul ui
bă rbatul ui ş i a femeii
Heterosexual i tate ca norm ă Acceptanţă juridică ş i social ă
a oricărui comportament
sexual
Parteneri
Că să tori e di ntre bărbat ş i Parteneriat sexual de ace-
femeie l aş i sex
Familie, constând di n con- „ Căsătorie” de acelaşi sex
sorţi cu descendenţi cu drept de adopţie
Avort provocat Planificare familial ă şi „ sănă-
tate reproducti v ă ”
Suverani tate naţ i onal ă Control global pri n „ global
governance”
Democraţie reprezentati v ă Democraţie participativă
Confruntare a intereselor Dialog
diferite
Di versi tate cul tural ă

I denti tate cul tural ă
w—
IV. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Î n ti mp ce no ţ i uni l e „ eti ci i globale noi ” au un ton

pozi ti v di f uz ş i par a promi te ceva mai bun, noţ i uni l e
vechi , care au suportat îndel ung cul tura occi dental ă
marcată creş ti n, au dobândi t un ton r ă u. Dacă sunt
uti l i zate totuş i aprobator, te di scredi tezi . Astfel de noţ i -
uni sunt, de exempl u: adevăr, moral ă , autori tate, ierar-
hi e, con ş ti i n ţă , consor ţ i , casti tate, puri tate, a servi ,
r ă ul ş i mul te al tel e. Deplasarea l i ngvi sti că ori entat ă
este strategie pol i ti că (cf. cap. V I I I ).
Cine întreabă ce înseamnă noile noţ i uni cu adev ă-
rat? Sunt în mod i ntenţ i onat nedefinite, ambi val ente
şi ambigue, pentru a masca i ntenţ i i l e univoce ale stra—
tegilor? Cum este posibil ca o noţ i une ca gender-main-
streami ng să devi nă deja di n 1999 „ pri nci pi ul că l ă uzi -
tor ş i probl ema transversal ă ” ale pol i ti ci i germane ş i
după mai bi ne de un deceni u aproape ni meni di n popu-
l aţ i e să nu ş ti e ce înseamnă no ţ i unea de fapt?
M argueri te Peeters scri e:
N u sunt guverne, ci mi nori t ăţ i nel egi ti mate statal , care
au j ucat rol ul deci si v de l a începutul pân ă l a sfârşitul
procesului revoluţionar. Ele au f uncţ i onat în acelaşi ti mp
ca vârf de lance, pi oni eri , l obby- ş ti , schi mbă tori de con-
ş ti i nţă , col ectori de consens, moderatori , parteneri , ingi-
neri sociali ş i actori operati vi , câini de paz ă ş i învi ngă tori
ai noul ui etos (p. 28) . A utori tatea legitimă a guvernel or
a fost redi stri bui t ă grupurilor de i nterese, care nu numai

că nu erau legitime, dar urmă reau adesea obi ecti ve radi -
cale. Conform logicii pri nci pi ul ui parteneri atul ui , „ par-
teneri i ” pri meau tot mai mul t ă putere pol i ti că pe chel tu-
iala reprezentanţ i l or legitimi ai statel or (p. 29).
Ei apar ca „ exper ţ i ” , dar sunt în real i tate l obby- ş ti
ai unor mi nori t ăţ i radicale mici, care îşi i mpun i ntere-
sel e propri i pe seama bi nel ui publ i c.
M inorit ăţile radicale ale feministelor şi ale homose-
xualilor au jucat un rol central l a reuş i ta global ă a eti ci i
1 10 REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
noi. Interesele acestor mi nori t ăţ i de a dizolva normele

sexuale au putut fi i nstrumental i zate pentru scopul
strategic al reducerii mondiale a popul aţ i ei . I n numele
l i bert ăţ i i au fost proclamate ş i propagate „ drepturi ”
noi , pentru a submi na tradi ţ i i l e cul tural e ş i religioase:
dreptul l a amor l i ber, dreptul l a preveni re, dreptul l a
avort provocat („ burta mea îmi apar ţ i ne” ), dreptul la
inseminare artificial ă, dreptul l a alegerea liberă a ori-
entării sexuale, drepturi l e copiilor contra părinţilor. I n
centru st ă dreptul i ndi vi dul ui autonom asupra libertă-
ţ i i de alegere. Noţ i unea libert ăţ ii, care se afl ă înapoi,
este o noţ i une amputat ă , deSpri nsă de adevăr, de res—
ponsabi l i tate, de bi nel e cel ui l al t, de bi nel e publ i c. Ten-
taţ i a pentru aceste revendicări noi pacti zează cu egois-
mul i ndi vi dul ui autonom.
Pentru i mpunerea eti ci i noi în conş ti i nţ a oameni-
lor, ONU organizează conferinţe mondiale pentru a
permite apari ţia unei viziuni mondiale noi. Pentru între-
bările majore ale celui de al treilea mileniu care mijeşte,
aceste conferinţe sunt eveni mente-chei e pentru moti -
varea schimbării globale a paradigmei:
> Bucureş ti 1974: popul aţ i e

> New York 1990: copi i
> Rio 1992: medi u; 2012 Ri o + 20 wd
> Viena 1994: drepturi l e omul ui

> Cairo 1994: populaţie
> Beijing 1995: femei; 2010 Beijing + 15
Controlul populaţiei
Chesti unea de i nteres central ă a SUA, a cel ui mai
puternic stat al ONU, a fost şi este reducerea populaţiei
l umi i . Pi atra de temel i e a pus-o Kissinger Report di n
1974 (NSSM 200). A fost o răscruce pentru o strategie
nouă de reducere a populaţiei.

IV GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... |
Î n 1974, Henry Kissinger, un pri eten al familiei

Rockefeller, a redactat, în calitate de consul tant naţ io-
nal pentru securi tate naţ i onal ă al preş edi ntel ui Ni xon,
memorandumul N SSM 200, ţ i nut atunci stri ct secret.
El a purtat ti tl ul Importanţa creşterii mondiale a popu-
laţiei pentru siguranta ş i interesele externe al e SUA.
Kissinger a col aborat strâns cu Population Counci l al
l ui John. D. Rockefeller I I I . I n documentul strategic,
Kissinger afirma că siguranţa naţional ă a SUA ar depinde
de introducerea mă suri l or de control a popul aţ i ei în
ţă ri l e în curs de dezvol tare ş i emergente5.
Unul di ntre parteneri i cei mai i mportanţ i ai ONU
pentru această strategie global ă a fost ş i este Interna-
ti onal Planned Parenthood Federation (I PPF). La pri ma
conferinţă ONU di n 1974 de la Bucureş ti , IPPF era
deja component ă a delegaţiei guvernamental e ameri -
cane. Conferinţa nu a avut totuş i succesul dori t, pen-
tru că Sfântul Scaun împreună cu statel e bl ocul ui de
Ră să ri t ş i al e L umi i a Trei a demascaseră „ i mperi al i s-
mul de preveni re” .
SUA nu s-au dat înapoi încă de atunci de a cupl a
ajutorul lor pentru dezvol tare cu programele de avort
provocat ş i steri l i zare. Organi zaţ i a operati v ă este Uni-
ted Nati ons Population Fund (UNFPA ). U n exempl u:
în cooperare cu di ctatorul peruan Alberto Fujimoro,
UNFPA a steri l i zat 300.000 de femei f ără acordul lor ş i
uneori chiar f ără ş ti rea lor. I n Chi na, UNFPA a parti -
ci pat consi derabi l în 1979 l a i ntroducerea pol i ti ci i bru-
tale de a avea un singur copils.
5 Henry KISSINGER, Nati onal Securi ty Study M emorandum 200.

I mpl i cati ons of Worl dwi de Population Growth for U.S. Security
and Overseas Interests, 24.04.1974, Nati onal Security Counci l ,
Washington D.C. http://www.population-security.org/11-CH3.html.
6 Douglas S. SYLVA, The United Nations Population Fund. A ssaul t
on the World 's People, T he I nternati onal Organi zati ons Research
Group, New York 2002.
Control ul demogrc direct cu cuplarea şantajistă a

ajutorului de dezvol tare cu programele de avort provo-
cat ş i steri l i zare nu a fost satisf ăcător, întrucât a gene-
rat prea mul t ă rezi sten ţă . Trebui au găsite strategii
care puteau fi di stri bui te ca ajutor umani tar pentru
ţări sărace. I n acest scop erau necesare scamatorii ling-
vistice care prezentau „ i mperi al i smul de preveni re” al
SUA ca răspuns filantropic la necesităţile şi suferinţele
femeilor di n ţările sărace cu rata natalităţii mare.
Sănătatea ş i l i bertatea de a alege, women empower-
ment, unmet needs, qual i ty services, reproducti ve heal th
sunt pă stai a semanti că seducătoare în care este amba-
l at ă strategia reduceri i demografice. Fiecare femeie pe
acest Pământ trebui e să poată alege câţ i copi i ar vrea
să aibă, pri n susţinere de către Statele Uni te şi agenţi-
ile ONU cu reproductive heal th services. Această noţi-
une este o păl ărie magică pentru mijloacele anti con-
cepţ i onal e, avort provocat „ sigur” ş i steri l i zare.
Arta constă în aceea de a utiliza noţ iuni cu rezonanţă
pozi ti v ă , ambi gue, pentru a i mpune scopuri uni voce,
dar i ncapabi l e de consens. Ci ne ar avea ceva de obiec-
tat împotri va să nă t ăţ i i reproducti ve, când pri n aceasta
se înţ el ege „ starea bunăstării fizice, mentale ş i sociale” ?
Defini ţiile ci tate în conti nuare — mai bi ne zis, perifra-
OJ
zel e înv ă l ui toare — se găsesc în platforma de acţ i une,

documentul final al Conferinţei mondiale a femeilor de
la Beijing 19957:
Sănătatea reproducti v ă înseamnă că oameni i pot avea o
viaţă sexual ă satisf ăcătoare ş i nepericuloasă ş i că au capa-
ci tatea de reproducere ş i deci zi a l i ber ă asupra dacă , în ce
moment ş i cum să facă uz de aceasta (5 94).
7 http://www.un.org/depts/german/conf/beijing/anh_2_3.html, wd 5
94 und & 95.
Intrebare: S-ar putea înţ el ege pri n aceasta că femeia

pri meş te deci zi a l i ber ă asupra capaci t ăţ i i ei reproduc-
ti ve pri n avort provocat?
Conform acestei def i ni ţ i i , drepturile reproductive cuprind
anumi te drepturi ale omul ui , care sunt recunoscute deja
în legislaţii naţionale, documente asupra drepturilor omu-
lui la nivel internaţional şi alte documentede consens (& 95).
Întrebare: Despre ce documente ale drepturi l or omu-
l ui este vorba?
M ul ţ i oameni di n l ume trebui e să renunţ e l a să nă tatea
reproductivă di n moti ve precum următoarele: cunoş ti nţ e
insuficiente asupra sexual i t ăţ i i umane ş i i nf ormaţ i i i na-
decvate, respectiv deficitare, despre să nă tatea reproduc-
ti v ă ş i servicii în acest sens... Ti neri i sunt deosebi t de
peri cl i taţ i (& 95).
Î ntrebare: Pri n „ servi ci i ” s-ar putea înţ el ege servi ci i
de avort provocat; ş i pri n „ i nf ormaţ i i deficitare pentru
ti neri deosebi t de peri cl i taţ i ” , informare sexual ă după
model occidental?8
Drepturi l e femeii cupri nd ş i dreptul ei de a putea stabi l i
ş i decide liber ş i autonom, f ără constrângere, discriminare
şi forţă, asupra problemelor legate de sexualitatea ei , i ncl u-
si v de sănătatea sexual ă ş i reproducti v ă (& 96).
Intrebare: Se înţ el ege pri n aceasta deci zi a l i ber ă a
femeii asupra numărului parteneri l or ei sexual i , a ori -
ent ă ri i ei sexual e ş i a avortul ui provocat?
8 17 ani mai târzi u, în i uni e 2012, l a conf eri nţ a ON U despre

dezvoltare durabil ă (Rio + 20), s-a reuşit eliminarea noţiunilor repro—
ducti ve heal th ş i popul ati on dynami cs di n documentul final, noţ i -
uni care funcţionează drept cal troi an pentru avort provocat ş i
control demografic — un eşec remarcabi l pentru United Nati ons
Population Fund ş i I nternati onal Pl anned Parenthood Federation
(http://www.c-fam.org-fridayfam.org/-fax/volume-15/abortion-pro-
ponents-admi t-def eat-at ri o-conf erence.html ).
Marea breşă pentru „ drepturile reproductive” a ajuns

l a conferinţa asupra p0pulaţiei a ONU de l a Cairo i n
1994. Î n prealabil apăruseră anunţ uri precum: „ Papa
i nterzi ce control ul naş teri l or — mi l i oane fl ămânzesc” .
OJ zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
O acuzaţ i e care, puţ i n modificată, a fost adusă di n nou

în 2011 Papei Benedict al XVI-lea9, după acelaşi model:
„ Papa interzice prezervativele - milioane mor de SIDA” 1°.
Vicepreşedintele SUA de atunci Al Gore a fost unul
di ntre big players ai acestei conferinţe. Pe marea scenă
a mass-media favorabile el a anunţ at că toate proble-
mel e soci al e al e L umi i a Trei a s-ar reduce l a suprapo-
pulaţie, ceea ce în această gândire este identic cu o lipsă
a control ul ui naş teri l or ş i a avortul ui provocat.
El avea, pe lângă ţă ri l e arabe, încă un adversar, şi
anume Papa Ioan Paul al II-lea. Acesta ş i -a mobi l i zat
întreaga autori tate ş i posi bi l i t ăţ i l e de influenţare pen-
tru a stopa agenda gl obal ă pri vi nd avortul provocat,
căreia îi cad victime anual peste 40 de milioane de c0pii
nenăscuţi. Dar împotri va bugetelor de mi l i arde ale
ONU ş i ale fundaţiilor americane nu a găsit o ieşire.
Î n funcţie de culoarea politică a preşedinţiei SUA,
această politică a fost dusă cu mai mul t sau mai puţ i n
di nami sm, respectiv cu mai mul ţ i sau mai puţ i ni bani .
Preş edi ntel e Ronal d Reagan ş i preş edi ntel e George W.
Bush au fost promotori ai pol i ti ci i pro-vi aţă , în ti mp ce
preşedintele Cl i nton împreună cu Al Gore au sprijinit
di n toate puteri l e pol i ti ca anti -vi aţă . Dar ni ci un preşe-
di nte nu a l uptat cu atâta radicalism pentru agenda
9 Papa Benedict al XVI-lea spusese în căl ătoria sa africană di n

anul 2009: „ Probl ema SIDA nu poate fi regl ementat ă pri n di stri -
bui rea prezervativelor. Utilizarea înrăutăţeşte mai curând proble—

ma. Soluţia const ă mai degrabă într-o trezi re spi ri tual ă ş i ome-
nească ş i în pri eteni a pentru suf eri nzi ” . Aceasta a generat o
furtună de indignare în mass-media ş i politică.
” Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (n. trad.).
IV. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... ..
feministă-homosexual ă ca Barack Obama“ , cu ministrul

lui de externe Hillary Clinton (cf. cap. X, p. 289 ş.u.). La
Conferinţa I nternaţ i onal ă despre Populaţie ş i Dezvol-
tare din 8 ianuarie 2010, Hillary Clinton a anunţ at o
OJ
nouă Global Health I ni ti ati ve. Conform l ui Cl i nton,

SUA vor aloca în urmă tori i şase ani 63 de miliarde de
dolari pentru programe mondiale de prevenire a sarci-
ni i şi pentru îmbunătăţirea ofertei de „ planificare fami-
lial ă” . Vor fi susţ i nute, pri ntre altele, eforturile pentru
scăderea mortalit ăţ ii materne şi infantile, pentru îm-
piedicarea a milioane de sarcini nedori te ş i a mi l i oane
de infecţii HIV12 noi. „ Cu această ini ţiativă creăm căi noi
pentru combaterea bol i l or şi promovarea să nă t ăţ i i ” 13.
In spatele programului pentru controlulhdemografic
se afl ă câţiva superbogaţi ai acestei lumi. I n l una mai
2009 s-au întâl ni t l a New York, printre al ţii, multimiliar-
darii David Rockefeller, Bi l l Gates, Ted Turner, Georges
Soros, M i chael Bloomberg ş i Warren Buffet. Ei sunt de
acord că problema cea mai mare a acestei l umi este
suprapopulaţia. Pentru că sunt prea mul ţ i săraci în
această l ume, vor să se îngrijească să fie mai puţ i ni
ei
— cu reproductive heal th servi ces. Î n acest scop au fon-
dat The Good Cl ub“ .
Astfel, Bi l l and Melinda Foundation îşi concentrează
cu un capital de înfiinţare de 36,3 miliarde dolari SUA
programele globale asupra scopului de reducere a popu-
laţiei în ţările sărace. Bill şi Melinda Gates mizează pe
“ Cf. Gabriele KUBY, „ Obama — der Homo-A kti vi st” , Di e Ta—

gespost (16.06.2009).
12 Virusul Imunodeficienţei Umane (n. trad.).
13 Hillary Rodham CLINTON, Secretary of State, Remarks on the
15'" Anniversary of the International Conference on Population and
Development, Washington D.C., 8. J anuar 2010.
“ http://www.guardian.co.uk/world/2009/may/31/new-york-bi-
l l i onai re—Phi l anthropi sts
implantul Sinoplant I I , cel mai rentabi l , care se i mpl an-

teaz ă sub pi el e ş i steri l i zează femeile pentru o durat ă
de ci nci ani ” .
Î n 1 1 i ul i e 2012, mi l i ardara M el i nda Gates a organi-
zat l a Londra împreună cu guvernul britanic un Family
Pl anni ng Meeting. La aceast ă „ conf eri nţă a donori l or”
a naţ i uni l or bogate au fost puse l a di spozi ţ i e 2,1 mi l i ar-
de euro pentru finanţarea programelor de preveni re ş i
sterilizare pentru femei şi fete în ţările sărace. Parteneri
pentru implementare sunt United Nations Population
Fund (UNFPA) ş i I nternati onal Planned Parenthood
Federation (I PPF), cele mai mari organizaţii mondiale.
Î n l una mai 2011, UNFPA a publ i cat esti mă ri noi
asupra creş teri i demografice. Î n 2050 s-ar conta pe 9,31
de mi l i arde de oameni ş i în 2100 pe 10,1 mi l i arde de
oameni — este în sfârşi ti mpul de a l e reduce numărul
OJ
ast ă zi ” .
Î n acest sens, Steven Mosher, preş edi nte al Popula-
ti on Research I nsti tute, spune:
A f i rmaţ i a UNFPA că femeile cer anti concepţ i onal e este
pur ş i si mpl u neadev ă rat ă . Ceea ce cer este o îngrijire de
să nă tate mai bun ă pentru el e ş i f ami l i i l e lor. Strigătele
l or de ajutor sunt ignorate de că tre control ori i demografi
ai UNFPA, pe care nu îi i nteresează să sal veze vi eţ i , ci să
reducă numă rul oameni l or pe pl anet ă ... Nu vor să anun-
ţ e ratel e naş teri l or în scădere l a nivel mondial, întrucât
pri mesc fonduri di n cauza fricii de suprapopul are. Ei ne
spun că săracii di n ţările în curs de dezvoltare ar avea
prea mul ţ i copi i . D e fapt, ei spun că numai bogaţ i i pot
avea copi i , aceasta este o formă nou ă a rasi smul ui global.
Ar trebui să stopăm programele de control demografic ş i
15 Stefan REHDER, „ Getarnte Wirtschaftsfdrderung” , Die Tages-

post (28.01.2012) 3.
16 Care di ntre esti mă ri sunt de încredere este dificil de deci s,
ţ i nând cont de si tuaţ i a de i nteres a ON U ş i SUA.
IV. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 1 17
în schi mb să ne ocupăm de problemele adevărate ca mala-

ri a, ti f osul , HIV/SIDA” .
Conferinţa mondial ă a femeilor

de l a Beijing 1995
La un an după conf eri nţ a ON U asupra popul aţ i ei
de l a Cairo, a urmat l a Beijing conf eri nţ a mondi al ă a
femeilor. Aceste conferinţe sunt exempl e de paradă ale
„ depl asă ri i puteri i că tre neal eş i ” (M . Peeters). Î n ti mp
ce în democraţ i a reprezentati v ă puterea pol i ti c ă este
transmi să pri n alegere ş i control at ă de parl ament, gl o-
bal governance l ucrează pri n cooperarea bi rocraţ i i l or
internaţionale cu organizaţii neguvernamentale (ONG).
Este vorba despre grupuri de i nterese ale mi nori t ăţ i -
lor radicale, care sunt finanţate pri n transferuri finan-
ciare invizibile şi fundaţii care operează global. Aceasta
se numeş te democraţie parti ci pati v ă .
Conferinţa ONU a femeilor de la Beijing s-a aflat în
mâi ni l e f emi ni stel or radicale. Scopul l or strategi c pe
termen l ung a fost de a i mpune termenul gender ca
substi tut al cuvântul ui sex. Era necesar un termen
nou, pentru a ati nge trei obi ecti ve:
1. „ egal i tatea substanţ i al ă ” a bă rbatul ui ş i femeii;

2. demontarea identit ăţ ii de gen a bă rbatul ui şi femeii;
3. demontarea „ heterosexual i t ăţ i i forţate normati ve” .
Î n cartea The Gender Agenda de Dale O'Leary,

mărşăluirea f emi ni stel or radicale l a conf eri nţ a mondi -
al ă a femeilor este descri să i n detal i u” . Pregă ti rea ş i
desf ăşurarea conf eri nţ ei a stat în mâi ni l e l ui Women 's
” LifeSiteNews 09. 05. 2011.

18 Dale O'LEARY, The Gender Agenda, Lafayette, 1997. Pr ezen-

tat pe larg în Nachrichten aus dem Deutschen I nsti tut fiir J ugend zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
und Gesellschaft, Bul l eti n Nr. 13, Friihjahr 2007.

1 18
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Envi r onment and D evel opment Organization (WEDO)

şi International Planned Parenthood Federation ( I PPF) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Grupuri l e anti-viaţă au fost privilegiate l a acr edi tar e,

cât ă vreme grupurile de pr otec ţ i e a familiei şi vieţii nu
au fost acr edi tate. La confer i nţă au fost marginalizaţi
cei care au intervenit pentru complementaritatea dintre
bărbat şi femei e, pentru maternitate ca voca ţ i e special ă
a femeii şi pentru familie. Dale O'Lear y descrie metodele:
> falsificarea tr aducer i l or ;

> def ă i mar ea ca „ fundamentali şti” ;
> modi fi car ea principiului de consens l a vot;
> prelungirea de ultim moment a confer i nţei cu o zi.
Motivul: delegaţii ţărilor sărace nu au putut pl ăti

r epr ogr amar ea zborurilor, astfel încât au fost excl u ş i
de l a votul final. Î n acest mod s-a r eu ş i t închei er ea în
unanimitate a pl atfor mei de l a Peking, în pofida obi ec-
ţiilor considerabile ale Sfântului Scaun şi ale delegaţi-
ilor musulmane” .
Coali ţia pentru familie a distribuit l a sfâr şit un flu-
tur a ş cu ti tl ul : We do not agree. I n acesta se menţiona:
Platforma de acţiune de l a Peking este un atac direct asupra
valorilor, culturilor, tradi ţiilor şi convingerilor religioase
ale marii maj or i t ăţi a populaţiei mondiale atât î n ţările
în curs de dezvol tar e, cât şi în naţiunile industriale... Docu-
mentul nu expr i mă niciun fel de r espect pentru demnita-
tea umană, ignor ă căsătoria, depreciază importanţa mater-
ni t ăţ i i , pr omovează practicile sexuale devi ante, promis-
cui tatea sexual ă şi sexul pentru tiner i20.
Coal i ţ i a pentr u familie nu s-a putut i mpune.
19 http: //www.un.or g/documents/ga/confl 77/aconf177-20add1en.

ht m.
20 Dale O'LEARY, The Gender Agenda, 203 ş .u.
I V. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... - . 119
Avortul provocat ca „drept al omului”?
Sub acoper i ş ul ONU, care se mai hr ă neş te încă din

autor itatea mor al ă a Convenţiei drepturilor omului,

strategiile cultural-revoluţionare s-au apucat să trans-
forme platforma de acţ iune de la Peking în strategii
politice, în contr acte inter naţ ionale obligator ii ş i, ast-
fel, în r ealitate socială“.
Ele se aflau în faţa unei probleme: de fapt, se r euş ise
turnarea vinului vechi în fur tunur i noi, ş i anume să
conecteze scopul contr olului demografic sub masca
gender -mainstr eaming-ului ş i să nă t ăţ ii r epr oductive
cu valorile superioare ale libert ăţii de vot, drepturilor
omului ş i să nă t ăţ ii. Dar scopul de a declar a r ealmente
avortul provocat ca un drept al omului recunoscut inter -
naţional nu a fost atins. Documentele finale nu s-au
întemeiat în niciun caz pe consens, pentr u că a existat
o rezistenţă masivă din partea Sfântului Scaun, a sta-
telor marcate catolic ş i islamic. Acum tr ebuiau gă site
posibilit ăţ i pentr u a exer cita pr esiune politică asupr a
guvernelor naţ ionale, pentru implementar ea strategi-
ilor să nă t ăţ ii „r epr oductive ş i sexuale”.
Cum se putea r euş i crearea dr eptului inter naţ ional
de a der iva din dr eptul omului asupr a vieţ ii un „drept
al omului” de a ucide, adică a declara avor tul provocat
ca drept al omului ş i a-l impune pe acesta statelor
membre? Cum se putea compromite rezistenţa state-
lor suver ane ş i a populaţ iei acestora? Cum puteau să
se întâmple toate acestea sub apar enţ a legitimit ăţ ii?
__
21 E u m ă bazez pe: Douglas A. SYLVA — Susan YOSHIHARA, Rights

by Stealth. The Role of UN H uman Rights Treaty bodies in the
Campaign for an I nter national Right to Abortion, I nter national
Or ganizations Resear ch Group, W hite Paper N o 8, 2009. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Conferinţa speciali ştilor

zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA în r eţ ea
de la Glen Cove
R ă spunsul simplu: prin networ king”. Se aduc „glo-
bal players” împreună, pentru a trage i nvi zi bi l ş i necon-
tr olat de acelaş i cordon. Aceasta s-a întâmplat în 1996 OJ
la Glen C ove, New York. L a masa r otund ă s-au întâlnit

r epr ezentanţ i de r ang înalt ai lui UN Population Fund
(UNFPA), UN High Commissioner for H uman Rights
(UNHCHR), UN Division for the Advancement of Women
(DAW) cu reprezentanţii unor ONG-uri selecţionate
ca I nter national Parenthood Federation ( I PPF) ş i Cen-
ter of Reproductive Rights (CRR), care apar ţin
ONG-ur ilor celor mai influente ale ONU. Trebuia dez-
voltat ă o strategie cum s-ar putea promova reducerea
demograîică, deş i în niciunul dintr e cele opt contracte
de stat ale ONU, care defmesc drepturile omului, nu se
menţ ionează „avortul provocat” sau „drepturile repro-
ductive”. Aceste acorduri fuseser ă negociate atent cu—
vânt cu cuvânt de către reprezentanţii statelor suvera-
ne. Pentru aplicar ea lor în statele membr e au fost con-
stituite H uman Rights M onitor ing Bodies, adică orga-
nisme care tr ebuiau să supr avegheze implementar ea
drepturilor omului în statele membr e. Acestora le
apar ţ in:
» H uman Rights Committee (HRC)

> Convention on the Elimination of Discr imination
Against Women (CEDAW)
> Convention on the Rights of the Child
» I nter national Covenant on Civil and Political Rights.
La Glen Cove s-a convenit asupr a transformării,

prin Treaty M onitor ing Bodies, care se mai cheamă
” Lucru în r eţ ea sau socializare (lb.eng.) (n. trad.).

IV. GLOBALIZAREA REVOLUTIEI SEXUALE... .. 121
complience committees, a „ normelor soft” în „ legi hard” .

Contractele obligatorii trebuiau „ dezvoltate mai departe”
pri n Monitoring Bodies, „ extrapol ate” ş i „ rei nterpre—
tate” . Pri n repetare persi stent ă trebui a trezi t ă impre—
sia falsă că „ drepturile de sănătate reproductivă şi sexu-
al ă” ar fi componente obligatorii ale contractelor de
drepturi ale omul ui deja exi stente.
Exemple de reinterpretare prin Human Rights Com-
mittee sunt:
> di n dreptul la l i ber ă ci rcul aţ i e s-a deri vat dreptul l a

căl ătorii în străinătate în scopul avortării provocate;
> cu dreptul l a sfera pri vat ă s-a fundamentat un drept
de decizie liberă asupra gravidităţii;
> dreptul l a exprimarea l i ber ă a Opiniei a legitimat un
drept al femeilor de orice vârstă de a obţine infor-
maţ i i despre „ servicii de să nă tate” (reproductive
health servi ces), anticoncepţionale ş i informare se—
xual ă23.
S-a stabilit o reţea de actori care îşi aruncă reciproc

mingile: agenţii ale ONU, programe ale ONU, Moni-
torig Bodies şi ONG-uri. Monitoring Bodies sunt dotate
cu competenţe substanţiale şi resurse financiare.
Membrii acestor organizaţii sunt într—adevăr numi ţ i
de către statele membre, dar nu mai răSpund apoi îna-
i ntea lor. I ni ma organi zatori că a strategiei este dreptul
comitetelor de a solicita statel or individuale rapoarte
asupra implementării prevederilor contractelor de
drepturi ale omul ui .
Comitetele pot accepta plângeri de l a persoane i ndi -
viduale ş i desf ăşura independent investigaţii în statele
mm…, TheFour-StepStrategy,
15 ş .u.
membre. Statel e trebui e apoi să întocmească rapoarte

asupra m ă suri l or întrepri nse pentru remedi ere.
Influenţa ONG-uri l or asupra treaty moni tori ng pro-
cess este di n ce în ce mai mare. ON G-uri l e acţ i onează
l a ni vel naţ i onal ca pazni ci care control ează aplicarea
recomandărilor comitetelor. Statele sunt chiar solicitate
să integreze ON G—uri locale în acest proces. ONG-uri l e
f urni zează rapoarte al ternati ve că tre comi tete, de ex .,
că tre Conventi on on the El i mi nati on of D i scri mi nati on
Against Women (CEDA W).
Center of Reproductive Ri ghts (CRR) are 45 de anga-
j aţ i permanenţi ş i o reţea impresionantă de alte ONG-uri
şi donatori. CRR este finanţată de către UNFPA şi obţine
supl i mentar anual 10 mi l i oane de dolari de l a f undaţ i i .
I nsti tuţ i i ale ONU şi ONG-uri care operează la nivel
naţional desconsideră procesele democratice de formare
a voi nţ ei ale statel or suverane ş i exerci t ă împreună o
presi une masi v ă asupra unor „ ţă ri dur e” , care nu sunt
di spuse să i mpl ementeze pachetul gender constând în
avort provocat, sexual i zarea ti neretul ui ş i drepturi
L GB T I , precum M al ta, L i tuani a, Nami bi a, Uganda,
Ungaria, mai recent Fi nl anda. L obby-i ş ti i ON G-uri l or
f urni zează comi tetel or argumentarea ş i strategiile,
cum se poate face di ntr-un „ drept l a vi aţă ” un „ drept l a
avort provocat” . Pentru a reduce mortalitatea maternă
nu trebui e ameliorate eventual obstetrica, condi ţiile
de igienă ş i îngri j i rea postoperatori e, ci i nterdi cţ i a pri -
vind avortul provocat trebui e el i mi nat ă , pentru ca pri n
„ condi ţ i i de avort provocat sigure” (reproductive heal th
servi ces) să se servească „ să n ă tatea” f emei i . N u exi st ă
o lege i nternaţ i onal ă obl i gatori e care să angajeze drep-
tul femeii asupra uci deri i c0pi l ul ui nenă scut. Totuş i ,
aceasta se afirmă conti nuu şi astfel se exercită presiune.
A ceasta se petrece pri n conf uzi e conceptual ă , l i psa
de transparen ţă a strategi ei , l ucrul si l en ţ i os pe cât
posi bi l , cal omni erea adversarul ui , înai ntea tuturor, a

Sfântului Scaun, ş i procedura pas cu pas. Intrucât
condi ţ i i l e sunt di f eri te de l a ţ ar ă l a ţară, se cere ş i se
efectuează numai pasul mi c urmă tor. I ntr-o ţară în
care avortul provocat este i nterzi s se l upt ă l a început
numai pentru legalizarea avortul ui terapeuti c în con-
di ţii strict limitate. Pentru aceasta este adecvată instru-
mentalizarea cazuri l or i ndi vi dual e de i nteres medi ati c
după model ul : o fată de nouă ani este vi ol at ă de tat ă ş i
trebui e să pă streze copi l ul .
Uneori se reuşeşte războirea unui caz de că tre j uri ş ti
bi ne pregă ti ţ i până l a tri bunal ul naţ i onal suprem sau
la Curtea Europeană a Drepturi l or Omul ui , pentru a
prescrie apoi statel or membre ş i tri bunal el or subordo-
nate o i nterpretare j uri di c ă nou ă , care o submi nează
pe cea valabil ă până atunci sau se transf ormă chi ar în
contrari ul ei (cf. cap. V, p. 140).
Seducţ i a ideologică, presi unea asupra pol i ti ci eni l or
naţ i onal i , cuplarea spri j i nul ui financiar cu programe
ale „ să nă t ăţ i i reproducti ve” , educaţ i a sexual ă a ti nere-
tul ui , di stri bui rea prezervati vel or, propaganda medi a-
ti că ş i acti vi t ăţ i cul tural e mul ti pl e creează cl i matul în
care pasul urmă tor respecti v devi ne posi bi l .
K ri szti na Morvai di n Ungaria, membr ă a CEDAW, a
cri ti cat publ i c faptul că Treaty M oni tori ng Bodies î ş i
încalcă cu regul ari tate mandatul ş i promovează sco-
puri sociale controversate, ca dreptul l a avort provo-
cat, legalizarea prosti tuţ i ei , dezvoltarea educaţiei sexu-
ale pentru copii ş i ti neret, dezvol tarea anti concepţ i o-
nalelor pentru fete ti nere, răspândirea prezervati vel or
gratuite în ţările în curs de dezvolare24.
24 K ri szti na MORVAI, Respecting nati onal soverei gnty and resto-
ri ng i nternati onal l aw. The need to reform UN treaty moni tori ng
commi ttees, bri ef i ng at U N headquarters, N ew York, September 6,
2006. Ci tat în Ri ghts by Steal th.
REVOLUTIA SEXUALE. GLOBALA
Naţ i uni l e Unite au fost după cel de Al Doilea Răz—

boi Mondial o l umi nă de speranţă pentru popoarele
l umi i . Astăzi sunt vârful de lance al modificărilor cul-
tural-revoluţionare.
V. INTERVENTIE TOTALITARA:
PRINCIPIILE YOGYAKARTA
Omul suferă de o înţelegeretârzie fatal ă.
El înţelege totul abia în generaţia următoare.
Stanislaw ]erzy Lec
Principiile Yogyakarta (YP)l sunt o instrucţiune deta-

l i at ă pentru i mpunerea global ă a ideologiei gender:
alegerea liberă a sexului, a orientării şi identităţii sexu-
ale. Cel e 29 de „ pri nci pi i ” vor fi redate aici în mod
amă nunţ i t, întrucât sunt un document-chei e pentru a
recunoaşte metodele şi scopurile care periclitează revo-
l uţ i a sexual ă. U n grup renumi t de „ experte ş i experţi
ai drepturi l or omul ui ” , f ără ni ci o autori zare ş i legiti-
mi tate oficial ă, au formulat aceste pri nci pi i în Yogya-
karta i ndonezi ană ş i le-au prezentat publ i cul ui în
marti e 2007, în edi f i ci ul ON U di n Geneva, pentru a se
înconjura cu autori tatea ONU. YP reprezi nt ă „ un nou
i nstrument pentru acti vi ste” , care într-un manual de
200 de pagini, A cti vi st's Gui de to The Yogyakarta Pri n-
ciples3, se traduce în i nstrucţ i uni concrete de acţ iune.
1 Di e Yogyakarta-Prinzipien. Prinzipien zur Anwendung der M en-

schenrechte i n Bezug auf di e sexuelle Ori enti erung und geschlecht-
liche Identităt, I , Schriftenreihe der Hirschfeld-Eddy-Stiftung, Ber-
lin 2008. Documentul poate fi descărcat în limba engleză ş i germană
sau comandat gratis de pe si tul : www.hirschfeld—eddy-stiftung.de.
2 Di e Yogyakarta-Prinzipien, p. 12. L i sta cu numel e exper ţ i l or
în drepturi l e omul ui l a sfârşitul documentul ui .
3 An A cti vi st's Gui de to The Yogyakarta Principles on the Appli-
cati on of I nternati onal Human Ri ghts L aw i n Rel ati on to Sexual
Ori entati on and Gender Identity. http://www.ypinaction.org/con—
tent/order_f orm.
Î n Germania, Fundaţia H irschfeld—Eddy pentru drep-

turile omul ui ale lesbienelor; homosexualilor; bisexualilor
ş i transgender—ilor l upt ă pentru aplicarea social ă a prin-
cipiilor Yogyakarta. F unda ţ i a este susţ i nut ă financiar
de către Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul J us-
ti ţiei. FDP, SPD, Stânga şi Alianţa 90 / Verzii se angajează
pentru i mpl ementar ea principiilor Yogyakarta4. CDU/

CSU5 numesc YP o „ contribuţie importantă a societăţii
civile” . Chei a pentru i mpuner e este admiterea „ identi-
tăţii sexuale” drept criteriu al interdicţiei de discriminare
în l egea fundamental ă, dup ă cum s-a întâmpl at dej a în
constituţiile din Brema şi Saarland. „ Planurilede acţiune
contr a homofobiei” , deci se în Renania de N ord-Westfa-
lia şi Baden-Wiirttemberg, sunt o aplicare concretă a YP
Conform depozi ţiei Fundaţiei Hirschfeld-Eddy, câteva
state intervin î n mod deosebi t pentru YP: Argentina,
Br azi l i a, Danemarca, Tările de Jos, Norvegia, Suedia,
El veţ i a, Republ i ca Ceh ă , Uruguay. Faptul c ă SU A nu
sunt numite aici est e sur pr i nză tor , pentru c ă pr eş edi n-
tel e Obama şi ministrul său de Exter ne, Hillary Clin—
t on, î ş i aruncă într eaga putere în balanţa homosexua-
lizării culturii. Tutur or statel or acestui Pământ li se
cer măsuri totalitare pentru schimbarea constituţiilor,
legilor, instituţiilor sociale, sistemelor de educaţie şi
atitudinilor de bază ale populaţiei, în veder ea instituirii
şi for ţării pe cale legal ă a acceptării şi privilegierii homo-
sexualităţii şi ale altor i denti t ăţ i neheterosexuale.
Cel e 29 de „ principii” se afl ă fiecare sub titlul (maj us-
cule în original): „ STATEL E TREBU I E să într epr i nd ă
toate măsurile necesar e legislative, administrative şi
“ * http: //www.hi r schfel d-eddy-sti ftung.de/yogyakar ta-pr i nzi pi en/
im-internationalen-rahmen.
5 FDP = Partidul Democrat Liberal, SPD = Partidul Social-Demo-
cr at al Germaniei, CD U = U ni unea Cr eş ti n D emocr at ă , CSU =
U ni unea Cr eş ti n Social ă (ul ti mel e două col abor ează , întrucât CSU
exi st ă numai în Ger mani a de Sud) (n. tr ad.).
V. INTERVENTIE TOTALITARA: PRINCIPIILE YOGYAKARTA 127
al tel e pentru...” A poi urmează ceri nţ el e cul tural -revo-

l uţ i onare detaliate.
Textul Pri nci pi i l or Yogyakarta trebui e să expl i ci teze
(1) scopurile, (2) metodele înv ă luirii şi (3) metodele impu-
neri i , pentru a că ror punere î n aplicare ( 4) „ A cti vi st's
Gui de to The Yogyuakarta Principles oferă i ndi caţ i i 6.
1. Scopurile pri nci pi i l or Yogyakarta

Noţ i unea pri nci pi u provi ne di n l ati nul pri nci pi um
ş i înseamnă început, ori gi ne. Reprezi nt ă o l egal i tate
dat ă , di n care pot fi deri vate al te l egal i t ăţ i sau regul i .
Pri nci pi i l e Yogyakarta nu f ormul ează de fapt pri nci pi i ,
ci 29 de „ drepturi ” arbi trare, care se f undamentează
pe rei nterpretarea ş i „ dezvol tarea ul teri oar ă ” a drep-
turi l or omul ui ş i care vi zează o privilegiere a mi nori t ă -
ţ i i neheterosexuale pe seama drepturi l or de l i bertate
ale majorit ăţii. Noţiunile central e ale documentului,
„ ori entare sexual ă ” ş i „ i denti tate de gen” (gender
i denti ty), sunt def i ni te în preambul astfel:
Noţ i unea ori entare sexual ă desemnează capaci tatea unui
om de a se simţ i atras i ntens emoţional şi sexual de per-
soane de acelaşi sau de alt sex sau de mai mul t de un sex
şi de a întreţ i ne raporturi sexuale cu acestea7.
Î n această defini ţie nu este exclusă ni ci un fel de
preferinţă ş i acti vi tate sexual ă, di ntre cel e exi stente:
pedofilie (sex cu copii), incest (sex cu rude consangvine),
pol i gami e, pol i andri e, pol i amori e (sex cu mai mul te
persoane) sau zoofilie (sex cu ani mal e).
5 Î nţ el egeri i mportante îi datorez l ui Jakob CORNIDES, A Brief zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Commentary on The Yogyakarta Principles, www.works.bepress.

com/jakob_cornides/. Juri stul dr. Jakob Cornides este funcţionar al
Comi si ei Europene, speci al i zat în drept i nternaţ i onal . Cf. ş i Pi ero
A . T ozzi , J.D. „ Si x Probl ems w i th the <<Yogyakarta Pr i nci pl es»” ,
IORG, nr. 1, apri l i e 2007.
7 Yogyakarta-Prinzipien, p. 11, obs. 1.
Pri n identitate sexual ă se înţelege senti mentul interior

ş i personal profund de apartenenţă unui sex, care coincide

sau nu cu sexul pe care omul afectat l -a avut l a naştere;
aceasta i ncl ude percepţia corpului propriu (i ncl usi v modi-
ficarea vol untar ă a f enoti pul ui sau a f uncţ i i l or corpului
pri n i ntervenţ i i medi cal e, chirurgicale sau al tel e), pre-
cum ş i al te moduri de expri mare a sexul ui , de ex., pri n
îmbr ă că mi nte, limbaj ş i moduri de comportamente.
Apartenenţa cuiva l a un sex trebuie să fiedeci subiec-
tul unei deci zi i arbitrare, subi ecti ve. A cti vi st's Gui de
to The Yogyakarta Principles face din contractele de drep-
turi ale omul ui „ i nstrumente vi i ” : „ pri nci pi i l e Yogya-
karta sunt un document vi u... A şa cum drepturi l e i nter-
naţ i onal e ale omului sunt un i nstrument viu, în desf ă-
ş urare, tot aş a ş i pri nci pi i l e Yogyakarta sunt un docu-
ment vi u. Raza de acţ i une a pri nci pi i l or se va l ărgi...” 9
Cine credea că aceste contracte i nternaţ i onal e ale
drepturi l or omul ui , al căror enunţ a fost negociat atent
de că tre reprezentanţ i i statel or membre, sunt obliga-
tori i se vede si l i t să - ş i rectifice opi ni a în mai r ă u. I n
ochi i autori l or YP, drepturi l e omul ui sunt un i nstru-
ment. Pentru ce? Pentru a i mpune pri nci pi i l e Yogya-
karta în mod global. A cti vi st's Gui de este o di recti v ă
concret ă pentru activi şti, cum pot fi revoluţ ionate cul-
turile, care în privinţ a agendei LGBTI au norme sociale
ş i juridice completamente diferite, cu i nstrumentul YP.
Fiecare pri nci pi u este i ntrodus cu o declaraţie gene-
ral ă, după care urmează ceri nţ el e care în opi ni a exper-
tel or ş i experţilor în drepturi l e omul ui trebui e aplicate
de că tre toate statele“ ).
8 Yogyakarta-Prinzipien, p. 11, obs. 2.

9 A cti vi st's Gui de, p. 37.
” P3-C = pri nci pi ul 3, ceri nţ a C. Dacă după numă rul principiu—
l ui nu urmează o l i ter ă mare, înseamn ă i ntroducerea pri nci pi ul ui .
Acceptarea comportamentului sexual

neheterosexual (LGBTI “ ) OJ
D efi ni ţ i i l e pentru „ orientarea sexual ă” ş i „ identita-

tea de gen” arată c ă autorii YP pr i vează sexualitatea
de cele două determinări ale ei: r el aţi a obligatorie a
bă rbatul ui ş i femeii î n că să tori e ş i r epr oducer ea. Tr e-
bui e produsă egalitate compl et ă pentru toate genuri l e
de „ orientare sexual ă ş i i denti tate de gen” . Pri nci pi ul
2 declară:
Toţi oamenii preti nd a se bucura de toate drepturi l e
omul ui f ără di scri mi nare... ş i i ndependent de faptul c ă
aceasta atinge bucuri a faţă de un alt drept al omul ui ...
Di scri mi nare pe baza ori ent ă ri i sexuale sau a i denti t ăţ i i
de gen reprezi nt ă ş i ori ce fel de di fer en ţ i er i , excl uderi ,
del i mi t ă ri sau favorizări bazate pe orientarea sexual ă
sau pe i denti tatea de gen, pri n care, ca scop sau urmare,
egalitatea î n faţ a legii sau aceeaşi protecţ i e de că tr e l ege,
r ecunoa ş ter ea, bucuria sau exer ci tar ea cu drepturi egale
a tuturor drepturi l or omul ui ş i l i bert ăţ i l or de baz ă sunt
anulate sau pr ej udi ci ate. (P2)
Text simplu: Toate cri teri i l e morale, pentru felul î n

care omul gestionează î n mod responsabil puterea sexu-
alităţii, sunt catalogate ca „ di scri mi nare” . Di sti nc ţ i a
moral ă esenţial ă pentru om într e corect şi fals, bi ne şi
r ău, trebuie i nterzi să î n domeniul sexualităţii. Drep-
turile omului, care ar putea intra în conflict cu aceasta,
ca, de ex. , libertatea religioasă, sunt consi der ate sub-
or donate. Nu mai este permi s a pr edi ca, a înv ăţ a ş i a
educa în sensul că sexualităţii îi revine îndator i r ea du-
bl ă a uni ri i iubitoare a bărbatului ş i femeii ş i a pr ocr e-
ării copiilor, deşi relaţiile heterosexuale stabile sunt de
i nter es existenţial pentru soci etate.
“ LGBTI înseamn ă l esbi an ă , homosexual, bi -, tr ans- ş i i nter se-

xual.
D i zol var ea i denti t ăţ i i sexual e bipolare

Conform defi ni ţ i ei „ orientării şi a „ identi-
sexuale”
t ăţ i i de gen” , est e pr obl ema sentimentului şi a autode-
fi ni ţ i ei arbitrare, pur subi ecti ve, a unei per soane de ce
sex di spune. Act i vi st ' s Gui de adaugă: „ A cer e unei per -
soane să se conecteze unui grup de i denti tate speci fi c
ar conti nua doar opr esi unea, car e tr ebui e comb ă tut ă
cu [ noi] dr eptur i” 12.
I denti tatea desemnează marca stabil ă a unui subiect.
Senti mentel e şi senza ţ i i l e sunt , di mpotr i v ă , i nstabi l e.
Biologia, medi ci na, cer cetar ea creierului, cer cetar ea
hormonal ă, psihologia, sociologia şi alte ştiinţe fac depo-
zi ţ i i pr eci se asupr a car acter i sti ci l or di fer i te ale bărba-
tului şi femei i , pr ecum faptul c ă fiecare celul ă a cor pu-
lui bărbatului şi femei i este deter mi nat ă genetic mas-
culin sau feminin. Pentru autorii YP toate afirmaţiile
asupr a di fer en ţ el or ineluctabile într e bărbat şi femei e
se bazează pe „ pr ej udec ăţ i şi r epr ezent ă r i ster eoti pe
de roluri masculine şi feminine” . (Pr eambul ) YP vor
să exter mi ne aceste „ pr ej udec ăţ i ” l a nivel mondial.
Pentru c ă i denti tatea unui om nu est e deter mi nat ă
confor m YP prin car acter i sti ci l e sale sexual e, ci de
„ orientarea sexual ă” şi „ i denti tatea de gen” alese arbi-
trar, exi st ă nu dou ă genuri, ci atâtea câte „ orientări
sexuale” exist ă; nu mai exi st ă bărbaţi şi femei , ci băr-
baţ i homosexuali, femei l esbi ene, bărbaţi şi femei bise-
xual i /e, tr anssexual i /e, i nter sexual i /e ca „ sex” pr opr i u.
Faptul c ă exi st ă un grup mic de oameni care sufer ă de
faptul regretabil c ă nu se pot identifica cu sexul l or
biologic (tr anssexual i ) sau c ă s-au născut cu caracte-
r i sti ci biologice sexuale ambigue (i nter sexual i ) l e ser -
veş te autorilor YP ca pr etext pentr u a i nver sa valorile
12 Acti vi st' s Gui de, p. 23.

VT INTERVENTIE TOTALITARA: PRINCIPIILE YOGYAKARTA 131
adânc înrădăcinate ş i ordinea de drept a majorităţii

oamenilor ş i, mai mul t decât atât, pentru a ignora rezul -
tatele cercetărilor.
Fireşte, ideologia gender se încurcă astfel într-o
contradicţie evidentă: pe de o parte, sexul omul ui este
flexibil şi variabil, pe de altă parte, orientarea nehete-
rosexual ă trece drept i nvari abi l ă . Pentru a i mpune
această vi zi une contradictorie în sine asupra omul ui ,
autorii YP solicită:
„ STATELE TREBUIE să adopte toate măsurile legislative,
administrative ş i altele” ,
> „ pentru ca identitatea sexual ă autodeterminată a fiecă-
rui om să fie respectată ş i recunoscută de drept în măsură
depl i nă ” ; (P3-B)
> „ pentru ca în documentele personale - de ex., certificate
wd
de naştere, paşapoarte, liste de votanţ i etc. — să apară

XUSLECA
identitatea stabilită de posesorii l or” ; (P3-C)

> pentru ca „ ni ci un statut j uri di c, ca, de exempl u, căsă-
toria sau paternitatea ş i maternitatea [să poată fi citată
ca] moti v pentru a împi edi ca recunoaşterea juridică a
identităţii sexuale a unui om” ; (P3)
> ca oamenii să aibă dreptul „ de a decide când, contra cui
şi în ce mod să vrea să divulge i nf ormaţ i i care pri vesc
orientarea lor sexual ă şi identitatea lor sexual ă” . (PG-F)
Text si mpl u: Să presupunem că tat ă l căsătorit a trei
copii este copleşit de senzaţ i a că are i denti tatea unei
femei. El şterge determinarea sexului di n certificatul
său de naştere şi di n paşaport ş i poartă de acum înai nte
îmbrăcăminte de damă. Conform YR ar fi „ discriminare”
dacă soţia s-ar scandalizaşi ar vrea să divorţeze. In P24-C
se afirmă: „ bi nel e copi l ul ui este întotdeauna în pri m
plan” . I-au întrebat autori i YP pe copii ce si mt ei când
tatăl l or poartă în mod subi t îmbr ă că mi nte de damă?
Sau acest caz: o femeie care în realitate este bărbat
se căsătoreşte cu un bărbat f ără a-l fi informat despre
i denti tatea ei/lui modificată. Sentimentele ş i i denti ta-

tea ei se schimbă după căsătorie şi devine bărbat di n nou.
Este „ discriminare” dacă bărbatul o acuză de fraudă?
Că astfel de ceri nţ e pot fi emi se de „ experţi pentru
drepturi l e omul ui ” , f ără a se l ăsa pradă ri di col ul ui ,
este surprinzător. Dar mai ui mi tor este că organizaţii
i nternaţ i onal e, guverne ş i parti de î ş i revendică scopu-
ri l e unor mi nori t ăţ i .
' „ Căsătoria homo” cu drept de adopţie

„ Dreptul l a constituirea unei familii” se pretinde
fiecărui om, „ i ndi f erent de ori entarea l ui sexual ă sau
i denti tatea de gen” (P24). Se afirmă: Exi st ă formele zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
cele mai di verse de familii. Nicio familie nu este per-

mi s să fie di scri mi nat ă pe baza ori ent ă ri i sexuale sau a
identităţii de gen ale unui a di ntre membri săi” .
O defini ţie a ceea ce se înţelege pri n „ familie” nu se
dă. Dar cri teri i l e pentru familie, care au avut valabili-
tate în toate cul turi l e di n toate ti mpuri l e, şi anume
căsătoria di ntre bărbat şi femeie ş i descendenţ a biolo-
gică a copiilor, sunt suprimate. Orice fuziune a oame-
ni l or de orice sex — mutabi l — trebuie să conteze ca fami-
l i e ş i recunoscută ca atare ş i protejată de stat ş i susţ i -

nut ă cu prestaţii sociale. Implicaţii trebuie să aibă
statutul de „ rude apropi ate” (P17-H).
Aceasta este în contradicţie crasă cu articolul 16 al
Declaraţiei Uni versal e a Drepturilor Omul ui (1948).
Fi e ci tat articolul 16 încă o dat ă :
1. Cu începere de l a împl i ni rea vârstei legale, bărbatul ş i
femeia, f ără ni ci o restri cţ i e în ce pri veş te rasa, naţ i onal i -
tatea sau religia, au dreptul de a se căsători ş i de a înte-
meia o familie.
2. Familia consti tui e el ementul natural ş i fundamental
al societăţii şi are dreptul l a ocrotire di n partea societăţii
ş i a statul ui .
V. INTERVENTIE TOTALITARA: PRINCIPIILE YOGYAKARTA 133 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Pentru a dizolva această noţ i une de familie, i nsti tu-

ţ i a căsătoriei — o noţ i une care desemnează în cul turi l e
tuturor ti mpuri l or rel aţ i a obl i gatori e între bă rbat ş i

femeie — trebui e redefinită. Chiar dacă di n moti ve tac-
ti ce deocamdat ă se sol i ci t ă numai „ parteneri atul de
viaţă înregistrat al perechilor homosexuale” , sub
P24-E este formulat clar:
Statele [ trebui e] să se îngrijească pentru ca… toate pre-
tenţiile, francizele, obligaţiile ş i avantajele să fie valabile
ş i pentru... parteneri , respecti v partenere de acelaşi sex.
Steri l i tatea în rel aţ i i l e homosexuale trebui e reme-

di at ă artificial pri n „ adopţ i e ş i reproducere spri j i ni t ă
medical (i ncl usi v pri n donare de spermă)13 (P24-A ).
Statele trebui e să adopte toate măsurile legislative...
pentru ca... bi nel e copi l ul ui să fie întotdeauna în pri m-
pl an ş i ori entarea sexual ă ş i i denti tatea de gen a c0pi l u-
l ui sau ale altei rude de familie sau ale al tei persoane să
nu fie i ncompati bi l e cu bi nel e copi l ul ui (P24-C).
Întrucât dreptul de educaţie garantat consti tuţ i o-
nal al pă ri nţ i l or ar putea fi un obstacol în realizarea
agendei L GB TI , se cere:
Copi i i să - ş i poat ă forma opi ni a propri e... ş i această Opinie
să fie luată în considerare în funcţie de vârsta şi de matu-
ri tatea copi l ul ui . (P24-D)
Text si mpl u: dreptul copi l ul ui la pă ri nţ i i săi biolo—

gici se converteş te într-un drept al adul ţ i l or cu ori en-
tare sexual ă „ flexibil ă” asupra unui copil, pe care şi-l pot
procura pri n metode anoni me de reproducere. Dacă
arbitrarul s-ar ri di ca efectiv l a ni vel ul legii, atunci n-ar
mai exista vreo posibilitate de a proteja binele copilului.
“ * El ton John, cânt ă reţ pop în etate ş i amic al Casei regale bri -
tanice, ş i -a procurat l ui ş i soţ ul ui să u, l a finele anului 2010, un
copil pri n materni tate surogat.
134 REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
D e exempl u, unui tat ă care descoper ă că este homose-

xual sau, de fapt, tot femeie ş i întreţ i ne un parteneri at
cu o al t ă persoană cu sex flexibil nu i s-ar putea nega
dreptul de custodi e asupra copi i l or di ntr-o că să tori e
anteri oar ă , cu argumentul că aceste raporturi sexuale
noi ar fi o deteri orare a bi nel ui copi l ul ui .
Că să tori a şi familia sunt dizolvate. Relaţii arbitrare
între două sau mai mul te persoane de ori ce sex trebui e
î nsă recunoscute drept „ c ă să tori e” ş i „ f ami l i e” ş i sub-
venţ i onate de că tre de stat.
Pri vi l egi i pentru persoanel e LGBTIzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
YP alirmă că l e preocupă aplicarea drepturi l or omu-

l ui exi stente pri vi nd persoanel e cu ori ent ă ri sexuale
„ mul t i pl e” , devi ante de l a heterosexual i tate. D e fapt,
este vorba despre crearea unor regl ement ă ri legale noi
pentru dereglarea normelor sexuale, care trebuie impuse
statel or suverane.
YP sol i ci t ă drepturi speciale pentru acti vi smul
L GBTI . „ Dreptul l a l i bertatea de opi ni e ş i l a l i bertatea
de expri mare” (P19) ş i „ dreptul l a adunare paş ni că ş i
asociere” (P20) nu pot fi „ îngr ă di te” pri n norme al tmi n-
teri general valabile „ ale ordinii publ i ce, moralei publice,
să nă t ăţ i i publice şi securi t ăţ i i publice” .
Dr. Jakob Cornides, expert în drept i nternaţ i onal ,
spune în aceast ă pri vi nţă :
Dacă pri nci pi ul Yogyakarta 20 ar fi acceptat, atunci reu-
ni uni l e, adună ri l e ş i demonstraţ i i l e care propagă sti l ul
de vi aţă L GB TI ar fi si ngurel e care nu ar fi supuse ni ci u-
nei restricţii de că tre ordinea ş i morala publice; le-ar oferi
l i bertate nel i mi tat ă de a ofensa ş i provoca persoane care
nu împărtăşesc opi ni i l e l or sau care se apără de i mpune-
rea agendei lor. U n asemenea pri vi l egi u este într-o socie-
tate democrati că total i nacceptabi l ; dacă ar fi acceptat,
aceasta ar însemna că s-a renunţat la democraţie în favoa-

rea agendei L GBT I ... Scopul principal al YP pare a nu
consta în aceea de a proteja drepturi l e omul ui , ci de a

stabi l i pri vi l egi i “ .
Drepturi l e omul ui sunt valabile pri n defini ţie pen-
tru toţ ii oamenii acestui Pământ, care au de suferit
di n cauza l eză ri i drepturilor omul ui . Ori unde are loc
aceasta, statele, organizaţiile internaţionale şi tri bu-
nalele sunt chemate să vegheze asupra respectării
drepturi l or omul ui , bi neînţ el es, ş i atunci când dreptu-
rile omul ui sunt l ezate de persoane L GBTI .
Autorii YP datorează justificarea de ce tocmai mino-
rităţilor, care se definesc pri n comportament nehetero-
sexual, să le revi nă o îndatori re de îngrijire special ă
di n partea statul ui pri n re-crearea de legi, măsuri ş i
i nsti tuţ i i de supraveghere.
Râvna ONU ş i a U E de a proteja oameni i este selec-
tivă. M inorit ăţile persecutate religios nu primesc nici
fracţiunea de atenţ i e pe care i nsti tuţ i i l e internaţionale
o acordă mai nou di scri mi nă ri i pe baza orientării sexu-
ale. Creştinii sunt cei mai persecutaţi în prezent pe
acest Pământ. Tări întregi din Orientul Mijlociu, Africa
ş i Asia sunt depopulate de creş ti ni , pentru că l i se fură
condi ţiilede viaţă, li se incendiază bisericile, sunt expul-
zaţ i credincioşii ş i sunt urmă ri ţ i până l a moarte“ . Dar,
altfel decât pentru mi nori tatea comparativ mică a per-
soanelor LGBTI, nu exi st ă programe ale ONU şi ale
UE pentru apărarea drepturi l or creştinilor.
“ Jakob CORNIDES, The Yogyakarta Principles, p. 17 şi p. 21.

15 Chri sti an Solidarity I nternati onal . http://www.csi-de.de/in-
dex.php (Weltkarte).
2. Metodele deghizării
Trebuie să fi devenit clar că în pri vi nţ a agendei
L GB T I nu este vorba despre „ tol eran ţă ” ş i realizarea
drepturi l or omul ui actuale pentru mi nori t ăţ i definite
sexual, mici şi cele mai mici, ci pentru privilegierea mino-
rităţii neheterosexuale pe seama drepturilor l a libertate
al e maj ori t ăţ i i . Dacă reţ eaua L GBTI ş i -ar spune sco-
puri l or sale deschi s pe nume, atunci această agendă
nu ar avea ni ci o ş ansă , pentru c ă marea majoritate a
popul aţ i ei mondiale a tuturor conti nentel or, cul turi l or
ş i religiilor are într-adev ă r norme diferite, dar întot-
deauna restri cti ve, norme heterosexuale, cunoaşte dife-
renţ e ireductibile ale i denti t ăţ i i de gen a bărbatului şi
femeii, consi der ă că să tori a ş i familia un bun cultural
înal t ş i o contri buţ i e de neînl ocui t pentru bi nel e tutu-
ror, respinge privilegierea persoanelor LGBTI .
Pentru a desf ăşura revoluţia sexual ă mondial ă cu

succes este necesară di n această cauză deghizarea,
până se ati nge poi nt of no return ş i ori ce rezi stenţă
poate fi supri mat ă . Deghizarea are loc prin trei metode:
> arogarea autori t ăţ i i şi legitimit ăţii false;

> uti l i zarea noţ iunilor nedefinite ambigue;
» simularea conformităţii cu dreptul internaţional actual.
Arogarea l egi ti mi t ăţ i i false

După cum s-a constatat de l a început, autori l or
pri nci pi i l or Yogyakarta l e l i pseş te orice legitimitate
oficial ă ş i autori zare de că tre organe oficiale ale Naţ i u-
ni l or U ni te. Cu toate acestea, acti vi ş ti i Yogyakarta de
rang înal t apar în numel e ONU. Cu o asemenea legiti-
mi tate aparentă, naţ i uni l e pot fi puse sub presi une:
cel e care nu împă rt ăş esc aceast ă nou ă vi zi une asupra
omul ui ş i nu vor să se ancoreze în l egi sl aţ i a lor.
. ., —
Manipularea conceptuala
Noţiunile centrale ale YP sunt orientarea sexual ă şi

identitatea de gen. Dacă se ridică revendicarea c ă toate
înţelegerile asupr a dr eptur i l or omului şi sistemul juri-
dic naţional al tuturor statelor ar trebui îndr eptate
asupra acestor caracteristici, atunci ar trebui să poată
fi constatat ştiinţific ce constituie o „ orientare sexual ă”
specifică. Defini ţia orientării sexuale (I ntr oducer ea Y'P,
apl . 1) consi der ă însă intensitatea subiectivă a senti-
mentelor ca bază a drepturilor şi privilegiilor. Nu există
deloc un criteriu de excludere a formelor de sexualitate
care apar astăzi înc ă inacceptabile, dar pentru a căror
acceptare publică şi juridică există dej a grupuri de lobby,
care lucrează cu aceleaşi metode ca mi şcarea homose-
xualilor: pedofi l i e, i ncest, poliamorie.
Şi identitatea de gen (gender i denti ty) este defi ni t ă
prin „ sentimentul tr ăit pr ofund i nter i or i zat şi per so-
nal al apartenenţei unui sex” , nu cumva prin caracte-
risticile biologice obiective ale bărbatului şi femeii,
care nu pot & stinse nici măcar prin manipularea gen-
der şi for me sexuale devi ante.
YP legitimează cerinţele lor cuprinzătoare pentru
privilegii pentru minorităţile definite sexual cu noţi-
uni care denotă o valoare superioar ă, dar care au fost
l i psi te de mi ez di n punct de veder e ideologic. Orienta-
r ea sexual ă şi identitatea de gen se declar ă „ compo-
nentă integral ă a demnităţii fiecărui om” (P9); egalita-
tea celor inegali se prezintă a fi dr eptate; orice diferenţă
şi, î n conseci n ţă , netratare egal ă a per soanel or LGBTI
cu heterosexualii în privinţa dreptului l a căsătorie şi l a
familie este „ discriminare” , care trebuie urmărite juridic
(detaliat despr e confuzi a conceptual ă, cf. cap. VIII).
138 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
' Simularea conformităţii cu dreptul internaţional

Î n principiul 27 se cere „ dreptul la promovarea dr ep-
turilor omului” . La o privire mai atentă rezultă c ă este
vorba despre protejarea activismului cultural-revoluţi-
onar, întrucât: „ oricare om are dr eptul de a elabora nor-
me ale dreptului omului noi [ !] , de a le dezbate şi de a
interveni pentru recunoaşterea lor” . Este vorba deci nu
numai despr e impunerea drepturilor omului existente,
ci şi despr e impunerea intereselor minorităţilor, care se
pr ezi nt ă ca „ norme ale drepturilor omului” . Se solicită:
STATELE TREBUI E
> să cr eeze pentru aceşti activi şti „ un cadru pozitiv”
(P27- A );
> să combată orice r ezi sten ţă faţă de „ apăr ătoarele şi
apăr ătorii dr eptur i l or omului” (P27-B);
> să ofer e „ acces l a organizaţii pentru drepturile omului
naţionale şi internaţionale şi organele corespunzătoare”
(P27- C);
> „ să pr otej eze apăr ătoarele şi apăr ătorii drepturilor
omului de facto şi de jure de discriminarea, presiunea şi
alte acţiuni arbitrare ale statului sau actorilor nestatali”
(P27-D).
Jakob Cor ni des pune punctul pe i: „ Drepturile pe
care l e cer nu sunt dr eptur i ale omului, ci sloganurile
unui grup de presiune” 16. Intrucât statul trebuie să
aper e de discriminarea de către stat, este necesar ă o
i nstan ţă de control care este subordonată statului.
Aceast ă funcţie este exercitată dej a de abia controlabi-
lele Monitoring Bodi es ale ONU şi Agenţia Drepturilor
Fundamentale (Fundamental Rights Agency) a Uniu-
nii Eur opene, de l a Viena.
16 Jakob CORNIDES, Yogyakarta Principles, p. 21.

3. Metodele impunerii
I nventatorul manipul ării în masă, Edward Bernays,
nepotul l ui Sigmund Freud, ş ti a: „ Suntem domi naţ i de
un număr rel ati v scă zut de persoane, care în ţ el eg pro-
cesel e mental e ş i model el e comportamental e ale mase-
lor. El e sunt cel e care trag sf ori l e, care control eaz ă
gândirea publ i că ” . I at ă metodel e „ mani pul ă ri i conş ti -
ente ş i i ntel i gente” :
> subminarea suveranităţii naţionale pri n Treaty Moni-

toring Bodies ş i ON G-uri ;
> resurse financiare în valoare de mi l i oane pri n ONU,
U E ş i state i ndi vi dual e pentru organi zaţ i i L GBTI ;
> procese exempl are l a tri bunal e de toate ni vel uri l e în
numel e drepturi l or omul ui ;
> schi mbarea ati tudi ni i de bază a popul aţ i ei ;
> sancţionarea social ă şi juridică a rezi stenţ ei .
Submi narea autori t ăţ i i naţ i onal e

A cti vi ş ti i Yogyakarta expri m ă l a f i nel e documentu-
l ui „ al te recomandă ri ” în 16 puncte, ca revol u ţ i a cul -
tural ă care trebui e efectuată pe baza pri nci pi i l or YP.
A ctori i provocaţ i l a acţ i une nu sunt reprezentanţ i legi-
timaţi democratic ai guvernelor suverane, ci I nal ţi comi-
I
sari pentru drepturi l e omul ui (A), Consi l i ul Dreptul ui

Omul ui (B), ONG-uri (D, J) , Treaty M oni tori ng Bodies
(organe ale contractel or de drepturi ale omul ui ), orga-
ni zaţ i i regionale ş i subregionale pentru drepturi l e
omul ui (H), tri bunal e regionale pentru drepturi l e
omului (I), organizaţii umani tare (K), asociaţii profe-
si onal e, sectorul de înv ăţă mânt ( M ) , întrepri nderi (N),
mass-media (O), donatori guvernamentali ş i pri vaţ i (P).
Pri n aceasta este descri să reţ eaua global ă care este pe
cale să creeze omul gender nou.
Tr eaty Monitoring Bodies ale Naţ i uni l or Uni te joacă

un rol deosebit în i mpunerea agendei LGBTI. După cum
s-a spus deja, membri i nu sunt aleşi în mod democrati c,
ci delegaţi de către statel e membre, şi nu mai sunt ulte-
ri or responsabi l i faţă de ţă ri l e l or de origine. Ei apar
sub autori tatea ON U ş i cer socoteal ă guvernel or state-
l or suverane asupra i mpl ement ă ri i drepturi l or omul ui ,
după cum sunt interpretate ş i „ dezvol tate mai departe”
acestea de că tre ei. I n acest mod se influenţează legis-
l aţ i a statel or individuale, ba se cere chi ar modificarea
constituţ iilor lor. Cu această ocazie, ON G-urile locale
pertinente sunt i ncl use în proces ş i furnizează „ rapoarte
al ternati ve” .
Finanţarea organizaţiilor LGBTI de către ONU ş i UE

Fonduri în valoare de mi l i oane cu mai mul te cifre îi
revi n agendei L GBTI pri n suborgani zaţ i i oficiale ale
ON U ş i U E ş i f undaţ i i pri vate (Rockefeller, Ford, Bill
Gates). A ceasta se petrece în cadrul bugetul ui oficial ş i
în mod ocul t. Astfel, International Lesbian, Gay, Bisexual,
Trans and Intersex A ssoci ati on (I L GA ) este f i nanţ at ă
de că tre Uni unea Europeană cu peste 60%, compl etat
cu subvenţ i i ale mi l i ardarul ui George Soros ş i ale altor
doi megadonatori” . Comi si a Europeană mai finanţează
cu regul ari tate di n bani i contri buabi l i l or proi ecte ale
cel or mai mari două organi zaţ i i de practicare a avortu-
l ui provocat Maria Stopes I nternati onal ş i I nternati o-
nal Pl anned Parenthood . A ceasta se maschează cu ter-
menul „ să nă tate sexual ă ş i reproducti v ă ” , deş i noţ i u-
nea exclude avortul provocat, conform defini ţiei UE18.
” http://www.turtlebayandbeyond.org/2011/homosexuality/the-
eu-lobbies—itself-on-gay-rights-is-ilga-eur0pe-an-unofficial-eu-agen-
cy/. Contri buţ i i l a 01.12.2011, 16.12.2011, 06.01.2012, 13.03.2012.
18 Aceasta a fost demascată pri ntr-un raport al European Dig-
ni ty Watch: http://www.europeandi gni tywatch.org/de/day-to-dy/
V. INTERVENTIE TOTALITARA: PRINCIPIILE YOGYAKARTA 1 4 1
Procese exemplare în numel e dr eptur i l or omul ui

Sub titlul „ Strategia principiilor Yogyakarta” 19 (F ă
di n pr i nci pi i l e Yogyakarta o str ategi e), ca prim punct
se numeş t e: „ Exi st ă o temă î n jurul c ă r ei a se poate
construi o strategie j ur i di că , în care principiile dr eptu-
rilor omului, precum cel e di n principiile Yogyakarta,
să poat ă j uca un r ol sprijinitor?” Pentru a urmări ase-
menea strategii se r ecomand ă colaborarea cu „ si st e-
mul ON U ” via „ Universal Periodic Revi ew (r apoar te
r egul ate), Shadow r epor t t o tr eaty bodi es, contact wi th
Special Rappor teur s (r apor tor i de rapoarte speci al e)” 2°.
Evi dent, se pr esupune c ă sistemul ONU este favorabil
LGBTI. Asemenea pr ocese se j udec ă apoi până l a Cur -
tea Europeană pentr u D r eptur i l e O mul ui (CEDO) şi
Curtea Eur opean ă , cu sper an ţ a nu nefondat ă de a găsi
acolo j udecă tor i favorabili” .
Schimbarea mental i t ăţ i i de bază a popul a ţ i ei

D emonstr a ţ i i publice
Î n capitalele lumii occidentale se or gani zează Chr i s-
topher Ştreet D ays, demonstr a ţ i i ale Anythi ng goes se-
xuali. I n Germania el e sunt luate în considerare de
către politicieni importanţi cu cuvinte de salut, adesea
măr şăluiesc ş i ei al ături î n primele r ândur i . D up ă
cum s- a ar ătat mai sus, autorii YP cer ca l i ber tatea de
detai l /ar ti cl e/r eveal i ng-r epor t-on-fundi ng—of-abor ti on-i n-eus-deve-
l opment- ai d.html .
19 Acti vi st' s Gui de, p. 144. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
20 Acti vi st' s Gui de, p. 144.

21 Pr ocese exempl ar e L GB TI de l a CED O în ul t i mi i ani sunt :
Schalk şi K opf contr a Austr i a, K ozak contr a Polonia, Courtan con-
tr a M ar ea Br i tani e, Schl umpf contr a El veţ i a. Pr ocese exempl ar e
de l a Curtea Eur opean ă sunt Maruko contr a VddB, Romer contr a
municipiul H ambur g ş .a.
adunare ş i asoci ere „ să nu fie îngr ă di t ă de reprezent ă ri

despre ordinea publ i că , morala publ i că , să nă tatea pu-
blică şi si guranţ a publică. ..” (P20)
I nf i uenţ area medi ati că

P19 sol i ci t ă dreptul de a că uta, a recepţ i ona ş i a di s-
tri bui „ i nf ormaţ i i ş i i dei de ori ce fel pri n i ntermedi ul
tuturor mass-medi a ş i i ndi f erent de f ronti ere” .
STATELE TREBUI E să întrepri ndă toate măsurile nece-
sare l egi sl ati ve, admi ni strati ve ş i al tel e, pentru ca
> produsel e ş i organizarea mass-medi a control at ă de stat
să fie modelate în pri vi nţ a întrebă rilor de orientare sexu-
al ă ş i i denti tate de gen pl ural i st ş i nedi scri mi natori u
( P19-B );
> drepturi l e ş i l i bert ăţ i l e persoanel or cu ori entare sexu-
al ă ş i i denti tate de gen di f eri te să nu fie încă l cate pri n
perceperea l i bert ăţ i i de vorbi re ş i exprimare (P19-E);
» mass-medi a să evi te r ă spândi rea de cl i ş ee referitoare l a
ori entarea sexual ă ş i i denti tatea de gen ş i să promoveze
tol eranţ a ş i recunoaş terea ori ent ă ri l or sexuale ş i i denti -
t ăţ i l or sexuale multiple, precum şi să ascut ă conş tiinţ a
pentru aceste întrebă ri (A l te recomand ă ri -O).
Text si mpl u: Agitaţie f ără l i mi te cu ajutorul tuturor
medi i l or peste toate f ronti erel e; cota L GB TI l a tel evi -
zi unea publ i c ă ; i nterzi cerea tuturor expri mă ri l or pri n
care persoanel e L GB T I să se si mt ă l ezate în drepturi l e
ş i l i bert ăţ i l e l or autodef i ni te; schi mbarea mass-medi a
î n i nsti tuţ i i de propagandă L GBTI .
I mpl ementarea agendei L GB TI în si stemul educaţ i -

onal
P16 sol i ci t ă ca „ drept l a educaţ i e” :
STATELE TREBUIE să asigure că metodele de înv ăţă-
mânt, pl anuri l e de înv ăţă mânt ş i materi al el e de predare
V. INTERVENTIE TOTALITARA: PRINCIPIILE YOGYAKARTA 143 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
sunt adecvate promovării înţelegerii ş i respectului pen—

tru orientări sexuale şi i denti t ăţ i de gen diferite, în care
să fie i ncl use necesi t ăţ i l e speciale af erente al e el evel or ş i
elevilor, respectiv al e cel or care studi ază precum ş i ale
părinţilor ş i rudelor ( P16—D) .
Textul simplu: Planurile de învăţământ şi curriculele

şi formarea educatorilor şi profesorilor trebui e să fie
orientate spre modificarea încadrării c0piilor ş i tinerilor,
astfel încât să simtă orice formă de comportament nehe-
terosexual ca „ normal” ş i echivalent şi să poată „ alege”
între orientările sexuale şi i denti t ăţ i l e de gen diferite.
Formarea aparatul ui de funcţionari

..
Dacă marea majoritate a omeni ri i nu ar fi de părere

că o sexualitate bisexual ă rândui t ă pentru fertilitate
este corectă şi o sexualitate homosexual ă este eronată,
atunci ar fi rău în ceea ce pri veş te perpetuarea umani -
tăţii. Pentru adepţ i i teoriei evol uţ i oni ste, favorizarea
sexualităţii bisexuale în sistemul de valori al unei soci-
etăţi ar trebui să fie o necesitate teoretică ş i practică.
Autorii YP consideră totuş i întrepri nderea „ m ă su-
ri l or de perfecţionare ş i sensi bi l i zare” ca o probl em ă a
statelor de a modifica această concepţie a marii majo-
rităţi a populaţiei mondiale, mai ales în pri vi nţ a aces-
tor grupuri:
> poli ţia (P7);

> judecătoare ş i judecători, funcţionari ai j usti ţ i ei , pro-
curoare şi procurori şi avocaţi (P8);
> personalul penitenciarelor (PI O);
> angajatori (P12);
> l ucr ă tori sociali ( P15);
> profesori, studenţ i , eleve ş i elevi ai tuturor nivelelor
sistemului de educaţie public, precum ş i asociaţii
profesionale ş i per soane... care ar putea atenta l a

drepturi l e omul ui (P28-F).
Text si mpl u: Toate grupurile profesionale numi te

trebui e să promoveze agenda YP. Dacă exi st ă suspi ci u-
nea că el e ar „ putea” contraveni acestei mi si uni , vor fi
supuse unor „ m ă suri de formare ş i de sensi bi l i zare” .
Sancţ i onarea soci al ă ş i j uri di c ă a rezistenţei

Amputarea l i bert ăţ i i contractual e
STATELE TREBUI E să întrepri ndă toate măsurile nece-
sare l egi sl ati ve, admi ni strati ve ş i altele
> pentru a el i mi na ş i a împi edi ca di scri mi narea. .. în sec-
torul de stat sau pri vat în pri vi nţ a formării profesionale,
ati tudi ni i , promov ă ri i , concedi eri i , condi ţ i i l or de angaja-
r e, precum ş i remuner ă ri i ( P12- A ) ;
> pentru a asigura un drept de domi ci l i u garantat (P15).
Text si mpl u: U n angajator, cum ar fi Bi seri ca Cato-
l i că sau o şcoal ă pri vat ă , nu are dreptul de a respinge
angajarea unui profesor sau educator, pentru că este, de
ex ., un homosexual activ sau un bărbat în îmbrăcăminte
de dam ă . A cel aş i l ucru este val abi l pentru locator.
Amputarea l i bert ăţ i i de opinie

După cum s-a arătat deja, libertatea de opinie şi liber—
tatea de exprimare a persoanelor LGBTI trebui e excep-
tate de la puncte de vedere de ordin superior ale „ ordinii
publ i ce” ş i „ moral ei publ i ce” , în ti mp ce l i bertatea de
opi ni e ş i l i bertatea de expri mare a restul ui popul aţ i ei
nu au voi e să încal ce senti mentel e persoanelor LGBTI
(P1A9 ).
I nc ă o dat ă , Jakob Corni des:
Această „ i nterpretare” a „ drepturi l or omul ui ” este nu

numai falsă, ci pronunţ at peri cul oasă : ea pune egalitatea
sub semnul întrebă ri i înai ntea l egi i , submi neaz ă demo-
craţ i a, are repercusi uni di recte asupra drepturi l or cel or
care nu susţ i n agenda LGBTI ş i relevă mentalitatea tota-
litară a cel or care au f ormul at pri nci pi i l e Yogyakarta...
Dacă acest normati v [ P19 ş i 20] este acceptat, va avea un
efect devastator asupra l i bert ăţ i i de opi ni e ş i expri mare,
care depăşeşte mul t scopuri l e specifice ale pri nci pi i l or
Yogyakarta. Dacă i nteresel e speciale ale mi ş că ri i L GBTI
pot abroga i nteresel e ordi ni i ş i moralei publ i ce, atunci
ori ce alt pressure group poate emi te acel eaş i pretenţ i i .
Noţ i unea ordi ni i publ i ce ş i a moral ei publ i ce ar fi vi dat ă
compl etamente de că tre această hotărâre” .
Oprimarea informaţiei neconforme

Lobby-ul LGBTI califică cercetarea ştiinţifică a cau-
zelor homosexualităţii (LGBTI) şi oferta de ajutor tera-
peuti c în cazul devi eri l or sexual e de care suferă o per-
soană ca „ di scri mi nare” ş i încearcă să l e repri me, chi ar
atunci când persoana afectată ar vrea ea însăşi să bene-
ficieze de acest ajutor. El sol i ci t ă :
STATELE TREBUI E să asigure faptul că orientările sexu-
ale ş i i denti t ăţ i l e de gen în cadrul tratamentel or sau con-
sul taţ i i l or medicale nu sunt consi derate ni ci expl i ci t, ni ci
i mpl i ci t ca maladii care ar trebui tratate, vindecate sau
supri mate (P18).
A nsambl ul de i nterese încearcă să i mpună aceasta
pri n i nti mi dare, def ăimare ş i campani i împotri va tera-
peuţilor, referenţilor dezagreabili şi conferinţelor nedo-
ri te. Cauzele homosexualităţii nu trebui e cercetate ş ti -
inţific, mesajul variabilit ăţii înclinaţiilor sexuale tre-
bui e opri mat (cf. cap. X , p. 260) . Î n California exi st ă un
” Jakob CORNIDEs, S. Yogyakarta Pri nci pl es, p. 17.

proiect de lege care vrea să i nterzi că terapiile ş i ofertele

de spovadă pentru oameni cu homosexualitate nedorită
(„ ego-distoner” )23. Aceasta nu este numai o amputare ne-
consti tuţ i onal ă a l i bert ăţ i i ş ti i nţ ei , ci ş i o amputare a
libert ăţii informaţionale şi terapeutice a persoanelor
care suferă de pe urma ori ent ă ri i l or neheterosexual e.
Criminalizarea rezi stenţ ei

Ul ti mul pri nci pi u, 29, poart ă ti tl ul „ Responsabi l i -
tate” . Ci ne se aş teapt ă că ai ci este vorba despre res-
ponsabi l i tatea persoanel or ş i acti vi ş ti l or L GBTI pen-
tru soci etate ca un întreg se în ş al ă . Se sol i ci t ă :
Fiecare persoană căreia i -au fost încă l cate drepturi l e
omul ui , i ncl usi v drepturi l e prev ă zute în pri nci pi i l e de
faţă [!], revendi că faptul ca acei care sunt di rect sau i ndi -
rect [l] responsabi l i pentru această încălcare a l egi i ... să
fie traş i l a r ă spundere. Nu trebui e să exi ste i mpuni tate
pentru persoane care încalcă drepturi l e omul ui în legă-
tur ă cu ori entarea sexual ă ş i i denti tatea de gen (P29).
STA TEL E TREB U I E
> „ să creeze mecani sme de control ” ( P29- A ) ;
> „ să asi gure c ă . . . r esponsabi l i i ... sunt urmă ri ţ i penal ,
compar în faţa tri bunal ul ui ş i sunt pedepsi ţi corespunză -
tor” (P29-B);
> „ să creeze i nsti tuţ i i ş i proceduri j uri di ce i ndependente
[ ! ] ş i ef i ci ente pentru control ul prel ucr ă ri i ş i punerea în
aplicare a legilor ş i măsurilor, pentru a asi gura. .. înl ă tu-
rarea di scri mi nă ri i ” ( P29- C) ;
> „ să înl ă ture toate obstacol el e care ar putea împi edi ca
tragerea l a r ă spundere a persoanel or care au comi s în-
călcări ale drepturi l or omul ui în legătură cu orientarea
sexual ă ş i i denti tatea de gen, pentru acti vi tatea l or”
(P29-D ).
23 http://narth.com/2012/04/narth-statement-on-californis-sb-1 172-
sexual ori entati -on-change-ef f orts.
Text si mpl u: Trebuie create i nsi ti tuţ i i de stat i nde-

pendente ş i eficiente pentru i mpunerea ş i control ul
principiilor Yogyakarta — un gen de poli ţie LGBTI inde-
pendentă. Toate pi edi ci l e, care se opun unei criminali-

zări a opozi ţiei, trebui e eliminate. Ceea ce se cere aici
este oprimarea şi criminalizarea oricărei forme de rezis-
tenţă contra ridicării noului om gender l a norma gene-
ral valabil ă ş i a construirii unui stat supraveghetor.
. 4. Trusa de unelte pentru activistul LGBTI

A cti vi st's Gui de to The Yogyakarta Principle (AG)“ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
este o trusă de unel te cul tural -revol uţ i onar ă pentru

acti vi ş ti LGBTI pentru modificarea ordi ni i valorice şi
a reglementărilor legale ale statelor suverane. Central ă
este utilizarea „ l i mbaj ul ui drepturilor omul ui ” , care
„ reclamă drepturi ” , în loc de „ îndepl i ni rea necesităţi-
lor” (AG, p. 1329). Trusa de unelte conţine instrucţiuni
strategice (AG, p. 14):
1. Luptă împotri va normelor juridice asupritoare.

2. Dezvol t ă o politică guvernamental ă nouă .
3. Presează guvernul pentru mai mul t ă el asti ci tate.
4. Educă publicul.
5. Construieşte o mi şcare.
Legăturile de i nternet conectează organizaţiile ope-
ratoare global:
> Human Rights Watch
> I nternati onal Pl anned Parenthood
> Centre for Reproductive Ri ghts
> ILGA
> „ Si stemul ON U ” .
“ Cf. nota 3.
Aplicarea cu succes a YP se expl i că pri n poveş ti l e de

succes di n ţă ri l e tuturor continentelor (Secţiunea 3, p.
87-135). El e denotă mul ti tudi nea ş i capacitatea de
adaptare a agendei LGBTI l a condi ţiile culturale respec-
tive. I n toate acţiunile strategice redate se accentuează
importanţa central ă a principiilor Yogyakarta. O selecţie: OJ
În Nepal, prin sentinţa Tribunalului Suprem de recu-

noaştere a femeilor trans-gender s-a putut obţ i ne un
„ succes tri umf al ” : senti nţ a serveş te în l umea întreagă
ca deci zi e de ref eri nţă pentru recunoaşterea juridică a
minorităţilor definite sexual.
În India s-a consti tui t o coali ţie de acti vi ste pentru
profilaxia HIV/SIDA, drepturi l e copi l ul ui , drepturi l e
femeii, grupuri LGBTI, care prin „ Pride marches” , acţi-
uni publice ale notabilităţilor, campanii mass-media şi
procedee juridice au reuşit obţ i nerea dezi ncri mi nă ri i
sexului homosexual liber consimţit.
În T ă ri l e de Jos, care au l egal i zat primele „ căsăto-
ri a homo” s, - a reuş i t recunoaşterea juridică a „ i denti -
t ăţ i i de gen alese” , f ără a i mpune intervenţii medicale.
În Chi na, în anul 2000, s-a ajuns — comparabil
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA cu
deci zi a istorică a American Psychiatric Association di n
1973 (cf. cap. X, p. 245) — ca homosexualitatea să nu
mai fie i ncl usă în „ Chi nese Cl assi f i cati on of M ental
Di sorders” (CCM D-3), deci nu mai este consi derat ă ca
maladie. Aceasta este sal utat ă ca premi să a tuturor
modificărilor sociale vi i toare. Ca decepţie se apreciază
faptul că noua CCMD „ înc ă tot mai afirmă c ă homose-
xualii care suferă de homosexualitate ego--distoner ar
necesita servicii medicale psi hi atri ce” (AG, p. 99) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
În Brazilia a fost implementat i n 2004 programul

guvernamental Brazilia f ără homofobie.
In Suedi a, una di ntre cel e mai progresiste ţă ri
L GBTI , drepturi l e LGBTI au fost integrate si stemati c
în politica de ajutor de dezvoltare de către International

Development Cooperation Agency (Sida) ş i pri n finan-
ţare direct ă a organizaţiilor LGBTI în ţările cu care
cooperează .
In Noua Zeelandă a fost îmbună t ăţ i t accesul l a ser-
viciile de sănătate în cazul transformării sexul ui ş i a
fost uşurată modificarea sexul ui în documentele de
identificare. „ Trans people” pot cere ca sexul să nu fie
trecut deloc în paşaport.
In Venezuela, Uni on A f/îrmativa, un ONG de ti p
L GBTI , a putut desf ăşura în 2006 un curs cu 800 de
poli ţi şti şi 120 de j uri ş ti .
In Polonia interdicţia paradelor homo şi a „ propagan-
dei homosexuale în şcoli” a fost anulată. I n 2001 a fost
i ni ţ i at ă o campanie împotriva homofobiei. Ea lucrează
cu o expozi ţ i e i ti nerant ă i nti tul at ă Berlin-Yogyakarta,
care expune „ evoluţia de l a uciderea homosexualilor în
lagărele de concentrare ale l ui Hi tl er până l a drepturi l e
omului ale homosexualilor, lesbienelor ş i transsexuali-
lor ast ă zi ” .
In L i banul „ patri arhal ” s- a f ăcut începutul cu o
revi st ă săptămânal ă şi o carte cu mă rturi i de vi aţă ale
„ femeilor l esbi ene, bi sexual e, bi zare, i ncerte ş i trans-
sexual e” .
La sfârşit se spune care este de fapt moti vul revolu-

ţ i onari l or cul tural i : „ Dacă întrepri nzi acti vi t ăţ i cum
sunt cele prezentate în acest manual, produci nu numai
schimbare, ci devii o componentă preţuită a sistemului
drepturi l or omul ui i nternaţ i onal , care lucrează pentru
bi nel e tuturor oameni l or” (AG, p. 145).
I ndi vi zi i care au formulat principiile Yogyakarta
sunt influenţi şi sunt persoane ş i ONG-uri influente
care operează impunerea lor global ă în ş i cu sprijinul
i nsti tuţ i i l or ONU şi UE. Î n fiecare ţară există o mino-

ri tate de oameni ori entaţ i neheterosexual, cărora le
este oferită o perspectivă de vi aţă : ei sunt aprovi zi o-
naţ i cu bani , educaţ i e, locuri de muncă ş i pot ajunge l a
putere şi influenţă în reţeaua internaţional ă a revolu-
ţiei sexuale globale. Tări care consideră protejarea căsă-
tori ei şi familiei ca premisă fundamental ă pentru o
societate vital ă şi vor s-o susţ i nă ar trebui să se famili-
arizeze cu metodele agresiunii cultural-revoluţionare
globale.
VI. AXAREA UNIUNII EUROPENE
PE GANDIREA GENDER
Ceea ce totuşi continuă [după căderea regimurilor

totalitare] este distrugerea legal ă a fiinţelor omeneşti
concepute, dar încă nenăscute. .. Şi nici alte lezări grave ale
legilor lui Dumnezeu nu lipsesc. M ă gândesc, de exemplu,
la presiunea puternică a Uniunii Europene de a recunoaşte
relaţ iile homosexual e ca o formă al ternati v ă a f ami l i ei ,
căreia îi revine şi dreptul de adopţie. Este permis şi chiar
necesar a te întreba dacă aici — poate mai insidios şi zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
disimulat — nu este la lucru o nouă ideologie a răului, care

încearcă să exploateze drepturile omului împotriva omului
şi chiar a familiei.
Papa Ioan Paul al II-lea1
UE şi omul nou
.—
gender
Î n februarie 2006, fostul di si dent sovi eti c V l adi mi r
Bukovski a ţ i nut l a Bruxelles o conferinţă în care aver-
ti za asupra unui totalitarism nou datorat Uni uni i Euro-
pene2. El se teme că U E s-ar putea dezvolta contrar voin-
ţei populare într-un superstat similar Uni uni i Sovietice
şi vede în structura ei deficienţe democratice masive.
Un om care a fost deţ i nut doisprezece ani în peni-
tenciare, lagăre de muncă ş i i nsti tuţ i i psi hi atri ce so-
vietice ar putea fi urmărit în procesele de transformare
ale epocii moderne de că tre fantomele total i tari smul ui
şi să l e vadă l a lucru acolo unde nu sunt; dar ar putea
1 PAPST J OHANNES PAUL I I ., Eri nnerung und I denti t ă t, Augsburg

2005, 26.
2 http://www.brusselsjournal.com/node/865.
fi ş i deosebi t de recepti v l a semnel e ti mpul ui care nu

sunt percepute de comuni tate, pentru că ne-am obi ş -
nui t în şaizeci de ani cu bună starea şi democraţ ia libe-
ral ă ş i suntem de părere că aceast ă stare neobi ş nui t ă
ar fi etern ă .
Este ceva adev ă rat î n averti smentul asupra dezvol -
t ă ri i total i tare şi care este conţ i nutul său? Fără dubiu,
Uni unea Europeană ne-a facilitat până acum mul te.
N e putem depl asa f ără procedee compl i cate ş i bi rocra-
ti ce, putem l ucra în str ă i nă tate, ne sunt recunoscute
transfrontalier revendicări pentru pensie şi mul te altele.
Dar ce tendi nţ e pot fi observate pri vi nd vi zi unea asu-
pra omul ui ş i salvgardarea l i bert ăţ i i personale l a ni ve-
l ul UE? Agenda strategică a U E pare a vi za o nouă vizi-
une asupra omul ui , care ş ubrezeş te temel i i l e ordi ni i
sociale de pân ă acum. Toate deci zi i l e U E care au de a
face cu gender-mai nstreami ng-ul , ori entarea sexual ă,
i denti tatea gender, di versi tatea gender, antidiscrimina-
rea, homof obi a, „ c ă să tori a” homosexual ă , ati ng acest
domeniu (bineînţeles, şi întrebă ri l e bioetice, dar care
nu fac obiectul acestei că r ţ i). Toate aceste noţ i uni sunt
noi ş i denumesc ceva nou: ş i anume o eti că nouă în
domeniul genuri l or şi a sexualit ăţ ii şi, rezul tând de
ai ci , o nou ă ordi ne j uri di că ş i social ă.
Căsătoria şi familia sunt un domeniu al politicii, rezer-
vat statel or membre pe baza pri nci pi ul ui subsi di ari t ă -
ţ i i , conform Consti tuţ i ei CE3. Principiul subsi di ari t ăţ i i
3 Versiunea consolidată (n. ns.) a Tratatul ui de i nsti tui re a Comu-

ni t ăţ i i Europene (Tratatul U..,E) art. 5: „ Comuni tatea acţ i onează
în l i mi tel e competen ţ el or care îi sunt conf eri te ş i ale obi ecti vel or
care îi sunt atri bui te pri n prezentul tratat. Î n domeni i l e care nu
sunt de competen ţ a sa excl usi v ă , Comuni tatea nu i ntervi ne, în
conformitate cu principiul subsidiarităţii, decât în cazul ş i în măsura
în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate într-un
mod satisf ăcător de că tre statel e membre, însă pot fi real i zate mai
VI. AXAREA UNIUNII EUROPENE PE GANDIREA GENDER 153
— un el ement esenţ i al al doctri nei sociale catolice —

susţ i ne că i nsti tuţ i i de rang superi or sunt autori zate
numai pentru regl ementarea a ceea ce ni vel uri l e sub-
ordonate nu pot regl ementa el e însel e.
Totuşi, Uni unea Europeană, nă scut ă di n dori nţ a de
pace a popoarelor europene, după cel de al Doi l ea Răz-
boi Mondial, s-a dezvol tat în ci nci zeci de ani într-un
aparat de putere politic care l e permi te l obby- ş ti l or influ-
enţ i să ancoreze noul „ om gender” ca norm ă l a ni vel
european şi să sancţ ioneze di n ce în ce mai mul t rezis-
tenţ a împotri v ă . Structuri l e aproape de nepenetrat ale
Comi si ei ş i Parl amentul ui European, cu suborganiza—
ţiile şi aparatel e lor de f uncţ i onari , oferă ONG-uri l or
posi bi l i t ăţ i de infiuenţare rel evante pentru a— şi i mpune
agenda. Astfel, de exempl u, organi zaţ i a L GB T I ILGA
este f i nanţ at ă aproape 70% di n i mpozi te U E ş i trece cu
toate acestea ca organi zaţ i e neguvernamental ă inde-
pendent ă , care reprezi nt ă chi puri l e i nteresel e „ soci e-
t ăţ i i ci vi l e” . Pentru cercetarea noi i vi zi uni asupra
omul ui gender, drepturi l e omul ui (fundamental rights)
sunt i nstrumental i zate, Bi nd supuse unei ref ormul ă ri
ş i compl et ă ri permanente ş i i nterpretate mani pul ati v.
Instrumentalizarea drepturilor omului

Documentul originar al drepturilor omul ui este Decla-
raţia Uni versal ă a Drepturi l or Omul ui , ci tat ă deja de
mai mul te ori, a Naţ i uni l or Uni te di n 1948. Ea apără usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
demni tatea omul ui , că să tori a di ntre bă rbat ş i femeie

ş i familia.
Convenţ i a Europeană a Drepturi l or Omul ui , deci să
în 1950 de că tre Consi l i ul Europei , trebui e semnat ă de
bine la nivel comunitar din cauza dimensiunii sau efectelor acţiunii

preconi zate. A cţ i unea Comuni t ăţ i i nu depăş eş te ceea ce este nece-
sar în vederea ati ngeri i obi ecti vel or prezentul ui tratat” .
fiecare stat care ader ă l a Consiliul Europei — în 1950

au fost 27 de state, î n 2012 sunt 4 7 . I n curând U E se
va al ă tura Conven ţ i ei Europene a D r eptur i l or Omul ui
ca membru propriu. Respectarea ei este supravegheată
de Curtea Europeană a Drepturilor Omul ui (CEDO)
cu sediul l a Strasbourg. Conven ţ i a pr otej ează de ase-
menea căsătoria dintre bărbat şi femeie. Acolo se spune:
Bărbaţi şi femei au dr eptul l a împlinirea vârstei legale,
în conformitate cu legile naţionale, care reglementează
exercitarea acestui dr ept, să contr acteze o că să tor i e şi să
întemei eze o familie. (Ar t. 12)
Î n anul 2000 U E a elaborat un document nou privind

drepturile omului: Carta Drepturilor Fundamentale
ale U ni uni i Eur opene. Aici exi st ă în articolul 9 o modi- OJ
ficare disimulată, dar esenţial ă, în dreptul familiei:

D r eptul de a închei a o căsătorie şi dr eptul de a întemeia
o familie sunt acordate de către legile statelor individuale,
care reglementează exercitarea acestor dr eptur i .
Faptul c ă reglementarea dreptului l a căsătorie şi l a

familie este r ezer vat ă statelor naţionale figurează dej a
în Conven ţ i a Eur opean ă a D r eptur i l or Omului. Dar
este nou faptul c ă nu se mai vor beş te despr e bărbaţi şi
femei . C ă să tor i a şi familia au deveni t, pr i n urmare, o
instituţie despr i nsă de relaţia bărbat — femeie. Astfel zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
se deschi de u ş a pentru implementarea legal ă a „ căsă-

toriei homo” .
Î n articolul 2 1 al Cartei Drepturilor Fundamentale
ale U ni uni i Eur opene s-a i ntr odus de asemenea „ ori-
entarea sexual ă” dr ept criteriu al discriminării. Acest
articol l e ser veş te activi ştilor drepturilor omului ca
bază legal ă pentru anularea sau acuzarea oricărui tra-
tament inegal sau r efuz de privilegii pentru oameni cu
o orientare neheterosexual ă.
VI. AXAREA UNIUNII EUROPENE PE GANDIREA GENDER 155 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Premi sa acestei schimbări de macaz a fost A cordul

de l a Amster dam di n 1999. I n arti col ul 13 a fost prel u-
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
at ă cu un an înai nte de i ntrarea în vigoare a Cartei

Drepturi l or Fundamental e pentru pri ma dat ă noţ i u-
nea „ ori entare sexual ă ” drept cri teri u al protej ării de
di scri mi nare — diferit de toate contractel e anteri oare zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
pri vi nd drepturi l e omul ui ş i diferit de tradi ţ i i l e consti -

tuţ i onal e ale statel or membre. Consiliului Uniunii
Europene i -au fost „ transl ate anumi te competenţ e care
îi permit să acţ i oneze împotri va celor mai di verse forme
de di scri mi nare“ .
De atunci r ă zboi ul pentru acceptarea cri teri ul ui
„ ori ent ă ri i sexual e” în consti tu ţ i a statel or membre a
i zbucni t pretuti ndeni — promovat de i nsti tuţ i i l e euro-
pene cu ajutorul resursel or l or financiare redutabi l e.
Cum au reuş i t l obby- ş ti i LGBTI să ancoreze „ ori en-
tarea sexual ă” în acorduri? Maciej Golubiewski clarifică
acest aspect în l ucrarea sa Europe's Soci al Agenda.
Why i s the European Uni on Regul ati ng Morality5:
I sabel l e Chopi n, o acti vi st ă a I nternati onal L esbi an, Gay,
Bi sexual , Trans and Intersex A ssoci ati on ( I L GA ) , a fon-
dat o i ni ţ i ati v ă cu numel e Starting L i ne Group. Ea ş i cole-
gii ei au vorbi t des în Parlamentul European ( EP) pentru
a i ntroduce drepturi l e homosexual i l or în acordul de l a
Amsterdam. A u avut succes. Când a fost vorba despre
clauzele antidiscriminării, Chopi n ş i colegii ei au fost i nvi -
taţ i de că tre Consi l i ul de M i ni ş tri al U E să i naugureze o
filial ă europeană a I LGA, finanţată cu fonduri di n com-
muni ty acti on pl an, care are ca scop i mpl ementarea
" http://eurl ex.europa.eu/Noti ce.do?mode= dbl & l ang= n& i hm

l ang= en& l ng1 = en,de& l ng2 = da,de,el ,en,es,f i ,f r ,i t,nl ,pt,sv ,& -
val =335710zcs& page= .
5 Maciej GOLUBIEWSKI, Europe 's Soci al Agenda. Why i s the Euro-
pean Union Regulating Morality?, White Paper Number Ni ne. Catho-
lic Family & Human Ri ghts I nsti tute. http://cf am.eresourcescomf
publ i cati ons/i d.278/pub_detai l .asp.
di recti vel or U E în statele membre. Secţiunea pentru anti-

discriminare… a fost dotat ă cu 200 mi l i oane de dolari
pentru ş apte ani ; di n aceş ti a, 20 de mi l i oane au fost
arondate pentru proi ecte de cercetare specifice ş i ONG-
uri . ILGA este partener col aborator oficial al Directora—
tul ui General Ocupaţie, Social ş i Integrare (EM PL ). ILGA
desf ăşoară acti vi tate lobby conti nuă pentru a obţ i ne în
statele membre reforme ale legislaţiei care conduc la accep-
tarea „ că să tori ei homo” . A ceasta înseamnă c ă . . . bani i pe
care îi pri meş te ILGA se acordă pentru a promova i ni ţ i a-
ti ve ilegale în numeroase state membre ale UEG. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
A cti vi tatea unor Di rectorate Generale (DG)

O selecţie mică a activit ăţilor care se desf ăşoară în
di f eri tel e Di rectorate Generale ale Comi si ei (compara-
bi l e cu mi ni stere) sunt:
> Ocupaţie, Social ş i Integrare (EM PL E):
— Dezvol tarea legislaţiei anti di scri mi nare în Europa
(împreună cu DG Justi ţie)7.
— O campani e de di mensi une europeană , „ For di ver-
sity. Against di scri mi nati on, equal i ty between women
and men” , prev ă zut ă cu 290 de mi l i oane euro pen-
tru şase ani .
> Decernarea unui premi u j urnal i sti c pentru anti di s-
cri mi nare.
> EuropeAid — Dezvoltare ş i Cooperare (DEVCO) finan-
ţează ONG-uri care i ntervi n în ţă ri l e în curs de dez-
voltare pentru „ drepturi l e reproductive” (preveni re,
avort provocat, educaţie sexual ă) (Marie Stopes In-
ternati onal ş i I nternati onal Pl anned Parenthood).
> Sănătate ş i Consumatori (SAN CO) promovează „ drep-
turi l e reproducti ve” în statel e membre ale U E.
6 Maciej GOLUBIEWSKI, Europe ” 3 Soci al Agenda… 114.

7 http://ec.europa.eu/soci al /search.j sp?l angI d=en& menuType
=basi c.
VI. AXAREA UNI UNI I EUROPENE PE GANDIREA GENDER 157
» Educaţ i e ş i Cul tur ă (EA C) cooperează pri n Euro-

pean Youth Forum cu organizaţii care schimbă apre-
ci eri l e ti neri l or în materi e de religie ş i sexual i tate.

> Justi ţ i e (JUST) conduce toate activit ăţile în dome-
ni ul drepturi l or omul ui ş i anti di scri mi nă ri i . L upt ă
contra „ homof obi ei ” ş i „ di scri mi nă ri i pe baza ori -
ent ă ri i sexuale” .
Î ndoi el ni că este în acest sens i nteracţ i unea di ntre

comisie şi organizaţiile neguvernamentale, care — finan- zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
ţ ate generos chiar de către comi si e — contează ca repre-

zentanţ i „ l egi ti mi " ai „ soci et ăţ i i ci vi l e” . I nf l uenţ ează
toţ i paşii procesului politic, formul ării legii, i mpl emen-
tării, controlului şi activităţilor de schimbare cultural ă
însoţ i toare. Pri n ci vi l di al ogue sunt i mpl i caţ i în proce-
sul legislativ; pri n communi ty acti on programs, dotate
cu fonduri U E de mi l i oane, asigură i mpl ementarea în
statel e individuale.
European Youth Forum (EY F), finanţat cu mul te
mi l i oane de l a U E, se angajează „ pe pl an european ş i
i nternaţ i onal ” pentru drepturi l e ti neretul ui , pentru
„ youth empowerment” , „ gender equal i ty” ş i „ safer sex ” ;
l upt ă contra di scri mi nă ri i pe baza vârstei ş i a „ ori en-
tării sexuale” , îndeosebi împotri va discriminării bazate
pe o interferenţă a vârstei şi „ orient ării sexuale” 9. O OJ
suborgani zaţ i e este I nternati onal L esbi an, Gay, B i se-

xual , Trans-gender and Queer Youth and Student Orga-
ni sati on (IGLYO). EYF cooperează cu organi zaţ i i care
practi că avortul provocat, ca I nternati onal Pl anned
Parenthood ş i Marie Stopes I nternati onal .
8 Aceasta se denumeş te expl i ci t pe pagina de start anglofonă,

este ascunsă pe cea germană : http:// ec.europa.eu/j usti ce/f unda-
mental -ri ghts/homophobi a/i ndex_ en.htm.
9 http://www.youthf orum.org/i ndex.php?opti on=com_conten-
t& vi ew =arti cl e& i d=52& I temi d= 2& l ang=en.
Un communi ty acti on program al EYF este proiec-

tul TRIANGLE. TRIANGLE răspunde de „ Transfer

of Information Against Discrimination of Gays and
Lesbians i n Europe” ş i conectează ti neretul cu scena
homo. Partenerul de cooperare oficial în Germania
este Guvernul di n Renani a de Nord-Westfalia, care
promovează un proiect de combatere a homofobieim.
Ce scopuri reprezi nt ă EYF devi ne limpede di ntr-o
scrisoare incendiară a preşedintelui U E Barroso di n
27 aprilie 2010“ . Semnatarii12 sunt alarmaţi că Parla-
mentul L i tuani ei hotărâse o compl etare l a legea de
protecţ i e a ti neretul ui , care se opune „ promovării rel a-
ţ i i l or homosexual e” , cu moti vaţ i a că „ rel aţ i i l e homose-
xuale, bisexuale ş i poligame dăunează sănătăţii fizice
şi psihice a ti neri l or” .
Semnatari i se tem c ă „ o asemenea lege ar putea
înci nge stereoti pi i ş i prejudecăţi împotri va lesbienelor,
homosexualilor ş i bi sexual i l or în ş coal ă ... Noi , oame-
ni i ti neri ai Europei , suntem convi nş i că trebui e între-
pri nş i paşi mai departe, pentru a el i mi na discrimina-
rea di n orice moti ve, i ncl usi v a orientării sexuale şi
vârstei , pentru a obţ i ne în Europa egalitate de facto” .
U E a atacat vehement ieşirea di n rând a mi cul ui stat
Lituania di n gender-mainstreaming. Parlamentul Euro-
pean a licenţiat două rezoluţii pentru a torpila decizia
” http://www.schule-der-vielfalt.de.
“ htpp://youthf orum.org//i ndex.php?opti on=com_content& vi ew
=arti cl e& i d=670%3A zf '-w ri tes-to-barroso-f reedom-of -expressi -
on-for-all-should-besafeguarded& catid=25%3A news& Itemid =30&
l ang=en.
12 Ti ne RADINJA, preşedinte, European Youth Forum (YFJ ), Si-
mon MALIEVAC, Chairperson von IGLYO, Lukas Kaindlstorfer, mem-
bru al Organising Bureau of European School Student Unions
(OBESSU) ş i Vytautas VALENTINAVICIUS, preş edi nte, Tolerant Youth
Association (L i thuani a).
democratică a parl amentul ui unui stat membru” . A

putut atinge numai o modificare, dar nu renunţ area
completă l a legea hot ă rât ă de că tre Parlament. Nu se
distinge vreun respect al U E pentru autodetermi narea
unui stat membru referitoare l a că să tori e ş i familie.
Concluzia l ui Golubiewski:
UE a deveni t un teren de joacă pentru lobby-şti ş i gru-
puri de interese, care au recunoscut că î ş i pot propulsa
agenda ş i şi-o pot exti nde asupra întregii Europe, dacă
valorifică iscusit j uri sdi cţ i a mondial ă, deja existentă, a
i nsti tuţ i i l or U E“ .
Un rol i mportant pentru procedura judiciară stra-
tegică joacă în această pri vi nţă Curtea Europeană cu
sediul în Luxemburg şi Curtea Europeană pentru Drep-
turi l e Omul ui (CEDO), un organ al aparatul ui euro-
pean cu sediul l a Strasbourg. El e pronunţă senti nţ e
judecătoreşti în domeni ul drepturi l or omul ui , care au
repercusiuni asupra întregii jurisdicţii în statele membre.
Agenţia de Drept Fundamental şi OJ .

Institutul European pentru Egalitate
Gender
Agenţii ale UE nou-înfiinţate moştenesc date şi supra-
veghează impunerea drepturilor omului nou-descoperite:
Agenţia de Drept Fundamental (Fundamental Rights
Agency — FRA ) l a Viena, fondată în 2007, lucrează cu
“* Resolution on the L i thuani an Law on the Protection of Minors

against the Detri mental Effects of Publ i c Information: 17.09.2009.
http://www.europarl .europa.eu/si des/getDoc.do?type= TA & ref e-
rence=P7-TA-2009-0019& language=EN Resol uti on on the vi ol ati on
of freedom of expression and di scri mi nati on on the basis of sexual
ori entati on i n L i thuani a: 19. 01. 2011. http://www.europarl.europa.
eu/ si des/ get D oc.do?pubRef = - / / ep/ / t ex t + t a+ p7- t a- 201 1- 0019

+0+doc+xml+v0//en.
“ Maciej GOLUBIEWSKI, Europe 's Social Agenda… 1 1.
un buget de circa 20 de milioane euro pe an ş i are circa

80 de angajaţi. Temele punctelor esenţiale sunt l upta
contra homofobiei ş i a discriminării pe baza „ orientă-
ri i sexual e” ş i împotri va „ i sl amof obi ei ” .
I nsti tutul European pentru Egalitate Gender (EIGE)
a fost fondat tot în 2007, l a V i l ni us, capitala Lituaniei.
Dispune până în anul 2013 de un buget de 52,5 milioane
euro. EIGE defineşte sarcinile sale astfel:
D e sprijinit statel e membre şi i nsti tuţ i i l e europene (în
special Comi si a) în vederea promovării egalităţii di ntre
bărbaţi şi femei, a combaterii discriminării pe baza sexu-
l ui ş i a sensi bi l i ză ri i cet ăţ eni l or în probleme de egalitate.
Indiferent de progresele obţinute deja până acum, trebuie
ş i poate fi f ăcut mai mul t, atât sub aspectul vi eţ i i profe-
sionale, cât şi al celei private” .
Directoarea EI GE, Virginia Langbakk, l ămureşte:
Aceasta decurge pri n „ colectarea datel or i ncri mi natori i
(bibliotecă onl i ne ampl ă) l a nivel european, dezvoltarea
instrumentelor metodologice adecvate, mai ales în privinţa
l uă ri i permanent în considerare a aspectului de egalitate
în toate domeniile politice, promovarea schi mbul ui asu-
pra metodelor demonstrate şi a dialogului între actori ş i
sensibilizarea cetăţenilor UE în acest domeniu. .. Ca auto-
ri tate rel ati v mi că a U E, i nsti tutul va recurge l a compe-
tenţă externă ş i pentru dezvoltarea i ni ţ i ati vel or viitoare
va apel a l a exper ţ i di n af ar ă ... Am acceptat colaborarea
cu un grup operativ special, care constă di n jurnali şti.
Aceşti experţi ne sprijină în comunicarea cât mai eficientă
a chestiunilor noastre de interes şi atingerea unei publi-
ci t ăţ i europene largi” .
Text si mpl u: Cu alte 52,5 mi l i oane euro s-a i nsti tui t
un alt centru, care în colaborare strânsă cu Comisia
UE, Parlamentul UE, ON G-uri relevante şi o task force
15 http://www.eige.europa.eu.
” http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId= 732& l angI d=de.
de j urnal i ş ti i nf i uenţ ează pri n „ sensi bi l i zare” cu meto-

dele probate („ best practi ces” ) toate domeni i l e pol i ti ce
ş i ati tudi ni l e cet ăţ eni l or U E.
EI GE ş i FRA trezesc i mpresi a unor centre de acti -
vi ş ti cu i nterpretare exti nsă a mandatul ui lor. Sunt
dotate cu resurse financiare de o ordi ne de mărime
care nu l asă să apară nereal i st ă realizarea scopuri l or
cultural-revoluţionare în pri vi nţ a celor 500 milioane
de l ocui tori .
Axarea Parlamentului European şi a

Consiliului European pe gândirea LGBTI
Parl amentul European ş i aparatul european pro-
mulgă cu regularitate rezol uţ i i ş i legi care urmăresc
impunerea unei etici noi în domeniul sexualităţii şi fami-
liei. Cuvântul magic care garantează maj ori t ăţ i sol i de
se cheamă „ homofobie” . Ci ne votează contra este homo-
fob, rasist, sexist ş i , l a modul foarte general, un duşman
al drepturilor omul ui . Care politician se vrea stigmatizat
astfel? Câteva deci zi i mai recente în acest sens sunt:
Parl amentul UE
> Resol uti on on respect for human rights i n the Euro-
pean Uni on (A4-0223/ 1996 ş i 1999) . A ici, pri ntre
altele, toate statel e care mai au legi restri cti ve pri -
vind homosexualitatea sunt solicitate să l e schimbe.
> Resol uti on on w omen and f undamental i sm ( 13 mar-
ti e 2002, 2000/2174(INI)). Aici se exercită presiune
asupra statel or membre ş i a celor aspi rante pentru
legalizarea avortul ui provocat.
> Resol uti on on homophobi a i n Europe (P6_TA (2006)
0018),18.01.201617. Aici statel e sunt sol i ci tate să
” http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef = -//
ep//text + ta + p6-ta—2006-0018+ 0 + doc + xml + vO//en.
OJ
urmărească penal „ homofobia” ş i să controleze sta-

tel e pri n i nstanţ el e U E. „ Homofobia” se defineşte
ca „ frica iraţional ă ş i respingerea lesbienelor, homo-
sexualilor, bi sexual i l or ş i transsexual i l or” . „ Fri ci l e
iraţionale” trebui e deci incriminate.
> Resol uti on on the increase i n racist and homophobic
vi ol ence i n Europe, 15. 06. 2006“ .
> Resol uti on on the light against homophobia i n Europe

(2012-2657(RSP)) 24. 05. 2012.
„ Homofobia” se consi der ă di n nou egal ă rasismu-
l ui , xenofobiei ş i anti semi ti smul ui ş i Comisiei U E i se
sol i ci t ă să o combată. Discriminarea ar fi „ ascunsă
adesea înapoia justificărilor care se revendi că di n ordi -
nea publică, l i bertatea religioasă ş i dreptul la decizia
de conştiinţă” (ŞB). Rezoluţia exercită presiune asupra
statelor membre să legalizeze „ căsătoria” homosexual ă,
cu toate că acest domeni u se afl ă cu totul în afara com-
petenţ ei U E. Rezol uţ i a, pregătită de către intergrupul
LGBTI al Parl amentul ui Europei, a fost bi ci ui t ă prin
Parlament printr-o manevră de luare prin surprindere” .
Consi l i ul Europei '.

> Resolution on discrimination on the basis of sexual ori -
entation, 2010. Cerinţele sunt ca şi identice cu rezo-
luţiile Parlamentului UE împotriva homofobiei20.
> Rezoluţie asupra efectelor marketi ngul ui ş i ale reclamei
asupra egalităţii femeilor ş i bărbaţilor ( 2008/ 2038
[ I N I ] ) , 03. 09. 2008. Prezentarea de imagini „ stereo-
ti pe sexual ” (de ex., acti vi t ăţ i casni ce) în emi si uni
18 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//
ep//text + ta + p6-ta-2006-0273 + 0 + doc + xml + v0//en.
OJ wd
19 http://assembly. coe.int/Mainf . asp?link = /Documents/Adopte- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
dText/tal O/ERES 1 728.htm.

20 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//
ep//text + ta + p6-ta— 2008- 0401 + 0 + doc + xml + v0//de.
de publ i ci tate ale tel evi zi uni i ş i ale tuturor cel orl al te
mass-media, mai ales ale celor pentru ti neret, trebui e
împi edi cat ă , întrucât ar fi „ sexi ste” ş i „ degradante” 21.
Ca m ă suri supl i mentare pentru schi mbarea ati tu-

di ni l or cul tural e adânc înr ă dă ci nate, U E a decl arat l a
i ni ţ i ati va I LGA Europe data de 17 mai ca „ zi împotri va
homof obi ei ” l a ni vel european. A ceasta are un antece-

dent: l a 17 mai 1990, Organi zaţ i a M ondial ă a Sănătă-
ţii (OMS) a ş ters homosexualitatea di n codul ei de dia-
gonosti ce. Î n 2010, preş edi nţ i i Consi l i ul ui de M i ni ş tri
şi ai Parlamentului European ş i vicepreşedintele Di rec-
toratul ui General pentru Justi ţ i e au dat o decl araţ i e
comună care condamnă „ homof obi a” .
I ni ţ i atorul şi autorul unor articole numeroase pri-
vi nd drepturi l e omul ui î n cadrul U E, J.C. K rempach,
descrie organizaţia umbrel ă activă mondial ILGA astfel:
ILGA este un lobby i nternaţ i onal pentru drepturi l e homo-
sexual i l or care organi zează toate mari l e mani f estaţ i i
„ Gay Pri de” în j urul l umi i ş i urm ă reş te o agendă extre-
mi st ă (recunoaş terea integral ă a că să tori ei homosexuale
în toate ţă ri l e Pă mântul ui , drepturi de adopţ i e pentru
homosexuali, privilegii sociale care r ă spl ă tesc homosexu-
alitatea, legi căluş împotri va oponenţ i l or posi bi l i , precum
creştinii ş i musul mani i ). I n mod remarcabil, UN ECOSOC
a refuzat de mai mul te ori acredi tarea statutul ui de con-
si l i er autonumi tul ui „ grup l obby pentru drepturi l e omu-
lui” , întrucât mai mul ţ i di ntre membri săi au i nterveni t
pentru legalizarea pedosexual i t ăţ i i ” .
21 http://www.europeandignitywatch.org/de/day-to-day/detailfarti-
cle/ep-pressures-member-states-to-legalise-same-sex-marriage.html.
” http://www.turtl ebayandbeyond.org/20 1 1/homosexual i ty/the
- eu- l obbi es- i t sel f — on- gay - r i ght s- i s- i l ga- eur opean- unof f i ci al
-eu-agency/ Conferinţe l a 01.12.2011, 16.12.2011, 06.01.2012,
13.03.2012.
164 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
' Î ntâi UE, apoi lumea într eagă

Pentru a i mpune agenda LGBTI în statel e membre
şi ter ţ e, Grupul de l ucru pentru drepturile omul ui al zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
UE (COHOM = Working Party on Human Rights)23 a

promulgat în 8 i uni e 2010 un Catalog de mă suri pentru
promovarea ş i protejarea exercitării tuturor drepturi-
l or omul ui de către lesbiene, homosexual i , bi sexual i ş i
persoane transgender (Documentul 11179/10), denu-
mi t Tool ki t. Pentru a reconstrui ceva trebui e o trusă
de unel te pentru impunerea global ă a agendei LGBTI
de către grupul pentru drepturi l e omul ui al U E.
Documentul trebui e să contri bui e „ ca i nsti tuţ i i l e
U E, capitalele statelor membre ale U E, precum şi dele-
gaţiile, reprezentanţele ş i ambasadele UE să reacţio-
neze proactiv l a încălcarea drepturi l or omul ui ale per-
soanelor LGBTI ş i să poat ă contracara cauzel e lor
structural e” . „ Promovarea ş i protejarea drepturilor
omul ui ” se declară „ scop central al comer ţ ul ui exteri -
or al UE”, pentru realizarea căruia trebui e uti l i zate
„ i nstrumentel e financiare ale U E ” .
Grupul Drepturi l e Omul ui al Consi l i ul ui se va preocupa
pentru ca întrebă ri l e care vi zează persoane LGBTI să fie
l uate în considerare în mod sistematic de către mă suri l e
de pol i ti că externă ale UE ş i va supraveghea dezvoltarea
în acest domeni u; mai departe va răspândi activ acest
catalog de măsuri ş i va i nterveni pentru punerea sa în
aplicare de că tre statel e membre ale U E, serviciul extern
european, Comisia Europeană şi Parlamentul European” .
23 http://www.se2009.eu/en/meetings_news/2009/10/5/working_
party_on_human_r i ghts_cohom.html .
“ http://regi ster.consi l i um.europa.eu/serv l et/dri ver?l ang=DE
& typ =A dvanced& cmsi d = 639& ff_cote_document = 1 1 1 79/10& ff_ I
cote_dossi er_i nst = & f f _ti tre = & ff_ft_text = & f f _sous_cote_mati e-
wd zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
r e = & dd_dat e_document = & dd_dat e_r euni on = & dd_f t _da-
t e = & fc = regai sde& srm = 25& md = 100& ssf= date_document + -
desc& rc = 1& nr = 1& page= Detail.
I nstrumente operative (o sel ecţ i e): _
> Schimb de informaţii asupra practicilor probate zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
(„ best practi ces” );

> Transmi terea ambasadel or de susţ i nere;
> Facilitarea procurării de informaţii prin mijloacele
financiare di sponi bi l e;
> Promovarea efectului în exterior al organizaţiilor
locale ale persoanelor L GBTI , de ex., pri n orientarea
dezbaterilor şi seminarelor asupra întrebă ri l or perti-
nente cu includerea aspectelor şi lectorilor LGBTI.
Sprijinirea manifestărilor cul tural e, conf eri nţ el or sau
proiectelor sociale;
> Prezentarea propunerii ca raportori speciali ai ONU,
comisari speciali ai U E ş i reprezentanţ i corespunză-
tori ai Consi l i ul ui Europei , ai OSCE ş i ai organismelor
drepturilor omul ui regionale să se întâlnească în cadrul
vi zi tel or l or cu reprezentanţ i ai ONG-uri l or locale care
se mobi l i zează pentru promovarea ş i protejarea drep-
turi l or persoanelor L GBTI ;
> Apel l a grupurile locale să preia informaţii despre
si tuaţ i a LGBTI în rapoartel e l or al ternati ve pentru
mecanismele privind drepturi l e omul ui , precum orga-
ni smel e ONU;
> Inregistrarea acelor informaţii în documentaţ ii
care sunt uti l i zate în cadrul mecani smul ui verificării
generale cu regularitate de că tre Consi l i ul pentru
drepturile omul ui ;
> Colaborarea cu i nsti tuţ i i i nternaţ i onal e;
> Includerea membrilor societăţii civile în eveni-
mente colaterale, care se desf ăşoară în paralel cu reu-
ni uni l e organi zaţ i i l or mul ti l ateral e, pentru a procura
acolo audienţă chestiunilor de interes care privesc
drepturile omul ui ale LGBTI .
OSCE (Organizaţ ia pentru Securi tate şi Cooperare

în Europa), o f uzi une cuprinzând 56 de state europene,
central-asiatice şi nord-americane, întreţine un Ofîicefor
Democrati c I nsti tuti ons and Human Ri ghts (ODHI R).
A fost însărcinată în 2003 de că tre Consi l i ul de M i ni ş tri
al U E să se ocupe de agenda de antidiscriminare LGBTI.
Î n acest scop a fost consti tui t Tolerance and Non-Dis-
cri mi nati on Information System (TANDIS)25. TANDIS
este un punct de coordonare al reţ el ei mondi al e a acti -
vi ştilor LGBTI şi le pune l a dispozi ţie i nf ormaţ i a nece-
sar ă , pri ntre al tel e:
> informaţii de la instituţii specializateale statelor OSCE;

> pagini naţ i onal e cu i nf ormaţ i i asupra i ni ţ i ati vel or
naţionale, legislaţie, corporaţii specializate, statistici;
> pagini temati ce cu i nf ormaţ i i asupra temel or-chei e;
> rapoarte naţ i onal e şi rapoarte anuale ale organizaţi-
i l or guvernamentale.
Un asemenea raport naţional al TANDIS este rapor-

tul anual despre Hate Crimes i n the OSCE Region26. Î n
colaborare strânsă cu autorităţile de stat şi civil society
organi zati ons, deci ON G-uri L GB TI locale, se obţ i n în
cel e 56 de state membre ale OSCE date despre afirma-
ţ i i l e denigratoare.
Cum se defineşte hate cri me se afl ă de pe legislation-
l i ne a OSCE. Acolo se ci teş te:
Afirmaţiile denigratoare se deosebesc de celelalte infrac-
ţ i uni pri n moti vul f ă ptaş ul ui , care de obi cei nu joacă un
rol la argumentaţia elementelor esenţiale ale infracţiunii. ..
O afirmaţie denigratoare se extinde de la ameninţare…
până l a cri m ă ” .
25 http://tandi s.odi hr.pl /?p=about.

26 http://www.osce.org/odi hr/73636.
27 http://www.l egi sl ati onl i ne.org/topi cs/topi c/4.
V I . AXAREA UNIUNII EUROPENE PE GANDIREA GENDER 167
Pentru a consi dera o faptă af i rmaţ i e denigratoare

nu trebui e dovedi t că „ ura” a fost cauza, trebui e mai
curând stabi l i t că „ i nf racţ i unea a fost comi să ş i că moti -
vul a fost o formă de prejudecată (bi as)” .
Pentru înregi strarea ca „ i nci dent moti vat de ur ă ”
în raportul anual este suficientă o „ manifestare de i nto-
l eranţă ” , întrucât aceasta reprezi nt ă indicii ale „ mode-
l el or de escaladare a vi ol enţ ei ” .
Pri n urmare, aici nu mai este vorba despre i nf racţ i -
uni constatabi l e în mod obi ecti v, de care ori ce om este
protejat pri n legi general val abi l e, ci despre urm ă ri rea
penal ă pentru moti ve de manifestări al e i ntol eranţ ei .
A cestea sunt anunţ ate autori t ăţ i l or de stat chi ar de
că tre cei afectaţi ş i au acces f ără ni ci o examinare în ra-
portul anual al OSCE.
I n raportul di n 2009, 19 ţă ri au f urni zat informaţii.
M ă ri mea ecartul ui numă rul ui cazuri l or anunţ ate este
foarte di f eri t ă : Portugal i a anunţă un caz, Germani a — zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
164, Suedi a — 1.060 ş i M area Bri tani e — 4. 805. Cum se

OJ usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
expl i că faptul că tocmai o ţ ar ă ca M area Bri tani e, care

duce o pol i ti că de anti di scri mi nare radi cal ă , a consem-
nat de l a di stanţă cel e mai mul te del i cte de ură?
Cum trebui e deci eval uate averti smentel e l ui Vladi-

mi r Bukovski , experi mentat în ale comuni smul ui ? Nu
este ni ci pe departe singurul care deplânge un „ deficit
democrati c i ncurabi l ” al U ni uni i Europene, îndeosebi
în legătură cu gesti onarea cri zei financiare europene.
N e ocupă m aici numai cu aspi raţ i i l e U ni uni i Europene
de a i mpune omul gender nou ş i de a demonta că să to-
ri a ş i familia. Î n acest scop, U E uti l i zeaz ă toate mijloa-
cele instituţ ionale, financiare şi cul tural e.
Este probabil că mul te ţări aspiră l a aderarea l a UE,
în pri mul rând pe baza punctel or de vedere economi ce.
REVOLUTIA SEXUALE. GLOBALA
M ul te ţă ri s-ar putea să nu fi conş ti enti zat faptul că

pentru avantaje economi ce eventual e trebui e să pl ă-
tească cu pr ă buş i rea ordi ni i val ori i . I n pri vi nţ a cri zei
datoriilor U E, şi avantajele economice au devenit incerte.
S-ar putea ca efectele negati ve ale ambelor procese — I
dereglarea pi eţ el or financiare ş i dereglarea normel or

sexuale — să se consol i deze reci proc ş i să conducă l a o
destabi l i zare pol i ti că a Europei .

VI I . REVOLUTI A GENDER LA BAZA
Lucrurile pot fi eliberate de legi stranii sau întâmpl ătoare,

dar nu de legilepropriilor lor naturi. Dacă se vrea, se poate
elibera un tigru de barele lui din gratii, dar nu de dungile lui.
Nu încerca să eliberezi o cămil ă de povara cocoaşei ei, dacă
nu vrei să ri şti s-o lipseşti de demnitatea ei! Nu o face pe
demagogul care aleargă împrejur şi incită triunghiuri să
evadeze di n temni ţ a cel or trei l aturi ale l or! Evadând di n cele
trei laturi ale lor, viaţa lor sfârşeşte jalnic.
K ei th Chestertonl
Pachetul gender
Gender—mai nstreami ng este scopul pri ori tar al poli-
ti ci i pe toate pl anuri l e. Concomi tent, cet ăţ eanul nu
prea ş ti e ce înseamn ă termenul — un proces strani u în
societăţile democratice.
Pare a fi vorba mai întâi despre anul area unor di s-
criminări ale femeii, persi stente încă pri n „ pol i ti ca de
egalitate între sexe” . I n ul ti mi i ci nci sprezece ani au
fost utilizaţi însărcinaţi cu egalitatea în toate planurile
societăţii, care au misiunea de a deplasa raportul di ntre
sexe în favoarea femeii, de a di zol va rol uri l e de bărbat
ş i femeie „ stereoti pe” ş i „ sexi ste” ş i de a l upta pentru
o „ împuterni ci re” (empowerment) a femeii pri n si stem
de cote. Ca în Franţa, şi în Germania trebuie dobândită
o rată de participare legal ă a femeilor în consiliile şi pre-
zi di i l e întrepri nderi l or comerciale. Aceasta se justifică
prin impunerea „ egalităţii substanţ i al e” a bărbaţilor
ş i femeilor.
1 Gilbert K ei th CHESTERTON, Orthodoxi e, Kisslegg 2011, 86 ş .u.
Dar în cazul gender-mai nstreami ng-ul ui este vorba

despre mai mul t decât egalitatea femeilor ş i bărbaţilor,
este vorba despre crearea egal i t ăţ i i pri n „ demontarea”
i erarhi ei bi pol are a sexelor, pentru a ajunge l a o di ver-
si tate sexual ă echi val ent ă ş i egal ă în drepturi 2.
Pachetul ui gender îi apar ţ i n:

> egalitatea compl et ă , chi ar paritatea di ntre bărbat şi
femeie;
> dizolvarea i denti t ăţ i i de gen di ntre bărbat şi femeie;
> combaterea normati vi t ăţ i i heterosexual e, adică egali-
tatea j uri di că ş i soci al ă compl et ă , chi ar privilegie-
rea tuturor formelor de vi aţă neheterosexuale;
> avortul provocat ca „ drept al omul ui ” , ambal at ca
drepturi reproducti ve;
> sexualizarea copiilor ş i ti neri l or pri n l ecţ i i despre
sex ca di sci pl i nă obl i gatori e;
> pri varea materi al ă ş i sărăcirea familiei.
Pol i ti ca ş i numeroase asocieri de i nterese se afl ă în

f ronturi diferite, dar colaborează strâns. Rar se va găsi
l a o mandatat ă cu egalitatea vreo del i mi tare de „ drep-
tul ” l a avort provocat sau de mi şcarea LGBTI 3. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
2 Das Gender-Manifest, ed. Genderbiiro Berl i n (www.genderde)

ş i GenderForum Berl i n (www.genderforum-berlin.de). Semnatari:
Dr. Regina Frey, Dr. Jutta Hartmann, Andreas H ei l mann, Thomas
Kugler, Stephani e Nordt, Sandra Smykalla. Downloadarea M ani -
f estul ui : http://www.Gender-M ai nstreami ng.org/mani f est.
3 O excepţie este Monika Ebelig, care în 2011 şi-a pierdut funcţia
de mandatată cu egalitatea l a Goslar, pentru că a i nterveni t ş i pentru
băieţi şi bărbaţi defavorizaţi. La începutul lunii mai 2012, AStA
Facul t ăţ i i Georg-Si mon-Ohm di n Ni i rnberg a încercat să împi edi ce
o conferinţă a doamnei Ebel i ng di n cauza cri ti ci i ei l a adresa femi-
ni smul ui , ceea ce însă nu s-a reu ş i t (http://ef .magazi n.de/2012/05/
04/ 3516- hochschul e- nuer nber g- r edef r ei hei t - f uer - moni k a- ebe-
l i ng-durchgesetzt). Altfel, l a Uni versi tatea Tri er: acolo, renumi tul ui
VI I . REVOLUTIA GENDER LA BAZA . zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 171
I mplementarea politică
a gender-mainstreaming-ului (GM )
Revoluţ ia top-down a început sus de tot ş i a ajuns
între timp în structura de fineţe a societăţii. I ată eta-
pele cele mai impor tante:
1985 Cea de a I I I -a Conferinţă mondială a femeilor de la

Nairobi: GM este prezentat ca strategie politică.
1994 Suedia: GM este introdus pe toate planurile politice.
1995 Cea de a I V-a Conferinţă mondială a femeilor la
Peking: noţiunea gender-mainstreaming este impusă
ş i aleasă ca principiu că l ă uzitor al ONU. Platforma
de acţiune de la Peking este semnată de 189 de state.
Justi ţ ia sexelor este declarată elementul constitu-
tiv al democraţiei şi toate statele sunt obligate la o
politică de stat a femeilor ş i sexelor.
Norvegia face GM tema transversală a tuturor minis-
terelor.
Comisia Europeană publică Pr imul raport de pro-
gres asupr a GM .
Ancorarea GM în liniile directoare ale pr incipiului
politic de coordonare a for ţelor de muncă ale U E.
1999 I ntrarea în vigoare a Acor dului de la Amsterdam.
Art. 2 ş i 3 ale contr actului UE obligă statele la o
politică activă de egalitate.
Î n Germania GM devine prin decizie de Cabinet „prin-
cipiul că l ă uzitor ş i tema transversală ale politicii”.
istoric militar israelian M artin van Creveld i-a fost anulată vizita la
presiunea AStA, pentru că a analizat rolul femeilor în contextul r ăzbo-
iului într-o manier ă care nu este agreată de ideologii gender femini ş ti.
A se vedea în acest sens Scrisoarea deschisă a prof. Gerhard Amendt:
http://ef.magazin.de/ 2011/1/04/3255-offener-brief-von-professor-ger-
hard-amendt-an-die-univer sitaet-trier-neues-im-fall-van-creveld.
REVOLUTI A SEXUALA GLOBALA
Deci zi a de Cabi net pentru formarea „Grupului de

lucru inter minister ial (I M AGM )” în M inister ul
pentr u Familii, Senior i, Femei ş i T iner et.
Guver nele provinciale din Saxonia-Anhalt, M eck-
lenburg-Pomerania I nferioar ă ş i Renania-Palati-
nat pun în aplicare GM în administraţia provincială.
2001 I naugurarea I nstitutului Gender (GI SA) în Saxo-
nia-Anhalt.
2001 Senatul din Hamburg decide introducerea ş i pune-
r ea în aplicare a str ategiei GM .
Senatul din Br ema decide puner ea în aplicare a
M G în toate domeniile politicii.
2003 Deschider ea Centrului de Competenţă Gender la
Univer sitatea H umboldt din Berlin. Conform con—
tractului de coaliţie al Guvernului roşu-verde, este
sar cina CCG de „a spr ij ini GM în toate domeniile
politicii, a ini ţ ia cer cetar ea, a regrupa cunoaş ter ea
ş i a forma exper ţi ş i experte”.
2004 Guver nul de stat din Saxonia decide GM ca princi-
piu că l ă uzitor pentru impuner ea egalit ăţ ii de ş anse
a bărbaţilor ş i femeilor în toate planur ile politicii.
2004 Î n contractul de coaliţie al CDU, CSU şi SPD se
stabileş te: „V r em să înt ă r im competenţ a G M ”.
2007 Proiectul „Aspecte gender în perfecţionare” trebuie
să fie integrat de că tr e GM ca tem ă tr ansver sal ă în
ofertele de perfecţionare ale Federaţiei. Strategia
Gender-Budgeting-ului va fi decisă.
2010 Î n contractul decoaliţie(SPD / Verzii, august 2010)
I
de la Dusseldor f se decide „Planul de acţ iune împo-

tr iva homofobiei”.
VI I . REVOLUTIA GENDER LA BAZA
M anifestul gender
M anifestul gender4 al unei reţele a activistelor gen-
der academice din Germania denot ă cât de departe a
pătruns demenţa aparent inexistentei identităţi de
gen a bărbatului ş i femeii în politica social ă . Gender
M anifest-ul publicat în 2006 pr iveş te „asigurarea cali-
t ăţ ii în formarea ş i consilier ea or ientat ă gender ”. Spre
mirarea autoarelor, aceasta a luat o amploare „care în
1990 er a de neconceput”. „Consultantele, instr uctoa-
rele ş i antr enor ii câş tigă ast ă zi bani [mul ţ i] pr in edu-
carea şi consilierea instituţiilor de tot felul în chesti-
uni gender ”.
Aici se lovesc de „Gender Paradox”, care după Judith
Butler este numai un stadiu de tranziţie până la dizol-
varea complet ă a identit ăţ ii de gen polare: faptul că
gender -mainstr eaming-ul este încă vândut de politică
drept mai mult decât „egalitatea” femeilor faţă de băr-
baţi. Această înţelegeregenerală a GM se menţine, întru-
cât poate conta pe acceptarea publică. Î n 150 de ani de
lupt ă pentr u emancipar ea femeilor ne-am obi ş nuit că
bărbaţii sunt făptaşi ş i femeile victime pe care statul
tr ebuie să le ajute în pr ivinţ a dr ept ăţ ii. Este adevă r at
că astfel r obinetele de bani publici se deschid, dar cu
pr eţ ul „afirmării dualit ăţ ii sexuale” , a cărei distr uger e
este obiectivul propriu zis al gender -ului. Î n Gender
M anifest, „ier ar hia pr edominant ă a sexelor, care, de
exemplu, leagă un corp calificat ca feminin de caracte-
r istici de per sonalitate ş i modele compor tamentale
clasificate ca feminine, pr ecum ş i o dor inţă îndr eptat ă
în mod necesar asupra bărbaţilor află... o critică fun-
damentală. .. Aceasta se bazează pe observaţia că pot fi
distinseo multitudinede sexe socialeşi modalităţi dintre
“* Das Gender-M anifest.

cele mai variate ale dori nţ ei , precum ş i că ş i „ sexul bi o-

logic” este un produs al construcţiilor socio-culturale” 5.
El evel e doci l e ale l ui Butl er spun deci : un corp nu este
f emi ni n, aceasta este doar o „ construcţ i e soci o-cul tu-
ral ă ” . Î n ni ci un caz de aici nu pot fi deduse caracteris-
ti ci de personal i tate sau moduri comportamental e ş i
chiar del oc râvnirea cel ui l al t sex. N u exi st ă două, există
mai mul te sexe6.
Astfel, paradoxul se rezol v ă practi c: sub pretextul
egal i t ăţ i i în drepturi ş i a egal i t ăţ i i se fabrică tot mai
mul t ă pari tate între bă rbaţ i ş i femei, până când deose-
bi rea între sexe devi ne i mpercepti bi l ă .
Semnatari i M ani f estul ui Gender nu î ş i ascund sco-
puri l e: Using Gender to undo Gender: a uti l i za gender
pentru a domi na gender — sună parola. Este vorba des-
pre „ depăş i rea ordi ni i i nj uste a soci et ăţ i i ş i ierarhiei

sexelor” pri n „ demontarea” lor. Acesteia i se opun „ ipo-
teze teoreti ce de zi cu zi sau curente socio-biologice
determi ni ste” , care men ţ i n „ f actori predi scursi vi , ca,
de ex., determi narea di vi nă sau stabi l i rea geneti că ” .
Paradisul l i bert ăţ i i compl ete este descri s de că tre sem-
natari astfel: „ o mul ti tudi ne a sexel or echi val ent ă per-
sonal i zabi l ă individual ş i cu drepturi egale ş i o renego-
ciere asoci ati v ă ş i sol i dar ă a raporturi l or sexelor. Unde
a fost dualitate sexual ă, trebuie să fie diversitate sexu a' ” OJ
Text si mpl u: Ci ne este deci de părere că ar exi sta o

determi nare di vi nă a bă rbatul ui ş i femeii este un fun-
damentalist religios ş i ci ne aârmă că ar juca un rol că
5 Das Gender Manifest, 3.

6 Pentru di f erenţ a i nel uctabi l ă a genuri l or, compar ă Dori s BIS-
HOF-KOHLER, Von Natur aus anders. Die Psychologie der Geschlechtsun-
terschiede, Stuttgart 2002/2006; Louann BRIZENDINE, Das wei bl i che
Gehi rn. Warum Frauen anders si nd al s M ă nner, Hamburg 2007;
Lise ELIOT, Wie verschi eden si nd Si e? D i e Gehi rnentwi ckl ung bei
M ădchen und Jungen, Berl i n 2010.
VII. REVOLUTIA GENDER LA BAZA _. 175
fiecare celul ă a corpului este definită genetic masculină

şi feminină şi că creierul bărbaţilor şi femeilor prezi nt ă
deosebi ri substanţ i al e este un f undamental i st biolo-
gist sexi st ş i astfel un subi ect peri cul os, osti l l i bert ăţ i i .
Consiliul German de Etică şi cel de-al treilea sex

O victorie de etapă i mportant ă este luarea de pozi -
ţie a Consiliului Etic German pronunţată în 2012 asupra
intersexualit ăţ ii. Procesul este un exemplu de paradă
pentru si nergi smul reţ el el or i nternaţ i onal e în i mpu-
nerea revol uţ i ei cul tural e.
UN—Committeeon the El i mi nati on of Di scri mi nati on
against Women (CEDAW — Comitetul pentru Eliminarea
Discriminării Femeilor) sol i ci t ă guvernelor statel or

membre rapoarte asupra temel or preti nse de CEDAW,
pentru a fi publ i cate drept CEDAW Country Reports.
I n 2010, CEDAW s-a i nteresat de rel aţ i a statel or mem-
bre ale ONU cu persoanele intersexuale ş i transsexuale7.
Guvernul ui Federal i s-a cerut de că tre CEDAW „ să
intervină într-un dialog cu organi zaţ i i neguvernamen-
tale ale oameni l or i ntersexual i ş i transsexuali, pentru
a obţ ine o înţelegere mai bună a problemelor lor de
i nteres, pentru a întrepri nde mă suri eficiente pentru
protejarea drepturilor lor ş i pentru a prezenta un raport
scris asupra i mpl ement ă ri i m ă suri l or l uate” . Guver-
nul Federal a răspuns acestei sol d
Consiliul de Etică German cu o luare de pozi ţie.
" Transsexualitatea este o alterare a identit ăţ ii sexuale în cazul
univocităţii sexuale biologice. Ea este menţ i onat ă în Lista de dia-
gnostice of i ci al ă ca mal adi e psi hi că (I GD-10). I ntersexual i tatea de-
semneaz ă oameni cu o ambi gui tate biologică a caracteri sti ci l or se-
xuale, denumi t ă anteri or hermafroditism sau hi bri zi .
8 Scrisoarea di n 20.12.2010 a l ui A nnette Schavan, mi ni stru al
educaţiei ş i cercetării, ş i Phi l i pp Rosler, mi ni stru al să nă t ăţ i i , că tre
preşedintele Consilului German de Etică, Prof. Dr. Eduard Schmidt-
J ortzi g.
Consiliul de Etică a interogat doi ani la rând 200

di ntre cei vi zaţ i ş i 30 de oameni de ş ti i nţă şi a prezen-
tat la 23 februarie 2012 luarea de pozi ţ i e asupra i nter-
sexualităţii. A ajuns la rezul tatel e următoare:
1. Consiliul de Etică utilizează pentru denumirea ambi-

gui t ăţ i i biologice a sexul ui noţ i unea de diferences of
sex development (DSD) pentru a evi ta „ o atribuire
în sensul de maladie sau alterare” ş i pentru a l ăsa
deschis subi ectul dacă „ este vorba despre un al trei-
lea sex” .
. Consi l i ul de Eti că consideră „ o intervenţie nejustifi-
cată în dreptul personalităţii şi în dreptul l a trata-
ment eg ” , când oameni cu DSD sunt constrânş i a
se încadra în registrul de stare civil ă în categoria
masculin sau feminin. Di n acest motiv trebuie i ntro-
dusă şi categoria „ altfel” . Dar până l a o anumită vâr—
st ă nu ar trebui efectuată niciun fel de înscriere şi
înscri erea ar trebui să poat ă fi modificată ori când.
. Oamenilor cu un „ alt sex” ar trebui , după părerea
Consi l i ul ui de Eti că , să l i se ofere dreptul asupra
unui parteneriat de vi aţă înregistrat, care până în
prezent este posibil numai partenerilor de acelaşi
sex. „ O parte a Consi l i ul ui de Eti că propune să l i se
deschidă dincolo de aceasta şi posibilitatea încheie-
ri i că să tori ei ” .
. Ul ti ma frază a luării de pozi ţ i e sună astfel: „ Ar tre-
bui verificat dacă o înregistrare a sexului în regis-
trul stării civile mai este necesară în general” .
Consi l i ul de Etică German construi eş te deci un „ al

trei l ea sex” pentru a satisface necesităţile a circa 8. 000 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
9 www.ethikrat.org/dateien/pdf/stellungnahme-intersexuali taet.
pdf.
de oameni al e căror caracteri sti ci sexual e sunt ambi-

gue“ ). Dacă Guvernul Federal urmeaz ă recomandarea,
în vi i tor pe formulare se va putea alege între „ mascu-
l i n” , „ f emi ni n” ş i „ al tf el ” , ceea ce i-ar putea i ri ta pe
ceilal ţi 80. 000. 000 de locuitori — exact acea „ ambiguiza-
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB I
r e” ş i „ i ncerti tudi ne” a i denti t ăţ i i sexual e heterosexu-

ale l a care aspi r ă acti vi ş ti i gender.
Un mijloc al demontării este eti ca de si tuaţ i e: cazuri
extreme care provoacă mi l a devi n di rectorul deci zi i l or
de principiu etice, care prăbuşesc ordinea valorilor între-
gii soci et ăţ i . Este, f ără dubi u, o soartă aspr ă pentru un
om ş i pă ri nţ i i să i , când exi st ă o anomal i e a caracteri s-
ti ci l or sexuale biologice, iar omul nu ş ti e dacă este băr-
bat sau femeie. A că uta uş urarea adecvat ă a si tuaţ i ei
de viaţă a acestor oameni este îndrept ăţ i t. Dar de ce
este ati nsă ierarhia bipolară a sexelor, pe care se bazează
soci etatea, pentru a amel i ora aparent si tuaţ i a a 0,01%
di n popul aţ i e ş i pentru a îndepl i ni dori nţ el e tuturor
minorităţilor organi zate, pe care l e i nstrumental i zează
acest grup? Dacă pentru câteva mi i de oameni a nu
avea o i denti tate sexual ă uni vocă este o soartă gravă,
atunci de ce se preti nde demontarea i denti t ăţ i l or băr-
batul ui ş i femeii ca remedi u?
Când va exista un „ al trei l ea sex ” , că rui a di n moti ve
de „ dreptate a sexel or” nu i se poate ref uza dreptul l a
c ă să tori e ş i atunci ni ci „ dreptul l a copi l ” , atunci în
întreaga mul ti tudi ne bi zar ă a sexel or vor exi sta mul te
alte i denti t ăţ i sexuale, care vor fi revendicate de că tre
„ cel ălalt sex” pentru si ne.
Balonul CEDAW ş i -a ati ns scopul! Echi pa victorioasă
se compune di n CEDAW, Guvernul Federal, membri i
Consiliului de Eti că numi ţ i de că tre acesta ş i ONG-uri
ale acti vi ş ti l or.
10 Aceasta este esti marea Guvernului Federal. Organizaţiile de

i nterese vorbesc despre cifre cu mul t mai mari .
Societatea se genderi zează

Ori unde pri veş ti , pol i ti că , mass-medi a, uni versi tate,
f undaţ i i , j usti ţ i e, economi e, grădini ţă, creşă, gender este
calea progresului postmodern, gender este ideologia

domi nant ă căreia ni meni nu i se mai poate opune f ără
a fi marginalizat ş i def ăimat. Ni meni nu îndr ă zneş te
să supună ideologia gender unui „ test de stres” în pri -
vi nţ a consecinţelor şi perti nenţ ei ei viitoare. Mai mul t
decât atât, fiecare lege este verificată cu ajutorul gender
budgeting asupra faptului dacă poate contri bui l a trans-
formarea gender-ul ui în mai nstream. I ntr-un înscri s
al Senatul ui di n Berl i n se spune: „ I ntroducerea decurge
top-down, adică vârful pol i ti c al unei organizaţii se recu-
noaş te pentru i ntroducerea GM ş i deci de cum se con-
duc ş i eval uează procesele” 11.
I n mai puţ i n de două decenii gender-mai nstreami ng
a deveni t ideologia domi nant ă , căreia trebui e să -i fie
mani f estat ă l oi al i tate. Ci ne adresează întrebă ri este
redus l a t ă cere cu repro ş ul „ di scri mi n ă ri i ” . Ci ne parti -
ci pă avanseaz ă . Est e recompensat cu bani , cari er ă ,
parti ci pare l a putere, vânt medi ati c di n spate.
I nsti tuţ i i l e ş i organi zaţ i i l e numi te în conti nuare
sunt selectate aleator. Dar pozi ţionarea lor în societate
denot ă că nu este vorba despre grupuri marginale radi -
cale, ci despre faptul că mai nstreami ng a reuş i t într-
adevăr în mai puţ i n de două decenii.
Ori entarea pol i ti ci i că tre agenda L GB TI , care l a
trecerea mileniului era f ormul at ă mai degrabă reţ i nut
ş i mascat ă de termeni i egal i tate, pari tate ş i l i bertatea
“ Conf eri nţă de presă a admi ni straţ i ei senatul ui di n Berl i n

pentru economi e, tehnol ogi e ş i f emei : Def i ni ti onen der Begriffe
GM/Gender Budgeti ng, ci tat de Gunter BERTRAM, Gender—Main-
streami ng, das unbekannte Wesen, în MHR M i ttei l ungen des Ham-
burgi schen Ri chterverei ns, Nr. 1/2011, 15.03.2011.
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
de alegere, se conver teş te dup ă zece ani î n contr actel e

de coali ţie în strategii socio-politice deschise. Astfel se
întâmpl ă î n contractul de coali ţie al Partidului Social-
Democrat al Germaniei şi alianţa 90 / Verzii pentru Rena- I
nia de Nord-Westfalia din august 2010” . Acolo se spune:

Suntem pentru o Renanie de Nor d-Westfal i a tol er ant ă — OJ
l esbi enel e, homosexual i i , bisexualii şi tr ansgender i i sunt

n ă scute/n ă scu ţ i liberi şi egali în demni tate şi dr ept ur i ...
Reducer ea discriminării va fi în noul Guver n provincial o
chestiune tr ansver sal ă . Egal i tatea compl et ă a parteneri-
atelor de viaţă înr egi str ate cu c ă să tor i a va fi tr anspusă
de îndat ă în legislaţia regional ă. L a nivel federal vom in-
ter veni pentru egalitatea compl et ă a parteneriatelor de
vi a ţă , îndeosebi în dr eptul fiscal şi în dr eptul adop ţ i ei ,
pentru deschi der ea c ă să tor i ei şi art. 3 al Consti tu ţ i ei
pentru i nser ar ea car acter i sti ci i „ i denti tate sexual ă” .
Vom emite un plan de acţiune contr a homofobi ei pentru
lesbiene, homosexuali, bisexuali şi transgenderi. Î n Rena-
nia de Nor d-Westfal i a exi st ă o multitudine de organizaţii
neguvernamentale L GBTI munca asociaţiilor în
domeniul pr omovar ea accept ă r i i comi ng out (etc.)
vrem să dot ă m cu mijloace suficiente. Vom fi nanţ a îngri-
jirea vârstnicilor şi munca de tineret a lesbienelor şi homo-
sexualilor di n r esor tul bugetar cor espunză tor . Suntem
de acor d c ă tinerii necesi t ă un aj utor special pentru dez-
voltarea i denti t ăţ i i l or î n şcoal ă şi or gani za ţ i i de ti ner et.
Asigur ăm aceasta prin luarea în considerare în garanta-
r ea pr oi ectel or „ Şcoala f ă r ă homof obi e” , a pr oi ectul ui
provincial „ SchL auNRW” 13 şi r eadmi ter ea manualului
„ A gesti ona di ver si tatea: orientare sexual ă şi di ver si tate
în educa ţ i e şi consi l i er e” .
12 La 13 mai 2012, Hannelore Kr aft a reuşit o victorie electoral ă

remarcabil ă. I n edi ţ i a nouă a contr actul ui de coali ţie r o ş u-ver de,
agenda L GB T I nu est e cupr i nsă . Est e de pr esupus c ă aceasta nu
i ndi c ă o schimbare de or di n senzor i al , ci de evitare a publicităţii.
13 Joc de cuvinte pentru „ Renania de Nor d-Westfal i a: H omo-
Lesbi şireată” (n. tr ad.).
Proiectul pri vi nd pl anul de acţiune pentru modifi-

carea ati tudi ni i de bază a populaţiei în domeniul sexu-
alităţii a fost înai ntat ca Plan Naţ i onal de A cţ i une con-
tra Homofobiei Bundestag-ului de că tre facţiunea Ali-
anţ a 90 / Verzii deja în i uni e 2009 (I mpri mat 16/ 13394)
(cf. cap. X, p. 285). zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Nu este vorba despre o promovare a căsătoriei ş i

familiei, în sensul prevăzut de Constituţie. I n schimb
trebuie exti ns art. 3.3. al Constituţiei despre noţiunea
de „ ori entare sexual ă” drept cri teri u de excl udere pen-
tru discriminare. Dacă aceasta reuşeşte, toţ i paşii urmă -
tori pentru r ă sturnarea normel or sexuale vor putea fi
forţaţi pe cale juridică OJ — pe seama dreptul ui de educa-
ţ i e al părinţilor, a libertăţilor civile ale drepturilor fun-
damentale, îndeosebi a libertăţii religioase.
Ideologizarea ş ti i nţ ei
Ceea ce înainte era „ materialismul dialectic” la facul-
tăţile di n RDG este astăzi ideologia gender în l ăcaşurile
de educaţie ale generaţiei ti nere academice, care se
pregăteşte pentru preluarea funcţiilor de conducere în
această societate.
Prof. dr. M i chael Bock, de l a Catedra de cri mi nol o-
gie a Universităţii Mainz, a fost mustrat oficial în februa-
ri e 2007 de către şefii săi di n cauza unui articol cri ti c
referitor la gender-mainstreaming şi feminism. Î n cazul
publicării a fost ameninţat cu consecinţe disciplinare
şi penale. Nu a avut voie să spună următoarele:
Gender-mai nstreami ng se deosebeşte de pol i ti ca pentru
femei pri n aceea că aspectul gender trebui e să pătrundă
toate domeni i l e pol i ti ci i în toate acţ i uni l e individuale…
Pretenţ i a de a „ axa pe gândire” o societate în acest mod
atotcupri nză tor pri ntr-un pri nci pi u constructiv uni tar al
pol i ti ci i ne este cunoscută de l a regimurile totalitare ale
VII. REVOLUTIA GENDER LA BAZA ._. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 181
secolului al XX—lea. Este vorba de a aduce efectiv pe axa

de gândire a politicii de reînnoi re respective nu numai
aparatul de stat în întregi me, ci ş i asoci aţ i i ş i al te gru-
puri sociale. Voinţa neapărată de a subordona întreaga
realitate social ă unui principiu unitar respectiv de a o
penetra astfel este moti vul pentru care asemenea regi-
muri sunt numi te „ total i tare” . Ea desemnează contrastul
extrem faţă de o concepţie de stat liberal ă conform căreia
oamenii se pot desf ăşura de-a dreptul liber, până l a l i mi -
tele prin care statul garantează libertatea celorlal ţi.
La facultăţi şi universit ăţ i a fost stabi l i t ă ferm spe-
cialitatea Studi i gender: Este o piaţă de locuri de muncă
în pl i nă expansi une ş i
probabil singura disciplină a ş ti i nţ el or umani ste care se
poate bucura de o creştere a solicitării de locuri de muncă .
La universităţile germane există până în prezent 29 de
i nsti tute pentru studi i gender şi predarea gender nu are
loc numai l a i nsti tutel e înf i i nţ ate anume pentru aceasta.
Este stabi l i t ă ferm ş i extinsă mul t peste toate grani ţele
de specialitate l a toate catedrele de ş ti i nţ e umani ste, mai
ales ale celor de sociologie, ştiinţe politice, istorie şi ş ti i nţ e
literare“ .
„ Reţeaua de cercetare a femeii din Renania de Nord-
Westfalia” (NRW) solicită integrarea conţinuturilor de
predare asupra cercetării si tuaţ i ei femeii ş i genurilor,
precum şi a tuturor specialităţilor de studiu, o „ revizie
canonică” de l a ştiinţele literare până l a ş ti i nţ a agricol ă.
Lucrările de examen trebui e susţ i nute de cei care stu-
diază, de cei care nu mai au dreptul de a fi studenţ i ,
într-un limbaj sexual corect, al tmi nteri : resti tui re, cu
menţiunea de a se rescrie corect politic.
Toate ti puri l e de practi ci sexual e sunt cercetate l a
uni versi t ăţ i de către cei care le practică ş i transpuse în
“ Ferdi nand KRAUS, „ Femi ni sti nnen erforschen si ch sel bst” , în
Handelsblatt (19.09.2007).
concepte strategice pentru modificarea societăţii. M ul ţ i

cercet ă tori ai gender-ul ui ş i bi zarul ui nu fac un secret
di n faptul că obi ectul cercetării corespunde i nteresel or
l or sexuale. Cercet ă tori i excentri cul ui se preocupă deci
„ ş ti i nţ i f i c” de ei înş i ş i , mai preci s, cu scena def i ni t ă de
identit ăţile şi practicile lor sexuale. Robert Bauer conec-
teaz ă pagina pri nci pal ă a Uni versi t ăţ i i Hamburg cu
pagina l ui pri vat ă , în care se prezi nt ă ca „ trans-om BDS
bizar/homosexual nemonogam” . BDSM înseamnă robie,
di sci pl i nă , sado-maso. Bauer, care până acum câţ i va ani
se numea Birgit, a f ăcut deci o profesiune de credi nţă
— f i nanţ at ă de stat — di n cercetarea i denti t ăţ i i sexuale
şi a preferinţelor sale” 15.
La Uni versi tatea Hamburg a avut loc în 2011 o con-
ferinţă circulară cu tema Dincolo de frontierele sexuale,
organi zat ă de AStAlG. A colo, Benno Gammerl a confe-
renţ i at despre „ Denunţ uri de contact: conflict de homo-
sexuali ş i hi permascul i ni tate” .
Î ntr-o ofertă de l ocuri de muncă a Uni versi t ăţ i i
Tehni ce di n M unchen di n 2009 sună mai respectabi l .
Pentru rectorat se caut ă referent/ă pentru consul tanţă
gender cu această înş ti i nţ are:
O strategie esenţ i al ă a Universit ăţii Tehnice Munchen
este de a deveni până în 2011 uni versi tatea tehni că cea
mai filo-feminină din Germania. Postul nou care urmează
a fi creat participă în mod esenţ i al l a îndepl i ni rea acestei
strategi i ş i este atri bui t vi cepreş edi ntei Uni versi t ăţ i i
Tehni ce M unchen.
» Dezvoltarea unui concept de consultanţă gender speciflc
învăţământului superior cu următoarele puncte unghiulare:
> consul tanţă gender în înv ăţă mânt;
> consul tan ţă în i mpl ementarea gender-mai nstreami ng—
ul ui ;
15 Ferdi nand KRAUS.

16 http://agqueerstudi es.de/prog'ramm.
VI I . REVOLUTIA GENDER LA BAZA _.
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 183
> sensibilizarea şi calificarea membrilor universitari pen-

tru aplicarea pri nci pi ul ui gender-mainstreaming în prac-
ti ca de lucru coti di ană ;
> consilierea facultăţilor, aşezămintelor şi membrilor facul-
t ăţ i l or pri vi tor l a întrebă ri asupra egalităţii între femei
şi bă rbaţ i ;
> efectuarea de anal i ze gender ş i executarea organiza-
torică a măsurilor.
Studi i gender; cercetarea asupra si tuaţ i ei femeilor şi
sexelor; studi i sexologice transdisciplinare, studi i asu-
pra bizarului sunt tăbli ţele indicatoare de pe uşile f ău-
ri tori l or de cadre gender uni versi tare. Ceea ce f ăcuse
Şcoala de l a Frankfurt ca program, şi anume i nstru-
mental i zarea ş ti i nţ ei pentru subversi unea ordi ni i soci-
ale existente, a devenit ast ă zi normalitate. Se renunţă
l a idealul înalt al obligativit ăţii ş ti i nţ ei l a obiectivitate
ş i adevăr ş i se abuzeză de pretenţ i a asupra valorii ş ti -
inţifice pentru a i mpune acceptarea tuturor ti puri l or
de practici sexuale bi zare î n soci etate. I n acest scop
clocotesc mijloacele financiare care sunt real i zate de
contribuabili, care nici nu cunosc cuvântul gender” .
_)
17 O experienţă personal ă: Când am fost i nvi tat ă în vara anul ui

2010 l a o f acul tate di n Germani a de Sud de că tre profesorul de
eti că pentru a susţ i ne o conferinţă cu tema Gender-Mainstreaming
— total i tari sm în veş mânt nou, au exi stat proteste vi ol ente ş i presi-
une asupra rectoratul ui pentru a m ă debarca. Fermităţii rectoru-
l ui i s-a datorat că — într-o atmosferă încărcată — am putut vorbi .
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA OJ
Numeroş i profesori ş i însuş i rectorul au fost prezenţ i . S- a ajuns l a

o discuţie înfl ăcărată. Ulterior a venit la mine o student ă şi mi-a
spus cu l acri mi în ochi : „ Dac ă expri m moduri de a vedea l ucruri l e,
cum aţ i f ăcut Dvs. ast ă zi , sunt ri di cul i zat ă de că tre profesoare ş i
redusă l a t ă cere” . Rectorul a povesti t în cadru pri vat: Comi tetul de
conducere al Facul t ăţ i i ar fi fost convocat l a M i ni sterul Educaţ i ei
şi atenţ i onat că minimum 50 de procente di n numirile în funcţie ar
trebui să fie femei.
' Conferinţe gender

Centrala Federală pentr u Educaţie Politică (BpB) a zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
or ganizat la finele lunii octombrie 2010 cel de-al trei- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
lea congres al să u cu tema Genul flexibil — gender; no- OJ
roc ş i timpur i de cr iză în economia global ă . BpB este o

instituţie de stat care a fost constituită odată pentru a
educa germanii ca buni democraţi. Î nscrisurile lor ate-
rizează pe mesele deputaţilor, în instituţii de formare
ş i în şcoli.
Pr eş edintele T homas Kriiger a intervenit într-un
r efer at intr oductiv pentr u pr otecţ ia a ş a-ziselor „neo-
sexe” , care tr ebuiau pr otej ate de discr iminar e: „bise-
xuali, feti ş i ş ti, BDSM -i ş ti, bigender-i, tr avesti ţ i, tr ans-
g-ender i, tr ansidentici, tr anssexuali, e-sexuali, inter -
sexuali, poliamori ş ti, asexuali, obiectofili ş i agender-"-1
Î n iulie 2009, Fundaţ ia H einr ich Boll a organizat o
confer inţă cu titlul Gender is Happening, pe dur ata

unei să pt ă mâni. Enning von Bargen, conducătorul
fundaţ iei, a elucidat programul:
Porno-urile trebuie să iasă în această săptămână la iveală
—sau cel puţ in întrebarea cum ar putea fi, făr ă a cădea în
capcana r epr ezent ă r ilor sexuale uzuale. Politicienele
pr ofesioniste ş i politicienii pr ofesioni ş ti vor discuta des-
pre cum vor voi să rescrie Constituţia germană ş i ce posi-
bilităţi menţine şi refuză poziţia de drept actuală“.
Acestor politicieni pr ofesioni ş ti, care la această con-
ferinţă au dezvoltat strategii despre cum se poate rescrie
Constituţia germană excentric, le-au apar ţinut printre
alţii: Renate Kiinast, membr ă a Parlamentului, Alianţa
90 / Verzii; Chr istian Str obele, membru al Parlamen-
I
tului Alianţa 90 / Verzii; Christa Nickels, fost membru

al Parlamentului, deputat în Parlamentul local Renania
de Nord-Westfalia; H ar tmut Băumer, fost membru al
…ine.de/?p=805.
- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA VI I . REVOLUTIA GENDER LA BAZA
185
L andtag-ul ui Bavari a; M ari anne Birthler, însă rci nat ă

federal ă pentru documentel e Serviciului de Securitate
Naţional ă a fostei RDG. Pol i ti ci eni , profesori ş i repre-
zentanţ i ai ONG-urilor LGBTI au vorbit săptămâni în
ş i r despre subi ecte ca acestea:
'
> De l a Consti tuţ i e l a consti tuţ i a corectă a sexelor;
> M oduri de vi aţă ci udate — parteneri ate de vi aţă lesbi- zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
ene ş i parteneri ate trans. Reflectă dreptul necesi t ă -

ţile mi şcărilor sociale sau l e torpilează?
> Discriminări şi privilegieri lingvistice;
> De l a hardcore-porno l a postpornografie;
> Despre legătura strânsă a rel aţ i i l or sexuale ş i consu-
mul de droguri, un domeni u de lucru stigmatizat de
soci etate în conti nuare;
> M uncă de l ă muri re de l a egal l a egal;
> Toy, toy, toy — jucăriileA sexuale ş i i stori a l or;
> Gender nu este binar. I n acest atel i er de lucru, parti-
ci panţ i i î ş i pot însuş i în mod vol uptos ş i pot proba
toate reprezent ă ri l e sexuale posi bi l e. Apartenenţa
sexual ă nu este un adevăr de nestr ă mutat, ci ceva
ce ne scoate di n mi nţ i şi trebui e deci scos di n mi nte,
pentru a putea fi ferici ţi f ără mi nte. Pentru că: fie-
care sex este drag” .
Justi ţ i a este genderizată

M i ni sterul Federal de Justi ţ i e austri ac a desf ăşurat
în 2007 o şcolarizare pentru „ judecătoare” , cu tema
Justi ţ i e ş i drepturile omul ui ” ). Reuni unea a fost frec-
ventat ă l a ni vel înal t de j udecă tori , pol i ti ci eni , avocaţ i ,
profesori ş i reprezentanţ i mass-medi a. Intrucât uni i
19 Frână (l b. eng.) (n.trad.).

20 Schriftenreihe des Bundesmi ni steri ums fiir Justi z, vol . 134,
Neuer Wissenschaftlicher Verlag, Wien-Graz.
di ntre referenţi activează l a nivel i nternaţ i onal , stra-

tegiile negociate vor găsi aplicare ş i în alte ţă ri .
La reuni une a exi stat consens asupra faptului că
legislaţia ar trebui genderizată cu i nstrumentul drep-
turi l or omului, adică de adaptat diversit ăţii de moduri
de vi aţă sexuale. Juri stul ş i acti vi stul i nternaţ i onal
Hel mut Graupner21 a fost unul di ntre referenţi.
Î n referatul l ui de i mpul si onare a sol i ci tat reduce-
rea l i mi tei de vârst ă mi ni me pentru sex homo nepe-
depsit l a 14 ani, plasarea pornografiei sub protecţia liber-
t ăţ i i de informare şi comunicare (Convenţ i a Europeană
a Drepturi l or Omul ui , art. 10) ş i echivalarea compl et ă
a parteneri atel or homosexuale cu că să tori a. Ori ce alt-
ceva este pentru el „ aparthei d sexual ” . A şa cum s-a
reuşit în Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale,
art. 9, pri n el i mi narea bă rbatul ui ş i femeii ca subiect
al contract ă ri i că să tori ei , aşa să se întâmpl e ş i în con-
sti tuţ i i l e statelor membre ale U E. „ Astfel, am avea pene-
trarea în toate pl anuri l e statul ui , întrucât legiuitorul
federal are competenţ a legislativă asupra căsătoriei” 22.
Pentru perfecţionarea j udecă tori l or ş i avocaţ i l or a
fost i nvi tat ş i suedezul Thomas Hammarberg, comi sar
pentru drepturi l e omul ui al Consi l i ul ui Europei di n
2006 ş i anteri or secretar general al Amnesty I nternati -
onal . El a vorbi t despre „ Rol ul -chei e al puteri i judecă-
toreş ti în si stemul protecţ i ei drepturi l or omul ui ” .
Hammarberg l upt ă pentru „ dreptul omul ui ” al per-
soanel or transgender de a- ş i putea alege l i ber „ sexul
dori t” . Î n acest scop demontează noţ i unea de i denti tate
de gen:
Noţ i unea de i denti tate de gen deschi de posi bi l i tatea de a
înţ el ege că sexul atri bui t sugarului l a naş tere nu trebui e
21 http://www.graupner.at/d/i ndex.html .
” Schri f tenrei he, 96.
VI I . REVOLUTIA GENDER LA BAZA _
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA 187
să coincidă în mod necesar cu identitatea de gen înnăscută,

pe care o dezvol t ă copi l ul în creştere23.
Hammarberg spune deci: Sexul „ atri bui t” l a naştere
nu este înn ă scut, în ti mp ce sexul „ dezvol tat” de ado-
lescent este înnăscut. Cele două nu trebui e să coincidă.
Pentru că oamenilor care trăiesc această dilemă trebuie
să l i se facă dreptate, comisarul drepturi l or omul ui al
Consi l i ul ui Europei sol i ci t ă „ procedee rapide ş i trans-
parente pentru modificarea numel ui în documentel e
personale” (cf. deci zi a Consi l i ul ui de Etică German),
dreptul necondi ţionat la schi mbarea numel ui (trans-
formarea operativă/hormonal ă nu trebuie să constituie
o premisă), preluarea costuri l or terapiilor dori te ş i ale
intervenţiilor operative de către asigurarea de sănătate
de stat, dreptul l a continuarea căsătoriei după trans-
formarea sexual ă , întrucât aceasta ar servi copi l ul ui .
Trebui e emi se legi de i nsti gare l a ur ă ş i apl i cate pri n-
cipiile Yogyakarta.
Ministerul de Justi ţ i e al Austriei instruieşte judecă-
tori, avocaţi şi politicieni pentru aplicarea acestei agende.
Acesta este i nput-ul ideologic, despre care publ i cul nu
ş ti e ni mi c, când este surpri ns cu output-ul sub forma
de legi ş i senti nţ e j udecă toreş ti care vi zează revocarea
ordinii bisexuale a societăţii.
Gender-mainstreaming în şcoal ă şi grădini ţă

Din 2001, la i ni ţ i ati va Ministerului Federal pentru
Familie, în şcoli se desf ăşoară aşa-zise gi rl 's days. Numă-
rul parti ci panţ i l or a crescut di n 2001 până în 2010 de
la 1.800 de fete l a 123.000. Scopul este de a învi nge
23 Thomas HAMMARBERG, Menschenrechte und Geschlechtsiden-

ti t ă t. http://www.trans-respect— transphobia.org/uploads/downloa-
ds Publications/Hberg_dt.pdf.
„ predi l ecţ i i l e stereoti pe sexual ” l a alegerea specialită-

ţ ilor de formare şi studii şi redirecţionarea fetelor în
meseri i tehni ce. M i ni strul ui federal pentru familie
Kristina Schroder i -a veni t acum ideea logică de a i ntro-
duce ş i o boys' day, care îndreapt ă bă i eţ i i spre meseri i
sociale ş i comuni cati ve, care până acum erau preferate
mai degrabă de că tre femei, ca îngrijitori de creşă , edu-
catori de grădini ţă, înv ăţă tori ş i îngrijitori de vârstnici.
Locul de coordonare federal pentru Gi rl s' ş i Boys'
Days este Centrul de Competenţă Tehni că -Di versi tate-
Egalitate de ş anse e.V în Bielefeld24. A cestui a îi este
clar că „ model el e de comportament transmi se despre
bărbat ca <<hrănitor si ngur» al f ami l i ei ş i despre femeie
ca gospodină ş i mamă se adeveresc în real i tate di n ce
în ce mai rar” . Dar pentru că aceste „ reprezent ă ri de
rol cl asi ce” se dovedesc tenace, trebui e ajutat cu soci al
engineering, prin efectuarea de „ oferte sensibile sexual”
fetelor ş i băieţilor, f ără „ a neglija di versi tatea în cadrul
ti puri l or de genuri ” , care le/îi ajută l a o planificare
gender-sensibil ă a vieţii.
A se l ua not ă : Se creează pri n mă suri de gestionare
pol i ti ce real i t ăţ i sociale noi ş i se j usti f i că apoi ducerea
mai departe a agendei radi cal e pri n adaptarea tocmai
l a aceast ă „ real i tate" .
I n legătură cu zi l el egi rl s ' ş i boys' este vorba l a pri ma
vedere doar despre di zol varea „ model el or de compor-

tament stereoti pe” , care trebui e să aducă „ egal i tate
substanţial ă” între bărbaţi şi femei. Componenta sexu-
al ă nu este vi zi bi l ă i medi at. Dar proi ectul mi ni sterul ui
Federal pentru Familie se afl ă în mâi ni l e unui Centru
de Competenţă pentru „ di versi ty” , pri n care se înţelege
„ di versi tatea în cadrul grupelor sexual e” : LGBTIQ25.
24 http://www.neue-wege-f uer-j ungs.de.
25 L esbi ană , homosexual, bi sexual , transsexual , i ntersexual ,
queer (n. trad.).
VII. REVOLUTIA GENDER LA BAZA _
Proiectul Gender ş i şcoala26 a fost i ni ţ i at ş i finanţat

de către M inisterul Educaţiei di n Saxonia Inferioară.
Este astăzi locul de coordonare pentru gi rl s' day în
Saxoni a Inferioară. La punctul di n meni u „ Gender în
învăţământ/practică” se găsesc instrucţiuni pedagogice
concrete pentru teme ca acestea:
> U n ciorap de nylon pe piciorul unui băiat va i mpul si ona
co-educaţia. Fetele ş i băieţii trebui e să obţ i nă şansa de
a-şi dezvolta di n multitudinea potenţialelor existente în
ei repertoriul comportamental propriu.
> Moduri de vi aţă l esbi ene ş i homosexuale.
Pedagogia gender va „ el i bera” copiii de „ atri bui ri

sexuale stereoti pe” . Exempl ul unei grădini ţe „ sensi bi l e
la sexe” , care creează remedii pri vi nd bazele antropo-
logice ale omul ui , provine de l a Viena. Se cheamă fun
and care. Pe pagina web se prezi nt ă astfel:
Copiii învaţă de la naştere să corespundă rolului lor sexual.
D e aceea ne str ă dui m să observăm l a băieţi ş i fete în ce
măsură sunt socializaţi deja în privinţa reprezentărilor
rolurilor sociale. Vrem să extindem în mod conştient spa-
ţiile de acţiune ale fetelor şi băieţilor şi să creăm astfel ega—
l i tate de şanse adevărată (în ceea ce pri veş te capaci t ăţ i l e
şi abilităţile, alegerea profesiunii, parteneriatele feminine” ,
educaţia copiilor). I n măsura în care copiii nu adună deja
ti mpuri u anumi te cunoş ti nţ e sexuale atipice pri n joacă,
este pentru ei adesea dificil, ca adul ţ i , de a găsi alternative
pentru un rol predeterminat, când doresc aceasta” .
.
26 www.genderundschule.de.
27 Î n original, „ PaJtnerInnenschaften” , cui majuscul intercalat,
în mod del i berat şi i nexi stent ortografic, chi ar în cazul unui cuvânt
compus, ca subst. fem. Partnerschaft, pl. Partnerschaften (partene-
riat, -e), feminizat excesiv prin adăugarea forţată nejustificată grama-
tical a terminaţiei fem. pl. -innen, în spirit gender şi feminist (n. trad. ).
28 http://www.fun-and-care.at/paedagogik.php?Titel = Geschlechts-
sensible+P%E4dagogik.
Cum se petrece aceasta practic? Feti ţele sunt ghidate

să joace fotbal, să se i mpună fizic, să strige ş i să boxeze.
Sunt promovate în special în domeni i l e tehni c, uzi ne ş i
l a calculator.
Băieţii, pe de al t ă parte, trebui e să înveţ e prin masaj
ş i îngrijirea corpului (coşul de produse cosmetice) o per-
cepţie a corpului pozi ti v ă , să fie în interacţiunea cu al ţii
plini de solicitudine şi precauţi, să exerseze moderaţia
ş i pi erdutul ş i să se strecoare cu pl ă cere în rol uri femi-
ni ne, pri n mascarea în pri nţ esă sau l ăcuirea unghiilor.
Trebui e ca „ taţ i i de pă puş i ” să se joace cu păpuşi ş i , în
cal i tate de „ casni ci ” buni , să fie încuraj aţ i pentru acti -
vit ăţ i domestice.
Dar destabi l i zarea vi zat ă a i denti t ăţ i i de gen a copi-
ilor nu este o eliberare, ci un abuz ideologic asupra copi-
l ul ui dependent, pentru că : omul vi ne pe l ume pl asti c,
ş i anume ca băiat sau fată. A rezul tat di n contopi rea
unui ovul feminin cu un spermatozoi d mascul i n.

Intrucât copilul nu este marcat numai de către genele
lui, ci l a vârsta delicat ă a copil ăriei în mod susţ i nut de
ceea ce vede, afl ă ş i i mi t ă , se dezvol t ă în „ tri angul aţ i a”
cu tatăl ş i cu mama în bărbat sau femeie ş i se identifică
cu sexul său biologic. Acest fapt îi conferă i denti tate,
un senti ment durabi l pentru ace(a)sta-sunt-eu. A nu
avea un senti ment uni voc, de a fi mascul i n sau femi-
ni n, este un i ndi ci u al unei tul bur ă ri psi hi ce.
Ceea ce odat ă a fost farsă, acum a deveni t real i tate.
Bancul suna aşa: pă ri nţ i i au un bebé. Buni ca sună
foarte emo ţ i onat ă ş i întreabă : „ D a, ce este?” Tatăl:
„ L ăsăm copi l ul să deci dă si ngur asta” . Î n l una mai
2011 a circulat informaţia pri n mass-media că părinţii
canadi eni au l uat-o în seri os. Tat ă l Davi d Stocker ş i
mama Kathy Wi tteri ck nu spun ni m ă nui ce sex are cel
VII. REVOLUTIA GENDER LA BAZA
191
de-al trei l ea copi l al l or pe care l -au botezat Storm” .

După naş tere perechea a transmi s un e-mai l că tre pri -
eteni ş i rude, în care a comuni cat:
Ne-am hotărât să nu spunem ni m ă nui numel e l ui Storm
pentru început — un tri but l i bert ăţ i i ş i deci zi ei propri i în
OJ
locul îngrădirii, un semn pentru ceea ce lumea poate deveni

în decursul vieţii lui Storm.
Gender-mainstreaming şi partidele
Acestea sunt lumini de reflector asupra revoluţiei
gender, care se desf ăşoară întAr-un crepuscul curi os de
recl uzi une ş i omni prezenţă . I ntrucât este o strategie
global ă, zilnic apar informaţii noi di n ţări ale tuturor
conti nentel or, care rel atează despre noi perforaţii şi
ruperi de di guri .
Dacă pol i ti ca ar mai fi ori entat ă spre bi nel e publ i c şi
nu spre impunerea intereselor unei minorităţi pe seama
majorit ăţii, atunci statul ar trebui să invoce un Pl an
de acţ i une naţ i onal , pentru ca bă rbaţ i i ş i femeile să fie
pregă ti ţ i /pregă ti te pentru că să tori e ş i parental i tate ş i
copiii să poată creş te ca oameni să nă toş i ş i capabi l i .
Societatea poate trăi ş i supravi eţ ui f ără ni ci un dubi u lip-
si t ă de perechi ş i parteneri ate homosexual e. Dar ea va
înceta să se dezvol te fructuos dacă femeile ş i bă rbaţ i i nu
î şi deschi d vi aţ a pentru copi i ş i ca pă ri nţ i nu prei au res-
ponsabi l i tatea pentru aceş ti a o vi aţă întreagă-30.
Acele strategii politice care afectează condi ţiile de
viaţă ale cet ăţ eni l or ş i copi i l or l or în mi ezul l or cel mai
i nti m nu se di scut ă publ i c, ni ci în Parl ament, ni ci î n
29 http://www.thestar.com/article/995 1 12.
30 Kurt J. HEINZ, Forderungen der Lesben und Schw ul en fiir
SPD und Grilne wi chti ger al s Ehe und Fami l i e, www.medrum.de
am 04. 08. 2010.
mass-media. Electorii ar trebui să ş ti e că prin alegerea

partidelor de stânga, verzi ş i l i beral e au ales agenda
gender. Ea este impusă de către aceste partide cu maximă
pri ori tate ş i tol erat ă de CDU / CSU. O grafică a servi- zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
ciului internet M edrum redă scopurile în mod sugestiv” .

Cu alegerile parlamentare locale di n 2011 şi 2012 a

urcat un partid nou pe scenă , un bazi n colector pentru
alegători protestatari ti neri , care nu se mai si mt repre-
zenta ţ i de că tre partidele existente: Piraţii. Cu 7-8 %
di n vocile electorilor au i ntrat în 2011 ş i 2012 în patru
parlamente provinciale. Patria şi spaţiul lor vital le repre-
zi nt ă Internetul. Ca generaţia a treia după 1968, ei repre-
zi nt ă o „ politică sexual ă şi de familie” . Aceasta înseamnă
pentru piraţi concret:
Alegerea l i ber ă a genul ui şi a orientării ş i i denti t ăţ i i
sexuale. Din acest motiv, neînregistrarea oficial ă a genu-
l ui ş i nicio constrângere pentru un „ prenume univoc
din punct de vedere sexual” . Oricui este urmărit în patria
sa pe baza înclinaţiilor sale sexuale deviante trebui e să
i se acorde azi l , f ără a trebui să dovedească această
orientare sexual ă.
Statul trebui e să acorde o preferinţă „ doar modele—
lor [de familie] cul ti vate i stori c şi să promoveze plura—
l i tatea stilurilor de viaţă” . Parteneriatul de viaţă înre—
gistrat trebui e exti ns l a mai mul t de două persoane şi
procedeul de disociere facilitat. „ Permisiunea de a avea
copii trebuie să fie independentă de identitatea, respec—
tiv orientarea sexual ă. Şi parteneriatelor de viaţă homo-
sexuale trebui e să l i se permi t ă a avea copii împreună ,
a-i adopta şi creş te” . Pentru modalităţile de îngrijire
trebui e să exi ste un drept j uri di c de la naştere” .
31 http://www.medrum.de/content/forderungen-der-lesben-und-
schwulen-fuer-spd-und-gruene-wichtiger-al s-ehe-und-familie.
32 http://www.pi ratenpartei .de/pol i ti k/sel bstbesti mmtes-l eben/
geschlechter-und-familienpolitik.
VII. REVOLUTIA GENDER LA BAZA
Verzii
www.medi um.de _
Agenda gender este formulată aici în clar. Mass-media

nu iau nicio notă despre aceasta, deşi această agendă
distruge fundamentul societăţii şi afectează astfel pe
fiecare. Se impune o dezbatere publică de urgenţă, dar
ea cade victimă a corectitudinii politice” . Spirala tăce-
rii funcţionează - „ un proces care, după cum spune
Elisabeth Noelle Neumann, are de a face nu cu adevă-
rul, ci cu autoritatea” 34.
33 Expresie preluată din termenii din l i mba engleză „ political

correctness” sau „ politically correct” (ambii abrev. PC), utilizată
pentru a descrie strategii instituţionale de înlocuire a expresiilor şi
termenilor din limba curentă care pot jigni minorităţi etnice, de
gen, orientare sexual ă, religioasă, persoane cu handicap fizic sau
psihic, în vârstă sau de altă rasă (Wikipedia) (n. trad.).
34 www.schweigespirale.net.
' Viraj nesperat

O rezi stenţă nesperată a fost generată în Norvegia,
o ţară avangardistă a gender-mainstreami ng-ului, dato-
ri t ă unui comedi ant: Harald Ei a, comedi ant cunoscut
în toat ă ţ ara, a demarat pentru a supune gender-cre-
do-ul norvegian al egalităţii sexelor unei verificări în
realitate. El a remarcat că în ţ ara l ui , care propagă şi
promovează egalitatea sexelor de deceni i , pri ntre ingi-
neri se afl ă totuş i numai zece procente femei şi în per-
sonalul de îngrijire numai zece procente bărbaţi, ca
pretuti ndeni în l ume. I n ci uda programelor de stat
gender masive în Norvegia, această cifră este stabi l ă
di n ani i optzeci . Harald Ei a a urmă ri t paradoxul gen-
der ş i a produs ş apte vi deo-uri de câte o jumătate de
oră, foarte informative despre temele fierbinţi pri vi nd
genul , homosexualitatea, vi ol enţ a, sexul ş i rasa, care
au fost difuzate de către televiziunea norvegiană. Ti tl ul
serialului: Spălarea creierului35. Filmele sale au declan-
şat o dezbatere naţ i onal ă ş i au contri bui t astfel în mod
posibil l a faptul că statul norvegian a suprimat fondu-
ri l e pentru cercetarea gender după 201236.
35 The Gender Equality Paradox, The Parental Effect, Gay/straight,

Violence, Sex, Race, Nature or Nurture. http://vimeo.com/ 19707 588.
36 http://www.svd.se/opinion/ledarsidan/hur-gar-det-for-norge-
utan-genusvetenskap_668 727 2.svd
VI I I . VIOLAREA
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA POLITICA A LI M BI I
Î n cuvânt mai al es se afl ă existenţa uman ă . Şi, aş adar,

dacă se viciază cuvântul, nici existenţa umană nu poate
r ămâne neafectată şi probabil nici intactă.
]osefPieperl
Acestecuvinte noi nu desemnează de fapt obiecte, în

mod cert nu existentul, ci ele denumesc inexistentul prin
cuvinte, care nu trebuie să fie adevărate, ci eficace.
Hel mut K uhn2
Coruperea cuvântului
Consti tuţ i a mondial ă, creditarea mondial ă au loc
pri n limbă. Pozi ţia aparte a lui Adam între toate crea-
turi l e se arată i n aceea că numeş te ani mal el e. Dar el
nu are, atunci când face aceasta, cu ci ne vorbi . Î n acest
scop, Dumnezeu a trebui t să -i aşeze al ă turi femeia, pe
care o sal ut ă j ubi l ând: „ A ceasta este în f i ne os di n osul
meu, carne di n carnea mea” (Gen 2 ,.23)
Î nv ăţă m limba i n mod normal de l a mamă , a cărei
tonal i tate ne este cunoscut ă de când ne naş tem. Î ntot-
deauna repet ă cuvi nte, până când înţ el egem că acest
sunet înseamnă acest obi ect ş i reuş i m să articul ăm
singur sunetul. Ulterior înv ăţăm să numi m senti mente
ş i mai târzi u i dei abstracte ş i constat ă ri . Ce mi racol !
1 Josef PIEPER, M i ssbrauch der Sprache — M i ssbrauch der Macht, OJ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Zuri ch 1970, 15.

2 H el mut KUHN, „ Despoti e der Worter. Wi e man mi t der Spra-
che di e Frei hei t i i berw ă l ti gen kann” , în Gerd-K l aus KALTENBRUN-
NER, ed., Sprache und Herrschaft, Herder, M unchen 1975, 12.
L i mba exi st ă pentru a expri ma ceva despre real i tate

ş i pentru a comuni ca al tcui va. Descoperi m real i tatea
ş i vasel e l i ngvi sti ce pentru real i tate. Se str ă dui eş te
vorbi torul de a armoni za cel e dou ă , astfel încât în vas
să se afle adev ă rul ? Sau vorbi torul uti l i zeaz ă l i mba cu
scopul de a reprezenta realitatea în mod conş ti ent altfel
decât este? A ceasta se numeş te mi nci un ă .
O formă rafinată a mi nci uni i este manipularea. Cineva
vrea să determine pe altcineva, f ără a se observa, l a schi m-
barea gândirii şi acţ ionă rii sale. Noţ iunile devin eti-
chete false, ele conţ i n altceva decât indică. Dacă aceasta
se întrepri nde de că tre potentaţ i pol i ti ci , atunci vorbi m
despre propagandă . Pravda, î n l i mba rusă adev ă r, a
fost organul di ctatori l or comuni ş ti ai Uni uni i Sovietice.
O formă poate mai subti l ă a mani pul ă ri i este i nterven-
ţ i a în structura gramatical ă a limbii, cu scopul de a
modifica societatea astfel. Această metodă şi-au însuş i t-o
f emi ni stel e ş i genderi ş ti i .
Poeţ i i fac cu totul altfel: ei sunt capabi l i de a uti l i za
vasel e exi stente al e l i mbi i î n aş a mani er ă încât devin
transparente pentru o percep ţ i e nou ă a real i t ăţ i i . I au
în mână aceste vase de-a dreptul reverenţ i os ş i l e aşază
într-un l oc nou, în veci nă tate nou ă , l e momesc sunetul
ş i ri tmul ş i ne permi t astfel să avem parte de vederea
lor în spatele culiselor scenei vieţii. Violenţa lingvistică
a poeţilor nu violentează limba, ci dă rui eş te cuvintelor
pl eni potenţ a adev ă rului.
Fiecare regim pol i ti c î ş i dezvol t ă l i mbaj ul propri u,
desparte cuvântul de adevăr, pentru a supune oameni i .
Numi m un si stem de cuvi nte neadev ă rate, corupte, i de-
ologie. Este un si stem de gândi re care serveş te i ntere-
sel or unei mi nori t ăţ i ; acestea sunt voal ate ca „ val ori ”
conforme spi ri tul ui epoci i , pentru a fi acceptate.
V I I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII ._. 197
Orice om vrea să apară bi ne ş i ascunde pl anuri l e,

care îi folosesc numai l ui şi dăunează altora, după valori
şi cuvinte care sunt preţ ui te de toţ i . Lupul poartă blană
de oaie. Oi l e, care aleargă în turm ă , n-o recunosc sau
doar atunci când văd că l upul cască gura pentru a l e
devora. Friedrich Hegel, care împreună cu Pl aton îi
demască pe mă sl ui tori i de cuvi nte, spune:
Cineva nu trebui e să fi ajuns prea departe în educaţia sa,
dacă nu ar avea moti ve bune pentru ceea ce este mai r ă u.
Ceea ce s-a întâmpl at r ă u în l ume de l a A dam a fost j us-
tificat cu moti ve bune3
— cu ajutorul cuvi ntel or frumoase.
Î ntrucât real i tatea se schi mbă întruna, se schi mbă
şi l i mba. Dar ea se modifică încet, gradual, după legi
mi steri oase. „ A uzul pentru nuanţ el e fine al e l i mbi i
este conservator. Nu îi place ceea ce îi este neobi ş nui t” ,
scrie Di eter E. Zi mmer în cartea sa amuzant ă Expre-
si i . Despre tendinţe ş i nebuni i i n uzul actual al l i mbi i
în Germani a de Nord4.
Aceste tendi nţ e ş i nebuni i au loc în moduri diferite
— pri n orientarea după o altă cul tur ă (America), pri n
imigrare, pri n mijloace tehni ce noi de comunicare,
pri n modificarea valorilor şi a mentalit ăţ ilor.
Aici ne interesează îndeosebi cea di n urm ă . N oţiu-
nile sunt aruncate, golite, pervertite, dispreţuite, i nter-
zi se, reinventate în mod arbitrar. „ Cuvântul se viciază” ,
spune Josef Pieper, când l i mba ajunge forţă coercitivă.
Cel care are în vedere altceva decât adevărul nu îl mai
consi der ă într-adev ă r, începând de atunci , pe cel ălalt
ca partener; nu îl mai respect ă ca persoan ă um an ă . . .
[Cel ălalt] devine obiectul unei tentati ve de potenţare,
3 Ci tat după Josef PIEPER, Missbrauch der Sprache… 11.
4 Di eter E. ZIMMER, Uber Trends und Tollheiten i m neudeut-
schen Sprachgebrauch, Ziirich 1986, 9.
care este expusă unui „ tratament” 5. Pri n „ deteri ora-

rea capaci t ăţ i i de percepere a real i t ăţ i i ” ş i „ deteri ora-
rea caracterul ui de mijloc de comuni care” , [ cuvântul ]
devi ne i mpropri u pentru di al og. Trei paşi se observ ă
în acest proces:
1. noţ i uni care înf ăţi şează valori transmise devin (sunt)
suspect(at)e ş i sunt debarasate. Exempl u: casti tate.
2. no ţ i uni care sunt încă rcate pozi ti v sunt umpl ute
după pl ac cu conţ i nut nou ş i i nstrumental i zate în
acest mod. Exempl u: di versi tate.
. no ţ i uni noi sunt i nventate pentru a transporta i de-
ologia nou ă . Exempl u: gender.
. noţ i uni noi sunt i ntroduse pentru a def ăima adver-
sarul. Exempl u: homofobie.
Cutremurul oricărei normă ri a sexualit ăţii într-o

j um ă tate de secol de l a preamă ri rea monogami ei l a
„ di versi tatea sexual ă ” trebui e să se abat ă asupra l i m-
bi i . Cuvi nte care expri m ă val ori i mportante ale socie-
t ăţ i i au o încă rcă tur ă emoţ i onal ă ca asenti ment sau
respi ngere, adul are sau di spreţ . A ceast ă încă rcă tur ă
contri bui e l a stabi l i tatea soci al ă . Dacă aceste valori se
schi mbă , noţ i uni l e capătă un „ i z” , cum spun ş vabi i , sunt
în cele di n urm ă di spreţ ui te sau chi ar interzise. Noţi-
uni care descri u l umea di n gândirea creş ti nă au astăzi,
chiar pentru creş ti ni , un hautgout6 ş i sunt azvârl i te.
Aceasta este valabil atât pentru noţ i uni l e care descriu
o real i tate pozi ti v ă , cât ş i pentru cel e care descri u una
negati v ă :
5 Josef PIEPER, M i ssbrauch der Sprache… 22 ş .u.

6 Gust foarte condi mentat (pentru mâncăruri di n vânat) (n.
trad.).
V I I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII
Dumnezeu, vi r tute, moral ă, virginitate,

castitate, pur i tate.
D i avol , păcat, vi ci u, desfrânare, per ver si une.
Aceşti termeni orientează omul înspr e bine şi r ău şi

se transmit prin educaţie. Ci ne l e poartă ast ă zi în gur ă
devine suspect. Ci ne mai vor beş te despr e necesi tatea
educării copiiilor în virtute (a exer sa virtuţile, de l a
adul ţil), că un om necesi t ă capacitate moral ă de discer-
nământ, pentru a tinde spr e binele eti c, c ă binele etic
mai este de fapt dezirabil? C ă virginitatea este un dar
de nuntă pr eţ i os, casti tatea r espect ă demnitatea per-
soanei, puritatea dăruieşte frumuseţe str ălucitoare?
C ă r ăul este o putere acti v ă , păcatul separ ă de Dumne-
zeu, un viciu atrage dup ă sine un altul, c ă autoeduca-
r ea este necesar ă pentru a cultiva instinctul sexual şi
că exi st ă activităţi sexuale care pervertesc naturalul?
' Noţiuni-cheie ideologizate7

Noţiuni importante, pentru care filosofii tuturor
timpurilor au luptat şi a căror realizare în societate
este o măsur ă a umanităţii ei, devin etichete false pen-
tru modificări sociale ideologice.
' Valori
Apr oape c ă nu exi st ă niciun discurs duminical în
care pierderea „ valorilor” să nu fi e deplânsă şi „ valorile”
să nu fi e conj ur ate. D ar car e valori? Valoarea este ceva
bun. Dacă exi st ă ceva bun, trebuie să exi ste şi ceva
r ău. Altminteri, termenul de „ valoare” este o nucă
goal ă. Noţiunea de valoare relativistă necalificată mai
" Cf. Joseph RATZINGER, Werte i n Zeiten des U mbr uchs, Freiburg
i . Br. 2005.
200 _
departe i nsi nuează că am avea un consens social asu- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
pra a ceea ce este bun ş i a ceea ce este r ă u sau malefic.

Dacă ar fi aş a, am avea un f undament val ori c comun.
Un asemenea fundament se sprijină în principal pe felul
în care înţ el egem omul , ci ne este el ş i ce loc ocupă el în
ordinea l umi i . Laitmotivul gender—mai nstreami ngul ui ,
anume l i bertatea absol ut ă , nelegată de ni mi c, a i ndi vi -
dul ui , face un asemenea consens di n ce în ce mai impo-
si bi l . Pentru ci ne consi der ă necesar a di scerne între
bi ne ş i r ă u, întrucât crede că o societate f ără un con-
sens mi ni m asupra acestui fapt se descompune, este
pregă ti t ă o nouă i nj uri e: „ fundamentalist” !
L i bertate
___!
Gender-mainstreamingul şi „ omul-gender” nou, care
trebui e creat de către acesta, nu pot fi înţ elese f ără o
clarificare a noţ i uni i de l i bertate di napoi a sa. Astăzi,
pri n libertate înţ el egem în general: am voi e să fac ş i să
nu fac ce vreau. Dacă l i bertatea se reduce l a voi nţ a
propri e, ea se despri nde de l i bertate. Dar abi a cunoaş -
terea adevărului face posi bi l ă alegerea bi nel ui . U n ter-
men al libertăţii redus l a arbitrarul subiectiv se detaşea-
ză , de altfel, de responsabilitatea pentru consecinţele
deci zi i l or ş i acţ i uni l or propri i . Despri nderea l i bert ăţ i i
de adevăr ş i responsabi l i tate nu conduce însă l a mai
mul t ă , ci l a mai puţ i nă l i bertate, întrucât ea se poate
materi al i za numai pe seama cel orl al ţ i . „ Omul este l up
faţă de alt om” (Thomas Hobbes)8. Aceasta este valabil
pentru comuni tatea umană , dar ş i pentru libertatea
8 Homo homi ni l upus, Pl aut, Asinaria, I I , 4, 88. Cugetare rel u-

at ă de filosofii engl ezi Bacon (1561-1626) ş i Hobbes (1588-1679),
pentru a caracteriza egoi smul ş i nepăsarea oamenilor faţă de seme—
ni i l or (B. MARIAN, Di cţ i onar de ci tate ş i l ocuţ i uni str ă i ne, a-z, Edi—
tura Enci cl opedi că Română, Bucureş ti 1973, 72) (n. trad.).
V I I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII 201
i nteri oar ă a omul ui . Dacă nu î ş i îndreapt ă l i bertatea

că tre natura i ntel i gi bi l ă , adică spre adevăr, el devi ne
sclavul poftelor sale. A nu accepta că bărbatul ş i femeia
sunt nă scuţ i într-o real i tate determi nat ă nu este l i ber-

tate, ci o negare a adev ă rul ui evi dent despre om.
Toleranţă
O pledoarie i mensă pentru tol eranţă este Trai té sur
la tolerance de Voltaire. Predecesorului René Descar-
tes i se atri bui e fraza: „ Est e adev ă rat că am al t ă opi ni e
decât Dumneavoastră, dar mi-aş da viaţa pentru a avea
voiesă v ă exprimaţi părerea liber” . Toleranţa înseamnă
să suport ceva, chi ar dacă sunt de altă opi ni e. Ea nu
înseamnă a aproba totul ş i a nu mai face nicio diferenţă
între bi ne ş i r ă u. Dacă i l umi ni ş ti i au mai apărat încă
l i bertatea religioasă ş i de conş ti i nţă împotri va domi -
natori l or absol uti ş ti cu termenul de tol eranţă , ast ă zi
l i bertatea religioasă ş i de conş ti i nţă este îngropată cu
aceeaşi noţ i une. Singură alirmaţia că ar exi sta adevăr
trece ast ă zi drept „ i ntol eran ţă ” , i ndi f erent de faptul
dacă o persoană vrea să obţ i nă recunoaştere pri n i ubi re
sau în mod vi ol ent. Cel mai radical i mperati v al tol e-
ranţei a fost ordonat de către Isus Cristos discipolilor săi:
„ iubi ţi-vă duş mani i ” . Noţ i unea de tol eranţă de ast ă zi
s-a îndepă rtat mul t de acesta. Ea nu mai vi zează ade-
vărul ş i convingerea că aceasta nu trebui e obţ i nut ă
pri n forţă ş i că neadevărul trebui e suportat. Este vorba
despre eradicarea adevăruluig. La peste două secole
de l a Voltaire, tol eranţ a a deveni t un concept de l upt ă
al rel ati vi smul ui .
9 Cf. Gabri el e KUBY, „ Si nd M ărtyrer i ntol erant?” , î n Kein Friede

ohne Umkehr, Eggst ă tt 2002.
| Dreptate
Probl ema drept ăţ i i ş i a statul ui de drept a preocu-

pat filosofii ş i teologii tuturor timpurilor, de l a Platon
şi A ri stotel . Dreptatea este una di ntre cele patru vi r-
tuţ i cardinale. Di n toate epocile i stori ei r ă sună strigă-
tul cel or pri vaţ i de drepturi . Î ntotdeauna este vorba
despre o echi l i brare a intereselor i n angrenajul social
al i ndi vi zi l or şi al i nsti tuţ i i l or pri n drepturi şi obliga-
ţii, a lua şi a da. Principiul de drept valabil universal
sună : Egalul trebui e tratat egal ş i inegalul inegal ş i fie-
care lucru corespunzător l ui ; în l ati nă : suum cui que,
fiecăruia al său.
Acest pri nci pi u este peri cl i tat întotdeauna de exer-
citarea puteri i în mod egoist de că tre cel mai puterni c,
care nu se supune j usti ţ i ei , ci subjugă dreptul propriei
samavolnicii.
Feministele ş i activistele LGBTI solicită dreptatea
genuri l or. El e afirmă că ar fi drept dacă statul i mpune
„ egalitate substanţial ă a” între femei şi bărbaţi conform
pri nci pi ul ui : femeile i n consiliile de supraveghere, băr-
baţii la masa de înf ăşat pruncii, copiii la creşă. El e afirmă
că ar fi drept dacă fiecare om ş i -ar putea „ alege” singur
„ i denti tatea sexual ă” în mod liber. El e afirmă că este
drept dacă lesbienele ş i homosexualii ş i transsexualii
au voie să contracteze o căsătorie ş i să ai bă copii.
Este vorba aici nu despre o echi l i brare dreaptă a inte-
reselor, ci mai ales despre pol i ti ca de i nteres, care vrea
să i mpună dori nţ el e unei mi nori t ăţ i pe seama genera-
lit ăţ ii cu ajutorul politicii de forţă statal ă. Inegalul,
deci di f eri tul obiectiv, nu mai este permi s a fi tratat de
acum înai nte di f erenţ i at, adică în mod adecvat, f ără ca
aceasta să nu fie considerat nedrept. Aceasta înseamnă
o i nversare a pri nci pi ul ui de dreptate, pe care sunt
construi te legile noastre în vigoare.
VIII. VIOLAREA POLITICA A LIMBII
Egalitate
Se trezeşte impresia că egalitatea este o materializare
a dreptăţii. Dar dreptatea cere, după cum s- a spus, ca zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
egalul să fie tratat egal şi inegalul inegal ş i totul în

mod adecvat. Acesta este un pri nci pi u de drept uni ver-
sal, pe care Curtea Constituţional ă Federal ă l-a formu-
lat ca principiu fundamental în rel aţ i a cu pri nci pi ul
egalităţii: „ Rândul despre egalitate general ă al art. 3,
alineat 1, al Constituţiei impune legiuitorului să trateze
esenţialmente egalul egal ş i esenţialmente inegalul ine-
gal” 1°. Dacă i negal ul este tratat egal, aceasta este o
nedreptate.
Intrebarea decisivă este deci care este caracteristica
esenţial ă, terti um comparationis, prin care două obiec-
te, respectiv două persoane, pot fi comparate între ele,
pentru a se putea constata egalitatea, respectiv inega-
l i tatea lor? Sunt mamiferele ş i oameni i egali ş i trebui e
trataţi în mod egal, pentru că se reproduc pri n actul
sexual, sau sunt inegali, pentru că animalul este domi -
nat de i nsti nct, pe când omul posedă l i bertate vol i ti v ă
ş i raţ i une, astfel încât trebui e trataţ i inegal, dacă tre-
bui e să exi ste dreptate? Este deci si v ca pentru deter-
minarea egalităţii şi inegalităţii să fie ales un criteriu
esenţial. Care este criteriul esenţial în cazul solicitării
de tratare egal ă a parteneriatelor heterosexuale şi homo-
sexuale în pri vi nţ a căsătoriei? Căsătoria se constituie
pri n atracţ i a sexual ă a două persoane sau pri n capaci-
tatea de a procrea descendenţi (cf. cap. X, 5)?
' Di scri mi nare
Discriminarea este termenul -chei e pentru legitima-

rea luptei pentru schimbarea ordi ni i mondiale, care
10 Curtea Consti tuţ i onal ă , Deci zi a pri mul ui senat di n 17 noi em-
brie 1992.
204 wd _ REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
redă deosebirea realităţilor diferite ca nedreaptă. Noţi-

unea i nstrumental i zează potenţialul de vi nă al discri-
minării i stori ce, îndeosebi di n moti ve rasiste, pentru
i mpunerea i nteresel or oameni l or cu ori ent ă ri nehete-
rosexuale în prezent.
Sunt marile demonstraţii anuale prin capitalele Euro-
pei (Chri stopher Street Day), homosexuali în pozi ţ i i de
vârf pol i ti ce, subvenţ i onarea de că tre stat a grupurilor
lobby în valoare de mi l i oane, însă rci naţ i i pentru egali-
tate în toate autori t ăţ i l e, i mpl ementarea agendei
L GBTI în si stemul educaţ i onal , într-adev ă r, semne de
di scri mi nare?
Acest termen nou de di scri mi nare este definit foarte
vag. Dar di n utilizarea noţiunii reiese cu claritate: orice
tratare inegal ă a heterosexualilor ş i neheterosexuali-
l or se clasifică drept „ di scri mi nare” . Nu trebui e să mai
existe o distincţie evaluativă a comportamentului sexual,
deş i comportamentul sexual are cele mai mari efecte
asupra dezvol t ă ri i fructuoase a fiecăruia ş i a bi nel ui
public al societăţii.
Di scri men este cuvântul l ati n pentru „ di sti nc ţ i e” .
Omul înzestrat cu l i bertate vol i ti v ă trebui e să di sti ngă
între bi ne ş i r ă u, pentru a uti l i za l i bertatea l ui astfel
încât vi aţ a proprie să reuşească ş i să nu dă uneze seme-
nilor săi. Pentru omul care se ş ti e responsabil faţă de
Dumnezeu, diferenţa între bi ne ş i rău este i mportant ă
existenţial, pentru că deci zi a pentru bi ne este o premisă
necesar ă a mântui ri i sale eterne. Dacă i se i nterzi ce
această di sti ncţ i e ş i este împiedicat în transmi terea
cri teri i l or de diferenţiere generaţiei următoare, liber-
tatea religioasă este anul at ă de facto. Cul tura creş ti nă
este di strusă de l a rădăcină.
Distincţ ia între bi ne şi r ă u nu este o discriminare a
persoanelor. Ori care om, indiferent de ori entarea l ui
V I I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII _
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA 205
sexual ă, este egal în demni tate ş i oricare om se bucură

de protecţie legal ă pentru jignire, mobbing11 ş i exclu-
dere12. O evaluare a comportamentul ui oameni l or nu
ofensează însă demni tatea l ui , ci face doar posi bi l ă o
convieţuire care nu este posi bi l ă f ără principii morale.
' Di versi tate (diversity)

De când ne facem griji îndreptăţite asupra extincţiei
speciilor, diversitatea este un termen cu conotaţie pozi-
tivă13. Păstrarea di versi t ăţ i i speciilor este un scop dezi -
rabil. Noţ i unea este uti l i zat ă de că tre comuni tatea
LGBTI în mod excesiv, în vederea legitimării tuturor
speciilor pentru practici sexuale, ca şi când ş i „ di versi -
tatea” acestora ar fi un deziderat al bi nel ui publ i c, care
ar trebui realizat de către stat. Un termen încărcat pozi-
ti v este uzurpat de scop, pentru a modifica moduri de
comportare sexual ă deviante ş i pentru a desfiinţa „ hete-
rosexualitatea forţată” . Tot aici îşi are locul eradicarea
cuvântului „ di screpant” sau „ devi ant” , întrucât aces-
tea presupun că heterosexualitatea în cadrul unei rela-
ţii obligatorii este măsura de la care deviază alte orien-
tări sexuale. Această măsură trebui e frântă.
“ Tracasare — a ş i cana, chi nui , r ă ni (un coleg, o colegă), cu sco-

pul de a-l / a o determi na pentru rezolvarea sarcinii de serviciu (l b.
I
eng.) [DUDEN, vol. 5, Das Fremdwărterbuch, ed. a 10- a actualizată,

Dudenverlag, M annhei m-Z ă ri ch 2011, 679] (n. trad.).
12 Cf. Jakob CORNIDES, „ Fiat aequal i tas et pereat mundus? How
<<Anti-Discrimination» i s Undermi ni ng the Legal Order” , în Exi-
ti ng a Dead End Road, A GPS for Chri sti ans i n Publ i c Di scourse,
ed. Gudrun şi M arti n KUGLER, Kairos Publ i cati ons 2010.

13 Autoarea vizează aici cu certitudine, pri n acordarea conotaţiei
pozi ti ve, conceptul actual de di versi tate biologică (sau biodiversi-
tate), unul di ntre cele mai i mportante în biologie, ecologie ş i pro-
tecţia mediului în prezent (n. trad.).
Sexi sm
N u este o i ni ţ i ati v ă facil ă de a convi nge oameni i că

genul l or de bă rbat sau femeie este i rel evant pentru
i denti tatea lor. Pentru a reuş i aceasta, i denti tatea este
împov ă rat ă cu noţ i uni negati ve, deveni nd astfel ofen-
satoare. De îndat ă ce noţ i uni l e s-au fixat în si mţ i rea
valorică a maj ori t ăţ i i , el e înl ocui esc argumentarea.
Sexi smul este un astfel de termen de l upt ă a femi-
ni smul ui , care se împi nge adesea î n apropi erea rasi s-
mul ui . D e aici poate deri va adjectivul sexi st. Sufixul
„ - i st ” comuni c ă , l a fel ca l a ras-i st, i sl am-i st, bi ol og-i st,
f undamental -i st, că este vorba despre o absol uti zare a
percepţiilor de valoare, a căror impunere se obţine dacă
este necesar ş i î n mod vi ol ent. La început termenul
sexism a servi t acuză rii sistemului, în care bă rbaţ i i fac
di n femei obi ecte sexuale. OJ O dat ă cu marşul triumfal al
gender-mai nstreami ngul ui , ori ce constatare a tr ă să tu-
ri l or sexuale diferite ş i a compl ementari t ăţ i i l or pozi ti -
ve este sti gmati zat ă ca „ sex i sm” . Probl eme ş i rol uri
di f eri te ale bă rbatul ui ş i femeii contează ca „ stereoti -
puri ” care trebui e el i mi nate de că tre i nstanţ el e pol i ti ce.
Ideologia „ construcţiei sociale” a diferenţelor între genuri
se dovedeşte rezi stent ă faţă de rezul tatel e de cercetare
ale biologiei, medi ci nei , sociologiei, psihologiei ş i a cer-
cetării creierului, care descriu diferenţele di ntre băr-
bat ş i femeie ş i cauzel e l or în mod tot mai preci s.
H omofobie
Homofobia este un neologism care a fost i ntrodus l a
finele anilor '60 de către psihanalistul ş i activistul homo-
sexual George Weinberg, pentru a def ăima oamenii care
respi ng homosexual i tatea ca nevroti ci . O fobie este o
anxi etate nevroti că necesi tând tratament terapeuti c,
207
ca arahnofobia, cl austrof obi a etc. Cu perspi caci tatea

psi hanal i stul ui , Weinberg consi dera a recunoaş te că
oameni i care resi mt o repul si e faţă de homosexual i tate
se tem în real i tate doar de încl i naţ i i l e homosexual e
propri i .
Respingerea refiectată a sti l ul ui de viaţă homosexual
di n moti ve antropologice, psihologice, medicale, sociale
ş i religioase este def ăimată pauşal ca „ homofobie” , adică
anxi etate nevroti că .
Apropo, se cuvi ne spus: forme ofensatoare sau chi ar
vi ol ente ale respi ngeri i sunt prohi bi ti ve în rel aţ i i l e
di ntre oameni, inclusiv faţă de homosexuali.
Biserica Catolică trebui e să se opună dizolvării antro-
pologiei creş ti ne ş i a moralei sexuale deri vate di n ea,
dacă vrea să p ă streze patri moni ul de credi nţă care i -a
fost încredi nţ at; l e cere credi nci o ş i l or „ să întâmpi ne
oamenii care au această înclinaţie dezordonat ă în mod
obiectiv, cu respect, compasi une ş i tact. A se evi ta de
a-i retrograda pe nedrept în vreo formă” (CBC14 2358).
Sfântul A ugusti n a f ormul at aceast ă ati tudi ne astfel:
„ A urî păcatul ş i a i ubi păcătosul” 15.
Căsătoria ş i f ami l i a
Noţiunile căsătorie şi f amilie sunt deposedate de
sensul lor universal, şi anume ca denumi re a relaţ iei
recunoscute publ i c, durabi l ă , a bă rbatul ui ş i femeii ş i
descendenţ ei lor. A st ă zi , „ f ormel e cel e mai di f eri te ale
familiilor” 16— familia patchwork” , individual ă, „ familia
“ Catehi smul Bi seri ci i Catol i ce (n. trad.).

15 Aici se vede o deosebi re f undamental ă faţă de i sl am. Persecu-
tarea homosexualilor, cum este practi cat ă în mul te ţă ri islamice în
numel e Ş ari ei , este respi nsă di n pri nci pi u de că tre creş ti ni .
“ ' Yogyakarta Pri nzi p 24.
” Familie nouă consti tui t ă din resturi provenite di n familii di vor-
ţ ate (n. trad. ).
curcubeu” — sunt considerate OJ echivalente, începând cu

cărţile i l ustrate pentru reeducarea celor mai mici în
grădini ţă. Acestea sunt însă fenomene de degradare a
familiei, în urma cărora se ascunde de obicei o suferinţă
mare a celor afectaţi, cu efecte negative pe termen
lung, îndeosebi asupra copiilor.
' Părinţi 1 ş i pă ri nţ i 2
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Î n furoarea eradicării „ stereoti puri l or sexi ste” ,

mama trebui e să dispară di n uzul vorbi ri i . Socialista
elveţiană Doris Stump, care în iunie 2010, ca raportoare
în Consi l i ul Europei , a f ăcut propunerea ca femeile să
nu mai fieprezentate în mass-media ca fiinţe inferioare,
mame [!] sau obiecte sexuale, nu este pri n urmare si n-
gură. National Health Service al Scoţiei solicită ca denu-
mi ri l e „ M om” ş i „ Dad” să fie alungate di n grădini ţă,
pentru că discriminează părinţii de acelaşi gen. Ghi dul
pentru formularea justă a genuri l or i n l i mba germană
al Cancelariei Federale Elveţiene18recomandă înlocui-
rea cuvi ntel or „ tat ă ” ş i „ mam ă ” cu termeni „ abstracţi
di n punct de vedere sexual ” , ş i anume „ pă ri ntel e” sau
„ partea de pă ri nte” .
La ceva similar aspiră ministrul de Externe al SUA
Hillary Clinton, care a dispus ca în viitor în formularele
de paşaport, în loc de „ M other” şi „ Father” 19 să se treacă
„ Parent 1” ş i „ Parent 2”2°. M oti vare: „ Aceste
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA îmbună -
t ăţ i ri se întrepri nd pentru a permite o descriere gen-
der neutr ă a pă ri nţ i l or copi l ul ui ş i pentru a recunoaşte
18 SCHWEIZERISCHE BUNDESKANZLEI IN ZUSAMMENARBEIT MIT DER ZU-

RICHER HOCHSCHULE FUR ANGEWANDTE WISSENSCHAFTEN, Geschlechter-
gerechte Sprache. Leitfaden zum geschlechtergerechten Formulie-
ren i m Deutschen, edi ţ i a a doua, complet revi zui t ă în 2009.
19 „ Mamă” ş i „ tat ă ” (lb. eng.) (n. trad.).
20 „ Părinte 1” ş i „ Pă ri nte 2” (l b. eng.) (n. trad.).
VI I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA .-
tipuri diferite de f ami l i i ” . Di n cauza cri ti ci i violente,

Cl i nton a trebui t să accepte un compromis. Acum se
cheam ă : „ M other or Parent 1” ş i „ Father or Parent 2” .
De ce trebuie el i mi nat di n l i mbă pri mul cuvânt pe
care un copil îl poate pronunţ a când deschide şi închi de
gura? Ni ci un om, nici feministele, nu ar putea l upta
pentru desfiinţarea mamei, dacă nu ar fi fost născute
de o mamă. Şi părintele 1 El ton John ş i partenerul l ui ,
părintele 2, necesită o mamă-surogat pentru a-şi înde-
pl i ni vi sul de a avea copii. Cuvântul pentru persoana
căreia fiecare om îi datorează vi aţ a nu ar trebui ono-
rat? Pentru că „ pă ri nţ i i homosexual i ” se si mt discri-
mi naţ i când este vorba despre mamă şi tat ă sau despre
mom şi dad, stăpânii politici se apucă să cureţe limba.
Impietări feministe asupra limbii de către stat

Î n anii şaptezeci feministele au descoperit gramatica
drept câmp de acţiune al schimbării societăţii. Luise F.
Pusch ş i Senta Tromel -Pl otz au fondat l a Uni versi ta-
tea Konstanz „ l i ngvi sti ca f emi ni st ă ” . El e s-au plâns:
„ Limba noastră ne vi ol entează , pentru că preferă for-
mele mascul i ne. Astfel se creează o vi zi une a l umi i în
care femeile nu sunt prezente” 21.
Să încercăm să urmăm argumentaţia doamnei Tro-
mel-Plotz: instrumentul „ medierii violenţei psihice” este
limba. Violenţa psihică duce l a acte de violenţă fizică,
la „ bombe, armată şi războaie” . Dacă suprimăm violenţa
în limba noastră, împiedicăm războaiele. Cine nu a si m-
ţ i t până acum că22 a fost violentat trebui e „ sensi bi l i zat”
” Senta TRoMEL-PLoTz, Gewal t durch Sprache. Di e Vergewalti-

gung von Frauen i n Gesprăchen, Frankfurt a. M . 1984. http://
www.gleichsatz.de/b-u-t/beg'in/tromll.html. Dacă nu este i ndi cat
altfelucitatele sunt l uate de l a Tromel -Pl otz di n acest text.
” I n original (adi că în l i mba german ă ), preci zarea pronumel ui
este obligatorie în expri marea de mai sus di n p.d.v. gramatical, şi
în acest sens, de ex ., pentru c ă însăş i în propozi ţ i a toc-

mai pronunţ at ă ambel e genuri sunt apelate cu pronu-
mele personal masculin, ceea ce face femeile „ i nvi zi bi l e” ,
astfel încât, începând de acum, aceasta trebui e să sune:
„ Toţi, care pân ă acum nu au si m ţ i t, că l or ” , dar, vai
în lor este di n nou bărbatul vi zi bi l , iar femeia i nvi zi bi l ă !
Pentru că „ ne construi m real i tatea cu ajutorul l i m-
bajului. .. limbajul este un mijloc coercitiv şi poate deveni
un mijloc de vi ol enţă ” . Faptul că , într-un articol di n
Neue Zu'rcher Zeitung23, în ti tl u este vorba despre Wo-
men 's L i b, ş i nu despre Women 's L i berati on M ovement,
este pentru Tromel -Pl otz un exempl u de „ l i mbă sexis-
t ă ” . Termenul acuzator „ sexi st” este uti l i zat în 1984 cu usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
senti mentul sigur că aceast ă acuzaţ i e va provoca fe-

mei l or o rezonanţă pozi ti v ă ş i bărbaţilor o rezonanţă
culpabil ă, astfel încât o defini ţie lingvistică a devenit
de pri sos. Chiar în fraza urmă toare, acest reproş este
înt ă ri t pri n faptul că i se atri bui e — cu ajutorul unei
OJ
asocieri lejere — vina pentru diferite genocide:

Alte exempl e, pe lângă l i mbaj ul sexi smul ui , pentru vio-
l enţ a puterni ci l or, pentru vi ol enţ a celor el ocvenţ i , sunt
l i mba persecut ă ri i evreilor, l i mba rasi smul ui al b, l i mba
persecut ă ri i i ndi eni l or, l i mba mi l i tanti smul ui , unde se
punea probl ema def i ni ri i unui grup de oameni ca inferi-
ori , pentru a l e îngrădi apoi drepturi l e, pentru a—i deza-
vantaj a masiv, persecuta, aresta ş i chi ar extermi na.
Acesta este deci l anţ ul crimelor umani t ăţ i i , cărora

l e apar ţ i n femeile, toate femeile, întotdeauna ş i pretu-
ti ndeni , care sunt vi ol entate pri n l i mba „ sex i st ă ” .
anume: c ă el / ea a fost … , l a fel ca, de ex ., î n l i mba engl ez ă , spre

deosebi re de l i mba română , în care pronumel e (el sau ea) este
subînţ el es (n. trad.).
23 Cotidian el veţ i an central , apărut i ni ţ i al ca Ziircher Zeitung,
l a Zi i ri ch, fondat în 1780 ( n. t r ad.) .
Pentru acest moti v doamna Tromel -Pl otz ş i colegele

ei Guentherod, Pusch ş i Hel l i nger au el aborat în 1980 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
L i ni i directoare pentru un limbaj nesexi st, pe care naţ i -

uni l e vorbi toare al e l i mbi i germane au început de
acum înai nte să -l uti l i zeze. Acolo se afirmă:
L i mba este sexi st ă dacă ignoră femeile ş i real i ză ri l e lor,
dacă descri e femeile numai dependente ş i subordonate
bărbaţilor, dacă prezi nt ă femeile numai în rol uri stereo-
ti pe ş i l e neagă astfel i nteresel e ş i capaci t ăţ i l e care exced
stereotipul şi dacă umileşte şi ridiculizează femeile printr-o
l i mbă condescendent ă .
A se reţ i ne: nu ceea ce oameni i pot spune cu ajuto-
rul l i mbi i arhaice este pentru f emi ni ste reprobabi l , ci
l i mba însăş i în structura ei gramatical ă. Se ajunge ast-
fel l a un „ mascul i n generi c” — o pi atr ă unghi ul ar ă a
avântul ui f emi ni st. I ntrucât denumi ri

col ecti ve, care
reunesc oameni sub un punct de vedere specific — elec-
tori i , studenţ i i , ci ti tori i —, în l i mba germană sunt
aproape întotdeauna de gen mascul i n, „ l i mba ne agre-
sează ; pentru că f avori zează formele mascul i ne” . Ast-
fel se închi de cercul de l a rasi sm l a mascul i nul generi c.
Dar este aşa? S-au si mţ i t femeile studioase într-ade-
văr „ viola ” înainte de sensibilizarea de către Tromel-Plotz,
când era vorba despre „ studenţi” sau despre „ cetăţeni”
sau când erau apelate cu „ dragi ci ti tori ” sau „ dragi as-
cult ători” ? Nu este simplu să- ţi aduci ami nte, pentru
că ne-am obi ş nui t între ti mp atât de mul t cu dubl area,
încât se si mte ca o dominaţ ie patriarhal ă, dacă femeile
nu sunt apel ate dubl u, adică i mpl i ci t ca parte a denu-
mi ri i de grup ş i expl i ci t în forma f emi ni nă : dragi cetă-
ţ eni ş i cetăţene, studenţ i ş i studente, creş ti ne ş i creş ti ni ,
teroriste ş i terori şti, fasciste ş i fasci şti, sexiste ş i sexi ş ti .
Se observ ă , sorry, iese în evi denţă : nu toate perechi l e
ne trec buzel e l a fel de uşor. Femeia vrea ca femeile să
se afle într-o lumină bună , altfel pot rămâne l i ni ş ti t

i nvi zi bi l e. D e aceea, fasciculul anatemi zant atinge şi

cuvi nte nerespectuoase ca bârfă sau scorpie ş i , desigur, zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
ş i capră căpăţânoasă sau arţăgoasă. I mpotri va l ui ne-

puti nci os, ci ucurel sau macho nu se apără nici măcar
bărbaţii. Dar sunt oare toate femeile bune şi toţ i băr-
baţii răi? Sunt oare în societatea occidental ă toate fe-
mei l e vi cti me ş i toţ i bărbaţii f ăptaşi?
A utorit ăţ ile au asimilat l a nivel naţ ional şi i nterna-
ţional peti ţ i a feministă şi au emis ghiduri care le cer
vorbitorilor să fie atenţi permanent pentru a corespunde
regl ement ă ri l or corecte pol i ti c. A semenea ghi duri
înseamnă de l a un fluturaş, ca acela al Administraţiei
Senatului berl i nez di n 200524, până l a Ghi dul pentru
formularea justă a genuri l or în l i mba germană de 192
de pagini al Cancelariei Federale El veţ i ene, menţ i onat
mai sus. Recomandările Comi si ei Germane a U NESCO
pentru limbaj nesexi st se adresează tuturor celor
care uti l i zează l i mba germană în sc0p profesional, fie în
şcoal ă sau în uni versi tate, în Parlament, în mass-media
sau de că tre autori t ăţ i . Se adresează autoarelor şi auto-
ri l or de materiale de studi u ş i predare, texte obiective,
texte de radi o ş i tel evi zi une, di cţ i onare, texte de recl ame,
precum ş i articole de ziar ş i revi ste de orice fel25.
I n acest mod femeile devi n „ vi zi bi l e l i ngvi sti c” :
> Feminizarea numel or: episcopă, soldată, pompieră,

ordinară26.
24 l yer_geschl echtergerechte_sprache.pdf . M ai detal i at ai ci :
http://www.berlin.de/senwiarbfrau/frauen/loeff-raum/sprache.htm.
25 Marlis HELLINGER — Christine BIERBACH, Ei ne Sprache fii'r beide
Geschlechter: Richtlinien fiir einen nicht-sexistischen Sprachgebrauch,

ed. Deutschen UNESCO-K ommi ssi on, Bonn 1993.
25 Ordi nari us (masc. în l b. germ.) = profesor l a o uni versi tate,
deţinător al unei jurisdicţii episcopale (de ex., Papa, episcop de dieceză,
V I I I . VIOLAREA POLITICA A LIMBII 213
> Tratarea în mod egal a femeilor ş i bă rbaţ i l or pri n

„ splitting” 27: fiecare electoare ş i fiecare elector; speci-
al i st ă ş i speci al i st, creş ti nă ş i creş ti n.
> Pri n termeni neutri di n punct de vedere sexual: în
loc de „ prof esor” , persoane care predau.
> Pri n adjective ş i parti ci pi i : în l oc de „ studen ţ i ” , cei
care studi ază .
> Pri n uti l i zarea formelor de pl ural neutre: în loc de
„ ori care ş omer ” , toţ i ş omer i i .
> Pri ntr-un I i ntercal at: [ i napl i cabi l în l i mba română la
exemplele] ArbeitnehmerInnen (angajate), Prăsident
- I nnenwahl (alegere prezi denţ i al ă pentru femei)28.
> Pri n înl ocui rea formei mascul i ne cu cea f emi ni nă : în
l oc de „ Rugă m vi zi tatori i să se prezi nte l a cam. 64” ,
Rugă m vi zi tatoarel e să se prezi nte l a cam. 64.
> Pri n evitarea ti parel or impregnate patri arhal : în loc
de „ pă ri nţ i i consti tuţ i ei ” , autoarel e ş i autori i con-
sti tuţ i ei .
> „ Si metri a l i ngvi sti că ” trebui e acordată în cazul tutu-
ror adresărilor: în l oc de „ Sartre ş i Si mone de Beau-
voi r” , Si mone de Beauvoi r ş i Sartre.
> Femeilor trebui e să l e fie acordată întâi etate: Eva ş i
Adam, Isolda ş i Tri stan.
> Pronumel e mascul i ne ci nev a/ni meni , fiecare, ni ci u-
nul , câte unul , cine29 trebui e să di spar ă : în l oc de
„ C ă ut ă m pe ci neva [ der] care să ne aj ute” , Că ut ă m
abate), înv ăţă tor într-o şcoal ă superi oar ă [ DUDEN, vol. 5, Das
Fremdw ă rterbuch, ed. a 10- a actual i zat ă , Dudenverl ag, M annhei m-
Zi'irich 2011, 744-745] (n. trad.).
27 Scindare (lb. eng.) (n. trad.).
28 Cf. i nf ranota 27 de l a p. 189 (n. trad.).
29 Toate pronumel e exemplificate sunt i n l b. germ. de gen mas-
cul i n; art. hotărât [der] pentru subst. mascul i ne, art. hot ă rât [ di e]
pentru subst. f emi ni ne ( ş i pl .) / exi st ă ş i art. hot ă rât [ das] pentru
I
subst. neutre, dar care nu i ntereseaz ă în context (n. trad.).

o persoană care să ne ajute sau Căutăm pe ci neva

[ di e sau der ] care să ne ajute.
> Pronumele man30 trebuie evitat pe cât posi bi l : în l oc
de „ ar t r ebui ” , eu, noi , t u, D vs. tr ebui e să , î n l oc de
„ nu se scobeş te î n nas” , doamna n u se scobeş te în
nas.
Sau aşa: Î nai nte de …“

Acestea sunt doar puţine exempl e pentru gramatica
femi ni st ă nouă, care poate fi studiată cel mai detaliat
în Ghidul elveţian. Femeia recunoaşte din aceste puţine
exempl e c ă nu mai poate vorbi în dorul lelii lui sau al
ei , ci fiecare ea sau el trebuie să înveţ e germana femi-
ni st ă di n nou, în care vorbitoarea şi vorbitorul, pe scurt
vorbitorii, tr ebui e să depun ă permanent o profesiune
de credinţă că se afl ă pe partea cea bună, şi anume partea
năpăstui ţilor şi victimelor, într -un cuvânt, a femeilor.
Pi er der ea nuanţelor de i mpor tan ţă lingvistică se i a
în consi der ar e. Est e o di fer enţă dac ă se spune, pardon,
dac ă spun eu, spunem noi , spui tu sau spuneţ i Dvs.:
„ fiecare deputat este dator binelui public” sau „ toţi depu-
ta ţ i i sunt dator i binelui public” . O dat ă este în cauză
persoana singular ă, de altfel, bărbaţi şi femei, de cealaltă
dată, un grup. Este o diferenţă dacă „ studenţii imprimă
vi a ţ a unui oraş studenţ esc” sau „ cei care studi ază
i mpr i mă viaţa unui oraş al celor care studiază” . Bizarul,
artificialul, i mpusul tr ă dează cine est e l a lucru aici.
Abia i se poate r ezi st a impulsului de a ridiculiza
acest r ă zboi feminist împotr i va limbii. Dar astfel nu se
30 Pronume i mper sonal ( man : (a) se, man sollte = ar trebui

să) (n. tr ad.).
31U r mează un text de exemplificare a absurdului prin exagerare
î n sensul feminizării for ţ ate, î n l b. germană, tr aducer e i r el evant ă
pentru ci ti tor î n l b. r omân ă şi subiectul c ă r ţ i i (n. tr ad.).
face dreptate seriozit ăţii acestui abuz. Pentru că mar-

ş ul prin i nsti tuţ i i a reuş i t, autori t ăţ i l e, uni versi t ăţ i l e
ş i mass-media se apleacă înai ntea acestor l i ni i di rec-
toare pe care acti vi stEl e l e-au i ncubat, obl i gă subordo-
naţ i i l a limbaj „ nesexist” ş i „ studenţ i i şi studentel e”
să— şi redacteze lucrările pentru examene într-o germană
justă a genurilor; Biserica Evanghelică cheltuieşte mi l i -
oane pentru estropierea ş i falsificarea Bi bl i ei în l i mba
corectă. Limbajul cotidian devine acum un semn de recu-
noaştere a corectitudinii politice, căreia nu i se mai poate
sustrage ni meni , astfel încât mul ţ i vor fi gata să spună ,
pentru evitarea pronumel ui mascul i n, mai degrabă:
căreia nu i se mai pot sustrage to ţ i . Exact aceasta este
i ntenţ i a ş i strategia: concepţia feministă asupra l umi i
le este impusă oameni l or pri n l i mbă , pentru a evoca
lumea nouă frumoasă a bărbatului i nvi zi bi l .
rx. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?
A cesta este un ex peri ment uman neeti c ş i mi e i mi este

cu totul enigmatic cum de poate decurge atât de

nestingherit.
Prof Klaus Beier, Directorul Institutului de Medicină
Sexual ă de la Charité, Berlinl
Epi demi a globală nouă

Î n epoca mass—media apare o lezare nou ă , profundă
ş i durabi l ă a psi hi cul ui uman: i magi ni ale r ă ul ui . El e
se f i xează , desf ăşoară o di nami c ă i ncontrol abi l ă , ocup ă
mi ntea, fanteziile ş i visele ş i repercutează asupra modu-
lui de acţ i une al omului2. Cei mai mul ţ i oameni nu con-
ş ti enti zează acest fapt. Avem măsuri stricte pentru puri -
tatea apei , aerul ui ş i hranei , dar consum ă m necontro-
l at cea mai l amentabi l ă mi zeri e pornograflcă, vi ol enţă
atroce, groază înfricoşătoare ca „ di verti sment” . Î n ti mp
ce corpul are mecanisme pentru el i mi narea toxinelor,
spi ri tul nu poate face aceasta. Omul nu are putere
asupra memori ei sale: i magi ni l e se i mpri m ă î n memo-
ri a sa. Aceasta m ă rturi seş te oricare dependent de por-
nografie, care l upt ă pentru a se el i bera de adi cţ i e.
Termenul pornografie este un cuvânt artificial deri -
vat di n l i mba greacă veche, compus di n „ desfrânare”
ş i „ scri ere” . Pornografia red ă deci desfrânarea în scri s.
1 FAZ, 29.05.2010.
2 Gabri el e KUBY, „ Verg'iftung durch Bi l der” , în K ei n F riede SFC
ohne Umkehr. Wortmeldungen ei ner K onverti ti n, Eggst ă tt 2002, se

poate procura de l a f e-medi enverl ag.
REVOLUTI A SEXUALA GLOBALA
A ceasta s-a restrâns în i stori a omeni ri i până l a i nven-

tarea fotografiei l a cuvi nte ş i desene, care erau l i mi tate
î n r ă spândi rea lor. A st ă zi stau l a di spozi ţ i e mijloace de
informare în masă noi : aparatură audi o, fotografii, filme
ş i r ă spândi rea l or global ă pri n I nternet ş i telefoane
mobi l e.
Până l a reforma penal ă di n 19731 răspândirea „ înscri -
suri l or desf rânate” era i nterzi să . I n 1973 această noţi-
une a fost înl ocui t ă cu „ pornografie” ş i r ă spândi rea sa
l egal i zat ă , cu excepţ i a ti neri l or sub 18 ani . A ş a-numi ta
„ pornografie har d” , sexul cu vi ol enţă , sexul cu copi i ,
sexul cu ani mal e, a r ă mas i nterzi să , dar se ob ţ i ne de
că tre ori ci ne ş i ori ce femeie ş i ori ce copi l cu câteva cli-
curi de mouse pe I nternet sau pe mobi l . Incălcarea se
pedepseş te cu l i psi rea de l i bertate până l a un an sau cu
amendă — o sancţ i une necontrol abi l ă pentru f ăptaşul
care ş ade î n sufrageria sa ş i este greu de descoperi t.
L i beral i zarea pornografiei în 1973 a fost precedată
de o dezbatere naţional ă i ntensă , în care s-a i mpus opi ni a:
„ cet ăţ eanul ui major” nu i se pot i mpune regl ement ă ri .
Ori cum obi cei ul se va reduce când produsel e nu se vor
mai vinde sub tejghea, ci vor fi comercializate pe tejghea.
Precursori în producţ i a porno au fost ţă ri l e scandi -
nave. Der Spiegel3 scria în 1969 (nr. 50): „ Dup ă esti mă -
ri l e autori t ăţ i l or, în cursul anul ui trecut au fost vân-
dute germani l or mărfuri porno — că r ţ i , revi ste, f i l me, OJ
înregi str ă ri audi o — î n val oare de ci rca o j umă tate de

mi l i ard de m ă rci ” . U n moti v concl udent pentru legiui-
tor de a adapta legile „ real i t ăţ i i ” ş i de a bascul a i nter-
zi cerea pornografiei.
A peti tul „ cet ăţ eni l or maj ori ” pentru pornografie
s-a dovedit însă insaţ iabil: accesând pe Google literele
3 Revi st ă germană de i nf ormaţ i i să pt ă mânal ă , înf i i nţ at ă l a

Hanovra în 1947 (n. trad.).
DC. PORNOGRAFI A FOARTE NORMALA?
„ XXX” — un cifru pentru pornografie — cu ajutorul fil- zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
trul ui „ German ă ” , se ob ţ i n 7. 110. 000 rezul tate, cu fil- usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
trul „ Engl ez ă ” , 1640. 000. 000, în cuvinte, un miliard şase

sute patruzeci de mi l i oane, ceea ce înseamnă aproape o
pătrime a populaţiei mondiale. Noţ i unea „ sex” (engleză)
aduce ci nci mi l i oane ş i j um ă tate de rezul tate.
Thomas Schi rrmacher, conducă torul I nsti tutul ui
pentru Ş ti i nţ a Fami l i ei , i ndi că în cartea sa Pornografie
pri n I nternet urmă toarel e cifre4:
Cifre aproxi mati ve pentru

pornografia prin internet (PI )
Cifra pagi ni l or web PI 4,2 milioane = 12% ale tutu-
ror si te-uri l or web
Cifra pagi ni l or i ndi vi dual e 420 mi l i oane web I T
ale acestor si te-uri
Descărcări l unare ale PI 1,5 mi l i arde = 35% ale tutu-
ror descărcărilor
Uti l i zatori i nternet adul ţ i ,
care au vi zi tat deja PI
Î ntrebă ri zi l ni ce asupra PI 68 mi l i oane = 25% di n tota-
în motoare de căutare l ul întrebă ri l or
E-mai l -uri PI zi l ni ce 2,5 mi l i arde = 8% ale tutu-
ror e-mai l -uri l or
Angajati care pri vesc PI l a 44%
l ocul de muncă
Zilnic, ci rca o or ă pe pagini PI 17% din uti l i zatori i I nternet
A cestora l i se adaugă închi ri erea esti mat ă l a 800 de

mi l i oane l a ni vel mondi al a vi deo-uri l or porno (în anul
2003) în magazi ne ş i hotel uri — mascate di scret pe nota I
de pl at ă ; în pl us, sex telefonic cu sau f ără webcam ş i
“* Thomas SCHIRRMACHER, Internetpornografie. Und was jeder

darziber wi ssen sol l te, Hol zgerl i ngen 2008.
descărcări pe mobi l : Tél écom-ul francez arat ă că 25%

di n total ul descărcărilor pe mobi l ar fi eroti sm ş i se
preconi zează o creş tere abruptă.
Cel mai mul t explodează piaţa pornografiei infantile.
Statistica criminalistică a Poli ţiei pentru anul 2011 pre-
cizează că posesia ş i procurarea de pornografie infantil ă
a crescut într-un an cu 23,3%, l a 3. 896 cazuri înregis-
trate5. Cifra cazuri l or neraportate reprezi nt ă un mul -

ti pl u. Numai în Germani a organi zaţ i a Innocence esti -
mează, conform conferinţei UNICEF di n 2008, 50.000
de consumatori în mod regul at6.
Se pl eacă l a ni vel mondi al de l a 2 mi l i oane de copii
care sunt oferi ţi în reţ ea sau prezentaţ i în i postaze de
violenţă sexualizat ă . Conform raportul ui anual al
ECPAT (End Chi l d Prostitution, Pornography and Traff-
ing of Children for Sexual Purposes), doar în interiorul
U E, în fiecare an, mai mul t de 100.000 de copi i sunt
afectaţi de traficul de copii7. Acest trafic de copii ope-
rează cererea ş i oferta în I nternet.
Cât ă vreme acum câteva deceni i pornografia era
aproape exclusiv un divertisment al bărbaţilor, restrâns
la i mpri mate, video-uri şi filme în cinematografe sordide,
astăzi există o multitudine de posibilităţi de interacţiune
active şi pasive prin mijloacele de comunicare noi : încăr-
carea ş i partajarea de filme porno, chat-sex, webcam-sex,
sex telefonic. I ntre ti mp, aproximativ o trei me a consu-
matori l or sunt femei, l a Beate Uhse deja chi ar 60% di n
clienţi8. 41% di n toate femeile di n SUA accesează cel
5 http://www.focus.de/politik/deutschland/erschreckende-zahlen-
sexuel l er-mi ssbrauch-von-ki ndern-stei gt-an_ai d_752263.html .
6 http://www. spiegel.de/panorama/0, 1518,druck-558815,00.html .
7 http://www.ecpat.net/EI/Publications/Annual_Reports/ECPAT_
A nnual _Report12008-2009.pdf .
8 http://www.berliner-zeitung.de/wirtschaft/chef-von-beate-uhse-
serge-van-der-hoof t--i ch-gl aube-an-di e-unsterbl i chkei t-des-por-
nos- ,10808230,11566464,i t em,1.ht ml .
DC. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?
puţ i n o dat ă pe l ună pagini web pornografice, 10 mi l i -

oane de femei 0 fac cu regularitateg.
Pentru ti neri i între 13 ş i 19 ani pornografia pri n
I nternet ţ i ne de consumul medi ati c coti di an. A ceasta a
redat studi ul Porno în web 2.0 l a cererea i nsti tuţ i i l or
regionale mass-media di n Saxonia Inferioară ş i Bavaria
— tendi nţă crescătoare“ ). 9,9% di n ti neri , preponderent
bă i eţ i , consum ă pornografie zi l ni c. Studi ul vorbeş te
despre o „ strategie de normal i zare” a ti neri l or.
Ră spândi rea turbat ă a pornografiei pri n I nternet se
atri bui e cel or trei „ A” engl ezeş ti : accessabi l i ty, affor-
dabi l i ty ş i anoni mi ty: u ş or accesi bi l , i ef ti n, anoni m.
Deşi orice perversiune sexual ă este di sponi bi l ă în I nter-
net, I nternetul participă l a cifra de afaceri porno cu
numai 5%. 57 de mi l i arde de dol ari au fost rul ate l a
ni vel mondi al în 2006 cu produse porno. La paginile
web ş i producţ i a de filme cu sex, Germani a ocupă l ocul
doi după SUA; producă torul legal cel mai mare este
Beate Uhse A G“ . Cifrele de afaceri pentru filme scad,
în schi mb cresc cifrele de afaceri pentru j ucă ri i l e sexu-
ale. Şeful concernul ui Beate U hse, Serge von der Hoft,
în vârstă de 34 de ani, care deţ ine în Europa cinci mili-
oane de clienţi, în Germani a două milioane, spune:
Eroti smul va aparţine vi eţ i i întotdeauna ca mâncarea ş i
b ă ut ur a... Beate Uhse a i nterveni t întotdeauna pentru
9 Cori nna RUCKERT, Frauenpronographie. Pornografie von

Frauen fiir Frauen. Ei ne kul turwi ssenschaf tl i che Studi e, Frank-
furt 2000, ci tat de SCHIRRMACHER, Internetpornogra/îe.
“ ' Petra GRIMM — M i chael MULLER — Stef ani e RHEIN, Porno i m
OJ zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Web2.0. WelcheRol l e spielen sexualisierte Webinhalte i n der Lebens-

wel t von Jugendl i chen?, Studi e i m Auftrag der NLM und BLM.
www.hdm-stuttgart.de/gri mm/g'ri mm_pornog'raf i e_praesentati on.
pdf.
“ I nf ormaţ i i de l a SCHIRRMACHER, Internetpornogra/îe. (A G =
Societate pe acţiuni [n. trad.]).
ca eroti smul să fie consi derat ceva f oarte normal . A st ă zi

am ati ns acest scop” .
Aceste cifre evi denţ i ază ceea ce s-a întâmpl at pri n
legalizarea pornografiei în l umea occi dental ă în epoca
revol uţ i ei mass-media pri n Internet ş i telefoane mobile:
pornograiîa a urmat în decenii puţ i ne o cale de la supri -
mare l a obsesi e, de l a opri mare l a mani e. Dacă acum
ci nci zeci de ani să rutul pe buze era singurul care se
putea vedea pe ecran, pentru a i ndi ca extensi i , ast ă zi
suntem bombardaţi în vi aţ a de zi cu zi cu imagini ale
activităţii sexuale care au un singur scop: să declanşeze
în spectator exci taţ i e sexual ă , pentru a-l determi na
pentru cumpărarea produsel or de ori ce fel, de l a auto-
mobi l e, pri n ziare bulevardiere, până l a servicii sexuale,
pentru a mă ri cotel e de audi enţă . Aproape că nu mai
exi st ă un film în care spectatorul nu este f ăcut voyeur13
al acti vi t ăţ i l or sexual e. Voyeurismul înseamnă , con-
form lexiconului, „ perversiune sexual ă în cursul căreia
o persoană obţine o excitaţie sexual ă la vederea în secret
a organelor geni tal e ale altor persoane ş i /sau pri n pri -
vi rea în secret a acti vi t ăţ i l or sexual e al e al tora” . D e
când aceasta are loc în oricare cinematograf ş i în par-
ti cul ar înai ntea ecranel or cal cul atorul ui , această per-
versi une este coti di ană ; ş i nu perversi unea însăş i , ci
cuvântul „ perversi une” a deveni t tabu.
Pornografia str ă bate întreaga soci etate, toate stra-
turi l e, toate grupurile profesionale, toate grupurile de
vârst ă . Altfel decât bul i mi a sau anorexi a, adi cţ i a pen-
tru pornografie nu este vi zi bi l ă l a om, în ori ce caz, nu
l a pri ma vedere. Dar ci ne nu suferă de ea vede poate la
a doua pri vi re vreunul di ntre v ă l uri l e cenuş i i pe faţă,
12 Berl i ner Zei tung, vezi nota 6.

13 Persoană care se compl ace în a pri vi pe ascuns un spectacol
(eroti c) (l b. f ranc.) (def i ni ţ i e DCR2 / DEX onl i ne) (n. trad.).
I
IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA? 223
pl ati tudi nea ochilor, difuzul, închi sul ş i i zol atul în

si ne, l i psa de speranţă . I n acelaşi ti mp nu t e poţ i baza
pe propria percepţie. Un psi hol og mi -a spus:
D i n experi enţ a mea terapeuti că cu paci enţ i i pot spune:
mul tora nici nu l i se observă, nu s-ar putea considera
niciodată ca posibil, o pri vi re benignă, agreabil ă —ş i si- XUSLECA
mul tan consum ă porno-uri l e cele mai vi ol ente.
Degradarea f ăptaşului, a victimei şi a wd .

consumatorului
Ce fac oamenii care privesc filme porno? Ei privesc
oameni str ă i ni în cursul acti vi t ăţ i l or sexuale, oameni
care se degradează ş i se înjosesc singuri, f'ăcându-şi în
mod publ i c trupul o uneal t ă în vederea obţ i neri i de
pl ăcere, se lasă filmaţi pentru ca al ţii, nenumăraţi stră-
i ni , să se exci te sexual astfel. Acest trup este trupul
unei persoane care trăieşte acum, care s-a născut odată
ca un prunc nevi novat, are mamă ş i tat ă , biografie,
memori e, senti mente, o persoană care si mte bucuri e ş i
durere, are un suflet ş i dor de noroc ş i fericire, chiar
dacă poate f ără speranţă că acestea se vor îndeplini vre-
odată. Această persoană trebui e de regul ă să se dro-
gheze sau să se alcoolizeze pentru a se putea preta - zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
adesea în mod obligat — l a ceea ce este pl ă ti t ă să facă.

OJ
Poate este una dintre milioanelede victimeale comerţu-

l ui cu femei, fete ş i copii di n ţă ri l e sărace, cu care ban-
dele cri mi nal e câştigă miliarde, pentru a satisface ca
prostituate (cifra esti mat ă în Germania: 400. 000) de- usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
pendenţa de sex a milioane de bărbaţi di n ţările boga-

te, pe ecran sau în mod real .
Se gândesc vreodată oamenii care râvnesc în faţa
ecranului la exci taţ i e sexual ă că ar putea fi propria fiică,
soră, soţ i e, mam ă sau ş i propri ul fiu, frate sau so ţ , care
se afl ă înai ntea camerei de filmat? De ce nu realizează
consumatorii de pornografie că sunt oameni, prin a căror

degradare ş i umi l i re se degradează ş i se umi l esc pe ei
înş i ş i ?
Nu numai femeia este degradată ş i umi l i t ă , bărbatul
se degradează nu mai pu ţ i n, pentru că ş i el , o persoană
cu spi ri t, trup ş i suf i et, s-a redus compl et l a i nsti nctul
său animalic, astfel încât prin abuzul de libertate umană
alunecă în abi suri tot mai adânci ale perversi uni i . A fi zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
de părere că numai femeia ar fi degradată, când este

supusă vi ol enţ ei sexual e di n partea bărbaţilor, este o
recidivă din vechime, când se f ăcea diferenţa între pene-
trant ş i penetrat, acti vul era respectat ş i pasi vul di s-
preţ ui t, deş i ambi i parti ci pă l a fiecare act.
Şi consumatorul di nai ntea ecranul ui , care pri veş te
numai aş a-zi se f i l me porno soft „ foarte normal e” , se
degradează, se reduce singur l a funcţia animalică a sa-
ti sf aceri i i nsti nctel or. El este mânat de l ă comi a pentru
sti mul i mai puterni ci tot mai noi , întrucât i ntensi tatea
scade cu cât se expune mai mul t imaginilor pornogra-
fice şi este cupri ns în dinamica adicţiei. I nsti nctul a
deveni t sclavagistul, i -a furat l i bertatea, îl obligă la acţi-
uni care, cu cât se desf ăşoară ti mp mai îndel ungat, cu
atât mai mul t di strug vi aţ a l ui ş i a semeni l or săi. Nu a
fost vorba aici despre „ cet ăţ eanul maj or” , a cărui l i ber-
tate nu ar trebui îngr ă di t ă de i nterdi cţ i a pornografiei?
Zece procente di n bă rbaţ i i di n Germani a sunt conside-
raţ i dependenţ i de pornografie. Cât sunt de „ l i beri ” ş i
de „ maj ori ” ?
Soci etatea noastr ă consi der ă toate acestea ca „ nor-
mal e” . Pentru pornografia i nf anti l ă , adică folosirea de
copi i ş i prunci pentru satisfacerea dori nţ el or abisale
ale adul ţ i l or, o dat ă pe vi u l a înregi strare, apoi de sute
de mii de ori pri n utilizator, mai exist ă o interdicţie
legal ă ş i tentati ve tot atât de f ără tragere de i ni m ă pe
IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?- OJ 225
cât de l i psi te de succesAale pol i ti ci eni l or de a îndi gui

răspândirea pe Internet. I n rest, totul este okay — sau nu?
I
Pornografia creează dependenţă

M odalit ăţile comportamental e el ementare, pă str ă -
toare de viaţă, ale omului sunt asigurate prin instincte.
Omul vrea să trăiască, omul vrea să m ă nânce, omul
vrea să se asoci eze sexual. I nsti nctul sexual asigură
conti nui tatea umani t ăţ i i . Dacă funcţia reproductivă a
sexualităţii este împiedicată continuu, aceasta conduce
la dispari ţia populaţiei — un proces care a început deja
l a cele mai mul te di ntre naţ i uni l e europene.
M odalit ăţi de vi aţă i nsti nctual e pot deraia şi duce l a
comportament patologic, nevrotic, până l a adi cţ i e.
Terapeuta de copii şi ti neri Chri sta M eves averti -
zează de patru decenii asupra distrugerilor psihice ş i
sociale pe care o sexualitate desprinsă di n ancorarea
moral ă trebui e să l e provoace. Ea nu oboseş te ni ci l a
aproape nouăzeci de ani să cheme oameni i pentru a se
supune ordinii incontestabile a creaţ iei divine, în loc
de a se revol ta împotri va ei . Î n cartea ei Încotro? În
căutarea vi i torul ui , publ i cat ă i n 2011, descrie „ ţ i nta
natural ă ” a i nsti nctul ui sexual astfel:
Î n faza prel i mi nar ă , [este vorba despre] găsirea i denti t ă -
ţ i i , după maturi tatea sexual ă copulaţia cu o persoană de
sex opus pentru producerea de descendenţi şi astfel a repro-
ducerii speciei om... Dacă ţ i nta de operare respectivă nu
a fost atinsă în mod satisf ăcător... apare pericolul că i mpul -
suri l e sexuale respective devi n atât de domi nante, încât
se desprind de ţ i nta de operare — ori cum i ncon ş ti ent ă —
cu totul. Atunci se produce în principiu pericolul ca i nsti nc-
tul natural să devină adicţie“ .
“ Chri sta MEVES, Wohi n? A uf der Suche nach Zukunft, Bad

Schussenried 2011, 65 ş .u. Cupri nsul pe www.christa-meves.de.
Dacă examinăm societatea noastră în mod prozaic,

vedem că adicţii de toate genurile se răspândesc epide-
mi c: al cool , droguri , a mânca ş i a nu mânca, j ocuri de
noroc, I nternet, sex, pornografie. A di cţ i a înseamnă
pierderea libert ăţ ii. Omul este încă tuş at într-un cerc
vicios diavolesc de căutare a satisfacţiei cu ajutorul
unui mijloc care îi produce satisfacţia aparentă pentru
scurt ti mp, doar pentru a-l arunca în lipsă ş i depen-
denţă şi mai mari. Ceea ce crede că necesită pentru
bună starea l ui îl distruge pe el ş i pe cei l al ţ i . I nsti nctul
devi ne de si ne st ă t ă tor ş i un st ă pân ti rani c, omul fiind
sclavul satisfacerii i nsti nctual e.
Chri sta M eves mai afirmă:
I nsti nctul sexual perturbat determi nă , di n cauza des-
prinderii totale de scopul său, al reproducerii, adicţie sexu-
al ă într-o bogăţie de ti puri ş i satisfacţii surogat, cărora l e
aparţin perversi uni l e respecti ve. Un peri col deosebit
pentru bă rbaţ i i ti neri este pornografia hard foarte uşor
de găsit pe Internet ş i larg răspândită. O dată cu mastur-
OJ
barea se caută în mod dependent o stimulare mai pronun-

ţată, astfel încât pericolul de a acţiona instinctual sub
imperiul unei perversiuni apare în câmpul vizual: a chi nui ,
a vi ol a, i ar în cel e di n urm ă îndemnul de a folosi copii
abuzi v în ceea ce îi priveşte pentru o satisfacţie surogat.
Dacă anteri or activit ăţile şi imaginile erau tabu, de
care acum ti neri ş i bă trâni se pot bucura pri n câteva cli-
curi pe mouse, a deveni t între ti mp tabu a Spune pe nume
urmărilor distrugătoare ale consumului de pornografie asu-
pra individului, a căsătoriei ş i familiei şi a întregii societăţi.
Faptul că pornografia distruge relaţiile portante ale vieţii
ş i determi nă adi cţ i a în sens cl i ni c nu trebui e să ajungă în
conş ti i nţ a general ă. Acesta este rezul tatul unei mul ti tu-
di ni de studii care au examinat consecinţele pornografiei” .
15 Referinţe detaliate asupra izvoarelor ştiinţifice l a: Pamela

PAUL, Pornified: How Pornography Is Transforming Lives, Our Rela-
ti onshi ps and Our Families, N ew York 2004. Weisses KREUZ, ed.,
IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA? - wd 227
Prof. dr. Victor Cl i ne, psi hol og şi psi hoterapeut,

care după i ndi caţ i i l e propri i a tratat aproxi mati v 300
de dependenţi sexual şi delincvenţi sexuali şi victime
ale abuzul ui sexual, ajunge pe baza experienţei l ui tera-
peutice l a rezul tatul : consumul de pornografie are l a
obsesii şi delicte sexuale o funcţie cauzal ă. Este un
proces pe care îl descri e în ci nci trepte:
1. Contactul ti mpuri u cu pornografia. Cei mai mul ţ i

dependenţ i se confruntă cu pornografia di n ti nereţ e
şi nu se mai pot l i psi de ea.
2. A di cţ i a. I ncet, încet, pornograiîa devine component ă
a vieţii lor. Nu se mai pot opri. I ntrucât: consumul
repetat de pornografie sti mul ează un amestec de
neurotransmi ţători, care i nundă creierul şi provoacă
un „ high” 16 care se aseamănă cu cel al drogurilor.
. Escalada. Necesi t ă mai mul t „ materi al ” , mai mul t
„ ti mp” , prezentări mai dure, pentru a obţ i ne acelaşi
„ hi gh” .
. Desensibilizarea. M aterialul, care ini ţ ial a fost sim-
ţ i t ca ruptură a tabuul ui , a provocat senti mente de
ruşine şi şoc şi a fost apreciat ca imoral, devine accep-
tabil şi în curând plictisitor. Chiar reprezentări crase
ş i degradante nu mai conduc l a aceeaşi i ntensi tate
de excitaţie.
. Trăirea. M ul ţ i suferă un salt di n l umea cibernetică
în viaţa real ă: sex cu prosti tuate, sex în grup, promi s-
cuitate compulsivă, practici di n ce în ce mai perverse,
provocare de durere, viol, abuz sexual asupra copiilor” .
Arbeitsheft Nr: 1, Pornografie. www. Pornharms.com (peer-revi -

ewed research).
"* Euforie resi mţ i t ă pe termen scurt după consumul de droguri
(n. trad.).
” Victor B. CLINE, Pornography 's Effect on A dul ts and Children,
2002. http://www.stop.org.za/Victor%2001ine%27s%20$tudy.pdf.
Ci ne începe cu pornografia nu este conş ti ent de cele

mai mul te ori că privirea imaginilor pornografice poate
conduce rapid l a o adicţie clinică. Acest fapt nu este
conş ti enti zat de că tre adul ţ i ş i de ti neri nici atât. Gli-
sează în ea, copiii se confruntă în mod posibil cu ea pe
telefoanele mobile sau ecranele calculatorului şi observă
l a un moment dat că sunt capti vi . Dependentul face
ceea ce nu vrea şi nu vrea ceea ce face. Pentru a se si mţ i
în mod trecător „ bi ne” , trebuie să îşi dăuneze. La paguba
provocat ă al tora este orb.
La început se afl ă „ descoperirea” posi bi l i t ăţ i i eva-
dării aparent facile de senti mente dezagreabile, ca frus-
tr ă ri , anxi et ăţ i , singurătate sau inferioritate, pri n con-
sum de pornografie. Problema real ă nu se rezolvă, uş u-
rarea momentană se caut ă di n nou ş i di n nou, pentru
a i nduce un senti ment de pl ăcere ş i pentru a amor ţ i pe
termen scurt un senti ment de nepl ăcere. Doza trebui e
m ă ri t ă , comportamentul dependent ocupă în vi aţă
spaţ i u di n ce în ce mai mare ş i începe să distrugă struc—
turile portante de până acum. Când dependentul doreşte
să debarce, suferă de fenomene de sustragere, pe care
nu mai are puterea să l e suporte.
La început au stat capacitatea absent ă şi i ndi sponi -
bi l i tatea de a suporta nepl ă cutul ş i de a că uta o sol uţ i e
pozitiv ă. La consumul vicios starea de suf eri nţă este
inegal mai mare, consecinţele devastatoare, dar voinţa,
care se supune permanent adi cţ i ei , cu mul t mai slabă
decât l a început — o di nami că echi val ent ă angaj ării de
OJ
datori i .
Adicţia de pornografie aparţine dependenţelor nema-
teriale, precum adi cţ i a de j ocuri de noroc, adicţia de
muncă sau anorexia. Dar în mod curios acestea declan-
ş eaz ă în creier procese bi ochi mi ce si mi l are cel or mate-
ri al e. Si stemul de autorecompensare hormonal al cre-
i erul ui derai ază , doza trebui e mă ri t ă ; l obi i frontali,
I X . PORNOGRAFI A FOARTE NORMALA?
229
care sunt responsabi l i pentru di scernă mânt, se atro-

f i ază . A cestora l i se adaugă: l a sex se secret ă hormonul
de l egă tur ă oxi toci na. Acest mecani sm bi ochi mi c, care
ancorează rel aţ i i l e de dragoste pri mare ale bă rbatul ui
ş i femeii şi ale mamei ş i copi l ul ui profund în psi hi c, este
perturbat: consumatorul de pornografie care se mas-
turbează este legat de partenerul sexual anoni m di n
I nternet, iar i nteresul pentru so ţ i a propri e ş i copi i se
sti nge” .
Caracteri sti ci al e adi cţ i ei sunt:
» i ncapaci tatea de încetare vol untar ă ;

> acţiune de destindere a aceluiaşi ti p de acţiuni sexuale,
ca urmare, necesi tatea pentru sti mul i mai puterni ci ;
» preocuparea permanent ă cu gânduri , i magi ni ş i
dori nţ e sexuale;
> buget de ti mp tot mai mare; obl i gaţ i i l e soci al e, pro-
fesionale, familiale ş i al te acti vi t ăţ i de petrecere a
ti mpul ui l i ber sunt negl i j ate;
> comportamentul conti nuă în pofida consecinţelor
di structi ve asupra psi hi cul ui , f ami l i ei ş i prof esi uni i
propri i .
Cercetările descri u în mod unani m c ă i nteresatul

de pornografie se afl ă pe un pl an încl i nat al practi ci l or
sexuale di n ce în ce mai devi ante. El trebui e să m ă -
rească doza ş i pi erde astfel ori ce prag de inhibare. Mo-
tivul pentru aceasta este: „ substanţ a ” adi cţ i ei este însăş i
întreruperea tabâul ui . Dacă un tabu se întrerupe şi a
i nterveni t obi ş nui nţ a, „ materi a” î ş i pierde ef ectul .
“* Donald L. HILTON, Jr., Sl ave Master: How Pornography Drugs

and Changes Your Brai n, 2010. www.pornharms.com.
Până acum, în clasificările diagnostice i nternaţ i o-

nale (I CD ş i DSM) nu există încă un diagnostic recu-

noscut pentru adicţia de pornografie. Terapeuta Tabea
Freitag spune:
Exi stenţ a acestei adi cţ i i este negată frecvent. D e aceea,
cei afectaţi abia apar în sistemul de ajutorare, nu sunt
trataţ i , cu excepţia câtorva, şi nu provoacă în acest fel
ni ci costuri . Î ntrucât terapeuţ i i ş i medicii incă nu sunt
sensi bi l i zaţ i i n acest scop, cei afectaţi, dacă îndr ă znesc
într-adev ă r să depăşească pragul pronunţ at de ruşine ş i
să se încredi nţ eze unui medi c, sunt respi nş i în majorita-
te. Este necesară recunoaş terea di agnosti cul ui , dar în
această pri vi nţă exi st ă rezi stenţ e masive” .
Cer şi i ad
Să l uă m în considerare în ce zon ă conflictual ă este
i nstal at ă sexualitatea umană: ea poate fi expresia întâl -
ni ri i cele mai del i cate, i nti me, profunde între bărbat şi
femeie. Î nghesui ţ i şi capabili de l a dragostea reciprocă
l a ri scul dăruirii, ambii se lasă m voi a unei trăiri peste
puteri l e l or conş ti ente, depăşindu-şi frontierele eul ui
lor în deschiderea faţă de cel ălalt. Ei afl ă aceasta toto-
dat ă ca o revelaţ ie a uni ci t ăţ i i propriei şi a celeilalte
persoane ş i a firii celuilalt gen. I n acest act se poate
naşte un om nou, un copil, care este întâmpinat de către
bărbat ş i femeie cu ui mi re ca întrupare a dragostei lor.
Faptul de a fi cupri nş i împreună de ceva mai măreţ,
care excede eu-ul propri u, poate însemna pentru omul
religios o experienţă divină adâncă. Fi del i tatea faţă de
o persoană cu care se cunoaş te fericirea dăruirii reci-
proce ş i a cunoaş teri i personale reciproce înseamnă
premisa ş i cerinţa necondi ţionată a sufletului.
.—
19 Tabea Frei tag, Informare că tre autoare l a data de 26.06.2012.

I X . PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?
Pe de al t ă parte, pornografia înseamnă scindarea

compl et ă a f uncţ i ei sexual e de persoană ş i , astf el , ano-
ni mi zarea sexual i t ăţ i i . Persoanele se reduc si ngure ş i
pe cel ă l al t l a un obi ect de obţ i nere a pl ă ceri i ş i sunt
mânate spre o tot mai mare degradareuumi l i re, exerci-
tare de vi ol en ţă , perversi tate, obsesi e. I ncet, încet, di s-
par toate i nhi bi ţ i i l e, înş i ş i copiii ş i sugarii sunt victi-
migaţi în acest iad al cupidit ăţii sexuale descătuşate.
I ncl i naţ i a spre agresivitate sexual ă mai mare a băr-
batul ui condi ţ i onat ă hormonal este ascunsă într-o rela-
ţ i e de dragoste între bărbat ş i femeie în recepti vi tatea
femeii, îi poate aduce calm ş i împl i ni re. Pentru a se
întâmpl a aceasta premisa este dăruirea şi respectul reci-
proc faţă de cel ălalt sex în forma unui tu uni c. I ntr-o
cul tur ă în care feminismul împinge femeile într-o l upt ă
pentru putere cu bărbaţii ş i forţa bărbătească este def ăi-
mat ă ca brutal ă , rea ş i ameni nţă toare, compl ementa-
ri tatea di ntre forţă ş i recepti vi tate, între putere ş i dra-
goste, este scoasă di n ţ âţ âni . Partea întunecat ă a femi-
ni smul ui este pornografia. Forţa sexual ă care se vrea
el i berat ă în exteri or a bă rbatul ui nu găseşte ni ci o sigu-
ranţă ş i ni ci un că mi n în femeie, ea devi ne să l bati că ş i
vi ol ent ă , subjugă ş i umi l eş te femeia.
O cul tur ă f emi ni st ă produce femei care nu necesi t ă
ni ci un bărbat ş i care, dacă vor totuş i un copil, cumpără
sperma de l a o bancă de sperm ă . B ă rbaţ i i nu mai v ă d
ni ci un moti v să - ş i mobi l i zeze forţa superi oar ă pentru
protejarea femeii ş i pentru transformarea ca tat ă în
responsabi l i tate ş i vigoare. Amândoi au pi erdut, bă r-
baţ i i pe femei ş i femeile pe bă rbaţ i . Şi copi i i , tat ă l ş i
mama.
Consecinţele distr uctive ale pornografiei20

Poate fi altfel decât că degradarea sexuală pri n por-
nografie îi provoacă persoanei prejudicii grave în plan
psihic, fizic ş i social?
Pr in consumul pornografiei mentalit ăţ ile consuma-
torului faţă de sexualitate se modifică treptat. Bărbaţii
dezvoltă faţă de femei 0 r ăceală a sentimentului, pier-
derea r espectului, disponibilitatea la utilizar ea violen-
ţei. Promiscuitatea şi practicilesexualedeviantese con—
sider ă „nor male”. I ntervine „mitul violării”: că femeile
ar percepe violul ca voluptuos. Dorinţa pentru relaţia
durabil ă, familie ş i copii expir ă.
Efecte asupra căsătoriei ş i familiei:
> distanţarea emoţională de partener;

> consumator ul de pornografie devine incapabil de a
iubi; pierderea capacităţii de exprimare a sentimen-
telor normale afective, ca bună voinţ a, prietenia, soli-
citudinea, gingăşia;
> mai puţ ină intimitate în căsătorie ş i mai puţină satis-
facţie sexuală până la impotenţă;
> partenerul se confruntă cu dor inţ e sexuale perverse;
> consumul de pornografie este perceput de partener
din punct de vedere emoţional ca infidelitate;
> infidelitate pr in cyber sex, chat, telefon, webcam şi
pr ostituţ ie;
> pierderea inter esului pentr u partenerul conjugal ş i
copii;
> r elaţ ii, pr omiscuitate;
> r iscul pentru copii de a găsi material pornogrc şi
de a surprinde pă r inţ ii la consumul de pornografie;
> despă r ţ iri ş i divor ţuri.
” Arbeitsheft Nr: 1 Pornografie, ed. Weisses K reuz. zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA

IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?
Efecte asupra copiilor ş i ti neri l or:

> fixarea i dei i despre sexual i tate asupra satisfacerii

i nsti nctual e; dezvol tarea unei imagini degradante a
femeii;
> cu cât mai devreme confruntarea cu pornografia, cu
atât mai mare probabilitatea adicţiei;
> debut mai ti mpuri u al raportului sexual, astfel, risc
mărit pentru bol i venerice;
> porno devine cul tura domi nant ă a ti neretul ui ; presi-
une asupra performanţei sexuale pentru băieţi, ope-
raţ i i estetice pentru fete;
> promiscuitate, one-night-stands21 şi practici sexuale
deviante apar ca normale ş i demne de i mi tat;
> nesiguranţă ş i insatisfacţie cu sexual i tatea proprie;
> presiune de aşteptare sexual ă în grupul celor de ace—
eaşi vârstă, până la cybermobbing22 şi abuzuri sexuale;
> reducerea inhibi ţiei pentru exercitarea violenţei sexu—
ale;
> căsătoria ş i familia pierd funcţia l or de model pentru
planificarea vieţii.
Baltic Bay Study, un studi u ampl u, reprezentativ,

dedicat ti neretul ui , care a fost efectuat în 2007 în Sue-
dia, arată două fapte: mul t mai mul ţ i băieţi sunt con-
sumatori majori de pornografie decât fetele (10,5% di n
băieţi vi zi onează pornografie zi l ni c, 29% de câteva ori
săptămânal, dar numai 1,7% din fete). Î ntre consumato-
ri i majori cu consum cotidian ş i consumatorii ocazionali
21 Aventură de o noapte (l b. eng.) (n. trad.).

” Cybermobbing: def ăimarea degradantă a unei persoane pe
I nternet, adesea ş i pri n publicarea de fotografii în i postaze nude
sau cu conotaţii sexuale, contrar voi nţ ei persoanei. Sexting: răs-
pândirea fotografiilor în ipostaze nude sau cu conotaţii sexuale în
cercul de pri eteni pri n telefonul mobi l .
exi st ă o deosebi re semni f i cati v ă atât l a bă i eţ i , cât ş i l a

fete: consumatorii frecvenţi prezi nt ă rate de între trei
până l a şase ori mai mari pentru sex cu animale, sex cu
vi ol enţă ş i sex cu copii. Ei comi t de trei ori mai des
abuz sexual ş i viol; vor mai des să probeze cele v ă zute.
Tabea Freitag:
Rezul tatel e arat ă că abuzul sexual, l a fel precum consu-
mul de pornografie i nf anti l ă , nu mai reprezi nt ă de mul t
probl ema unor „ pedosexual i ” , ci faptul c ă accesi bi l i tatea
conţ i nuturi l or devi ante promovează un nou grup de f ăp-
taş i care, în căutarea recul ul ui i ntensi f i cat, consum ă o
dat ă orgi i , o dat ă pornografie cu viol, o dat ă pornografie
i nf anti l ă ş i ale că ror f antezi i astfel aţ âţ ate devi n dori nţ e
ş i acestea nu rareori acţiuni23.
Ieşire
Ci ne a fost prea sl ab l a început de a ascul ta de con-
ş ti i nţ a sa va înv ăţ a poate pri n suferinţă. A tunci când
caut ă ajutor, exi st ă ajutor: programe onl i ne, care ajută
l a renunţ are24, grupuri de autoaj utorare, caAgrupurile
de anoni mi în 12 paş i , ş i spri j i n terapeuti c. I n spatel e
ori că rei adi cţ i i st ă o că utare a ceva necesar vi tal . Pos-
tura de ajutor const ă în aceea de a expune acest dor
arză tor şi de a acorda sprijin renunţă ri i inevitabile l a
satisfacerea acestui i nsti nct, pentru ca dorul să se poată
îndepl i ni cu adev ă rat. Ca în cazul ori că rui vi ci u, al ori -
că rei adi cţ i i , premi sa este voi nţ a persoanei de a admi te
l upta pentru l i bertatea propri e ş i de a acţ i ona, ori cât
ar costa, pentru a o câş ti ga.
23 Tabea FREITAG, „ I nternet-Pornograf i ekonsum bei Jugendl i -

chen. Ri si ken und N ebenw i rkungen” , î n C. MOLLER, ed., I nternet—
und Computersucht. Ei n Praxi shandbuch fiir Therapeuten, Păda-
gogen und El tern, Stuttgart 2011.
24 D e ex .: www.l ovei smore.de ( .r u.es.sk .eu) ; www.pornohi l f e.de;
www.wei sses-kreuz.de.
I X . PORNOGRAFI A FOARTE NORMALA?
Dezbater e: muzica pop

Ş i muzi ca pop joacă un rol decisiv în abandonul sexual.
T otul este permis: cu cât încălcarea nor melor sexuale
este mai cr asă , cu atât mai bine se vinde muzica de
obicei. Rapperul Sido, al cărui nume figurează conform
publicaţiei Bravo pentru Uşurează-te în urechea ta, glo-
rifică violurile anale ş i orale ş i ale propriei mame. Cân-
tecele lui nu sunt identificate de că tr e Oficiul Federal
de Control al M ediilor de Comunicare în M asă Care
Periclitează Tineretul. El le vinde în tiraj de or dinul
milioanelor ş i a fost pr emiat pentr u aceasta cu Discul
de aur. Î n periodicul pentr u tiner et Br avo ş i-a publicat
jurnalul, apare ca invitat de talk-show-uri ş i modera-
tor în emisiuni de televiziune importante ş i a fost anga-
j at ca membru al j ur iului casting-show-ului austr iac
M area ş ansă .
Oricât de perverseşi tot mai satanice pot ii conţinu-
turile, industr ia mijloacelor de informare îi face pe
„artişti” stele, într ucât cu nimic nu se pot câş tiga bani
mai mulţi decât cu ruperea tabuului.
Despr e dezvoltar ea muzicii pop de la dizolvarea
normelor sexuale la conţ inutur i ş i r itualur i satanice
mi-a scr is un student, care obser vă scena în mod cr itic,
următoarea relatare:
Dacă privesc ş i ascult ceea ce propagă industria pop, dizol-
var ea tutur or nor melor sexuale a fost numai un pas al
distrugerii morale a tiner etului. Am ur mă r it ce a fost
modern acum câţiva ani ş i se vede că deja de decenii muzica
pop este sexualizat ă din ce în ce mai mult. Acum, aluziile
pedofile evidente ş i propagarea practicilor sexuale degra-
dante până la viol sunt de ordin cotidian. Dar, în opinia
mea, la „ar ti ş tii mainstr eam” nu au existat niciodat ă
atâtea influenţ e oculte. Apari ţiile lui Lady Gaga sunt în
mod foarte vizibil ritualuri oculte ş i se pare că ea nu vr ea
nici măcar să l e ascundă. S- a criticat faptul că face publ i -

ci tate desfrâului şi ideologiei gender-mainstreaming. Dar
aceasta este standard pentru industria muzical ă. La finele
anilor '80 ş i începutul ani l or '90, oameni ca Madonna s-au
străduit deja în acest sens. După 2000 tendinţa se afla
mai degrabă l a hi p-hop şi muzi ca R& B, care nu aveau
prea mul t de—a face cu ideologia gender, ci mai degrabă
cu pornografia ş i prosl ăvirea violenţei. Noua muzică pop,
care se aseamănă iarăşi cu cea a anilor '90, absoarbe totul
în ea. D e l a Lady Gaga, tuturor acestora li se adaugă
ocul ti smul deschis. Strani u este ş i faptul cât de des apar
arme ş i mi l i tari în vi deo-uri l e muzicale cele mai recente.
I n pl us, în mod repetat este vorba despre transă ş i
vi se. Pentru a nu se ş ti ceea ce este real. Stel el e noi ca
Lady Gaga sau Beyoncé au unul sau mai mul te alter-ego-
uri , care reprezi nt ă l atura l or rea. Mie mi se pare că
acum este vorba despre aducerea ti neretul ui într-adevăr
l a venerarea l ui Satan ş i l a dezumani zare.
Pi esa l ui Lady Gaga „ Born thi s way” s-a aflat anul
trecut mai multe săptămâni pe locul 1 al festivalului muzi -
cal german. Cântecul începe cu versul: „ I t doesn't matter
i f you love hi m or capital H-I—M. A different lover i s not
a si n. Believe capital H-I-M (hey, hey, hey) ” 25. Ce înseamnă
H-I -M ? Exi st ă o formaţie rock cu p0pul ari tate medi e
OJ
care se cheamă aşa. Pentru ei H-I -M înseamnă Hi s Infer-

nal Majesty26. I n mai nstream-pop, după părerea mea, nu
a existat aşa ceva niciodată. I n video-ul muzical Gaga dă
naştere unei rase omeneşti noi ş i apare ş i ca zombie sau
un fel de mutant. Î n video 0 i nterpretează pe M ari a Mag-
dalena care se îndrăgosteşte de I uda ş i îl aduce într-acolo
în a-l tr ă da pe I sus. I sus ş i apostol i i sunt o biker-gang” .
Video-ul abundă în simboluri oculte. Există o tendinţă
25 Nu contează dacă îl i ubeş ti pe el sau majusculele H-I -M . Un

alt amant nu este un p ă cat. Crede în majusculele H-I-M (hei , hei ,
hei ) (l b. eng.) (n. trad.).
26 Majestatea Sa Infernal ă (l b. eng.) (n. trad.).
27 Echi pă de motoci cl i ş ti (lb. eng.) (n. trad.).
I X . PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?
puterni că de satani sm, care nu este îndreptat spre o

subcul tur ă anumi t ă pentru ti neri ca Gothi cs sau EM Os,
ci care a ati ns mai nstream-ul . Protecţ i a ti neretul ui pare
a eşua compl et.
I n di scoteci v ă d cum mul te fete ti nere i mi t ă sti l ul de
dans ş i de vesti mentaţ i e al acestor cântăreţe ş i cânt ă cu
el e piesele lor. Astfel, totul devi ne un superri tual care se
reînnoi eş te l a fiecare sfârşit de să pt ă mână . Poate că exa-
gerez, dar am senzaţ i a că , după ce a fost înl ă turat creş ti -
ni smul , se i ntroduce acum un cul t nou cu gesturi ri tual e
ş i si mbol uri propri i .
Protecţ i a ti neretul ui pare să eş ueze compl et ş i nu se
mai aude absol ut ni ci o indignare. Nu cunosc j urnal i ş ti
sau al ţ i oameni care au i nf l uenţă asupra opi ni ei publ i ce.
Presupun că Dvs. înţ el egeţ i cât de peri cul oasă este
această tendi nţă ş i poate cunoaş teţ i oameni care vorbesc
publ i c despre acest subi ect.
M .F.
Marea trecere cu vederea
Faptele alarmante nu al armează . Cartea l ui Bernd

Siggelkow ş i Wolfgang Buscher Tragedia sexual ă a
Germani ei . Când copi i i nu mai învaţă ce este dragos-
tea28 a declanşat în septembri e 2008 o dezbatere publ i că
scurt ă . Ca di rectori ai organi zaţ i ei pentru copi i ş i ti ne-

ret Arca, autori i relatează despre abandonul sexual,
care este r ă spândi t l arg î n stratul i nf eri or al ari i l or
muni ci pi i l or, dar care se observ ă ş i în medi i mai evol u-
ate. COpiii urmăresc cu pă ri nţ i i l or filme porno, mama
face sex cu al n-l ea pri eten cu u ş a deschi să , fetele se
oferă benevol vi ol uri l or în masă , numi te gang bang.
28 Bernd SIGGELKOW — Wolfgang BUSCHER, Deutschl ands sexuel l e

OJ
Tragădie. Wenn K i nder ni cht mehr l ernen, was L i ebe i st, Gerth M e-
di en, Asslar 2008. Cf. ş i Walter WULLENWEBER, „ Sexuel l e Verwahr-
losung. Voll Porno” , în Der Stern, 05.02.2007.
(Pe un panou al demonstr an ţ i l or ti ner i contr a congre-

sului Psihoterapie ş i bun ă star e spi r i tual ă de l a M ar -
bur g di n 2009 se putea ci ti : Mai bi ne gang bang decât
cer ş i t — cf. cap. XIV, p. 425).
OJ
I medi at dup ă apar i ţ i a căr ţii BDKJ29, or gani za ţ i a

umbrel ă oficial ă a tineretului catolic a aver ti zat împo-
tr i va „ unei generalizări” . Bi ser i ca î nsăş i ar trebui să i a
î n ser i os copi i i şi ti ner etul î n dezvol tar ea lor, în l oc de
a pr edi ca morala cu degetul r i di cat. Politica nu a v ă zut
niciun moti v pentru luarea de pozi ţ i e: Ministerul de
Justi ţ i e nu a vrut să se expr i me cu privire l a tema unei
pr otec ţ i i mai str i cte a ti ner etul ui şi a indicat compe-
ten ţ a Ministerului Familiei. Ministrul de atunci, doamna
U r sul a von der L eyen, a r espi ns o luare de pozi ţie3°.
Nicio necesi tate de acţiune! La urma urmei, peda-
gogii sexuali îi fac pe copi i prin învăţământul despr e
sex obligatoriu „ por no-competenţ i ” ; atunci ştiu c ă peni-
sul l or nu tr ebui e să aibă lungimea de 30 de cm şi c ă nu
tr ebui e „ să termini” de zece or i succesiv, c ă femei l e nu
gă sesc violul fantasti c şi c ă au voi e să spun ă „ nu” dacă
nu au chef de gang bang!
Pentru ONU, U E şi guvernele naţionale nu exi st ă
într -adevăr nicio necesi tate de acţiune, dacă exi st ă o
i ndustr i e sexual ă mondial ă cu o ci fr ă de afaceri esti -
mat ă l a 5 0 de miliarde, car e:
> degr adează , umi l eş te şi tr ansfor mă î n sclavi actorii

por no;
> oper ează expansi v comer ţ ul cu oameni pentru pr os-
ti tu ţ i e şi pornografie;
> gener ează cer er e de pornografie;
> face consumatorii dependen ţ i ;
29 Asoci a ţ i a Ti ner i l or Catol i ci Ger mani (n. tr ad.).

30 KNA-Mel dung 10.09.2008.
IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA?. wd 239
> distruge familia;

> înstr ă i nează pă ri nţ i i de copii ş i copi i i de pă ri nţ i ;
> subminează dreptul l a educaţ ie al pă ri nţ i l or;
> l e transmi te copi i l or ş i ti neri l or o imagine misogină,
osti l ă că să tori ei ş i f ami l i ei , a sexual i t ăţ i i ;
> scade rata natal i t ăţ i i , pentru că dori nţ a de a avea
copii este înă buş i t ă de pati mi l e sexuale dezl ă nţ ui te;
> pregăteşte calea cri mi nal i t ăţ i i sexuale?
Politica nu ar trebui să se si mt ă chemat ă aici să pro-

tejeze populaţia? Dacă Uni unea Europeană şi guver-
nele naţ i onal e l upt ă cu succes contra autodi strugeri i
oamenilor din cauza nicotinei, atunci de ce nu şi împo-
triva adicţiei de pornografie, care devastează nu numai
trupul , ci întregul om, ş i are urmă ri inegal mai grave
asupra societăţii în ansambl ul ei? Nu exi st ă un răs-
puns raţional l a aceasta, ci două întrebă ri : ce rol joacă
pornografia în vi aţ a stresat ă a pol i ti ci eni l or ş i j urnal i ş -
tilor? Şi: s-ar putea ca forţele care fac di n om i ndi vi zi
mani pul abi l i , pri n distrugerea familiei, să folosească
pornografia foarte con ş ti ent ca mijloc în acest scop?
De ce în pri vi nţ a pornografiei este vorba, dacă este
vorba, numai despre protecţ i a ti neretul ui ş i copiilor,
care sunt omorâţ i î n aceast ă maş i nă ri e ucigaşă ? Este
în regul ă dacă, începând de l a optsprezece ani , necesi-
t ăţ i l e sexuale sunt satisf ăcute cu sex dezumani zat pe
ecran, se ajunge dependent, se distruge căsătoria şi fami-
l i a şi se pierde locul de muncă? A dul ti i sunt modele
pentru copii ş i ti neri , bune sau rele. Dacă fiul găseşte l a
tat ă materiale porno sau îl surpri nde masturbându-se
înaintea ecranul ui , ce învaţă el? Ce respect mai are
faţă de tată?
De îndat ă ce este vorba despre interdicţ ie, i ntervi ne
un muget. Protectori i „ l i bert ăţ i i ” apar pe scenă. Dar
s-a dovedit: ori unde statul încetează să sancţioneze cu

pedepse comportamentul care dă unează în mod obiec-
ti v bi nel ui general — un comportament înapoi a căruia
OJ
se afl ă i mpul suri puterni ce subi ecti ve —, acesta se r ă s-

pândeş te exploziv. Exempl u: avortul provocat. Exem-
pl u: pornog'rafiam. Legile au f uncţ i e ori entati v ă , sunt
schel etul val ori l or obl i gatori i ale unei soci et ăţ i . „ Car-
nea” acestui schel et sunt comuni t ăţ i l e umane obl i ga-
tori i , pri n care omul i nternal i zează val ori , în pri mul
rând, familia ş i — în m ă sur ă descrescătoare — Biserica.
Pă ri nţ i i care vor să-şi educe copiii ca oameni capa-

bi l i de l egă turi afective durabi l e ş i responsabi l i , pentru
ca vi aţ a l or să reuş ească ş i să vrea ş i să poat ă fi ei înş i ş i
odat ă tat ă ş i mamă , se v ă d expuş i unui medi u sexual i -
zat, de care nu îi mai pot apă ra pe copi i i lor. Accesul l a
I nternet, care are loc tot mai mul t pe aparate mobi l e,
este aproape i ncontrol abi l . A cestui fapt i se adaugă
presi unea sexual ă masi v ă a cel or de aceeaşi vârstă32 ş i
sexualizarea forţată a copi i l or ş i ti neri l or pri n „ educa-
ţ i e sexual ă ” în şcoal ă (cf. cap. X I I ).
Patrick F. Sagan, Senior Fellow33, în Family Research
Council, vede în relaţiile de familie cea mai bună pro-
tecţ i e împotri va adi cţ i ei de pornografie:
Chei a pentru a combate aceste mostre di structi ve ş i de a
proteja de efectele pornografiei o reprezi nt ă cul ti varea
relaţiilor de familie bune, puterni ce şi afectuoase. Pri ma
31 Stânga solicită legalizarea drogurilor uşoare. Motivarea Sabi -
nei L otzsch pentru legalizarea canabi sul ui l a 25.01.2012 în cursul
emisiunii matinale a ARD [grup TV german înfiinţat în 1950, n. trad.]:
„ Trebui e conformare l a realitate. Trebui e atenţ i e pentru ca oameni i
care consum ă aşa ceva să nu i ngereze l ucruri i nf estate cu conţ i nut
de pl umb, ci vrem să susţ i nem prevederile sanitare ş i dependenti i ” .
32 Cf. B. KRAHE — Ol wi g SCHEINBERGER (2002), Sexuelle Aggression.
Verbreitungsgrad und Ri si kof aktoren bei J ugendl i chen und j un- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
gen Erwachsenen, Gotti ngen 2006.

33 Cercet ă tor principal (l b. eng.) (n. trad.).
IX. PORNOGRAFIA FOARTE NORMALA? - zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
şi cea mai importantă rel aţ i e este cea di ntre tat ă ş i

mamă. Pe locul al doilea se află părinţii angajaţi, care î ş i
i ubesc copi i i . Î n soci etatea tehnologică de astăzi se cheamă

a l i mi ta, supraveghea ş i ghi da uti l i zarea I nternetul ui . Î n
acest mod se creeaz ă un ecran protector împotri va por-
nografiei pri n i nternet, pentru a oferi copiilor spaţ i ul de
a-şi dezvolta sexualitatea într-un cadru sănătos ş i natu-
ral. I n cul tura noastră suprasexualizată, cu o perioadă
premarital ă mai îndelungată, copiii necesită capacitatea
de abstinenţă, dacă sexualitatea lor trebuie să găsească
drumul că tre o că să tori e stabi l ă , reproducere ş i o vi aţă
sănătoasă de f ami l i e pentru copiii l or propri i . Fami l i i l e
puternice sunt cea mai bună apărare împotri va efectelor
negative ale pornografiei, cu preponderenţă atunci când se
adaugă cultul divin, cu toate repercusiunile sale pozitive34.
Mai avem forţa de a ne elibera di n marasm? Dacă

poate exista o campanie naţional ă contra fumatului,
atunci ar putea exi sta ş i o campanie naţional ă împotri va
pornografiei. Î n ambele cazuri înapoi se afi ă o i ndus-
tri e puterni că , cu cifre de afaceri de mi l i arde. Campa-
nia împotri va fumatului are succes: ponderea fumăto-
rilor printre ti neri s-a redus în ul ti mi i zece ani cu mai
mul t de jumătate. Doar 13% di n cei între 12 până l a 17
ani mai fumează35. Poluarea spi ri tual ă pri n pornogra-
fie are efecte mai vaste decât contami narea fizică dato-
rată nicotinei. Dacă pe pachetele de ţigarete, în spotu-
rile TV ş i în spaţ i i l e publicitare se poate ci ti „ Fumatul
poate uci de” , atunci pe DVD-urile porno, în spoturile
TV ş i în spaţiile publicitare ar trebui de asemenea să
se poată ci ti :
34 Patri ck F. FAGAN, The Effects of Pornography on I ndi vi dual s,
Marriage, Family and Communi ty, Family Research Counci l .
www.pornharmscom. Cf. ş i Nicholas ZILL, Qual i ty of Parent-Child
Rel ati onshi p, Religious Attendance and Family Structure, 2009.
35 http://www.bzga.de/presse/pressemitteilungen/rauchen-bei-
jugendlichen-auf-historischem-tiefstand.
Pornografia provoacă adicţ ie.

Pornografia te face solitar.
Pornografia distr uge familia ta.
Pornogralia î ţ i fur ă copiii.
Pornografia promovează traficul de persoane
ş i pr ostituţ ia.
Pornografia duce l a cr iminalitate sexuală.
Ar putea fi sor a ta.
Ar putea fi fr atele t ă u.
Ar putea fi copilul t ă u.
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS —
TOTUL EGAL?1
Corrupti o opti mi pessi ma.
Toma de Aquino zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1. M işcarea
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA homosexuală
Unei mi nori t ăţ i mi ci a populaţiei, ale cărei încl i naţ i i
sexuale deviază2de l a cele ale majorităţii mari, i-a reuşit
1 Î n l b. germ. adj. gleichgi'lltig = i ndi f erent, gleich-gi'lltig (în
ori g.) = egal, l a fel (de val abi l ), totuna (n. trad.).
2 L esbi an/homosexual (gay) / bi sexual pri veş te senti mentel e I
personale, dorinţa ş i comportamentul sexual. Uni i oameni, de departe

nu toţ i dintre cei afectaţi, aleg ş i o identitate homosexual ă sau bi se-
xual ă pentru ei . Transsexual i tatea este o tul burare a i denti t ăţ i i de
gen l a un om biologic/fizic să nă tos; ea este înscri să sub acest nume
în l i sta de diagnostice oficiale (I GD-10) ca mal adi e psi hi că . Acolo se
cheam ă : Transsexual i smul este „ dori n ţ a de a tr ă i ş i de a fi recu-
noscut ca apar ţ i nând cel ui l al t gen. A cesta este însoţ i t de obi cei de
disconfort sau de senti mentul neapartenenţ ei l a propri ul sex ana-
tomi c. Există dori nţ a unui tratament chirurgical ş i hormonal pen-
tru a al i ni a corpul propri u pe cât posi bi l genul ui pref erat” . www.
i cd-code.de/i cd/code/F64.-.html .
Transgender este un termen nou care desemneaz ă moduri de
vi aţă care vor să depăşească „ heterosexual i tatea forţată” ca bărbat
ş i femeie pri n alegerea genul ui . http://www.transmann.de/i nf or—
mati onen/transf aq.shtml . I ntersexual i tatea este un termen gene-
ri c pentru îmbol nă vi ri biologice/fizice. Caracteri sti ci l e sexuale bio-
logice (cromozomi , caracteristici sexuale i nterne ş i externe, hormoni )
sunt îmbol nă vi te într-o oarecare formă ş i nu permi t o atri bui re
uni vocă genul ui masculin sau f emi ni n. Noţ i uni l e mai vechi pentru
aceasta sunt pseudohermaf rodi ti smul ş i hermaf rodi ti smul (Def i ni -
ţ i i l a Marion GEBERT, „ Sexuelle V i el f al t?” , Bul l eti n des Deutschen
I nsti tuts filr Jugend und Gesellschaft 20 [ toamna 201 1]).
să facă di n i nteresel e ei subi ectul domi nant al unui

război cul tural . Aceasta trebui e să fie mi nunat, întrucât
împl i ni rea acestor interese contri bui e nu numai l a rezol -
varea problemelor existenţiale ale întregii soci et ăţ i , ci o
întăreşte: descompunerea familiilor şi cri za demografică3.
Trăim într-o l ume liberal ă, secularizată, în care l i ber-
tatea i ndi vi dul ui pe scara val ori l or se afl ă foarte sus.
Exi st ă un consens asupra f aptul ui c ă statul nu are ce
că uta în spatel e uş i i dormi torul ui . B ă rbaţ i i ş i femeile
homosexuali/e îşi pot tr ă i vi aţ a f ără frică de urmărirea
penal ă sau di scri mi nare dup ă abrogarea compl et ă a
5 175 Cod Procedură Penal ă. I n numeroase ţări occiden-
tale a fost introdus parteneriatul homosexual înregis-
trat, în unel e ţări ş i echivalarea completă cu căsătoria.
Noua etică sexual ă, care echivalează homosexual i tatea,
bi sexual i tatea, transsexual i tatea ş i transgender hete-
rosexualităţii, este deja în multe ţări o componentă seri-
oasă a pedagogiei grădini ţelor ş i a curri cul el or şcolare.
Acolo unde aceste scopuri nu au fost ati nse încă , se
duce l upta pentru aceasta.
La paradele Christopher Street Day prin capitalele oc-
cidentale, di versi tatea sti l ul ui de viaţă sexual se demon-
strează cu generozi tate. Cele mai înal te funcţii de stat
sunt ocupate de homosexuali; în SUA, preş edi ntel e
Obama a declarat în mod festiv l una i uni e ca „ L esbi an,
Gay, Bisexual and Transgender Pri de M onth“ . La 13
mai 2012, în mi j l ocul campani ei el ectoral e, preş edi nte-
l e Obama s-a decl arat pentru egal i tatea compl et ă a
parteneri atel or homosexual e înregi strate cu că să tori a
3 Volker Beck spune j ust: Legalizarea „ că să tori ei homo” presu-

pune „ renunţ area legiuitorului l a urmărirea scopurilor demografice
sau soci al -pol i ti ce în dreptul parteneri atel or de vi aţă ” . Ci tat după
Johann BRAUN, Ehe und Fami l i e am Scheideweg, 110. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
4 „ L una M ândri ei l esbi ene, homosexual e, bi sexual e ş i transgen-

der” (lb. eng.) (n. trad.).
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? OJ 245
şi Newsweek5 a ti trat: „ Barack Obama: The Fi rst Gay

Presi dent” .
Î n Pl anul Naţional Î mpotri va Homofobiei7 se spu-
ne: „ L esbi enel e, homosexual i i , bi sexual i i sau trans—
genderi i tr ă i esc ast ă zi mai l i ber ca ori când în i stori a
Germaniei. Straturi mari ale populaţiei dovedesc tol e-
ranţă şi respect” . S-ar putea considera că alunecarea
de teren a reuş i t ş i pe acest front ar putea reveni l i ni ş -
tea. Dar aceasta este cu totul eronat. Aplicarea agen-
dei LGBTI tuturor naţ i uni l or acestui Pă mânt are pen-
tru ONU, U E ş i guvernele unor ţă ri numeroase, cu
precădere SUA, cea mai înal t ă pri ori tate.
Înlesnirea: decizia APA di n 1973

Dispunerea macazul ui s-a întâmpl at în 1973 pri n-

tr-o decizie aA meri can Psychiatric Association (APA)8.
Di spuneri l e macazul ui trec l a început neobservate,
dar au cu ti mpul consecinţe de anvergură. APA a decis
să scoată homosexual i tatea de pe l i sta deranjamente-
lor psihice, care sunt în pri nci pi u accesibile procedee-
lor terapeutice. I n acest fel, discuţia ştiinţifică asupra
vechii întrebă ri despre cauzele homosexualit ăţii a fost
blocată. Decizia APA nu a fost rezul tatul unei discuţii
ştiinţifice, ci al presi uni i pol i ti ce asupra oameni l or
sensi bi l i l a presiune. Charles Socarides, profesor l a cli-
nica de psi hi atri e şi autor al mai mul tor cărţi despre
homosexualitate, redă ca martor contemporan deci zi a
APA provocată de către activi şti homosexuali:
5 Revi st ă ameri cană săptămânal ă de nout ăţ i , fondată în 1933

(l b. eng.) (n. trad.).
5 „ Barack Obama: primul preşedinte homosexual” (lb. eng.) (n. trad.).
7 Pl anul Naţional Împotriva Homofobiei a fost i ntrodus de că-
tre fracţiunea 90 /V erzi i l a 17.06.2009 în Bundestag, dar nu a fost
ratificat (I mpri mat 16/13394).
8 Asociaţia Psihiatrică Americană (lb. eng.) (n. trad.).
Homosexualii s-au uni t… pentru

zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA a anunţ a „ normalita-
tea” homosexual i t ăţ i i ş i pentru a ataca orice opozi ţie l a
această concepţie. Cei care erau de această opinie erau o
mi nori tate foarte mică, dar zgomotoasă, a homosexuali-
l or comparativ cu cei care voiau mai mul t ajutor sau ră-
mâneau mu ţ i ... Decizia APA a servit drept cal troi an care
a deschi s porţile pentru schi mbă ri l e psihologice şi sociale
cuprinzătoare în uzanţ el e ş i cutumel e sexuale. Decizia a
fost… uti l i zat ă pentru a normal i za homosexualitatea şi
pentru a-i conferi un statut dezi rabi l . Pentru uni i psihi-
atri americani aceast ă acţ i une r ă mâne ca o ami nti re de
speriat că pri nci pi i ştiinţifice, pentru care nu l upţ i , se pot
pi erde. Dacă nu procedăm altfel cu ş ti i nţ a, atunci vom
ceda căderii partinităţii politice ş i propagandei neadevă—
rate —în faţa ochi l or unui publ i c i nconş ti ent ş i neinfor-
mat ş i faţă de restul medicinii şi ştiinţelor comportamen-

tul ui . Efectele cl i ni ce devastatoare vor urma. Cei care
voiau să păstreze homosexualitatea ca diagnostic valabil,
au fost… reduş i l a tăcere9.
A durat şaptesprezece ani până când World Health
Organization (OMS)10 s-a raliat în 1990 deciziei APA.
I n acest capi tol trebui e chesti onate moti vaţ i i l e pen-
tru ofensiva global ă privind răsturnarea normelor se-
xuale, f ără considerarea interdicţiilor de gândire şi
exprimare stabi l i te între ti mp. Trebui e discutate cau-
zele şi riscurile stilului de vi aţă homosexual, variabili-
tatea, l upta pentru „ că să tori a homo” cu adopţie, pro-
movarea legislaţiei de antidiscriminare, recursul la
drepturi l e omul ui şi strategiile pol i ti ce globale” .
9 Charles W. SOCARIDES, „ Sexual Politics And Scientific Logic.

The Issue Of Homosexuality” , în The Journal of Psychohistory, 19
( 3) , Wi nter 1992.
10 Organizaţia Mondial ă a Sănătăţii (lb. eng.) (n. trad.).
“ Cercetările ş ti i nţ i f i ce relevante asupra întrebă ri l or privitoare
la sexualitate sunt documentate excelent în Bul l eti n des Deutschen
I nsti tuts filr Jugend und Gesellschaft (DI JG), care apare di n anul
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? I 247
Cota oamenilor
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA care se consider ă homosexuali 12
Referitor l a faptul că mi l i oane di n bani i publ i ci sunt
chel tui te pentru i mpunerea agendei L GBTI ş i această
chesti une î ş i găseşte portavoce l a cel mai înal t ni vel
pol i ti c, s-ar putea spune că aici este vorba despre un
fenomen care pri veş te marea masă a soci et ăţ i i . Pentru
acest moti v este i nteresant ă întrebarea cât de mare
este de fapt cota oamenilor care se consideră homosexu-
ali (autoi denti tate).
Cercuri i nteresate aflate până acum în vârfurile
partidelor ş i guvernel or operează cu cifre di f eri te ş i de
cele mai mul te ori excesive, care nu se pot baza pe surse
serioase. Anchete reprezentati ve în societăţile occiden-
tale arată că 1 până l a 3 procente di n populaţie se auto-
desemnează ca homosexual i ” . Studi i l e ci tate de Wiki-
pedia sub cuvântul -chei e „ homosexual i tate” numesc
preponderent o parte a popul aţ i ei de sub 2%. Chiar
LSVD14 presupune că doar între „ 2,7% ş i 1,1% di n toţ i
bă rbaţ i i trăiesc excl usi v homosexual” 15.
Nati onal Health and Soci al Life Survey16 (NHSLS,
USA) a constatat în 1994 că 2,8% ale populaţiei masculine
2000 bianual ş i poate fi vi zual i zat ş i onl i ne: www.dijg.de. Mai vezi :
Nati onal A ssoci ati on for Research & Therapy of Homosexuality
(A RTH), http://narth.com; I nsti tut fiir Ethi k und Wert, www.ethi -
ki nsti tut.de.
12 Când se vorbeş te în continuare despre homosexual i tate, atunci
sunt avute în vedere de obi cei ş i al te forme de ori entare nehetero-
sexual ă (LGBTI ). Nu toţ i oamenii care prezint ă o înclinaţie homo-
sexual ă aleg o i denti tate homosexual ă .

13 Cifrele oficiale din SUA: www.cdc.gov/nchs/dada/nhsr/nhsr
036.pdf. D i n Marea Britanie: www.ons.gov.uk/ons/rel/ethnicity/mea-
suring-sexual-identity-evaluation-report/2010/sexual-identity.pdf.
“ Uniunea Lesbienelor ş i Homosexualilor din Germania (n. trad. ).
15 http://www.l svd.de/233.0.html .
16 I nspecţ i a Naţ i onal ă pentru Sănătate ş i V i aţă Social ă (lb.
eng.) (n. trad.).
adul te ş i 1,4% ale popul aţ i ei feminine adul te din Statele

U ni te ale A meri ci i se încadrează ca homosexual , l esbi -
ană sau bisexual“ . Aceeaşi investigaţie a arătat că numai
0,6% di n bă rbaţ i ş i 0,2% di n femei au întreţ i nut de l a
pubertate raporturi sexuale excl usi v homosexual e.
A ceasta înseamn ă c ă marea maj ori tate a cel or care
s-au încadrat si nguri ca „ homosexual i ” au avut rel aţ i i
heterosexualels. Aceasta ridică întrebarea dacă o autoi -
denti tate homosexual ă este într-adev ă r atât de deter-
mi nat ă ş i i muabi l ă după cum se afirmă întotdeauna.
Partea esti mat ă chi puri l e de Alfred Kinsley de 10%
oameni predi spuş i homosexual trebui e încadrat ă , ca
mul te di ntre rezul tatel e l ui , ca fals propagandi sti c.
2. Interpretarea cauzel or homosexualităţii19

Interpretarea şi aprecierea homosexualităţii a sufe-
ri t în ul ti mul secol modificări radicale. A i ci , cel e mai
i mportante moduri de abordare:
Sub i nf l uenţ a mari l or f ondatori ai psihologiei, Sig-
mund Freud, C.G. Jung ş i Alfred Adler, homosexuali-
tatea a fost pri vi t ă ca perturbare psi hi că . Freud era de

părere că homosexual i tatea „ a apărut datori t ă unei
anumi te stopă ri a dezvol t ă ri i sexual e” . Dar aceasta nu
înseamnă pentru Freud că individul este astfel absolvit
de orice responsabi l i tate faţă de comportamentul ui său.
A ctul sexual rezul t ă , conform l ui Freud, di n capaci tatea
magnifică a omul ui de a alege ş i deţ i ne cal i tate moral ă — zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCB
” Edward O. LAUMANN — John H . GAGNON — Robert T. MICHAEL

— Stuart MICHAELS, The Soci al Organi zati on of Sexual i ty. Sexual
Practices i n the Uni ted States, T he Uni versi ty of Chi cago Press,
Chicago 1994, 311 ş .u..
18 Peter SPRIGG, Homosexuality i s Not a Ci vi l Ri ght, ed. Family
Research Counci l , 10.
19 Cf. Chri stl Ruth VONHOLDT, Homosexualita't verstehen, Bul l e-
ti n D I J G, edi ţ i e speci al ă , toamna 2006.
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL?
chiar dacă responsabilitatea este restrânsă, întrucât ale-

gerea a decurs inconştient ş i pregătită pri n... evenimente
ameninţătoare în copil ărie” ).
C.G. Jung a scri s în mod analog: homosexual i tatea
este un element nediferenţiat, repri mat, al masculini-
tăţii m bărbat... Î n loc de a fi derulată di n profunzimea
psihicului propri u, se caută „ fuziunea” cu un alt băr-
bat l a nivel biologic” .
Anna Freud, fiica l ui Sigmund Freud, vedea în actul
homosexual încercarea de a real i za identificarea nere-
uş i t ă în cursul dezvoltării băiatului cu bărbăţia. De la ea
provine termenul „ impuls reparativ” , pe care se bazează
astăzi „ terapia reparativă” . Această viziune a fost peste
şaptezeci de ani de necontestat, până l a deci zi a APA
di n 1973.
Este homosexualitatea o „ joacă a naturi i ” , un dispo-
zi ti v genetic, care di n acest moti v trebui e acceptată de
către cei afectaţi ş i de societate ca total echivalentă?
Î ntre ti mp este clar că nu există o genă homosexual ă
şi nu se naşte nimeni homosexual sau lesbiană. Aceasta
o dovedeşte, printre altele, noua cercetare asupra geme-
nilor. Dacă homosexual i tatea ar fi înnă scut ă , gemeni i
univitelini ar trebui să aibă aceeaşi predispozi ţie. Dar
nu este cazul” . Peter Tatchell, activist homo proeminent
în Anglia, scrie pe pagina l ui web:
._.—
2°
Citat după Jakob CORNIDES, Natural and Un-natural L aw,
http://works.bepress.com/jakob_cornides/17/, nota 91.
” Citat după Joseph NICOLOSI, Reparative Therapy of Male Homo-
sexual i ty, 1991, 76.
22 M . BAILEY, „ Geneti c and Envi ronmental I nf l uences on Sexual
Orientation and I ts Correlates in an Australian Twi n Sample” , Jour-
nal of Personality and Social Psychology 78, 3 (2000) 524-536. Peter
S. BEARMAN — Hannah BRUCKNER, „ Opposite-Sex Twi ns and Adoles-
I
cent Same-Sex A ttracti on” , American Journal of Sociology, vol.

107, No. 5 (March 2002) 1179-1205.
OJ
250 .- REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Există o problemă de principiu cu teoria genetică homo-

sexual ă ş i cu toate teoriile care acceptă o programare bio-
logică a orientării sexuale. Dacă heterosexualitatea şi
homosexualitatea ar fi într-adev ă r determi nate genetic
( ş i în conseci nţă se excl ud reci proc ş i sunt i muabi l e),
cum explicăm atunci bisexualitatea sau schimbarea
bruscă a heterosexualităţii în homosexualitate (sau vice-
versa) l a mijlocul vieţii? Nu putem explica!23
Cercetările arată conflictele de i denti tate di n copi-

l ărie ca putând conduce l a o înclinaţie homosexual ă.
Studi ul Naţional di n Danemarca di n 2006 a examinat
toţi danezi i între 18 ş i 49 de ani , pentru a afla ce efect
au experienţele di n copil ărie asupra faptului dacă un
adul t alege o căsătorie homosexual ă. Rezul tatul :
Analiza noastră prospecti v ă , bazată pe întreaga popula-
ţie: diferitele experienţe di n c0pil ărie în familia proprie
au o influenţă i mportant ă asupra faptului dacă un om
contractează mai târziu o căsătorie heterosexual ă sau
homosexual ă... Bărbaţii au contractat un parteneriat homo-
sexual atunci când au avut urmă toarel e experi enţ e de
copil ărie: părinţi divorţaţi, taţ i absenţi, mame mai în vâr-
stă, cel mai mi c copi l în familie“ .
Când modelele de dezvoltare orientate psihologic,
care indică practic întreaga homosexualitate ca rezul-
tat al unei dezvol t ă ri deficitare într-o formă oarecare
” http://www.petertatchell.net/lgbt_rights_/gaygene/homose-
xualityisntnaturalhtm. Cf. şi Martin DANNECKER, care adoptă ace-
eaşi pozi ţ i e. Gutachten fiir di e Bundesregierung, Proces-verbal nr.
15/59 al comi tetul ui j uri di c — audi erea publ i că di n 18.10.2004, p.
86.
“ Morten FRISCH — Anders HVIID, „ Chi l dhood Family Correlates
I
of Heterosexual and Homo sexual Marriages: A Nati onal cohort

Study of Two M i l l i on Danes” , în Arch Sex Behav 35 (2006) 533-
547. http://resources.metapress.com/pdf-preview.axd?code=al4574
p6203628w0& size=largest.
OJ 251
în copil ărie, în ci uda rezul tatel or cercetării25 moderne,

relevante, sunt excluse ca pol i ti c incorecte, atunci nu
mai r ă mâne decât absolutizarea l i bert ăţ i i omului pen-
tru motivarea şi legitimizarea homosexualit ăţii practi-
cate. Necesităţile subiective ale individului devin sin-
gurul criteriu pentru utilizarea libertăţii. Aceasta aduce
cu sine riscuri fizice ş i psihice considerabile.
3. Riscurile stilului de viaţă homosexual

Ori ce bărbat homosexual ş ti e că apar ţ i ne unui grup
cu riscuri mul t mă ri te de să nă tate şi viaţă . Speranţa
de viaţă a bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi (BSB) este
considerabil mai scurtă decât a mediei populaţiei. Un
studi u canadian, publicat in International Journal of
Epidemiology, constată:
Î ntr-un municipiu canadian speranţa de viaţă a bărbaţilor
homosexuali ş i bi sexual i este cu 8 până l a 20 de ani mai
scurtă decât a tuturor bărbaţilor. Dacă rata mortal i t ăţ i i
persistă, estimăm că jumătate dintre cei în vârstă de două-
zeci de ani ast ă zi nu vor atinge a 65-a l or zi de naştere26.
Care sunt moti vel e unei speranţe de viaţă scă zute

în mod atât de drastic?
I mbol nă vi ri fizice
Marea umbr ă cu care trăieşte orice bărbat care face
sex cu bărbaţi este infecţia cu sl ăbiciunea imunologică
HIV-SIDA. US-Center for Disease Control (CDC) esti -
mează că bă rbaţ i i homosexuali sunt responsabili de
25 Informaţii cuprinzătoare l a National Association for Research
and Therapy of Homosexuality (NA RTH), www.narth.com.
% Robert S. HOGG et al ., „ M odel l i ng the Impact of HIV Disease
on Mortality i n Gay and Bisexual M en” , International Journal of
Epidemiology, 26/ 3 (1977). http://ije.oxfordjournals.org/content/
26/3/657.full.pdf.
61% di n infecţiilenoi cu H N deş i reprezi nt ă doar 2%

din populaţie. Cifrele Institutului Robert Koch din Ger-
mani a sunt mai mari : „ BSB au consti tui t cu 68% i nva-

riabil grupul cel mai numeros” 27.
Un studiu al Universităţii Ziirich (1999) ajunge la
urmă torul rezul tat: „ Pe baza datelor actuale se poate
presupune că fiecare al patrulea bărbat se infectează în
cursul vieţi sale cu SIDA pri n contact homosexual” ?
Cum se explică aceasta? Ti nând cont de faptul că
popul aţ i a este convi nsă pri n acţ i uni de afi şaj, reclame
TV şi campanii SIDA de sexul (mai ) sigur prin uti l i za-
rea prezervativelor atunci exi st ă doar două posibili-
tăţi: ori prezervativul este tot nesigur, ori bărbaţii homo-
sexuali nu îl folosesc adesea. Calculul matematicianu-
l ui Michael Horn pe baza cifrelor ONU-SIDA indică:
Riscul unei infecţii HIV în pofida utilizării cu regularitate
ş i conş ti i nci oase a prezervati vel or se afl ă, de exempl u, în
cazul a 500 de contacte sexuale, între 10% ş i 18%. La 10
persoane cu aceleaşi condi ţ i i generale s-ar infecta astfel
1-2 persoane” .
Un risc considerabil de infecţie cu o maladie care de
regul ă conduce l a o moarte prematură! Cifrele arată:
chiar sexul (mai) sigur ascunde riscuri substanţiale.
Realitatea contrazice sloganurile campaniilor de publ i -
ci tate de elogiere a prezervati vel or ca protecţ i e fiabil ă
împotri va HIV/SIDA ş i a altor maladii cu transmitere
27 Robert-K och-I nsti tut, Epidemiologisches Bulletin, Berlin

30.5.2011. http: //www.rki.de/cln_226/nn_2030884/DE/Content/In-
fekt/EpidBull/Archiv/ 201 1/21_1 1 ,templ ateI d = raw,property = pu- OJ
blicationFile.pdf/21_11.pdf.
” I nsti tut fur Sozial— und Pr ă venti vmedi zi n an der Uni versi t ă t
Ziirich, Ziirich Men 's Study, Juni 1999.
29 Michael HORN, „ K ondome — die triigerische Si cherhei t” , Medi-
I
zi n und Ideologie, Jhrg. 29, 3 (2007) 12. http://euae.com/i mages/

mui _archi v/29_2007/ _nr3_2007_web.pdf.
sexual ă ş i care sugerează că probl ema ar fi astfel sub

control .
HIV/SIDA nu este nicidecum singurul risc. U n studi u
pe termen l ung di n ani i 1976- 1994 a ar ă tat: maladia
parţial mortal ă hepati ta B i ntervi ne între BSB de circa

cinci ori mai frecvent decât între heterosexuali exclusivi30.
US—Gay and Lesbian Medical A ssoci ati on rezum ă
ri scuri l e pentru mal adi i l e veneri ce astfel:
STD-uri l e (maladii cu transmitere sexual ă) apar l a homo-
sexuali acti vi sexual peste medi e. Lor l e apar ţ i n si f i l i sul ,
gonoreea, hepati tel e A , B ş i C, vi rusul papi l oma uman,
care produc veruci anale şi genitale, jucând un rol l a ratele
mai înal te de cancer anal. Peri col ul infectării este foarte
mare—'” .
Femeile l esbi ene prezi nt ă di ntre toate subgrupurile ris—
cul cel mai mare pentru cancer mamar ş i cancer uteri n” .
Î mbol nă vi ri psi hi ce
Studi i reprezentati ve arat ă în mod concordant că
bărbaţii homosexuali manifestă un risc mai mare pen-
tru îmbol nă vi ri psihice33. J.M . Bailey, cercetător
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA renu-
mi t l a nivel i nternaţ i onal în domeniul homosexualită-
ţ i i , a comentat două i nvesti gaţ i i reprezentati ve asupra
acestui subi ect astfel:
30 A meri can Journal of Publ i c Health 89 (1/1999) 14- 18.

31 V i ctor M . B. SILENZIO, Tap 10 Things Gay Men Shoul d Di s-
cuss wi th thei r Healthcare Provi der, San Franci sco: Gay & Lesbian
Medical A ssoci ati on; 01. 04. 2010 onl i ne: http://www.gl ma.org/_da-
ta./n_0001/resources/live/Top%20Ten%20Gay%20Men.pdf.
32 K atheri ne A. O'HANLAN, Top 10 Things Lesbians Shoul d Di s-
cuss wi th thei r Healthcare Provi der, San Franci sco: Gay & Lesbian
Medical A ssoci ati on; 01. 04 2010 onl i ne: http://www.gl ma.org/_da-
ta/n_0001/resources/live/Top%20Ten%20Lesbians.pdf.
33 DIJG, Homosexual i t ă t und wissenschaftliche Studi en, www.
dijg.de.
Aceste studii cupri nd cu siguranţă cele mai bune date

publicate până acum asupra legăturii di ntre homosexua-
l i tate ş i îmbol nă vi ri l e psi hi ce ş i toate ajung l a finalul
urât: cei care duc o vi aţă homosexual ă au un risc sub-
stanţial mai mare de a suferi de anumi te probleme emo-
ţionale, pri ntre altele, înclinaţia spre suicid, depresii
profunde ş i nevroze anxi oase.
Bailey avertizează asupra faptului de a responsabiliza
în mod si mpl u pentru aceste probl eme emoţ i onal e o
atitudine negativă a populaţiei faţă de homosexualitate“ .
Cercetători americani consacraţi di n Statele Uni te
ai SIDA au comuni cat în 2003 în A meri can Journal of
Publ i c Health că un comportament homosexual este
însoţ i t de rate mul ti pl e de abuz de droguri, depresie,
violenţă casnică în parteneriat ş i experienţă în abuzul
sexual infantil35.
Un studi u danez di n 2009 a constatat că bărbaţii
homosexuali care trăiesc în parteneriat înregistrat comit
de opt ori mai des suicid ca bărbaţii heterosexuali căsă-
tori ţi36.
M ul t mai îngrijorătoare este tendi nţ a de sui ci d mai
mare l a ti neri i homosexuali” . Î n Berl i n, un muni ci pi u
34 J.M . BAILEY, „ Homosexual i ty and mental i l l ness” , Arch. Gen.

Psychiatry, 56 (oct. 1999).

35 Ron STALL — Thomas C. MILLS —John WILLIAMSON — TrevorzyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA XUSLECA
HART —Greg GREENWOOD —Jay PAUL —Lance POLLACK — Di ane BIN- I
SON —Denni s OSMOND — Joseph A . CATANIA, „ Association of Cooccu-

rri ng Psychosocial Heal th Probl ems and I ncreased V ul nerabi l i ty
to HIV/AIDS Among Urban M en Who Have Sex Wi th M en” , Ame-
rican Journal of Publ i c Health 93 (6/2003) 941 ş .u.
36 Robi n M . MATHY et al ., A ssoci ati on between relationship mar-
kers of sexual ori entati on and sui ci de: Denmark, 1990—2001 . http://
www.spri ngerl i nk.com/content/yv h450u365q65x30.
37 D. M . FERGUSSON, „ I s sexual ori entati on related to mental
health probl ems and sui ci dal i ty i n young peopl e?” , Arch. Gen.—
Psychiatrţy 56 (oct. 1999). R. HERREL, „ Sexual ori entati on and sui -
ci dal i ty” , Arch. Gen. Psychiatrţ)l 56 (oct 1999).
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 255
în care homosexual i i sunt promovaţ i în ori ce pri vi nţă

de că tre guvernul provi nci al , homosexual i i ti neri ş i
l esbi enel e ti nere comi t de patru pân ă l a ş apte ori mai
des o tentati v ă de sui ci d decât heterosexual i i . Acest
fapt este raportat de revi sta pentru homosexuali berl i -
nez ă Tu & Eu (edi ţ i a i uni e / i ul i e 2010).
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA I
Studi ul Remafedi di n anul 1991 arată c ă în cazul

tentati vel or de sui ci d ale ti neri l or homosexuali exi st ă
factori de ri sc specifici, care nu pot fi expl i caţ i pri n di s-
cri mi nare social ă38. Unel e constat ă ri capitale ale stu-
di ul ui Remaf edi sunt redate în urm ă torul grafic” :
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
abuzaţ i mascul i n cu experi en ţă consum arestat f ără pă ri nţ i

sexual i denti tate în sexul i l egal deja că să tori ţ i
f emi ni n ă comerci al de droguri
Factori de ri sc în comportamentul social

al ti neri l or homosexual i
Cum trebui e înţelese aceste fapte terifiante? Asoci-

aţ i i l e de i nterese ş i parti del e favorabile l or încearcă să
facă responsabi l ă „ di scri mi narea homof obă ” pentru
riscurile crescute ale stilului de viaţă homosexual. Dar
împotri va acestei aser ţ i uni pl edează faptul că aceste
cifre sunt si mi l are în toate statel e vesti ce, i ndepen-
dent de cât de liberal ă şi tol erant ă este o ţară. Astfel,
38 G. REMAFEDI, „ Ri sk factors i n attempted sui ci de i n gay and
bi sexual y out h” , Pedi atri cs, 87, 6 ( 1991) .
39 www.medrum.de, 21. und 22.09.2009.
un studi u nou di n T ă rile de Jos, una di ntre ţările cele

mai l i beral e di n l ume, arată că l a femeile homosexuale
apare o frecvenţă mai mare de abuz de substanţ e şi l a
bărbaţii homosexuali o frecvenţă mai mare a tul bur ă -
rilor de anxietate“ .
Promi scui tate
Cercetările arată în mod concordant că stilul de viaţă

homosexual este promiscuu, fidelitatea faţă de un par-
tener mani f estându-se astfel foarte rar.
Profesorul de psihologie clinică di n Basel Udo Rauch-
fleisch, el însuş i un acti vi st al mi şcării homosexuale,
desemnează ca pe o caracteristică a rel aţ i i l or homose-
xuale faptul de a întreţ i ne pe lângă rel aţ i a stabil ă con-
comi tent numeroase rel aţ i i sexual e cel mai adesea
anonime“ . Numeroase studii atestă această constatare“ .
Studi ul di n Zărich asupra bărbaţilor homosexuali
între 20 şi 49 de ani a arătat: în medie, cei chestionaţi
au avut 10- 15 parteneri sexuali diferi ţi în cele 12 luni
dinaintea chestionării. Două trei mi di n cei chestionaţi

au fost împreună cu cel puţ i n un pri eten stabi l , dar
90% di n bărbaţi au avut în acelaşi interval de ti mp
unul sau mai mul ţ i parteneri ocazionali43.
40 M i chael KING — Joanna SEMLYEN —Sharon SEE TAI — Hel en XUSLECA
KILLASPY —David OSBORN —Dmi tri POPELYUK —I rwi n NAZARETH, „ A

systematic review of mental disorder, suicide, and deliberate self harm
i n l esbi an, gay and bisexual peopl e” , BMC Psychiatry ( 18. 08. 2008)
8:70; http://www.bi omedcentral .com/content/pdf /1471-244X -8-70.
pdf.
'“ Udo RAUCHFLEISCH, D i e sti l l e und di e schri l l e Szene, Frei -
burg—Wien 1995, 57.
42 U n cadru si nopti c se găseşte aici: I nsti tutul German pentru
Ti neret ş i Soci etate (D I JG), Homosexual i t ă t und wissenschaftliche
Studien. www.dijgde/homosexualitaet; cf. Peter SPRIGG, Homosexua-
lity i s Not a Civil Ri ght, Family Research Council, Washington, DC.
43 Ziirich Men 's Study, 1999.
X . HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 257
Î ntr-un studi u austral i an di n 1979, 2.583 de perechi

de bărbaţi homosexuali au fost chestionaţi asupra numă -
rului contactel or l or sexuale. Cifra medi e a partenerilor
l or sexuali s-a si tuat l a 251. Numai 2,7% din cei chesti o-
naţi au avut în viaţa lor doar un singur partener sexual“ .
Un studi u di n A msterdam (l una mai 2003) ajunge
l a concluzia că parteneri atel e între bă rbaţ i homosexu-
ali nu durează 1n medi e mai mul t de 1,5 ani . Î n cadrul
acestor parteneri ate, fiecare partener a avut m medi e
încă 12 al ţ i parteneri sexuali45. Studi i noi asupra pro-
mi scui t ăţ i i i ndi că cifre mai sc ă zute, dar toate conf i rmă
că exclusivitatea sexual ă este o excepţie şi în partene-
ri atel e stabi1e46.
Volker Beck, reprezentant parl amentar al al i anţ ei
90 / Verzii, confirmă această constatare. Sun ă aproape
ca di spreţ în pri vi nţ a l egi ui torul ui doci l :

Dacă se speră a face homosexualii parteneri conjugali fideli,
atunci real i tatea relaţiei homosexuale trebui e şi va dezi-
l uzi ona legiuitorul… Î n mod evident pentru mul te perechi
trăirea homosexual i t ăţ i i cu terţi este un factor i mpor-
tant în menţinerea parteneriatului... O reglementare j uri - OJ
di că pozi ti v ă a parteneri atel or homosexual e ar veni în

întâmpi narea acestui dezi derat pentru o di spensă social ă
în plan pol i ti c, f ără a i se putea oferi l egi ui torul ui pentru
aceasta o modificare comportamental ă în sensul scă deri i
promiscuit ăţii“ .
“ P. VAN DE VEN et al ., „ A Comparati ve Demographic and Sexual
Profile of Older Homosexually A cti ve M en” , Journal of Sex Research,
34/4 (1997) 349-60.
45 M ari a XIRIDOU et al ., „ T he contri buti on of steady and casual
partnerships to the i nci dence of HIV i nf ecti on among homosexual
men i n A msterdam” , AIDS 2003, 17 ( 7) .
“ “ Cf. N. W. WHITEHEAD, Gays wi th a „ mai n partner” have con-
current casual sexual rel ati onshi ps, http://www.mygenes.co.nz/
MainPartners.htm.
“ Volker BECK, „ L egal i si erung schwul er und l esbi scher L ebens-
gemeinschaften” , Demokrati e und Recht 4 (1991) 446-464, 457.
Pentru acest sti l de vi aţă , cuvântul ui uni voc „ fideli-

tate” i s-a adăugat un adjectiv care menţ i ne aparenţa fide-
lit ăţii, dar care inversează conţ i nutul termenul ui în
contrari ul său. „ Fi del i tatea social ă ” trebui e să însemne:
un partener stabil ş i orice număr de al ţ i parteneri întâm-
pl ă tori .
Pentru ce ti nd oameni i care tr ă i esc astfel l a căsăto-
ri e — o formă de vi aţă care este f undamentat ă pe fideli-
tate pe tot parcursul vieţii?
A buz sexual
Cercet ă ri l e arată că bă rbaţ i i homosexual i ş i femeile
homosexuale au fost expuşi peste medie în c0pil ărie abuzu-
lui homosexual şi heterosexual, acesta fiind unul dintre fac-
torii care pot aduce un om tânăr pe calea homosexualităţii.
> Studi ul Garofalo: Di ntre băieţi şi fete ale claselor

IX-XII, care se consi der ă si nguri homosexual i sau
l esbi ene, 32, 5% au suf eri t abuz sexual sau hă r ţ ui re
sexual ă . Spre comparaţ i e: ti neri de acel aş i ni vel de
vârst ă , care nu s-au consi derat homosexual i sau l es-
bi ene, au trăit 9% abuz sexual sau hărţuire sexual ă“ .
> Studi ul Johnson: Î n mod clar mai mul ţ i bărbaţi homo-
sexuali decât heterosexual i au suf eri t 1n anteceden-
tel e l or abuz sexual49.
» Studi ul Krahé: Fiecare al ci nci l ea bărbat homosexual
(20,7%) a rel atat că a fost în copi l ă ri e vi cti m ă a abu-
zul ui sexual“ .
48 R. GAROFALO ş .a., „ Youth Ri sk Behavi or Survey” , Pediatrics

101 ( 5/ 1998) .
49 R. JOHNSON — D. SHIER, „ Sexual V i cti mi zati on of Boys” , Jour-

nal of A dol escent Heal th Care 6 (1985). OJ
50 Barbara KRAHE et al ., Forschungsprojekt Sexuel l e Gewalter—

fahrungen homosexuel l er M ă nner — Opfer und T ă ter, I nsti tut fiir
I
Psychologie Potsdam, Februar 1999.

X . HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL?
OJ 259
> Studi ul Torneo: Acest studi u i ndi că pentru pri ma

oară că abuzul homosexual joacă un rol ş i în antece-
dentele femeilor homosexuale. 64% din bărbaţii homo-
sexuali ş i 22% di n femeile l esbi ene au suferit în copi-
l ărie abuz sexual, dar numai 7% di n bă rbaţ i i hete-
rosexuali ş i 1% di n femeile heterosexuale. 68% di n
bărbaţi ş i 38% di n femei s-au desemnat doar după
abuz ca homosexual i “ .
O scădere sau chi ar o anul are a vârstei protejate,

cum este cerut ă de uni i acti vi ş ti homosexual i , este
pentru acest motiv iresponsabil ă faţă de ti neri şi părin-
ţ i i lor52. De ce exi st ă „ Pl anuri de acţ i une contra homo-
fobiei” ,dar ni ci un Plan Naţional de Acţiune Î mpotri va
A buzul ui Sexual?
Consensul pol i ti c că abuzul sexual asupra copi i l or ş i
ti neri l or este reprobabi l ş i puni bi l nu a fost prezent
di ntotdeauna ş i este ş i ast ă zi f ri abi l (cf. cap. XII, p.
350). Abuzul sexual de către preoţi a condus în 2010 l a
un strigăt naţional53. Reclamanta-şef ă a cazurilor de abuz
de către preoţii catolici, mi ni strul de j usti ţ i e Leutheus-
ser-Schnarrenberger, apar ţ i ne di n 1997 Consi l i ul ui
51 M . TOMEo, „ Comparati ve data of chi l dhood and adol escence

mol estati on i n heterosexual and homosexual persons” , A rch. Sex.
Behavi or 30 (5/2001) 535-541.
52 Preşedintele mi şcării homosexuale austri ece, Hel mut Graup-
ner, & cărui organizaţie umbrel ă aparţine ILGA, cere de mul t ca
acti vi t ăţ i l e pedosexuale să rămână nepedepsite când decurg „ în
cadru afectuos” . Cf. H . GRAUPNER, „ L ove versus A buse. Crossgene-
rati onal Sexual Rel ati ons of M i nors. A GayRi ghts I ssue?” , Journal
of Homosexuality 37 (4/1999) 203-215.
53 I n calitate de catolică, abuzul sexual de că tre preoţi catolici
m ă revol t ă ş i m ă ruş i nează . Dar de fapt există o di storsi une a pro-
blemei. Î n privinţ a Bisericii Catolice di n Germani a este vorba des-
pre câteva sute de cazuri ti mp de 60 de ani . Î n total i tatea soci et ăţ i i
se consemnează 15.000 de cazuri anual , cifra întunecat ă este esti -
mat ă de că tre exper ţ i l a de zece până l a cincisprezece ori mai mul t.
consul tati v al U ni uni i U mani ste (H U). Această

zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA orga-
ni zaţ i e a i nterveni t până în anul 2000 în mod deschis
pentru dezincriminarea pedosexualităţii. Abia în toamna
anul ui 2000 H U a decis cu 44% voturi contra că „ HU
nici nu aprobă, nici nu susţine contactele pedosexuale
şi că link-urile de pe site-urile web ale grupurilor pedofile
ar trebui şterse” 54.
Ci ne priveşte l i stel e membri l or trecuţi şi actuali ai
Uniunii Umaniste vede acolo o mare parte a intelectu-
alilor renumi ţi de stânga ai Republicii Germane—"5.Refe-
ri tor l a i mpl i carea atât de mul tor profesori, pol i ti ci eni
şi publ i ci ş ti influenţi în l upta pentru eliberarea sexual ă
până l a legalizarea sexul ui cu copi i , nu este de mirare
că în acest subiect se măsoară cu două mă suri : se for-
mul ează acuzaţia într-atât încât se poate prejudicia
Biserica Catolică, dar concomitent răspândind o cuver-
tur ă a t ă ceri i pri vi nd abuzul sexual coti di an în masă
asupra copiilor şi tinerilor, ba chiar operarea legaliză-
rii sale.
4. Este homosexualitatea variabil ă?
Aceasta este o întrebare importantă, mai ales pentru

cei care suferă di n cauza înclinării l or neheterosexuale,
tânjesc după familie şi copii şi vor să beneficieze de ajutor
terapeutic56. Experţii vorbesc despre homosexualitatea
54 http://Www.humani sti sche-uni on.de/nc/publ i kati onen/mi ttei -

l ungen/hef te/nummer/nummer_detai l /back/mi ttei l ungen-1 71/ar-
ti cl e/erkl aerung-des-bundesvorstandes-der-humani sti schen-uni -
on-zum-sexualstrafrecht.
55 http://www.humani sti sche-uni on.de/wi r_ueber_uns/verei n/
bei rat/ http://www.humani sti sche-ni on.de/wi r_ueber_uns/verei n/
bei rat/hi stori e_bei rat.
56 Acestea sunt câteva organi zaţ i i care oferă consi l i ere nelimitată
oamenilor care suferă din cauza homosexualităţii lor şi caută ajutor:
' Courage: www.couragerc.net
„ ego-di stoner” . Î ntr-o soci etate l i ber ă un di scurs ş ti i n-

ţific asupr a acestui subi ect ar trebui să fie posi bi l .
Aceasta nu este cazul, nici măcar în cadrul ştiinţific al
ştiinţelor umaniste57. Cine o face totuş i este expus dis-
criminărilor masive de că tre asociaţiile de i nterese ale
LGBTI ş i ale pedosexualilor.
Un martor de nesuspectat pentru vari abi l i tate este
Robert L. Spitzer, profesor de psi hi atri e. El a j ucat un
rol -chei e l a deci zi a APA di n 1973, pentru el i mi narea
homosexualităţii di n l i sta tul bur ă ri l or psihice. Când l a
o reuni une anual ă a APA homosexual i i au demonstrat
pentru dreptul l or l a terapi e, a demarat o seri e de cer-
cetări pentru a verifica succesul terapi i l or în modifica-
rea homosexualităţii. Î n 2003 el ş i -a publ i cat rezul ta-
tele: di n 200 de bă rbaţ i şi femei, care au fost investi-
gaţi în studi u, 66% di n bă rbaţ i şi 44% di n femei au
suferit o schimbare substanţial ă ş i trăiau acum „ o viaţă
heterosexual ă bună” 58.
' Desert Stream: www.desertstream.org

' I nsti tutul German pentru Ti neret ş i Societate: www.dijg.de
' Wi i stenstrom: www.wuestenstrom.de
° Exodus I nternati onal : www.exodus-i nternati onal .org
' Exodus Global Alliance: www.exodusglobalalliance.org
' Homosexuals A nonymous: www.ha-fs.org
° Living Hope M i ni stri es: https://l i vehope.org
' Nati onal A ssoci ati on for Research and Therapy of Heterose-
xual i ty: www.narth.com
' J ews Offering New A l temati ves to Homosexuality: www.jona-
hweb.org
' PATH Positive Altematives to Homosexuality: www.pathinfo.
org
57 Cartea l ui A. Dean BYRD, Destructi ve Trends i n Mental Health.
The Well-Intentioned Path to Harm, New Y ork-Routl edge 2005, re-
l atează despre paralizarea psihologiei di n cauza unei pol i ti cal
correctness i nducând în eroare.
58 Robert L . SPITZER, M .D ., „ Can Some Gay M en and L esbi ans
Change thei r Sexual Ori entati on? 200 Participants Reporti ng &
262 .- REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Doi preş edi nţ i ai APA, Robert Perloff ş i Nicholas

Cummi ngs, şi-au expri mat în mod publ i c îngrijorarea,
pentru că deci zi a APA di n 1973 a condus l a restrânge-
rea l i bert ăţ i i terapeutice59.
Numeroş i savanţ i ş i terapeuţ i dovedesc schimbarea
cu succes a homosexualit ăţii nedori te în heterosexua-
litate satisf ăcătoare“ . Oricine face aceasta, fie el savant,
cel afectat sau publ i ci st, este expus presi uni i de către
l obby-ul L GB T I , di scri mi nat ş i pe cât posibil redus l a
tăcere.
Este subînţ el es că vol untari atul ş i voi nţ a pentru
schimbare sunt premi se necesare pentru ajutorul tera-
peuti c. Ca în cazul oricărei i ntervenţ i i terapeutice sau
medicale, obi ecti vul poate fi greşit şi pot apărea efecte
secundare nedori te. Dar nu exi st ă rezul tate ştiinţifice
care ar susţ i ne că abordări ale modificării terapeutice
în homosexual i tatea ego-di stoner conduc peste medi e
de des l a rezul tate nedori te“ . Ratel e de succes, care
Change from Homosexual to Heterosexual Ori entati on” , A rchi ves

of Sexual Behavi or 32 (october 2003).
Robert Spi tzer ş i -a atras f uri a l obby-ul ui homo pentru rezul ta-
tel e sale. I ntre ti mp pare a se fi scuzat faţă de homosexual i , întru-
cât ar fi stabi l i t af i rmaţ i i nedovedi te (Spiegel onl i ne, 21.05.2012).
Pe lângă savanţ i ş i terapeuţ i numero ş i , ş i Peter Tatchel l , reprezen-
tant al l esbi enel or ş i homosexual i l or al Verzilor di n Anglia, atestă
vari abi l i tatea ori ent ă ri i sexuale (http://www.petertatchel l .netl gbt_
ri ghts/queer_theory/not_gl ad.htm).
59 Open L etter to APA Presi dent Koocher: http://www.narth.
com/docs/ni cospeech.html .
60 Pe pagina web people-can-change sunt publ i cate 23 de studi i
ştiinţifice di n ultimii patruzeci de ani , care demonstrează variabi-
l i tatea homosexual i t ăţ i i (http://people-can-change.blogspot.-com/
2009/04/-big-lie-no-evidence-of-change.html).
“ Joseph NICOLOSI — A . Dean BYRD — Ri chard W. Porrs, „ Retros-
pecti ve self-reports of changes i n homosexual ori entati on. A consu-
mer survey of conversi on therapy cl i ents” , Psychological Reports
86, pp. 1071-88.
sunt i ndi cate în cazul i ntervenţ i i l or terapeuti ce, sunt

diferite. Un factor i mportant pare a fi dacă di mensi u-
nea religioasă este inclusă” .
Unul di ntre martori i cei mai cunoscuţ i pentru vari-
abi l i tate este M i chael Gl atze, fondatorul ş i fost redac-
tor- ş ef al revi stei Young Gay A meri ca. El spune:
El i berarea de i nf l uenţ a unei mental i t ăţ i homosexual e a
fost cel mai eliberator, frumos ş i ui mi tor lucru ce l -am
trăit vreodată. Dumnezeu a veni t l a mi ne cănd eram deru-
tat ş i pi erdut, singur, înfricoşat ş i răscolit. I n ti mpul rugă-
ci uni i mi -a dat de înţ el es c ă nu ar exi sta ni mi c faţă de ce
ar trebui să m ă tem ş i c ă aş fi acasă. Doar o cur ăţ eni e
mi că a casei mai era necesară. Homosexual i tatea mi -a
l uat aproape 16 de ani di n vi aţă ... Ca unul di ntre condu-
că tori i mi ş că ri i pentru „ drepturi l e homosexual i l or” , am
avut de mul te ori ocazi a de a m ă adresa unui audi tori u
larg. Dacă aş putea retracta ast ă zi ceva di n cele spuse
atunci , aş face-o. Ş ti u acum c ă homosexualitatea este
concupi scenţă ş i pornografie l aol al t ă . N i meni nu m ă va
convinge de contrari u, i ndi f erent de cât de abi l îmi vor-
beş te sau cât de tri st ă este povestea unui afectat. Pentru
că am fost acolo. Cunosc adevăru163.
Lobby-ul L GBTI face totul pentru a el i mi na mesa-
j ul vari abi l i t ăţ i i ori ent ă ri i homosexuale spre una hete-
rosexual ă di n conş ti i nţ a publ i că ş i pentru a l ua posi bi -
lit ăţile de exi stenţă ale organizaţiilor care ajută oame-
ni i în vederea schi mbă ri i .
Î ntr-o scrisoare că tre preş edi ntel e organi zaţ i ei Di a-
koni sches Werk64 a Bi seri ci i Evanghelice a Germani ei ,
62 Ri chard FITZGIBBONS, Ori gi n and Healing of Homosexual
A ttracti ons and Behavi ours, http://www.cathol i ceducati on.org/ar-
ticles/homosexuality/hoOO 1 1 .html .
63 M i chael GLATZE, Ich bi n dort gewesen, i ch kenne di e Wahrhe-
i t. http://www.hv-cv.de/23.html .
64 Organi zaţ i e de cari tate & Bi seri ci i Protestante în Germani a ş i
A ustri a (n. trad.).
_ REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA XUSLECA
Johannes Stockmeier, din 10.11.2011, deputatul în

Bundestag Volker Beck a solicitat excluderea Ofensivei
Ti neri l or Creştini ş i a Cruci i A l be di n di aconi e. Aces-
tea sunt două organizaţii care oferă oamenilor cu încli-
naţ i i sexuale ego-distone ajutor negarantat - dacă OJ
sunt rugate în acest scop. Motivarea l ui Volker Beck:

„ <<Terapi i l e» conduc întotdeauna l a depresi i , izolare
social ă ş i chiar suicid” 65. Nu s-a str ă dui t să documen-
teze aceste alirmaţii. Ele nu trebuie dovedite! De data
aceasta intervenţia sa nu a avut succes.
Un nou proiect de lege (SB 1172) pentru California
vrea chiar să i nterzi că terapiile şi ofertele de asistenţă
spi ri tual ă pentru oameni care suferă de homosexuali-
tatea lor ego-distonă. Motive ştiinţifice, care ar justifica
aşa ceva, nu exi st ă , cerere pentru acest ti p de terapie
în schimb, da. Până acum asociaţii profesionale califi-
cate ştiinţific decideau asupra recunoaş teri i ş i contro-
l ul ui procedeelor terapeutice. Proiectul de lege califor-
ni an vrea să lase acum această deci zi e în mâna pol i ti -
ci eni l or ş i să o l i vreze astfel j ocul ui de putere pol i ti c. O
asemenea lege ar suspenda l i bertatea terapeutică a
cel ui afectat ş i dreptul părinţilor de a decide asupra
aj utorul ui terapeuti c adecvat pentru un copi l mi nor“ .
Christian Spaemann, medi c specialist psihiatru ş i
psi hoterapeut, fost medic-şef al Cl i ni ci i pentru Sănă-
tate Psi hi că l a Spi tal ul St. Josef di n Braunau / Austria, usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
spune într-un i ntervi u:

D ac ă homosexual i tatea ar fi înnă scut ă precum culoarea
pielii, atunci la dori nţ a de schimbare a orientării sexuale
“ 5 Astfel, Volker Beck, în atacul să u l a preş edi ntel e organi zaţ i ei

Diakonisches Werk a Bi seri ci i Evanghelice & Germani ei , pentru a
excl ude Ofensiva Tinerilor Creştini ş i Crucea A l bă di n diaconie.
Idea, 24.11.2011.
“ http://narth.com/2012/04/narth-statement-on-californis-sb-
1 1 72-sexual-orientation-change-efforts.
ar fi vorba într-adev ă r de o comandă terapeuti că nej usti -

ficată. Dar nu este cazul. O condi ţionare genetică a homo-
OJ
sexualităţii nu mai este între ti mp susţ i nut ă ni ci de repre-

zentanţ i serioşi ai mi şcării homosexualilor. Posibilitatea
modificării durabi l e a ori ent ă ri i sexuale a fost demon-
strat ă între ti mp în mod ş ti i nţ i f i c de mai mul te ori… I n
pri nci pi u, în contextul gesti onă ri i datel or nu este vorba
de a respinge dori nţ a de schi mbare a al i ni eri i sexuale,
respecti v de a oferi numai aş a-numi te terapi i gay-afir-
mati ve — adi că cele care confirmă homosexual i tatea.
I
Aceasta ar fi o ideologizare a scenei psi hoterapeuti ce ş i o

desconsiderare a autonomi ei pacienţilor… Prelucrarea
conflictelor emoţionale mai profunde conduce la o des-
creştere a i mpul suri l or homosexual e ş i l a o el i berare a
potenţ i al ul ui heterosexual ... Despre o aş a-zi să inversare
a pol ari t ăţ i i — care este afirmată în mod repetat de că tre
mi şcarea homosexual ă — nu poate fi deci vorba67.
Este o contradi cţ i e frapantă că o mi şcare care l upt ă
pentru dizolvarea „ heterosexualităţii forţate” face totul
pentru a nega vari abi l i tatea încl i naţ i i l or homosexual e,
pentru a opri ma i nf ormaţ i i l e deSpre ajutoarele terape-
uti ce ş i pentru a l e contesta terapeuţ i l or ş i organi zaţ i -
ilor, care oferă asemenea ajutor, dreptul l a exi stenţă
pri n campanii pol i ti ce. Mi şcarea homosexual ă s-a pre-
zentat sub stindardul libertăţii, al toleranţei şi al nedis-
criminării, dar l i mi tează libertatea de expri mare, l i ber-
tatea ş ti i nţ ei ş i l i bertatea terapeuti că .
Pentru că este vorba despre i mpunerea conceptul ui
„ i denti t ăţ i i sexuale” preti ns i nvari abi l e, pentru pro-
tecţ i a căruia l upt ă mi ş carea.
I n joc este concepţia că homosexualitatea are ace-
eaşi valoare social ă ca heterosexual i tatea ş i , în conse-
ci nţă , este legitimată pentru aceleaşi drepturi care revi n
căsătoriei ş i f ami l i ei .
mp?id=zo7os.
Î n joc este îndrept ăţ i rea de a mijloci copiilor ş i ti ne-

ri l or în i nsti tuţ i i l e de înv ăţă mânt publ i ce homosexua-
litatea ca opţ i une echivalentă.
I n joc este responsabilitatea eti că a i ndi vi dul ui .
5. „ Căsătoria homo”
Î ntr-o vreme în care căsătoria di ntre bărbat şi femeie
ca fundament al familiei este di n ce în ce mai descom-
pusă, iar tot mai mul ţ i copii sunt născuţi în afara căsă-
toriei şi cresc cu mame care îi educă si ngure, se dez-
l ă nţ ui e lupta pentru egalitatea juridică total ă a parte-
neri atul ui homosexual în că să tori e. Că să tori a conta
pentru eliberatorii sexual i t ăţ i i di n '68 ca burgheză şi
depăşită şi îndeosebi pentru homosexuali ca relicvă ri di -
col ă a modul ui de gândire posesiv burghez. Se arată o
contradicţie aparentă: aceleaşi grupuri sociale care
l upt ă pentru sl ă bi rea i nsti tuţ i ei căsătoriei l upt ă acum
pentru extinderea căsătoriei ca relaţii homosexuale.
Aceasta este proclamată ca „ drept al omul ui ” .
Propaganda mediatică trezeşte aparenţa pretinsului
„ drept al omul ui ” l a căsătoria homo ş i a tuturor pri vi -
legiilor şi interdicţiilor de discriminare însoţitoare deja
ca status quo. Dar real i tatea anul ui 201468 arată altfel:
> numai 8 di n 27 state membre ale UE au echivalat

„ căsătoria homo” cu căsătoria dintre bărbat şi femeie,

l a ni vel mondi al doar 16 state ş i 17 state federale
ale SUA.
» 10 state membre ale UE au introdus i nsti tuţ i a parte-

neriatului de viaţă homosexual, la nivel mondial, 15.
> 10 state membre al e U E nu l e recunosc perechilor
homosexuale un statut j uri di c propri u ş i privilegii
propri i .
Peste 70 de state i nterzi c relaţ iile homosexuale şi

între adul ţ i care consi mt, în 7 state acestea sunt — în
mod regretabil — penal i zate cu moartea” .
I
Căsătoria ş i familia — o contri buţ i e de nei nl ocui t

pentru bi nel e publ i c

Egalizarea parteneri atul ui homosexual cu căsăto-
ri a între bărbat ş i femeie consti tui e o ruptură i stori că
pri vi nd concepţ i a mi l enar ă ş i mondial ă despre căsăto-
ri e ş i familie ş i cu întregul i stori c al dreptul ui ” . Ea
produce erodarea substanţial ă a noţiunilor şi a instituţiei
de drept a căsătoriei ş i familiei. Căsătoria este o i nsti -
tuţ i e prepol i ti că , a că rei esenţă este îndreptat ă asupra
reproducerii. Ea nu se datorează statul ui , dar trebui e,
conform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omul ui
di n 1948, să fie recunoscut ă , promovat ă ş i protejată
„ ca uni tate fundamental ă natural ă a soci et ăţ i i ” , pentru
că serveşte în mod uni c ş i de neînl ocui t bi nel ui publ i c.
Pentru dezvol tarea cri teri i l or bi nel ui publ i c, Papa
Benedict al XVI-lea a ţ i nut un discurs inovator în Bun-
destag-ul german. El a spus:
Exi st ă ş i o ecologie a omul ui . Şi omul are o natur ă pe
care trebui e să o respecte ş i pe care nu poate să o mani -
puleze discreţionar. Omul nu este numai libertate pentru
el însuş i . Omul nu se face singur. El este Spi ri t ş i voi nţă ,
dar este ş i natur ă , ş i voi nţ a l ui este atunci corect ă , când
respectă natura, o aude ş i se acceptă ca pe acela care este
şi care nu s-a f ăcut singur. Tocmai aşa ş i numai aşa se
desf ăşoară libertatea umană".
*—
69 Jakob CORNIDES, Human Ri ghts or Natural L aw ?.

7°
Cf. Johann BRAUN, Ehe und Familie am Scheideweg. Ei ne Kri-
ti k des sogenannten Lebenspartnerschaftsgesetzes, Regensburg 2002. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Aici sunt descrise înconj ururi l e mani pul ati ve l a adoptarea legii.
'“ Verlautbarungen des Apostolischen Stuhl s, nr. 189, ed. Sekre-
tariat der Deutschen Bischofskonferenz 2011.
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Juri stul prof. Robert George de l a Uni versi tatea

Princeton ş i colegii l ui Patrick Lee ş i Gerard V Bradley usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
definesc că să tori a astfel:

C ă să tori a este o uni une între un bă rbat ş i o femeie care
s-au obl i gat să împart ă vi aţ a l or în pl an fizic, emoţ i onal
ş i raţ i onal -vol untar într-o soci etate, care se împl i neş te în
mod natural pri n faptul c ă au împreună copi i ş i îi cresc
pe aceş ti a” .
Faptul că într-adev ă r că să tori a „ se împl i neş te în
mod natural pri n copi i ” ş i l egă tura homosexual ă este
în mod natural infertil ă consti tui e caracteristica de dife-
renţ i ere esenţ i al ă între cel e două real i t ăţ i .
Că să tori a ş i f ami l i a comport ă realizări pentru soci-
etate, pe care numai el e l e pot aduce: anume „ reprodu-
cerea” ş i „ crearea patrimoniului uman” într-o societate” .
A ceş ti a sunt termeni ai economi ş ti l or înapoi a cărora
se afl ă ascunsă experienţa umană despre familie: bucu-
ri a pentru un copil nou-născut, care cu surâsul său per-
mi te ca l umea să se constituie di n nou în ochii părinţi-
l or să i ; drumul l ung ş i pl i n de sacrificii al tat ă l ui ş i al
mamei de a- ş i creşte copiii ca oameni, care contribuie l a
bunăstarea umană, cultural ă, spiritual ă, social ă ş i econo-
mi că a întregi i soci et ăţ i . A tunci când un numă r mare
de familii nu mai asigură aceste real i ză ri , când bărba-
ţ i i ş i femeile nu mai sunt deci ş i să se unească , să pro-
ducă urmaş i ş i să -i educe pe aceş ti a ca oameni capabi l i
72 Patrick LEE — Robert P. GEORGE — Gerard V. BRADLEY, „ Marriage

I
and Procreati on. A voi di ng Bad A rguments” , în Publ i c Discourse:

Ethi cs, L aw and the Common Good, 30.03.2011.
73 Cf. Manfred SPIEKER, Generati onenbl i nd und lebensfeindlich,
Stel l ungnahme fiir di e Anho'rung des Rechts- und Integrationsaus-
schusses und des I nnenausschusses des Hessischen Landtages am
13. Januar 2010 beziiglich des Rechtsstatus eingetragener
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA Le-
benspartnerschaften i m hessi schen Landesrecht. http://www.ge-
mei ndenetzwerk.org/?p=43801$more-4380.
de afecţiune pe termen l ung ş i producti vi , o naţ i une î ş i

periclitează existenţ a, exi stenţ a pur fizică, dar şi exis-
tenţa cultural ă şi politică. Aceasta reiese din stati sti ci l e
despre di vor ţ uri , copii născuţi nelegitim, educatori soli-
tari, absenţa taţ i l or — cu toate urmă ri l e privind decă-
derea performanţei, tul bur ă ri l e psi hi ce ale ti neri l or,
cri mi nal i tatea ş i costuri l e expl ozi ve ale statul ui social.
„ C ă să tori a homo” nu real i zează toate acestea. N u
poate nici dărui copiilor viaţă, f ără a recurge l a patri mo-
niul ereditar al terţilor, nici să dea copiilor ceea ce nece-
si t ă cel mai mul t: tat ă l ş i mama. Această l i psă r ă mâne,
chi ar dacă o pereche homosexual ă se dovedeş te ca
„ p ă ri n ţ i ” i ubi tori , grijulii (despre A dopţ i e vezi p. 278).
Pri vi l egi i l e financiare noi pentru homosexuali „ aso-
ci aţ i ” trebui e procurate de că tre perechi că să tori te ş i
solitari. Pă ri nţ i i care au crescut copii sunt deja deza-
vantajaţi pri n aceleaşi pretenţ i i l a pensi e ca ale celor
f ără copii. D e ce să mai subvenţ i oneze ş i parteneri ate
homosexuale care nu real i zează un aport generati v?
Solicitarea parteneri atul ui de vi aţă inregistrat

Î n i uni e 2011, Oficiul Federal de Stati sti că a anun-
ţ at „ cifra să pt ă mâni i ” :
Î n anul 2010 au trăit în Germania circa 23.000 de perechi
homosexual e în parteneri at înregi strat împreună într-o
gospodărie. 63. 000 de perechi au i ndi cat în acelaşi
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB an
coabitarea în parteneriat homosexual “ .
La o popul aţ i e de 80 de mi l i oane ş i cu o propor ţ i e
esti mat ă l a 2,5% cu încl i naţ i i homosexual e, aceasta
înseamn ă : 0,16% di n popul aţ i e tr ă i eş te în parteneri ate
homosexuale neînregi strate. 37% di n ei au sol i ci tat
74 https://www.destatis.de/DE/PresseService/Presse/Pressemit-
tei l ungen/zdw/2011/PD 11_O25_pOO2.html.
OJ
noua i nsti tuţ i e j uri di că a parteneri atul ui înregi strat,

ceea ce reprezi nt ă 0,058% di n popul aţ i e ş i 2,3% di n
oameni i cu încl i naţ i i homosexual e. Şi în alte ţări în
care a fost i ntrodusă noua i nsti tuţ i e j uri di că sol i ci ta-
rea se si tuează în real i tate l a ci rca 2%.
Ti nând cont de faptul că ONU şi UE, Guvernul Sta-
tel or Uni te ş i numeroase alte guverne, ON G-uri l e
L GB T I care opereaz ă gl obal ş i toate i nsti tuţ i i l e care
promoveaz ă gender-mai nstreami ng-ul pun în mi ş care
toate pârghiile pentru a legaliza aceast ă nouă i nsti tu-
ţ i e j uri di că pretuti ndeni - par ţ i al împotri va unei rezi s-
OJ
tenţ e apreci abi l e în di f eri te ţă ri —, atunci se i mpune

întrebarea dacă în spatel e acestei agende nu se ascund
totu ş i scopuri care dep ăş esc i nteresel e unei mi nori t ăţ i
atât de neînsemnate.
Este „ c ă să tori a homo” un drept al omul ui ?

Î n decurs de câteva decenii, mi nori t ăţ i l or homose-
xual e radicale l e-a reu ş i t însu ş i rea termi nol ogi ei drep-
turi l or omul ui ş i gol i rea acestei a de sensul ei adevărat
în scopul i mpuneri i i nteresel or l or parti cul are. Exper-
tul j uri di c Jakob Corni des spune:
A si st ă m l a apari ţ i a a tot mai „ noi drepturi ale omul ui ” ,
care nu sunt recunoscute în general ca atare, ci se afl ă
mai curând în contradi cţ i e radi cal ă cu val ori l e eti ce ş i
cul tural e „ tradi ţ i onal e” ş i , în conseci n ţă , în conf l i ct cu
legile în vi goare ş i cu j uri sprudenţ a cel or mai mul te
ţă r i ... Ceea ce odi ni oar ă conta ca del i ct a fost transf or-
mat într-un drept ş i ceea ce conta ca dreptate a deveni t o
încălcare a drepturi l or omul ui ” .
75 Jakob CORNIDES, Natural and Un-Natural L aw, 2. Aceeaşi

strategie de a emi te preten ţ i i asupra drepturi l or omul ui în scopul
răsturnării ordi ni i valorilor se preti nde ş i în l upta pentru legalizarea
mondi al ă a uci deri i copi i l or nen ă scu ţ i . http://works.bepress.com/
j akobcorni des
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA 271
Pri n acest proces drepturi l e omul ui pi erd caracte-

rul lor universal. I l pot păstra numai dacă fundamen-
tarea l or are caracter uni versal . A ceasta est e natura
omului, care este născut ca bărbat sau femeie şi depinde
de cel ălalt gen ca adăugire complementară în vederea
reproducerii.
Pericolul erodării drepturi l or omul ui îl vede ş i pre-
mierul britanic David Cameron, care, de altfel, intervine
pentru drepturi l e LGBTI. Inaintea Reuni uni i Parla-
mentare a Consi l i ul ui Europei a vorbi t l a 25 i anuari e
2012 despre grija mul tor state membre

c ă noţ i unea drepturi l or omul ui este în pericol de a fi defor-
mat ă . Aceasta conduce l a faptul că prea mul ţ i oameni se
tem că ideea nobi l ă a drepturi l or omul ui ar putea fi di s-
credi tat ă ş i aceasta ar trebui să ne pună pe gânduri ...
Dacă deci zi i controversate umbresc munca îndelungată
bună ş i r ă bdă toare care a fost depusă , atunci aceasta nu
contravi ne numai munci i i nstanţ ei judecătoreşti, ci exer-
ci t ă în mod ş i mai exti ns un efect subversiv asupra spri-
j i ni ri i popoarelor pentru drepturi l e omul ui . Tri bunal ul nu
îşi poate permite să piardă încrederea popoarelor Europei".
A cţiunea pregă titoare în direcţia echival ării parte-
neriatelor homosexuale cu căsătoria a avut loc printr-o
reformulare a drepturilor fundamentale care a fost fixată
obligatoriu în conformitate cu dreptul internaţional în
cadrul Convenţiei Europene pentru Drepturile Omu-
l ui . Articolul 12 al Convenţ i ei Europene pentru Drep-
turi l e Omul ui acordă bă rbaţ i l or apţi ş i femeilor apte
pentru că să tori e dreptul la închei erea că să tori ei .
Carta Drepturilor Fundamentale ale Uni uni i Euro-
pene, care a i ntrat în vigoare în 2009, nu mai aminteşte
de bărbaţi şi femei şi atestă faptul că dreptul l a căsătorie
76 http://www.assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Re-
cords/2012/E/1201251530E.htm.
şi dreptul la familie sunt reglementate de către legislaţia

statel or i ndi vi dual e (cf. cap. VI, p. 153). Pentru a con-
figura dreptul căsătoriei mai „ conform epoci i ” , cum sună

în argumentatie, „ bărbatul ş i femeia” au fost el i mi naţ i ” .
Astfel, posi bi l i t ăţ i i i mpuneri i „ că să tori ei homo” i -a
fost deschisă u ş a. Popoarele statelor membre concepute
democratic ale Uni uni i Europene nu au avut nici umbra
unei i dei c ă aici a fost schi mbat un macaz care ar mo-
difica structura social ă a Europei în mod persi stent.
Dreptul l a anti di scri mi nare

Di n 1994, Parlamentul UE emite cu regularitate rezo-
l uţ i i care promovează egalitatea homosexual i l or ş i les-
bi enel or în U E, i ncl usi v „ c ă să tori a homo” ş i adopţ i a de
că tre str ăini78 (cf. p. 161). Termenul familie este deza-
OJ
probat de nomencl atura U E. A fost descoperi t ă o noţ i -

une nou ă , care este într-adev ă r puţ i n cam voluminoasă,
în schi mb el i berat ă de povara tradi ţ i onal ul ui : legătura
de sol i dari tate între generaţ i i .
Comisia UE a exti ns treptat legislaţia antidiscrimi-
natori e, pe care statel e membre o transpun în j usti ţ i a
naţional ă. Breş a decisivă a fost în 1999 acceptarea
„ ori ent ă ri i sexual e” drept cri teri u anti di scri mi natori u
'” Î n clarificările Convenţ i ei asupra Cartei Drepturi l or F unda- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
mental e se găseşte urm ă toarea i nterpretare: „ Formul area acestui

drept a fost prezentat ă mai modern, pentru a cupri nde cazuri care,
conform legislaţiei statelor individuale, recunosc alte forme decât
că să tori a pentru consti tui rea unei f ami l i i . Pri n acest articol ni ci
nu se i nterzi ce, ni ci nu se prevede & acorda l eg ă turi l or persoanel or
de acelaşi sex statutul că să tori ei . Acest drept este deci si mi l ar
dreptul ui prev ă zut de Conven ţ i a Europeană a Drepturi l or Omu-
l ui , dar poate avea un domeni u de apl i care mai mare, dacă legisla-
ţ i i l e statel or i ndi vi dual e prev ă d aceasta” : http://europarl .europa.
eu/charter/pdf/O4473_de.pdf.
78 Cf. Bundestag-Drucksache 12/7069.
OJ 273
în Tratatul de la Amsterdam. Astfel, o legislaţie a

dreptului pri vat i nvazi v devi ne posi bi l ă .

I n Germani a, „ Legea general ă a egal i t ăţ i i de trata-
ment” este în vigoare di n 2006. Ori ce formă a „ deza-
vantaj ării di n motive de rasă, origine etnică, sex, religie
sau vi zi une asupra l umi i , un handicap, vârstă sau i den-
titate sexual ă” trebuie împiedicată sau înl ăturată. Pri n-
cipiul sarcinii probei a fost i nversat: nu di scri mi natul ,
ci i nti matul trebui e să dovedească faptul că nu a di s-
cri mi nat. „ U n angajator care trebui e să se hotărască
între un musulman, un handicapat şi o femeie, care deţin
toţ i aceeaşi calificare, se poate afla aici foarte frumos
în dificultate” , spune austriacul Michael Pri'iller în arti-
colul său Când libertatea spune foarte încet adio79.
La 2 apri l i e 2009, Parlamentul European a decis
înăsprirea directivei privind antidiscriminarea, mai pre-
ci s a „ Di recti vei pentru aplicarea pri nci pi ul ui egalită-
ţ i i de tratament, indiferent de religie sau de viziune
asupra l umi i , handicap sau orientare sexual ă” (Comisia
Comunit ăţ ilor Europene 2008, p. 426). Ea nu a i ntrat
încă în vigoare numai pentru că Germani a refuză până
acum aprobarea. CSU ş i FDP se tem de o bi rocraţ i e de
anti di scri mi nare debordant ă ; de fapt este vorba des-
pre un sistem nou de supraveghere. Pădurea de frunze
nu susură, ea tace. Incă o dată Priiller: „ Principiul de an-
tidiscriminare se potriveşte ca orice principiu absolut in-
stituirii unei societăţi totalitare de def ăimaţi, cu atât mai
mult cu cât oferă scuza de a def ăima din motive nobile” 8°.
Def ăimare este cuvântul austriac pentru denigrare“ .
79 M i chael PRULLER, „ Wenn di e Frei hei t ganz leise Ade sagt” ,

Di e Presse, 19.06.2010.
°° Michael PRULLER, „ Wenn di e Frei hei t...” .
“ Termeni i uti l i zaţ i în ori gi nal ul german sunt „ vernadern” ş i
„ verl eumden” (n. trad.).
Tactica salamului: alinierea gradual ă

a parteneriatului homosexual la căsătorie
D ej a l a 10 noiembrie 2000, Bundestag-ul german a
adoptat Legea parteneriatului înregistrat. La 17 iulie
2002, Curtea Constituţional ă Federal ă (BVerfG) a
apreciat această lege dr ept constituţional ă. Curtea a
fost de p ă r er e: „ Pr otej ar ea deosebi t ă a căsătoriei” în
art. 6, alineat 1, al Consti tu ţ i ei , „ nu împi edi c ă legiui-
torul de a pr evedea pentru parteneriatul homosexual
dr eptur i şi obligaţii egale sau apr opi ate celor ale căsă-
toriei” 82. Cu această deci zi e BVer fG a deschi s u ş a soli-
citărilor tot mai exti nse ale grupurilor de i nter ese
L GBTI , care sunt pas cu pas implementate în legi —
după principiul: întâi degetul mic, apoi mâna întreagă.
» 2004 Bundestag-ul adopt ă o versiune nouă a Legii

parteneriatului de vi aţă, care înl ătur ă numeroase
diferenţe date de dreptul la căsătorie (dreptul de între-
ţinere, dr eptul de succesiune, dr eptul de adop ţ i e).
» 2009: BVer fG declar ă tratamentul inegal al partene-
riatului de vi aţă înregistrat şi al căsătoriei în cazul
susţinerii mo ş teni tor i l or cu par tea de pensi e acor-
dată de către angajatorul l a care a lucrat decedatul
ca neconstituţional.
» Iunie 2010: Bundestag-ul şi Bundesrat83-ul hotăr ăsc
tratamentul egal pentru parteneriatul de vi a ţă şi
căsătorie în cazul dreptului de i mpozi t pe succesiune.
> Iulie 2010: BVerfG declar ă că r efer i nţ a la necesitatea
de protecţie a căsătoriei în articolul 6 al Constituţiei
nu justifică dezavantaj ar ea altor parteneriate de
vi a ţă .
Ww w 1/01,1 BvF2/01, p.1.

* ” Consiliul federal ( n. t r ad.) .
> Noi embri e 2010: Guvernul federal prezi nt ă în Bun-

destag un proi ect de lege pentru al i ni erea ambel or
i nsti tuţ i i l a dreptul public.
» Noi embri e 2010: M i ni ş tri i de Justi ţ i e ai regi uni l or se
declară pentru dreptul de adopţ i e compl et al parte-
neri atel or de vi aţă înregi strate.
Î n 2011, mi ni strul de Justi ţ i e Sabine Leutheusser-

Schnarrenberger sol i ci t ă în conti nuarea recti l i ni e a
predecesoarei ei Brigitte Zypries al i ni erea completă în
privinţ a căsătoriei cu dreptul asupra adopţiei de că tre
str ă i ni ş i a metodel or de reproducere artificial ă cu aju-
torul patrimoniului eredi tar anoni m al ter ţ i l or (dona-
rea anoni m ă de sperm ă pentru cupl uri l e l esbi ene sau
achi zi ţ i a pri n cumpărare a unui ovul ş i a materni t ăţ i i
surogat în cazul perechi l or homosexual e); în 2012, ea
ş i al ţi pol i ti ci eni cer exti nderea avantaj ul ui financiar
acordat de stat perechi l or că să tori te homosexuale.
Privilegierea arbi trar ă

De ce să beneficieze numai perechi l e homosexual e
de pl ăcerea pri vi l egi i l or care erau prev ă zute până
acum numai pentru căsătorie? De ce nu ş i alte persoane
— perechi de fraţi, perechi de prieteni, persoane oarecare
— care trăiesc pentru o peri oadă anumi t ă sau pe durata
întregii vi eţ i sub un acoperi ş? D e ce să nu l i se acorde
ş i formelor de vi aţă bi sexual ă , transsexual ă , pol i gam ă ,
poliandră sau poliamoroasă un statut similar căsătoriei?
Ce determi nă rel aţ i a homosexual ă a fi atât de unică,
pentru a fi numai ea echi val at ă că să tori ei ?
Într-adevăr, nu exi st ă un moti v convi ngă tor pentru
aceasta. Dacă recunoaş terea de că tre stat s-a detaş at
de rel aţ i a monogamă a bă rbatul ui şi femeii, atunci
este numai o probl em ă de ti mp până când al te forme
de relaţ ii vor cere şi vor obţ ine pe cale juridică o egali-

tate cu parteneri atul homosexual ş i , astfel, cu căsăto-
ri a. Ori ce altceva ar fi di scri mi nare. Î n acest mod sun-
tem acol o unde vor să ajungă oficial V erzi i , Stânga şi
Pi raţ i i : familia trebui e definită independent de căsăto-
ri e ş i origine.
Reprezentantul în vârst ă de 35 de ani al Piraţ ilor
(ales în 29. 04. 2012) Johannes Ponader
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB a f ăcut cunos-
cut că ar fi „ pol i amant” , adică ar convieţui cu mai mul ţ i
parteneri sexuali ş i partenere sexuale“ .
Franziska Brychcy, candidată directă perdantă în 201 1
a Partidului de Stânga berl i nez, a înş ti i nţ at publ i cul :
Eu însă mi trăiesc într-un parteneri at pol i amoros mul ti -
anual cu doi bă rbaţ i , cu care am patru copii. Copiii noş tri
au o mamă ş i doi taţ i soci al i , care se ocupă de ei cu dra-
goste. Şi aceasta este i mportant: copi i i să poat ă creş te
înconj uraţ i de dragoste, ca pă ri nţ i i l or să aibă ti mp ş i
spaţ i u pentru ei ş i să -i însoţ ească pe drumul vi eţ i i lor.
Pentru aceasta nu are absolut nicio importanţă dacă părin-
ţ i i sunt pă ri nţ i biologici sau pă ri nţ i adopti vi sau, si mpl u,
pă ri nţ i i l or sociali85.
A întrebat ci neva copi i i cât de drăgăstos resi mt fap-
tul când în parteneri atul pol i amoros tapetul relaţional
se rupe di n nou ş i se cârpeşte di n nou? Cât suferă copiii
l a despărţirea pă ri nţ i l or l or rel ev ă un sondaj asupra
1. 600 de copii sub 10 ani din Anglia. La întrebarea ce ar
schimba dacă ar fi rege sau regină ş i dacă ar putea emite
legi noi , cel mai des a fost numi t: „ B an di vorce” , adi că
„ I nterzi ceţ i di vor ţ uri l e! ” Pot copi i i expri ma suferinţa
84 http://www.f ocus.de/pol i ti k/deutschl and/neuer-geschaef tsf u-

ehrer-der-pi ratenpartei -ober-pi rat-j ohannes-ponader-l ebt-pol ya-
mant_ai d_744999.html .
85 http://www.medrum.de/content/di rektkandi dati n-der-l i nks-
partei -i ch-l ebe-ei ner-pol yamoren-partnerschaf t.
şi anxietatea l or mai puterni c decât au f ăcut-o aici?86

Rămâne de V ăzut cum se vor exprima ş i comporta copiii
după pubertate ş i cum se vor comporta faţă de „ părin-
ţ i i sociali” când aceştia îmbătrânesc şi necesită îngrijire.
Curtea Europeană a Drepturilor Omul ui :

„ căsătoria homo” nu este un drept al omul ui
La finele l uni i i uni e 2010 s-a închei at un proces pe
care doi austrieci homosexuali îl purtaser ă până l a
Curtea Europeană a Drepturilor Omul ui (CEDO) pentru
a i mpune recunoaşterea juridică a „ căsătoriei homo”
ca drept al omul ui . CEDO a constatat: „ Convenţ i a Euro-
peană a Drepturilor Omul ui nu obligă statel e l a acor-
darea unui drept al perechilor homosexuale la contrac-
tarea căsătoriei” 87.
Votul a depins de firul de mătase al unei singure
judecătoare. Motivarea senti nţ ei aproape că regretă că
„ înc ă nu [ exi st ă ] o maj ori tate de state care garantează
perechilor homosexuale recunoaşterea j uri di că ” . De
această dată scopul a fost ratat cu puţ i n. Dar tri buna-
lul însuşi dă semnalele cum poate fi obţinut — prin lupta OJ
pentru modificările legilor la ni vel ul statel or membre.

Pentru aceasta exi st ă manuale strategice de practică,
precum Activist's Guide to The Yogyakarta Principles şi
Toolkit ale Ministerului de Externe american (cf. p.
147 şi 289) .
“ http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/3759675/W hat-chil-
dren-want-most-i s-a-ban-on-di vorce-says-pol l .html .
87 European Court of Human Ri ghts, appl i cati on no. 30141/04,
Decizia în 24. 06. 2010.
6. Adopţia
Dreptul capi l ul ui la părinţii să i
Un alt scop de etapă în l upta pentru egalitatea com-
pl et ă a parteneriatelor homosexuale cu căsătoria este
dreptul parteneri l or de vi aţă de acel aş i sex să adopte
copii str ă i ni . A dopţ i a copiilor vi tregi a fost i mpusă deja
în 2005. Dacă,
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB de ex ., un tat ă descoperă că este homo-
sexual, divor ţ ează de soţ i a sa ş i devine partenerul unui
bărbat, acesta poate adopta copi l ul biologic al tat ă l ui .
A se imagina: un copi l a crescut cu tatăl ş i cu mama.
Căsătoria eşuează, părinţii se despart, ceea ce orice copil
resi mte traumatic. S-ar putea face ceva între părinţi
dacă aceştia nu s-ar război între ei. Î ntrucât copilul
este dependent, trebui e să accepte partenerul nou. Ce
înseamnă pentru copil dacă se adaugă faptul că arheti-
puri l e tat ă ş i mam ă ajung să se cl ati ne, deoarece tatăl
ş i mama descoperă că se si mt atraş i mai mul t de sexul
propriu? Copi l ul dependent trebui e să accepte un băr-
bat ca „ mam ă ” nouă sau o femeie ca „ tat ă ” nou ş i să
împl i nească împreună schi mbarea în comuni tatea
homo. Cum îl va numi pe bă rbatul care trebui e să fie
noua sa „ mam ă ” ş i care are împuterni ci re de educaţ i e
asupra sa? Mamă? Tată 2? Cum se va si mţ i când noii
îndrept ăţ i ţ i l a educaţ i e apar l a şcoal ă sau dacă i nvi t ă
pri eteni acasă? Cum trebui e să se descurce cu senti-
mentel e sale de tri steţ e, depresie, dezol are, lipsă de
ori entare, când i se spune: „ totul e foarte nor mal ! ” ,
când ni mi c nu este normal ş i în ordi ne? Cum se vor
configura relaţ iile faţă de rude, faţă de bunicile cele
mul te ş i buni ci i cei mul ţ i pe care le/îi are? Ce perspec-
ti v ă de viaţă se formează i n copil conştient sau incon-
ş ti ent? Î n ci ne se poate încrede, pe ce poate construi?
Se adaugă faptul că aceşti copi i di n f ami l i i patch-

work sunt expuş i stati sti c unui risc mă ri t masiv de
abuz sexual di n partea tat ă l ui vitregss.
Posibilitatea adopţiei copiilor vitregi nu l e ajunge
asociaţiilor LGBTI. Orice formă de adopţie trebuie să
fie posi bi l ă , ori ce al tceva este decl arat „ di scri mi nare”
ş i violare a „ drepturi l or omul ui ” .
Condi ţ i i l e pentru adopţie au fost până acum severe.
De regul ă, părinţii adoptivi trebuie să fie căsători ţi şi
în si tuaţ i a „ de a accepta copilul ca pe al l or ş i a-i oferi
condi ţ i i de soci al i zare pe cât posi bi l bune” . Î i serveşte
copi l ul ui dacă este adoptat de că tre perechi homosexu-
ale, al căror sti l de vi aţă este caracterizat de promiscu-
i tate ş i susceptibilitatea l a îmbol nă vi ri psihice ş i fizice
este peste medie de ridicată? Agenţiile de adopţie cato—
lice di n Anglia, care au negat această întrebare ş i care
au refuzat pentru acest moti v să încredi nţ eze copii
unor perechi homosexual e, au trebui t să se închi d ă , cu
toate că destule agenţii necatolice ar fi răspuns acestei
dori nţ e f ără probl eme, neexi stând deci un „ i mpas” .
Cum arată umanitatea unei societăţi care acordă adul—
ţ i l or un „ drept asupra copi l ul ui ” , în loc să acorde copi-
l ul ui un drept l a tat ă ş i mam ă , care l -au procreat ş i
pentru care sunt responsabili? Chiar pă ri nţ i i biologici
“ Î n cartea Di e dunkl e Seite der K i ndhei t (Faţa întunecat ă a

copil ăriei) de Di rk Bange, este ci tat un studi u al l ui Russel, care
i ndi că : tot a şasea f eti ţă , care a avut un tat ă vi treg, a fost abuzat ă
sexual di n cel de al 14-l ea an, dar „ numai ” fiecare a ci ncea de tatăl
biologic (http://www.i nhr.net/book/patchwork-f ami l i e-beguensti gt-
mi ssbraucht). Un studi u di n Anglia ş i Tara Galilor arată faptul că
32% di n copiii care au crescut la cel puţin un părinte vitreg au deve-
ni t vi cti me ale abuzul ui , faţă de numai trei procente ale copi i l or
care au trăit l a pă ri nţ i i l or biologici (http://www.sueddeutsche.de/
wi ssen/f rage-der-woche-wi e-boese-i st-di e-sti ef mutter-1.528256).
Cf. ş i M el ani e MUHL, D i e Patchwork-Lilge I — Ei ne Streitschrift,
M unchen 2011.
nu sunt „ st ă pâni i ” copi i l or lor, ci „ tutori ” , cu sarcina

de a-i crea copilului cele mai bune condi ţii de dezvoltare
a individualit ăţii sale unice.
Să ne imaginăm şi această situaţie: un copil îşi pierde
pă ri nţ i i , di n indiferent ce motiv. Aceasta este o soartă
grea. Legătura profundă care există îi este luată — aceea I
către tată şi mamă. Acum, acest copil trebuie să accepte

o pereche de acelaşi sex ca părinţi. Experienţa natural ă
de tată şi mamă îi este refuzată. Dacă statul legitimează
aceasta juridic, aşază drepturi l e putati ve ale unei mi no-
ri t ăţ i adul te deasupra binelui copilului. Aceasta con-
travine întregi i tradi ţ i i j uri di ce a Republ i ci i Federale
Germania.
Cercetări89 diferite, numeroase, denotă că un copil
creş te cel mai bi ne cu pă ri nţ i i săi, cu condi ţ i a ca aceş-
ti a să nu î ş i neglijeze îndatori ri l e în mod extrem.
Studi ul sol i ci tat Bamberg

Pentru a i mpune dreptul de adopţ i e general pentru
perechile care trăiesc homosexual, mi ni strul de justi-
ţ i e Brigitte Zypries a solicitat un studi u care trebuia să
dovedească faptul că acei copii cu pă ri nţ i homosexuali
nu suferă dezavantaje în comparaţie cu cei care cresc
în familii clasice.
Pentru a demonstra această afirmaţie în mod ştiin-
ţific a fost necesar un studi u reprezentati v pe termen
l ung — deschis rezul tatul ui — asupra copiilor care au
crescut de mici în grija unor perechi lesbiene sau homo-
sexuale neînrudi te. Rezul tatel e studi ul ui au fost pre-
zentate în 2000 ca o confirmare a tezei că bi nel e copii-
l or este menţ i nut în aceeaşi m ă sur ă în cazul adopţiei
de că tre str ă i ni hetero- ş i homosexual i .
89 IONA INSTITUTE, Made for chi l dren. VWzy the i nsti tuti on of
marriage has special status. Acolo, alte referinţe bibliografice.

Dar Institutul de Stat pentru Cercetarea Familiei al

Universităţii Bamberg90 a chestionat 866 de adul ţi
care tr ăiesc în parteneriate înr egi str ate, di n care 93%
femei. Cei 693 de copi i au tr ăit în pr opor ţ i e de 92% l a
naştere şi dup ă aceea l a mama biologică. D eş i din 2005
adop ţ i a copi i l or vitregi este posibil ă, l a peste dou ă tr e-
imi ale tuturor copiilor partenera a renunţat l a adop-
tarea copilului mamei. Dintre cei 693 de copi i , au fost
interpelaţi numai 95. 78% proveneau dintr-un parte-
neriat heterosexual anterior şi tr ăiser ă în medie pri-
mii cinci ani împr eun ă l a tat ă şi mamă; peste dou ă tr e-
imi aveau în momentul chestionării o relaţie cu tatăl
biologic.
Nu numai că eşantionul pentru adopţia de către
str ăini nu este relevant, întrucât este vorba apr oape
numai despr e perechi lesbiene şi cei mai mul ţi copi i au
crescut ini ţial cu tatăl şi cu mama; chiar procedeul meto-
dologic pentru cercetarea subiecţilor este mai mult decât
îndoielnic. Autoevaluările subiective ale mamelor sunt
luate ca atare; nu exi st ă observaţii asupra compor ta-
mentului mamelor şi taţilor şi rapoarte psihologice
despr e starea de sănătate a copiilor“ -” .
Deş i sociologii Rupp, Ber gol d şi Diirnberger, care
au efectuat studiul, consider ă înţ el eger ea clasică a
* ” Marina RUPP, ed. — Pia BERGOLD — Andrea DURNBERGER, Die

I
Lebenssituation von Kindern i n gleichgeschlechtlichen Lebenspart-

nerschaften, Bundesanzeiger Verlag, K ol n 2009, 355 p.
91Cf. Christl Ruth VONHOLDT, Das Kindeswohl nicht i m Bl i ck, www.
di j g.de. „ Acest eşantion nu este comparabil cu copi i adopta ţ i , care
de la naştere cresc cu < < două mame» sau <<doi taţi» homosexuali str ăini
şi care nu tr ăiesc cotidian structura dubl ă masculin-feminin & pro-
priei lor vieţi Copiii chestionaţi aveau deci ancorată în conştiinţa
lor triada tată-mamă-copil esenţial ă pentru dezvol tar ea l or şi pose-
dau astfel un acces stabil l a originea lor bisexual ă. Această ancorare
a propriei origini este dată de obicei şi copiilor crescuţi de o singur ă
mamă, pentru c ă ei ştiu c ă tatăl l i pseş te şi pot prelucra pierderea” .
căsătoriei ş i familiei ca „ obsedată de frică” şi „ ideolo-

V”
gica , ei în ş i ş i recunosc
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA că
accentuarea lipsei de diferenţă între copii în familii homo-
ş i heterosexuale pe termen l ung [trece pe lângă] realitate
ş i i nduce în eroare ş i pol i ti c, întrucât copi i i care cresc în
parteneriate de vi aţă homosexuale se pot dezvolta şi
comporta în mod diferit decât copiii pă ri nţ i l or orientaţi
heterosexual” .
Ar fi trebui t, în mod ideal, să se afle cum „ se dezvol t ă
ş i se comport ă ei în mod di f eri t” .
Că un ministru al Justi ţiei î şi poate permite să vândă
un contract de muncă neseri os al unui i nsti tut uni ver-
sitar ca „ pi atr ă de temel i e i mportant ă pe calea recu-
noaş teri i sociale ş i j uri di ce depl i ne a perechi l or homo-
sexuale” 93 şi să mai primească şi aplauze de la mass-media
renumi te este un indiciu al ideologizării ştiinţei“ .
Tema efectelor psihice al e reproduceri i artificiale
nu este ni ci măcar ati nsă . A st ă zi , oameni i umpl u să l i l e
de aş teptare ale terapeuţ i l or, pentru că nu au pri mi t
de l a tat ă ş i mamă ceea ce ar fi necesitat pentru sănă-
tatea lor. Î i vor putea aj uta terapeuţ i i pe oameni i care
descoperă cândva că tatăl este un num ă r di ntr-o bancă
de spermă sau mama se împarte între o femeie care a
92 Psihologul american dr. Trayce L. Hansen a comparat l i tera-

tura ş ti i nţ i f i că di sponi bi l ă asupra copi i l or di n gospodării homo- ş i
bisexuale. Rezul tatel e i ndi că faptul că pentru copi i i care cresc cu
perechi homosexual e, probabi l i tatea de a deveni ei înş i ş i homose-
xuali, este de ci rca ş apte ori mai mare decât l a copi i i pă ri nţ i l or
heterosexuali. Cf. Trayce L. HANSEN, Children by Openly Homose-
xual Parents More Likely to Engage i n Homosexuality, 30.06.2008. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
http://w w w .drtray cehansen.-com/Pages/-w ri ti ngs_prohomomo.

html .
93 http://www.bmj .bund.de/230709adopti on.
94 I n ci uda caracterului îndoi el ni c al acestui studiu Siiddeutsche
Zeitung (11.12.2009) vorbeş te despre „ f ami l i i curcubeu fericite” .
vândut un ovul , o alta care a purtat ovul ul ş i un bă rbat

care a preluat rolul matern? Este improbabil ca un copil
să împlinească în asemenea condi ţ i i vi zi uni l e „ pă ri nţ i -
l or” asupra copilului dori t reprodus artificial.
Î n 1955, Consi l i ul Europei a înregistrat revendica-
rea asupra „ mi xed mal e and female staff ” 95 în Carta
Drepturilor Copiilor Orfani96. Evident, Consiliului Euro-
pei i -a fost clar atunci că omul este procreat bisexual,
poartă în el genele tatălui ş i mamei , el însuş i dezvol t ă
din nou o identitate sexual ă complementară şi necesită
pentru aceasta model e ş i educatori de ambel e sexe.
De ce nu se mai aude ni mi c di n toate aceste fapte ş i
argumente, când este vorba despre i mpunerea „ căsă-
toriei homo” ? De se sunt sacrificaţi copii care au nevoie
de protecţie pe altarul unei ideologii, care neagă faptele
antropologice fundamentale ale omul ui ? Nu îi este
oare ni mă nui mi l ă de copii?
7. Strategie şi tactică
Într-un document strategic al grupului de lobby influ-
ent în ONU şi UE Center for Reproductive Rights (CRR),
procedeul tacti c pentru i mpunerea „ că să tori ei homo”
ş i a avortului provocat ca „ drept al omul ui ” este descris
în clar: „ astfel încât guvernele să accepte politica pro-
pusă, pentru că sunt de părere că ar trebui s-o facă” — zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
şi anume să legalizeze avortul provocat şi „ căsătoria

homo” . CRR expl i că strategia astfel:
Exi st ă mai mul te avantaj e, pentru a se spri j i ni pe i nter-
pretarea [!] normelor mai dure. Dacă interpretarea, care
recunoaşte drepturile reproductive, se repetă des în orga-
nizaţiile internaţionale, legitimitatea acestor drepturi se
95 „ Echi pă mi xt ă mascul i nă ş i f emi ni nă ” (l b. eng.) (n. trad.).

96 Counci l of Europe / Steering Commi ttee of Social Policy, Chi l d-
hood Policy Project, Children l i vi ng i n residential care.

înt ă reş te. Mai mul t decât atât, este vorba despre o stra-
tegie care nu necesită o i nvesti ţ i e mare de resurse, ci
poate ajunge l a ţ i nt ă cu uti l i zarea personalului exi stent,
a ti mpul ui ş i a resurselor. Î n cele di n urmă , munca poate fi
efectuată pe ascuns: obţ i nem pas cu pas o recunoaş tere a
valorilor, f ără ca opozi ţ i a să observe prea mul t din aceasta.
Aceste vi ctori i mi ci ne aduc treptat în pozi ţ i a de a afirma
că exi st ă un consens larg pentru scopuri l e noastre97.
Această strategie pare a fi apl i cat ă ş i de că tre Agen-
ţ i a pentru Drept Fundamental (FRA ), fondată l a Viena
în 2007, care are sarcina de „ a acorda i nsti tuţ i i l or respec-
ti ve ale Uni uni i Europene ş i ale statel or membre spri -
j i n ş i experti ză în probl eme de drepturi l e omului” ” .
Pri mul proi ect major al acestei autori t ăţ i cu un buget
anual de 20 de mi l i oane de euro este cercetarea l a ni vel
european Homophobia and Discrimination on Grounds
of Sexual Ori entati on i n the EU Member States99. Cei
circa 80 de angajaţi ai FRA se pare că nu au fost sufici-
enţ i pentru a executa această anchet ă . Proi ectul a fost
transferat organi zaţ i ei Fundamental Ri ghts Agency
Legal Experts100 (FRALEX), unei reţ el e de vechi acti-
vi ş ti ai f ostul ui EU Network of Independent Experts on
Fundamental Ri ghtsl m.
Dacă se întreabă cât ă di scri mi nare a adus cerceta-
rea l a l umi na zi l ei , atunci rezul tatul este în ochi i l ui
97 Congressional Record, Extensi on of Remarks — E 2534-2547

OJ
of 8 December 2003, ci tat de J. CORNIDES, Human Ri ght s...

98 Counci l Regul ati on (EC) N o 168/2007 of 15 February 2007,
Article 2.
99 Ol i vi er DE SCHUTTER, HomOphobia and Di scri mi nati on on
Grounds of Sexual Ori entati on i n the EU Member States, Part I — I
Legal Analysis, V i enna: EU Agency for Fundamental Ri ghts, 2008.

Homofobia ş i discriminarea pe baza orientării sexuale în statele
Uni uni i Europene (n. trad.).
”0 A genţ i a Drepturi l or Fundamental e Exper ţ i Legali (n. trad. ).
“ “ Reţ eaua ON U a Exper ţ i l or I ndependenţ i pentru Drepturi
Fundamental e (n. trad.).
Morten Kjaerum, di rector al FRA, surpri nză tor de

slab. „ Este remarcabil cât de puţ i ne recl amaţ i i pentru
di scri mi nare datori t ă ori ent ă ri i sexuale există în U E
în prezent” ” . Cel e mai mul te pl ângeri recepţ i onate nu
pot fi încadrate l a o examinare j uri di că mai atent ă ca
discriminări. Totuş i , experţii recomandă ca în toate
statele membre să fie i nsti tui te Equality Bodies (orga-
ni sme de egalitate), cu competenţ e exti nse, pentru a
funcţiona l a observarea celei mai mici discriminări.
„ Propuneri l e f ăcute de FRALEX ami ntesc mai mul t de
o sfântă I nchi zi ţ i e sau judecată secretă1°3, sau vânătoare
de vrăjitoare, decât de o societate democratică sub
domni a l egi i ” , spune Jakob Cornides1°4.
8. Lupta împotri va homofobiei

Termenul „ homofobie” este o creaţ i e nouă care ser-
veşte def ăimării omului care manifestă obiecţii contra
homosexualităţii ş i deregl ării normel or sexuale (cf.
cap. VIII, p. 206).
Parlamentul European a adoptat l a 11 ianuarie 2006
o Decizie asupra homofobiei în Europa“ . Ea este mode-
l ul pentru alte „ pl anuri de acţ i une împotri va homofo-
biei” , cum au fost prezentate în Germania de facţiunea
90 / Verzii în 2006 ca Pl an de A cţ i une împotri va Homo-
fobiei în Bundestag-ul german (înscris 16 1/ 13394) şi rati-

ficate de către guvernele regionale roşii-verzi din Rena-
ni a de N ord-Westfalia ş i Baden-Wurttemberg în 2011.
102 Ol i vi er DE SCHUTTER, Homophobia and Di scri mi nati on..., 7.
103 Sistem de judecată din Westfalia (Germania), cu sediul ini ţial
l a Dortmund, în Evul M edi u; dup ă executarea senti nţ ei capi tal e
cadavrul atârna în copaci ca averti sment asupra faptei ş i pentru
descurajarea altora (Wi ki pedi a) (n. trad.).
… CORNIDEs, Human Ri ghts...
105 EntschlieBung des Europăischen Parlaments zur Homopho-
bi e i n Europa, B6-0025/ 2006.
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALAzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Cu tri mi terea l a „ Î ndatori ri l e drepturi l or omul ui ” ,

care în pofida afirmaţiei manipulative permanente tot
nu există, Parlamentul European defineşte homofobia ca
„ aversiune împotriva homosexualităţii şi oamenilor homo-
sexual i , l esbi ene, bi sexual i ş i transsexual i (L BGTI )” ş i
o pl asează pe un pl an cu „ rasi smul , xenofobia ş i anti -
semi ti smul ” . Este cri mi nal i zat astfel un senti ment, nu
acţ i uni definite clar.
„ Homof obi a” s-ar mani f esta „ î n domeni ul pri vat ş i
publ i c” , „ î n afirmaţii denigratoare ş i i nsti gare l a di s-
cri mi nare” ş i ar fi „ înv ă l ui t ă cu l i bertatea rel i gi oasă ” .
I ntr-o seri e de state membre ale U E s-ar fi ajuns l a
„ i nci dente îngri j or ă toare” , ca „ i nterdi cţ i a paradelor
homosexuale sau a mar ş uri l or pentru egal i tate” sau l a
modificări consti tuţ i onal e „ pentru a obstrucţiona căsă-
tori i l e homosexual e sau rel aţ i i l e si mi l are că să tori ei ” .
Ar fi necesare, „ atât l a ni vel ul U E, cât ş i l a ni vel ul
statel or membre, alte m ă suri ” „ pentru a eradica homo-
f obi a” . Pentru aceste moti ve Parlamentul European
sol i ci t ă statel or membre
. să amplifice l upta împotri va homofobiei pri n m ă suri

educati ve — precum campanii de informare împotri va
OJ
homofobiei în ş coli, uni versi t ăţ i ş i mass-medi a — I
sau pri n reglementări j uri di ce ş i admi ni strati ve sau

mijloace l egi sl ati ve;
. să asigure că di scursuri impregnate de ur ă sau i nsti -
gare l a di scri mi nare împotri va homofobiei sunt
sancţ i onate cât mai elicient;
. că discriminarea pe baza orientării sexuale este i nter-
zi să în toate domeni i l e, ş i anume pri n completarea
pachetul ui de anti di scri mi nare [ . ..] , pentru a ocul ta
astfel toate formele de di scri mi nare în toate domeni -
i l e;
X. HETERO, HOMO, BI, TRANS — TOTUL EGAL? 287
4. să i a în considerare combaterea homofobiei l a aloca—

rea mijloacelor pentru anul 2007 [ .. .] ş i să controleze
acest proces în mod strict ş i să raporteze Parlamentu-
l ui European orice omi si une a vreunui stat membru;
5. să întrepri ndă orice mă sur ă supl i mentar ă care are
ca scop să materi al i zeze pri nci pi ul egalităţii în ordi—
nea social ă şi legislaţie.
Aici spiritul totalitar iese în evidenţă demascat.

Aversiunea contra homosexualităţii (LGBTI) trebuie
eradicată; libertatea religiei serveşte înv ă l ui ri i , popo-
rul trebui e educat în moral a nou ă ; dacă aceasta nu
ajunge, trebui e create legi care încadrează ş i urmăresc
„ aversiunea” ca „ afirmaţie def ăimătoare” ; toate formele
de discriminare în toate domeniile trebui e sancţ i onate
cât mai ehcient; pentru aceasta statul trebui e să pună
mijloace l a di spozi ţ i e, pentru a controla procesul stri ct
ş i pentru a raporta orice omi si une a statul ui membru.
Să nu se înş el e ni meni : scopurile revoluţionar—cultu-
rale, total i tare, pe care Parl amentul European l e pre-
zi nt ă aici comunităţii mondiale se realizează extrem
de eficient. „ M ă suri l e educati ve” sunt i mpl ementate
în grădini ţe şi şcoli prin educaţie sexual ă; pentru „ căsă-
toria homo” se luptă în fiecare ţară; se creează legi de
anti di scri mi nare ş i fapte penal e ca „ afirmaţii def ăimă-
toare” ; resurse financiare în valoare de mi l i arde sunt
puse l a di spozi ţ i e de că tre ONU, U E şi guverne pentru
războiul cultural; autori t ăţ i de control sunt i nsti tui te
prin UE în fiecare stat membru. Toate acestea în numele
libert ăţii, toleranţ ei şi drepturi l or omului.
Deputata socialistă a Consi l i ul ui Europei Chri sti ne
McCafferty (Marea Bri tani e) a vrut să găsească f ără
ocol o soluţie definitivă, de neschimbat, şi să ridice deci-
zi a de conş ti i nţă a medicilor şi personal ul ui medical,
care l e permi te să nu se i mpl i ce în avortul provocat şi

eutanasie. Rezoluţia a fost totuş i nu numai respinsă
de că tre maj ori tatea Consi l i ul ui Europei l a 7 octom-
bri e 2010, ci i nversat ă . Consi l i ul Europei a decis: nicio
persoană, ni ci un spital ş i ni ci o i nsti tuţ i e nu pot fi obli-
gate, f ăcute responsabi l e sau di scri mi nate dacă se
opun să se i mpl i ce în avortul provocat sau eutanasie106.
Această decizie a fost determi nat ă de i ntervenţ i a mul-
tor organi zaţ i i europene pro-life ş i pro-family.
Un grup de i nterese care l upt ă pentru modificarea
legilor ş i a ordi ni i val ori l or în sensul Rezol uţ i ei pentru
homofobie in Europa este Fundaţ i a Hirschfeld-Eddy
pentru Drepturi l e Omul ui al e Lesbienelor, Homosexua-
lilor, Bi sexual i l or ş i Transgender-ilor.
La 31 august 2011, mi ni strul justi ţiei Leutheusser-
Schnarrenberg a adus l a viaţă în mod suplimentar Fun-
daţia Federal ă Magnus H irschfeld, numi t ă după pri -
mul acti vi st homo di n ti mpul Republ i ci i de l a Weimar

ş i dotat ă cu zece mi l i oane de euro. Scopurile au fost
formulate de către mi ni strul de Justi ţ i e astfel:
Fundaţia Federal ă Magnus H irschfeld va avea o contri-
buţ i e decisivă l a desfiinţarea discriminării lesbienelor,
homosexualilor şi transgender-ilor în Germania. Fundaţia
trebui e să ... sondeze şi să explice cu oferte educaţionale
ş i cercetare di recţ i onat ă vi aţ a homosexual ă în Germani a
ş i să facă publ i ci tate pentru mai mul t respect ş i i nteres.
Fundaţia Federal ă Magnus H irschfeld trebui e să împiedice
excluderea şi violenţa împotriva lesbienelor, homosexuali-
lor şi transgender-ilor şi să cerceteze nedreptatea exercitată
de către naţional-sociali şti asupra homosexualilor. Aceste
scopuri … deschi d ş i posi bi l i tatea i nf l uenţă ri i ulterioare
a di scursul ui ş ti i nţ i f i c ş i a munci i educati ve pol i ti ce.
106 Pentru l i bertatea con ş ti i n ţ ei : http://www.europeandi gni ty-

watch.org/ de/day-to-day/detail/article/council-of-europe-for-freedom-
of-conscience.html Fiir Beschrănkung der Gewissensfreiheit: http://
politicsreligion.eu/epf-analysis-on-the-vote-on-resolution- 17632010.
X. HETERO, HOM O, BI , TRANS — TOTUL EGAL?
9. Hillary Clinton ş i „drepturile

persoanelor LGBTI ”
D e Z iua Dr eptur ilor O mului, la 10 decembr ie 2011,
ministr ul de Exter ne al SUA Hillary Clinton a ţ inut
un discurs în Palatul Naţiunilor al ONU de la Geneva,
pentru a convinge omenir ea că „drepturile homosexu-
alilor sunt drepturi ale omului ş i dr eptur ile omului
sunt drepturi ale homosexualilor”1°7. Cine are altă opi-
nie tr ebuie echivalat celor care au inter venit pentr u
sclavie, cr ime de onoar e, ar der ea vă duvelor ş i mutila-
r ea genital ă . Ar tr ebui „ob ţ inut împr eună un consens
global care r ecunoaş te dr eptur ile per soanelor LGBTI
pretutindeni”. La Washington, în M inisterul de Externe
a fost „creată o task force care susţine şi coordonează
această muncă . Î n lunile ur mă toar e vom dota fiecare
ambasadă a SUA cu un toolkit pentru a îmbunătăţi
efor tur ile... Am creat un Global Equality Fund108 care
susţ ine activitatea organizaţiilor societăţii civile în jurul
lumii ş i pe care le va ajuta să înveţ e cum se poate uti-
liza legea ca instr ument”. T oţi cei care lupt ă ast ă zi
pentru extinder ea drepturilor omului sunt „pe partea
corectă a istoriei”.
Acest discurs suscit ă câteva întrebări pentru Hillary
Clinton:
Despre care „drepturi ale omului ale per soanelor

LGBTI ” vorbeşte ea? Este corectă prezumţia că
vor beş te despr e dr eptul la că să torii homosexuale,
adopţia copiilor, metode de reproducere artificială ş i
îndoctrinarea şcolar ă a copiilor ş i tinerilor? Nu spune
107 Hillary Rodham CLI NTON, Remar ks in Recognition of I nter-

national H uman Rights Day, Geneva, Casa Naţ iunilor Unite,
06. 12. 2011. http://www.state.gov/secretary/rm/2011/12/178368.htm.
108 Fond de Egalitate Global (n. trad.).
acestor ceri nţ e pe nume, pentru că ş ti e că el e nu

sunt recunoscute ni că i eri în l ume ca drepturi al e
omul ui ?
> S- ar putea ca mi ni strul de Externe ameri can să stâr-
nească aici ur ă faţă de oameni care di n motive de
conştiinţă (Declaraţia Universal ă a Drepturilor Omu-
l ui , art. 1) nu sunt de acord cu pri ori t ăţ i l e guvernu-
l ui SUA?
> Are Guvernul ameri can un mandat di n partea elec-
tori l or de a face agenda L GB T I o pri ori tate a pol i ti -
ci i l or? D e unde î ş i arogă dreptul de a face di n legi
un i nstrument al revol uţ i ei cul tural e globale?
Discursul l ui Hillary Cl i nton este o capodoperă dema-

gogică. I ndepl i neş te toate cri teri i l e demagogiei, cum l e
defineşte Martin Morlock în cartea sa Şcoala superioară
a seducţ i ei :
Demagogie exerci t ă ci ne face recl am ă unui scop pol i ti c
într-o ocazie f avorabi l ă , f l atează masel e, apel eaz ă l a sen-
ti mentel e, i nsti nctel e ş i prej udecăţ i l e lor, în pl us, se face
vi novat de preci pi tare, red ă adev ă rul exagerat sau si mp-
lificat grosolan, emi te chesti unea pe care vrea să o i mpună
precum chesti unea tuturor cel or bi ne i nten ţ i onaţ i ş i care
afi şează modal i tatea pri n care o i mpune sau propune a o
i mpune ca pe si ngura posibil ăwg.
N u, inamicii agendei L GBTI nu sunt pentru cri mel e

de onoare, pentru că ei cred c ă ni ci un om nu are drep-
tul de a ucide oricare alt om, nici copiii nenă scuţ i . Ei
nu sunt pentru arderea v ă duvel or, pentru c ă ei cred că
bărbaţii ş i femeile sunt egali ş i demnitatea lor este i ntan-
gi bi l ă . Nu sunt pentru muti l area geni tal ă a femeilor,
pentru că ei aprobă sexualitatea împl i ni t ă în dragostea
109 M arti n MORLOCK, Hohe Schul e der Verfiihrung. Ei n Hand-

buch der Demagogie, Wi en —D ussel dorf 1977, 24.
XUSLECA
obl i gatori e între bă rbat ş i femeie. N u sunt pentru scla-

vi e, pentru că ei cred că ni ci un om nu are dreptul să
deţ i nă , să uti l i zeze ş i să expl oateze un alt om pentru
satisfacerea poftelor sal e sexual e. Mai degrabă mi l i -
tează pentru drepturi l e omul ui cum au fost expri mate
în Declaraţia Uni versal ă a Drepturi l or Omul ui :
» pentru demni tatea i ntangi bi l ă a fiecărui om.

» pentru că să tori e ca l egă tur ă de-a l ungul vi eţ i i a unui
bă rbat ş i a unei femei.
» pentru f ami l i a natural ă ca loc opti m de creş tere a
copiilor.
A dversari i agendei L GB T I sunt convi nş i că se si tu-

ează pe partea corect ă a i stori ei .
10. O antropologie nouă

Altfel decât un ani mal , omul poate întreba: Ci ne
sunt eu? Este omul o creaţ i e a lui Dumnezeu sau un
mamifer superior, a cărui vi aţă se termi nă cu moar-
tea? Toate rel i gi i l e si tuează omul în rel aţ i e cu o putere
i nvi zi bi l ă , superi oar ă , ş i îl învaţă pe om să tr ă i ască în
armoni e cu aceasta, pentru a-i merge bi ne. Pe această
baz ă , cu acest ori zont au apărut cul turi l e superi oare.
Sistemele de credi nţă atee, care limitează omul l a exis-
tenţ a l ui terestr ă , au pr ă buş i t conti nente întregi în
abi sul si stemel or de putere total i tar ă . Deci felul în
care o soci etate r ă spunde întrebă ri i : „ Ci ne este omul ?”
i mpri m ă cul tura ş i soarta i ndi vi dul ui .
Ni ci o filosofie ş i ni ci o cul tur ă nu au o imagine mai
înaltă a omul ui decât iudaismul ş i creş ti ni smul . I n pri ma
relatare a creaţ i ei se afirmă: „ D umnezeu a creat deci
omul după chi pul să u; după chi pul l ui Dumnezeu i -a
creat. Ca bă rbat ş i femeie i -a creat” (Gen 1,27). Pe
această credi nţă se bazează cul tura europeană unică,

deveni t ă un model pentru întreaga l ume. S- ar putea
să fie adev ă rat. Este i mprobabi l ca mi nci una ş i i l uzi a
să poat ă desf ăş ura o asemenea putere, cum a f ăcut cul -
tura europeană bazat ă pe creş ti ni sm. Fructel e chi pu-
l ui omenesc ateu ş i creş ti n vorbesc o l i mb ă clară pen-
tru fiecare în parte ş i pentru soci etate.
Omul modern, postmodern, s-a emanci pat — de
Dumnezeu, de natur ă , de familie, de tradi ţ i e, de cul tur ă ;
f emei a de bă rbat, copi i i de pă ri nţ i , omul de el însuş i ca
bărbat sau femeie. Nud şi si ngur se afl ă aici, nereţ i nut
de ni mi c, de ni mi c cert, în afară de dori n ţ el e, necesi t ă -
ţ i l e ş i i nsti nctel e sale. El opi neaz ă c ă ar fi l i ber a se
real i za si ngur ş i el nu observ ă del oc c ă în i nstabi l i tatea
ş i sărăcia sa este mani pul abi l ca ni ci odat ă înai nte: cei
mai puterni ci îi pot uti l i za pe cei mai sl abi pentru sco-
puri l e lor, f ără ca omul dezr ă dă ci nat ş i mani pul at să
observe l a ti mp.
Omul se naş te ca bă rbat sau femeie ş i î ş i câştigă
vi aţ a dacă se desf ăşoară ş i se maturi zează în i denti ta-
tea sa bi ol ogi că , natural ă . A se desf ăş ura ş i maturi za
înseamnă să depăşească f ronti erel e înguste ale relaţio-

nă ri i cu si ne înspre tu. Fi ecare tânj eş te, fiecare se teme
să dep ăş ească mi cul să u Eu. A ceasta se petrece în mod
natural în dăruirea dragostei unui al t om ş i a dăruirii
dragostei amândurora copi l ul ui . Aici se naş te viaţa,
aici se naş te o rel aţ i e el ementar ă , aici se naş te uni ta-
tea f undamental ă a societ ăţii: familia. Ea depinde de
decizia moral ă cotidiană pentru bine, de exerci ţiul vir-
tuţilor. Pă ri nţ i i au sarcina să educe copiii ca persoane
care vi zează bi nel e, o sarcină pe care o pot îndepl i ni
numai dacă ei înş i ş i au fost educaţ i să facă aceasta în
decursul întregii vieţi. Izvorul real în acest sens este
religia, care trezeş te şi menţ i ne o moti vaţ i e transcen-
dent ă pentru bi ne.
I 293
Paritatea parteneriatelor homosexuale cu căsătoria

di ntre bărbat ş i femeie este o l ovi tur ă de pumnal în
i ni ma căsătoriei ş i f ami l i ei . Ea l e l i pseş te de natura lor.
Dăruirea fidel ă într-o relaţie obligatorie a bărbatului
ş i femeii ş i di sponi bi l i tatea principial ă de a procrea şi
creşte copi i reprezi nt ă singura justificare pentru pozi -
ţia aparte a acestei celule germinative a societăţii. Arbi-
trarul i ndi vi dul ui , care ar dori să - ş i determi ne singur
genul ş i să-şi trăiască necesităţile sexuale nel i mi tat,
corespunde samavol ni ci ei statului de a defini drept căsă-
torie ş i familie relaţiile care nu posedă tocmai aceste
caracteristici esenţiale. Toate felurile de legături ome-
neşti trebui e să fie considerate acum ca familie, deşi
sunt doar forme de descompunere, în care fericirea
râvnită şi aflată sub cele mai bune auspicii se transformă
mai ales pentru copii în suferinţă amară.
A cti vi ş ti i L GB T I spun bucuroş i că îi i nteresează
doar drepturile egale, nicidecum distrugerea familiei.
Michaelangelo Signorile, jurnalist şi activist homose-
xual, spune cl ar: scopul mi şcării homosexuale ar fi
de a l upta pentru căsătoria homosexual ă şi drepturi l e ei
ş i apoi , după ce se obţ i ne aceasta, definirea cu totul nouă
a căsătoriei, nu pentru a cere dreptul l a căsătorie ca pe o
cale de a se obliga moral ei sociale, ci mai curând pentru
a lua unui mi t aureola ş i pentru a r ă sturna o i nsti tuţ i e
str ă veche... A ctul subversiv pe care îl pot întrepri nde
homosexual i i ş i l esbi enel e... este de a schi mba compl et
ideea de familie…).
M odel ul că să tori ei ş i familiei trebui e să conteze în
societate şi să reprezinte un scop de viaţă dezi rabi l ,
pentru ca un comportament moral , care este facilitat
de către căsătorie ş i familie, să fie susţinut de normele
mm und Familie am Scheideweg,
116.
sociale şi mijlocit de i nsti tuţ i i l e de educare familiale şi

ale statul ui . Că să tori a ş i familia se bazează pe mono-
gamie. Legătura pe V iaţă este într-adev ă r dori nţ a fie-
cărui om care a cunoscut dragostea vreodată, este înde-
osebi dorul crescând al omul ui tânăr, după cum arată
cercet ă ri l e l a uni son… , dar materi al i zarea acestui dor
preti nde ceri nţ e mari oamenilor şi trebui e înv ăţ at ă .
Dacă acest model este submi nat în mod perseverent
pri n sexualizarea în masă medi ati că permanent ă ş i
prin erodarea şi falsificarea noţ i uni i de căsătorie ş i fami-
l i e, atunci f undamentul pe care se bazeaz ă cul tura este
di strus. Dacă f undamentul se f ărâmi ţează, atunci casa
care a fost construi t ă deasupra se pr ă bu ş eş te mai
devreme sau mai târzi u. Cul tura superioară necesită o
moral ă superioară.
“ 1 Î n St udi ul pentru ti neret Shel l 2010, 92% spun c ă „ a duce o

vi aţă de f ami l i e bun ă ” aparţine scopuri l or l or cel e mai i mportante.
Faptul că dori n ţ a pentru căsătorie ş i f ami l i e a crescut în rândul
ti neri l or conti nuu în cursul ul ti mi l or zece ani a fost conf i rmat l a
cererea autoarei ş i de către I nsti tutul de Demoscopie di n Allenspach.
XI. CREDINTA CREŞTINA
ŞI HOMOSEXUALITATEA
Căci va veni timpul când nu vor mai primi învăţătura
să nă toasă , ci, dup ă propri i l e pofte, se vor înconj ura de
înv ăţă tori care să le del ecteze auzul . Î şi vor întoarce auzul de
la adevăr ca să se îndrepte spre basme. Tu însă fii cumpătat
în toate, îndură suferinţele, f ă—ţi munca de evanghelist,
împl i neş te- ţ i slujirea.
2Ti m 4,3-5
M onotei smul eti c

Când în ţă ri înti pă ri te creş ti n exi st ă o rezi stenţă
împotri va deregl ării sexual i t ăţ i i , atunci ea provi ne de
l a Bi seri că . D e l a uni ca Bi seri că al ui Cri stos s-au sepa-
rat mul te denomi naţ i uni , dar toate se sprijină pe Bi bl i e
ş i proclamă credi nci oş i l or mesajul fericit al întrupă ri i
l ui Dumnezeu în I sus Cri stos, care a veni t pentru a-i
deschide omului calea spre împă r ăţ i a Domnului. Ori-
entarea spre poruncile l ui Dumnezeu a marcat cul tura
occidental ă, o cul tur ă care s-a r ă spândi t pe toate con-
ti nentel e ş i a stabi l i t pentru toate cul turi l e standarde
ale demni t ăţ i i umane, libertăţii, artei şi ş ti i nţ ei . Această
cul tur ă superi oar ă se bazeaz ă pe o moral ă superioară.
Dacă se ignoră pri ma poruncă , ş i anume adorarea
l ui Dumnezeu, cad ş i toate cel el al te porunci . Numel e
Domnul ui se ui t ă , ai doma dumi ni ca drept zi a Domnu-
l ui , tatăl şi mama îşi pierd locul în ordinea social ă, copiii
nenă scuţ i sunt uci ş i cu mi l i oanel e în cadrul l egal i t ăţ i i ,
toate ti puri l e de sexualitate extraconjugal ă contează ca
normale, l ăcomia material ă nestăpânită creează sărăcie
global ă tot mai mare, adevărul ş i mi nci una se deose-
besc în lumea mass-media tot mai greu. Poate susţ i ne
ci neva că ignorarea celor zece porunci este favorabil ă

omul ui ?
Monoteismul eti c al iudaismului a constituit în lumea
păgână a A nti chi t ăţ i i ceva cu totul nou. A nteri or sexu-
alitatea pătrundea toate domeniile vieţii şi zeii erau
activi sexual ş i creaseră Uni versul ş i omul , aşa se cre-
dea, prin acte sexuale. Existau doar puţine norme sexu-
ale restrictive. Homosexualitatea nu era dispreţ uit ă ,
cu toate că rol ul pasi v era consi derat inferior.
Revelaţia Domnului înai ntea poporului său ales a
comportat o revoluţie sexual ă de o dimensiune neauzită.
Rabi nul ş i publ i ci stul Deni s Prager descrie această
r ă sturnarel . A ctul sexual a fost sfinţit ş i tri mi s în spa-
ţ i ul protejat al căsătoriei bărbatului cu femeia. Astfel s-a
aşezat fundamentul familiei, care în iudaism s-a bucurat
de-a lungul tuturor mi l eni i l or de cea mai mare apreci -
ere val ori că ş i a determi nat poporul evreu să supra-
vieţuiască în toate încercările de nimicire2.Homosexua-
l i tatea era di spreţ ui t ă (Lev 18,22; 20,13) . Prager scrie:
Referitor l a pozi ţia neechivocă a Bibliei în privinţa consi-
der ă ri i comportamentul ui homosexual , este i mposi bi l de
stabi l i t o concordanţă [ între i udai sm, creş ti ni sm ş i com-
portamentul homosexual ] . Singura declaraţie adevărată
ar trebui să sune: „ Eu sunt conş ti ent că Bi bl i a condamnă
homosexual i tatea; dar gândesc c ă Bi bl i a se înşal ă în
această pri vi nţă ” .
Deni s Prager susţ i ne c ă ni ci o carte nu a contri bui t
mai mul t l a ci vi l i zarea l umi i ca Bi bl i a ebrai că :
1 D enni s PRAGER, Judai sm, Homosexuality and Ci vi l i zati on,

Publ i care i ni ţ i al ă în Journal Ul ti mate Issues 1996. Rezumat în
germană pe OJC-Rundbri ef Nr. 4/1997. Cf. ş i http://www.denni s-

prager.com
2 Cf. Jonathan SACKS, Radi cal Then, Radical Now. The Legacy
of the World 's Oldest Rel i gi on, 2001.
X I . CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 297
Temel i a de stâncă a acestei ci vi l i zaţ i i ş i a vi eţ i i iudaice

este puri tatea vi eţ i i conjugale ş i aprecierea valorică a fami-
l i ei . Fami l i a nu est e, si mpl u, o uni tate natural ă ; este mai
degrabă un bun care trebui e cul ti vat ş i protej at perma-
nent. Grecii au atacat familia în numel e f rumuseţ i i şi
erosul ui . M arxi ş ti i au atacat-o în numel e progresului. Şi
ast ă zi este atacat ă de că tre mi ş carea homosexual ă în
numel e compasi uni i ş i egal i t ăţ i i . Pot înţ el ege moti vel e
homosexualilor; mul ţ i di ntre ei au trebui t să sufere mul t
în viaţa lor. Ceea ce nu pot înţelege este de ce evreii sau
creş ti ni i se asoci ază acestor atacuri . Ei nu ş ti u ce este în
joc. Î n joc se afl ă ci vi l i zaţ i a noastr ă 3.
Legea bi bl i că a creaţiei di vi ne
Conform Genezei, omul este creat după chi pul l ui
Dumnezeu, ca bă rbat ş i femeie (Gen 1,26-28), desti nat
compl et ă ri i reci proce ş i desemnat f erti l i t ăţ i i . Dragos-
tea obligatorie între bă rbat ş i femeie, care se împl i neş te
în copi l , este o analogie pentru dragostea tri ni tar ă a
Tatălui ş i a Fi ul ui ş i a Sfântului D uh. Pentru că Dum-
nezeu este dragostea, a creat omul di n dragoste ş i l -a
hă r ă zi t dragostei. L -a determi nat co-creator al omul ui
nou. Di n această cauză homosexual i tatea practicată
contravi ne real i t ăţ i i creati ve a omul ui . A tr ă i pe lângă
ea separ ă de Dumnezeu ş i de determi narea propri e.

Comportamentul care desparte de Dumnezeu este denu-
mi t de Bi bl i e păcat. Această concepţie este partajată ş i
de către religii necreş ti ne. Este predomi nant ă în majo-
ri tatea statel or acestui Pă mânt până ast ă zi .
Nu numai pozi ţii izolate condamnă homosexualita-
tea, ci tradi ţ i a bi bl i că integral ă este cea care rel ev ă o
creaţie divină care îi este prescrisă omului şi care poate
fi l ezat ă de că tre el numai spre prejudiciul să u. Această
3 Deni s PRAGER, Judai sm, Homosexuality and Ci vi l i zati on.

creaţie divină interzice în sexualitate depăşirea limite-

lor i mpuse: a frontierei pol ari t ăţ i i genuri l or pri n ho-
mosexual i tate, a frontierei înrudi ri i pri n i ncest ş i a
frontierei genuri l or pri n raport sexual cu ani mal e. Po-
poarele păgâne care îi înconjurau pe evrei au f ăcut toa-
te acestea (cf. Gen 18,20) .
De l a pri ma până l a ul ti ma pagină a Bi bl i ei reiese
analogia comuni t ăţ i i nupţ i al e cu raportul l ui Dumne-
zeu cu oamenii. Domnul îi oferă omul ui o uni une de
dragoste ş i îi arat ă înai ntea ochi l or ca analogie pentru
aceasta relaţia de dragoste pri n căsătorie între bărbat
ş i femeie: „ După cum se bucură mi rel e de mi reasă , aşa se
va bucura de ti ne Dumnezeul t ă u” , se spune în Is 62,5.
Acest Dumnezeu este un Dumnezeu gelos, devine furios,
dacă mireasa l ui , p0porul ales, acceptă Dumnezei stră-
i ni , mai ales pe Baal ş i A şera, zei i mascul i ni şi feminini
ai deprav ă ri i sexuale, care erau omagiaţi de popoarele
păgâne pri n prosti tuţ i e în templ u ş i orgii sexuale. I n
permanenţă poporul devi ne infidel Dumnezeul ui să u,
în permanenţă cade în dezastru.
Profetul I l i e duce cel mai mare r ă zboi al să u împo-
triva preoţilor l ui Baal ş i A şera, di n cauza cărora Isra-
el a că zut în ruină pri n corupţia regelui l or Ahab şi a
soţ i ei l ui , I sabel a. (A se ci ti capi tol el e capti vante 16
până la 19 di n Cartea întâi a Regilor). Regele îl insultă
pe I l i e drept „ cel care îl tul bur ă pe I sr ael ” , dar I l i e îi
răspunde: „ N u eu îl tul bur pe I srael , ci tu ş i casa tat ă -
l ui t ă u, fiindcă aţ i pă r ă si t porunci l e Domnul ui ş i te-ai
dus după Baali” (1Rg 17,18).
I l i e vizează totul . El provoacă preoţii l ui Baal pe
muntele Carmel la o confruntare publică între Dumnezeul
lui Israel şi Dumnezeul Baal. Singur se înf ăţi şează înaintea
a patru sute cincizeci de profeţi ai lui Baal şi îşi joacă viaţa
că Dumnezeul adevărat se va înf ăţi şa lui Israel. Ambii
XI. CREDINTA CREŞTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 299
trebuie să aşeze un taur de sacrificiu pe un butuc de

l emn ş i să -l invoce pe Dumnezeul lor. „ D umnezeul care
va răspunde pri n foc, acela este D umnezeu” . Toată fre-
nezia preoţilor lui Baal rămâne zadarnică. Ilie îi batjoco-
reşte, întreabă dacă Dumnezeul l or doarme, căl ătoreşte
sau tocmai a evadat. „ N u a fost ni ci un sunet, ni meni ca
să răspundă şi nici un semnal de atenţie” .
I l i e l asă să se verse apă peste butucul de l emn, îna-
i nte de a-l invoca pe Dumnezeul l ui , după care strigă:
„ D oamne D umnezeul l ui A braham, al l ui I saac ş i al l ui
I srael : f ă să se ş ti e ast ă zi c ă tu eş ti Dumnezeu în I srael ş i
eu sunt sl uj i torul t ă u! Ş i c ă pri n cuvântul t ă u am f ăcut
toate aceste l ucruri . Ră spunde-mi , Doamne! Răspunde-mi
ca să cunoască poporul acesta c ă tu, D oamne, eş ti D um-
nezeu ş i c ă tu l e întorci i ni ma înapoi ! ” A tunci a că zut foc
de l a Domnul ş i a mi stui t arderea de tot, l emnel e, pi etrel e
şi praful ş i a supt apa care era în şanţ. Tot poporul a v ă zut,
a că zut cu faţa l a pă mânt ş i a zi s: „ D omnul , el este D um-
nezeu! D omnul , el este D umnezeu! ” . I l i e l e-a zi s: „ Pr i n-
deţ i -i pe profeţii l ui Baal! N i meni să nu scape di ntre ei ! ” .
Ei i -au pri ns, iar I l i e i -a dus l a pârâul Chi ş on ş i i -a înj un-
ghi at acolo (1Rg 17,36-40).
A cum, după ani de secet ă , pl ouă di n nou. Regele
Ahab să rbă toreş te, mă nâncă ş i bea. I l i e însă urcă înă l -
ţ i mea Carmel ul ui , „ s-a apl ecat l a pă mânt ş i ş i -a pus
faţa între genunchi” . Acum trebui e să se salveze de
I sabel a, care îi pândeş te vi aţ a. I l i e, care a ri scat ş i câş-.
tigat totul , se teme.
Cartea l ui Osea
Rel aţ i a de dragoste dramati că între Dumnezeu ş i
poporul să u este redat ă în Cartea l ui Osea4. Scri să cu
4 Profet bi bl i c care a tr ă i t aproxi mati v între 750-725 î.C. în Re-

gatul de Nord I srael ; cartea care îi poartă numel e a deschi s ş i rul

XUSLECA
peste o jumătate de mi l eni u înai nte de Cri stos, se ci teş te

ast ă zi ca un averti sment adresat prezentul ui . Dumne-
zeu ca i ubi tor pasi onat, dezamăgit, al poporul ui său — OJ
acesta este un limbaj, o relaţie, pe care o înţelegem cu

dificultate ast ă zi . Dar ceea ce Dumnezeu are de repro-
ş at poporul ui să u ş i conseci n ţ el e apostazi ei sal e nu
diferă în esenţă ast ă zi de atunci .
Dumnezeu se plânge de poporul să u, care a rupt
uni unea de dragoste cu el . P0porul urmează al ţ i zei ,
„ se vor desfrâna, dar nu vor rodi ” (Os 4,10; 9,10-12),
„ un duh al desfrânării este în ei ş i pe Domnul nu-l cunosc”
(Os 5,4), preo ţ i i înş i ş i devi n renegaţ i (Os 4,6) ş i profe-
ţ i i sunt persecutaţi (Os 9,7-8).
Consecinţele ameni nţă exi stenţ a Israelului. Patru
regi sunt uci ş i în cursul a cincisprezece ani , Israelul
este învins de către duş mani i săi, toate cetăţile sale
sunt di struse, poporul e împr ăş ti at. „ N u stri gă că tre
mi ne di n i ni m ă , ci se vai t ă în paturi l e l or” (Os 7,14).
Dumnezeu, care era supărat până l a voi nţ a de di s-
trugere a poporul ui său necredincios, î ş i schi mbă ati -
tudinea singur în mod cu totul surprinzător. Î l cuprinde
îndurarea: „ Cum să te dau, Ef rai m? Cum să te l as,
I srael ?... I ni ma se întoarce în mi ne ş i m ă runtai el e
mel e se încă l zesc împreună ” (Os 11,8).
Sfârşitul cântecului profetului psea este: în fine,
poporul este dispus să se întoarc ă . I l i mpl or ă pe Dum-
nezeu: „ I ndepă rtează toat ă nelegiuirea, pri meş te ceea
ce este bun” (Os 14,3). Dumnezeu, care i ubeş te poporul
său ca mi rel e pe mi reasa sa, îl acoper ă cu har: „ L e voi
vindeca apostazia, îi voi i ubi de bună voi e” (Os 14,5-9).
Cărţii celor doisprezece profeţi în Tanah (Bi bl i a ebrai co-aramai că )

cu povestea unei i magi ni a l ui D umnezeu pe care a dezvol tat-o pe
baza experi enţ el or amoroase dureroase propri i ş i care reprezi nt ă
dragostea di sperat ă pentru I srael . (I nternet) (n. trad. ).
X I . CREDINTA CREŞTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 301
Drama omul ui cu Dumnezeu r ă mâne aceeaşi întot-

deauna: când Dumnezeu nu mai este adorat drept cre-
ator ş i st ă pân al omul ui , atunci puterea de creaţ i e pro-
pri e, sexual i tatea, devi ne i dol . „ Au schi mbat adevărul
l ui Dumnezeu în mi nci ună : au ci nsti t ş i au adus cul t
creaturi i în l ocul Creatorul ui ” (Rom 1,25) . I dol i i sunt
ţ esă turi de umbr ă i materi al e, a căror putere asupra
omului survine di n adoraţia lui eronată pentru ei , care se
cuvi ne numai l ui Dumnezeu. Sunt o poartă de intrare
pentru puteri demonice, despre care l umea modernă
nu vrea să ş ti e ni mi c. Î n mod repetat B i bl i a îl averti -
zează pe om să nu l i se ofere, dar în mod repetat po-
poarele sunt surde la acest avertisment, chiar şi atunci
când urmă ri l e negative sunt deja recognoscibile.
Isus Cri stos

Isus a aranjat misiunea creaţiei ini ţiale a dă rui ri i
total e între bă rbat ş i femeie di n nou. Ea este dificil de
tr ă i t în toate ti mpuri l e ş i a fost, după cum am v ă zut, o
provocare la iudei întotdeauna. Isus pretindea nu numai
puri tatea trupul ui , ci ş i puri tatea i ni mi i (Mt 5,8). Pe el
nu îl i ntereseaz ă pă strarea exteri oar ă a prescri pţ i i l or
l egal e, ci ati tudi nea adev ă rat ă , pur ă , a i ni mi i . Î n di scu-
ţ i a cu fariseii, el tri mi te la început şi declară căsătoria
între bărbat şi femeie ca pe o uni une sacramental ă,
care este i nstaurat ă de Dumnezeu ş i care nu poate fi
di zol vat ă de că tre om.
N u aţ i ci ti t c ă , de l a început, Creatorul i - a f ăcut bă rbat ş i
femeie? Ş i a zi s: „ De aceea omul î ş i va l ăsa tat ă l ş i mama
ş i se va uni cu soţ i a l ui ş i cei doi vor fi un singur trup,
astfel încât nu vor mai fi doi , ci un si ngur trup. Pri n
urmare, ceea ce Dumnezeu a uni t omul să nu despartă”
(Mt 16,4-6).
Acest plan al l ui Dumnezeu este întunecat de împi e-

tri rea i ni mi i omul ui . „ D i n cauza împi etri ri i i ni mi i voas-
tre v-a permi s M oi se să v ă l ă saţ i soţ i i l e. D e l a început
însă nu a fost aş a” (Mt 19,8).
I ni ma aspr ă , l acom ă , care încl i nă spre a-i folosi ş i
expl oata pe al ţ i i pentru satisfacerea poftelor propri i ,
această i ni m ă dur ă vrea I sus s- o facă „ moal e” , adi că
veri tabi l ă pri n dragostea sa, astfel încât împă r ăţ i a l ui
Dumnezeu să se poat ă naş te deja în aceast ă l ume.
I sus nu se îndreapt ă ni că i eri împotri va sexual i t ăţ i i ,
pe el îl i nteresează doar ceva: înă l ţ i mea dragostei, l a
care îl cheam ă pe om ş i căruia îi dăruieşte graţ i a, pen-
tru a putea urma acest drum. El nu obligă pe ni meni ,
di mpotri v ă , el apără adul tera de atacuri l e cu pi etre al e
semenilor. I sus lasă să se trezească în i ni mi l e oameni -
l or dorul pentru dragostea care se dă rui eş te ş i arată
felul în care se poate împl i ni această dragoste. Sexua-
l i tatea ca expresi e dă t ă toare de vi aţă , f erti l ă , a dragos-
tei , acesta este pl anul l ui Dumnezeu pentru om, al
unui Dumnezeu care este el însuş i dragostea ş i vi aţ a.
I sus nu condamnă homosexual i tatea expl i ci t. Dar el
sfinţeşte că să tori a ş i o înal ţă l a un sacrament, pentru
că reflectă alianţa lui Dumnezeu cu omul şi reprezi nt ă
astfel singurul Spaţiu în care se îndepl i neş te actul sexual
al demni t ăţ i i omului. Respingerea homosexualităţii
este atât de adânc ancorat ă în i udai sm, încât I sus nu a
trebui t să spună ni ci un cuvânt despre aceasta.
Apostolii
Apostolii desf ăşoară înv ăţă tura l ui I sus, care nu des-
fiinţează legea, ci o îndeplineşte. Ei răspândesc mesajul
fericit al l ui I sus în l umea i mpri mat ă elenistic-romană,
în care sunt uzual e toate ti puri l e de perversi uni sexu-
ale ş i destr ă bă l are. Paul l e spune pe nume în aş a-zi sul
X I . CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 303
catalog al vi ci i l or (1Cor 6,9 ş i 1 Ti m 1,1) ş i spune foarte

clar: cei care fac aşa ceva „ nu vor moşteni împărăţia l ui

Dumnezeu” . M embri i noi l or comuni t ăţ i vin di n această
l ume, au fost încâl ci ţ i ei în ş i ş i în aceste vi ci i , „ dar aţ i
fost spălaţi, aţi fost sfinţi ţi, aţ i fost justificaţi în numele
Domnului Isus Cristos şi în Duhul Dumnezeului nostru”
(1 Cor 6,11) . Este vorba despre sfinţirea trupul ui , care
„ nu este pentru desfrânare, ci pentru Domnul şi Domnul
pentru trup. Sau nu ş ti ţ i că trupul vostru este templ ul
Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care îl aveţi de
l a Dumnezeu ş i c ă nu sunteţ i ai voş tri ?” (1Cor 6,12.19)
Acesta este specificul creş ti ni smul ui : încuvi i nţ area
total ă a trupul ui . Nu exi st ă o disociere între spi ri t ş i
trup — omul întreg este chemat l a sfinţire ş i împuter-
ni ci t pentru aceasta ca un copi l al l ui Dumnezeu (cf.
In 1,12).
Î n capitolul 1 al Scrisorii către Romani (Rom 1,18-32),
Paul desf ăşoară di nami ca dezi ceri i de D umnezeu: l a
început se afl ă nedreptatea, cu ajutorul ei oamenii men-
ţ i n adevărul jos. Pentru că l-au recunoscut pe Dumne-
zeu, dar nu l -au onorat ca pe Dumnezeu, sunt impar-
donabi l i . Gândi rea l i se întunecă ş i ei cad pradă pofte-
l or i ni mi i ş i pati mi l or dezonorante. A cum preschi mbă
adev ă rul di vi n cu mi nci una ş i se închi nă creaturi i în
locul Creatorului. Aceasta are consecinţe asupra com-
portamentului sexual: soţiile lor substi tui e raportul
natural cu cel contra naturi i ; tot aşa, bărbaţii renunţă
l a raportul natural cu femeia ş i se înfl ăcărează în pasi-
une reciprocă. Divorţul devine practică frecventă. Oame-
ni i încep să -l urască pe Dumnezeu ş i să uti l i zeze seme-
ni i ca obi ecte.
Ura ş i lipsa de îndurare ale acelora al căror păcat
este evidenţiat se văd în Bibliemai ales în privinţa feme-
ilor: Isabela, care vrea să îl omoare pe profetul I l i e, şi
Irodiada, care vrea capul Boteză torul ui ş i îl pri meş te

servit pe tav ă de că tre un rege beat, debi l . De ce? De ce
a trebui t ca premergătorul l ui I sus, care îl recunoscuse
deja în pântecul matern, să moară atât de ruşinos? Pen-
tru că el , care nu avea putere, dar avea împuterni ci re, îi
spusese l ui I rod, care nu avea împuterni ci re, dar avea
putere, că nu are dreptul de a o l ua de nevast ă pe nevas-
ta fratelui să u. Altfel face regele Davi d: el nu îl uci de pe
Natan, care îi dovedeş te cri ma, ci îşi recunoaş te fapta:
„ Am pă că tui t faţă de D omnul ” . I medi at îi este acordat ă
iertarea di n partea l ui Natan (cf. 2Sam 12) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
I n centrul înv ăţă turi i apostol ul ui Paul nu se afl ă

însă viciile omul ui , ci vocaţ i a sa l a sf i nţ eni e, care poate
fi materi al i zat ă î n că să tori a bă rbatul ui cu f emei a, dac ă
unul se supune celuilalt „ în veneraţie comună faţă de
Cr i st os” (cf. Ef 5) . El expl i c ă „ mi sterul adânc” al că să -
tori ei ca analogie cu tai na l ui Cri stos ş i a Bi seri ci i , care
este caracteri zat ă de „ dragostea nup ţ i al ă ” .
Teologia trupului l a I oan Paul al I I -l ea

Să mânţ a pl anul ui l ui D umnezeu cu omul , pe care
Sfântul Duh a cufundat-o în cronica creaţiei a Bibliei,
care s-a dezvol tat încet în mi l eni i l e di nai ntea l ui Cri stos
ş i care s-a deschi s cu I sus î n l umi n ă str ă l uci toare,
aceast ă să mânţă o l ocal i zează Papa I oan Paul al I I -l ea
în Teologia trupul ui , pentru a procl ama l umi i dragostea
omenească în pl anul divin de mântuire5. Opera vieţii lui
drept Karol Wojtyla ş i ca Papă Ioan Paul al I I -l ea a fost
5 IOAN PAUL AL II-LEA, Di e menschl i che L iebe i m gă ttl i chen Heils-

pl an. Ei ne Theologie des L ei bes, ed. Norbert ş i Renate M ARTI N,
Kisslegg 2008. Teologia trupul ui a fost dezvol tat ă de că tre Papa
I oan Paul al I I -l ea i ni ţ i al în 133 de cateheze de mi ercuri între 1979
ş i 1984. IDEM, L i ebe und V erantwortung. Ei ne ethi sche St udi e, St .
Pol ten 2007; Chri stof er WEST, Theologie des L ei bes fur Anfc'inger,
Kisslegg 2005.
dezvoltarea di mensi uni i profunde a bărbatului ş i femeii,

a dragostei ş i sexual i t ăţ i i , a căsătoriei ş i familiei pentru
omul modern, pentru c ă aceste întrebă ri deci d asupra
hotărârii între „ cultura vieţii” şi „ cultura morţii” .
Am pus înai ntea voastr ă vi aţ a ş i moartea, bi necuvânta-
rea ş i bl estemul . Alege vi aţ a ca să tr ă i eş ti tu ş i descen-
den ţ a t a (Dt 30,19) .
Ioan Paul al I I -l ea a vrut să avem o viaţă îmbel şugată.

Î ntr-- un ti mp i n care s-a prescri s materi al i smul ui , ido-
l atri ză ri i să nă t ăţ i i fizice ş i sati sf aceri i dori nţ el or tru-
peş ti , I oan Paul al I I -l ea red ă trupul ui i ntegri tatea sa
personal ă , îi procur ă teologic resti tuti o i n i ntegrum ca
„ templ u al Sf ântul ui D uh” . Numai i ntegri tatea trupu-
l ui ş i spi ri tul ui corespunde demni t ăţ i i persoanei . Ori ce
despă r ţ i re, fie în favoarea spi ri tul ui ca l a mani hei ş ti
sau în f avoarea corpul ui ca l a materi al i ş ti , di vi de per-
soana ş i conduce l a înstr ă i narea omul ui de el însuş i .
Departe de tot a consi dera trupul i nf eri or spi ri tul ui ,
spune I oan Paul al I I - l ea.
Trupul , ş i numai el , poate face i nvi zi bi l ul vi zi bi l : spi ri tu-
al ul ş i di vi nul . A fost creat pentru a transmi te mi sterul
ascuns î n D umnezeu di n veş ni ci e în real i tatea vi zi bi l ă a
l umi i ş i a fi astfel semn al acestui misterG.
Omul este creat ca bă rbat ş i femeie, ca imagine a l ui
Dumnezeu. A mândoi sunt în si ne compl eţ i ş i totu ş i
omul ui i se opune partea ceal al t ă , că tre care se si mte
atras ş i cu care ar dori să devi nă unul si ngur ş i cu care
poate deveni unul si ngur dacă se dep ăş eş te. Tocmai
aceast ă natur ă dubl ă a omul ui este pentru I oan Paul al
I I -l ea o copi e a dragostei l ui D umnezeu. A cest D um-
nezeu este dragostea, este un D umnezeu întrei t, Tat ă l ,
6 IOAN PAUL AL II-LEA, D i e menschl i che L i ebe... ( 20 f ebruari e

1980), 169.
Fi ul ş i Sfântul Duh, în sine o comuni tate de persoane

care se ogl i ndeş te în familia omenească.

Nu exi st ă în toat ă l umea o imagine mai bună , mai com-
pletă pentru Dumnezeu decât comuni unea di ntre bă rbat
ş i femeie ş i vi ata care provi ne di n ea (30 decembrie 1981). OJ
Astfel, familia apare ca o reflectare omenească a tri -

ni t ăţ i i . Şi ea este o comuni une de persoane, 0 commu-
ni o personarum, care este uni că pri n dragoste. Fi ul
unul-născut a i ntrat pri n familie în istoria omeni ri i şi
a predi cat astfel pri n exempl ul propri u adevărul pro-
fund asupra familiei, Bisericii ş i Trei mi i .
Acestea nu pot fl decât i ndi ci i asupra unei comori
pe care Biserica este chemat ă să o păzească şi să o dez-
groape într-o l ume care pare a fi pi erdut ori ent ă ri l e şi
care este pe cal e de a anul a busol a di n i ni ma omului7.
Bi seri ci l e sub presiunea
revoluţiei sexuale globale
Î n toate ti mpuri l e adevărul i muabi l al evangheliei a
contrazi s structuri l e de domi nare. Dacă nu ar fi aş a,
„ noul Ierusalim” ar fi apă rut deja. Biserica l ui Cri stos
are sarcina să propovăduiască di n nou adevărul evan-
ghel i ei în fiecare epocă, să demaş te orice ideologie şi
orice totalitarism ş i să apere l i bertatea, pentru ca dru-
mul mântui ri i cel ui care îl caut ă pe Dumnezeu să ră-
mână deschis. Aceasta este posi bi l numai dacă ea este
în l ume, dar nu di n această l umes.
" Cf. Corbi n und Birgit GAMS, www.visionliebe.com. A usbi l dung

und Seminare zur Theologie des L ei bes.
8 Aceasta a prezentat Papa Benedict al XVI-lea în di scursul di n
sala de concerte, l a Frei burg, în 25 septembri e 2011 Bi seri ci i di n
Germani a. El a spus: „ Cu atât mai mult a sosit din nou timpul de a
regăsi adevărata despri ndere de cel e l umeş ti , de a ne l epă da curajos
de l umescul Bi seri ci i . Aceasta nu înseamnă , bi neînţ el es, & ne re-
Î n toate ti mpuri l e ideologia vremii pătrunde în Bise-

ri că ş i corupe o parte a ei . D upă pr ă buş i rea si stemul ui zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
autori tar respecti v, acesta este un moti v de i ncul pare

contra „ Bi seri ci i ” — ş i moti v de remuşcare ş i peni tenţă
în i nteri orul Bi seri ci i . Î n m ă sura în care aceasta se

petrece, u ş a pentru un nou început este deschi să . A se
vedea Creş ti ni i germani în ti mpul naţ i onal -soci al i s-
mului sau pactizarea unor părţi ale Bisericii Ruse Orto-
doxe cu stal i ni smul .
Î n orice perioadă au existat însă ş i cei care şi-au sacri-
ficat vi aţ a pentru adev ă rul l ui Cri stos. Cu cât ideologia
determi nă mai puterni c gândi rea ş i acţ i unea omul ui ,
cu atât mai mul t aceş ti marti ri devi n i coane str ă l uci -
toare, izvoare ale speranţ ei ş i forţei pentru urmaş i .
Ideologia revol uţ i ei sexuale contemporane vi zează
i nti mi tatea credinţei creştine, întrebarea: cine este
omul? Întrucât ideologii revoluţiei sexuale îl neagă pe
Dumnezeu, omul este degradat l a un produs pur al
evol uţ i ei , care nu se deosebeş te în mod esenţ i al de ani -
mal ş i care este astfel expus mani pul ă ri i de că tre omul
însuş i . Faptul că aceasta se poate accentua până l a nega-
rea i denti t ăţ i i de gen bi pol are a bă rbatul ui ş i femeii ar
fi surprins, desigur, orice om care a trăit pe acest Pământ
înai ntea J udi thei Butler.
Şi ast ă zi Bi seri ci l e cedează presi uni i ideologice a
timpului, chiar dacă în măsură diferită. Toate denomina-
ţiunile creş ti ne laolaltă numă r ă l a ni vel mondi al peste
două miliarde de membri . Comparând aceasta cu cifrele
grupurilor de acti vi ş ti sexual i , te poţ i doar mi ra că
opozi ţia este atât de slabă. Chiar in i nteri orul Bisericilor
trage di n l ume, ci, di mpotri v ă ... Deschi derea faţă de ceri nţ el e l u-

mi i înseamnă , pri n urmare, pentru Bi seri ca despri nsă de cele l u-
meş ti , a depune m ă rturi e aici ş i acum, pri n vorb ă ş i f apt ă , pentru
domni a i ubi ri i di vi ne, după cuvântul Evanghel i ei ” .
scutur ă f undamentel e antropologiei ş i moralei creş ti -

ne, care recunosc omul ca pe o creaţ i e a l ui Dumnezeu,
creat ca imagine a Dumnezeul ui întrei t ca bă rbat ş i
femeie, desemnat a fi o carne şi fertil. Pentru creş ti ni
aceasta apar ţ i ne temei uri l or care nu se negociază. To-
tu ş i , pretuti ndeni în Biserică, sub presiunea agendei
LGPTI, se negoci ază ş i se conduce l a clivaje.
I n prezent, Papa este o voce de auzi t l a ni vel mondial
al conş ti i nţ ei creş ti ne. Ni ci măcar stel el e pop cele mai
mari nu pot aduna într-un loc atâţ i a ti neri ca Papa cu
ocazi a Zilelor M ondi al e al e Ti neretul ui . Nu este curios
că aceasta o reu ş eş te un om bă trân care este prezentat
de medi i l e mai nstream ca nereal i st, osti l sexual , miso-
gin ş i di ctatori al ? Statutul special al Sfântului Scaun,
care îi permi te să delege ambasadori (nunţ ii papali) în
l ume şi să acrediteze 180 de ambasadori la Roma, să fie
prezent l a ONU ca observator permanent şi să i a cuvân-
tul la adunările generale anuale ale ONU, îi acordă di s-
cernă mânt ş i i nf l uenţă asupra pol i ti ci i i nternaţ i onal e.
Pentru că este vocea conş ti i nţ ei , este urât de toţ i cei
care tr ă i esc ei înş i ş i în „ di versi tatea sexual ă ” şi pe care
vor să o i mpună ca „ drept al omul ui ” în l ume. Ni că i eri
l umea seculară nu se si mte atât de provocată, nu se
înf uri e atât de mul t, nu aruncă toat ă raţ i onal i tatea
peste bord, ca în pri vi nţ a sexual i t ăţ i i . M ai curând îl
responsabilizează pe Papă pentru SIDA, decât să întrebe
de ce bă rbaţ i i care întreţ i n sex cu bă rbaţ i r ă spund de
aproape ş aptezeci de procente al e i nf ecţ i i l or noi cu
SIDA9.Mai degrabă îi consideră pe toţ i preoţii ţapi ispă-
ş i tori ai abuzul ui sexual , decât să se preocupe de între-
barea de ce sute de mii de copii sunt abuzaţ i sexual în
împrej uri mea l or coti di ană .
9 Epidemiologisches Bul l eti n, RK I , Berl i n di n 30.05.2011.

Bi ser i ca Angl i can ă
Cele mai îndep ă r tate de revel aţ i a bi bl i că sunt păr ţi zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
ale Bi ser i ci i Angl i cane. Î nt ot deauna se apl i c ă tacti ca

sal amul ui , fel i oar ă cu fel i oar ă , şi până să î ţ i dai seama,
nu mai este salam. Î n cursul Conferinţei L ambeth di n
1930, Bi ser i ca Anglicană a încă l cat i nter di c ţ i a pr eve-
nirii, valabil ă pentr u to ţ i cr eş ti ni i până atunci , per mi -
ţ ând pr eveni r ea „ î n cazur i de excep ţ i e” . D oar patr u-
zeci de ani mai t âr zi u, ceea ce dou ă mii de ani a fost
r efuzat cr eş ti ni l or a deveni t sti l de vi a ţă subîn ţ el es al
lumii occi dental e şi îi atribuie scă der ea demografică ce
ameni n ţă exi sten ţ a.
Bi ser i ca Anglicană conduce şi î n pr i vi n ţ a accept ă r i i
homosexualităţii. M ai întâi, binecuvântarea perechilor
homosexual e, pentr u c ă D umnezeu îi i ubeş te în cel e
di n ur mă pe t o ţ i , apoi , tol er an ţ a î n func ţ i i past or al e,
urmate de „ abrogarea i pocr i zi ei ” pr i n numire cor es-
punză toar e ş i , fi nal mente, pr i nder ea epi scopatul ui , ceea
ce i -a reuşit lui Gene Robi nson î n 2003 î n New H amp-
shi r e, SU A. Aceasta a avut ca urmare faptul c ă mai
multe sute de epi scopi anglicani au boi cotat Lambeth
Conference î n 2008 şi au ţinut o confer i n ţă al ter nati v ă
l a I er usal i m.
S-ar putea spune c ă sunt doar câteva perechi de
pr eoţ i homosexual i şi un epi scop — ei şi! D ar modifica-
wd
r ea cul tur al -r evol u ţ i onar ă nu est e o pr obl emă de masă ,

ci de pr i nci pi u — aceasta o ş ti u ambele p ă r ţ i . Bi ser i ca
ar e mi si unea de a p ă str a adev ă r ul valabil de- a lungul
timpurilor. Dacă r enun ţă l a aceasta într -un l oc, atrage
un cal tr oi an înapoi a zi dur i l or ei . Ce dezol ă r i au l oc
astfel descr i e D i etr i ch von H i l debr and în car tea sa:
Calul troian în or a ş ul l u i Dumnezeu10
10 D i etr i ch VON HILDEBRAND, D as tr oj ani sche Pfer d i n der Stadt
Gottes, Regensbur g 1968.
Bi ser i ca Evanghelică
Biserica evanghelică di n Germania (EK D) s-a depla-
sat în deri va ti mpul ui în numai două zeci de ani de l a
respingere bi bl i că uni vocă a homosexual i t ăţ i i până l a
legalizarea concubi naj ul ui homo în case parohi al e.
Cu ocazi a Christopher Street Day di n 24 i uni e 2011
de l a Berl i n, pri marul homosexual mă rturi si t Klaus
Wowerei t a „ predi cat” în Bi seri ca „ Sfânta M ari a” . A
folosit aceasta ca ocazie de a l ăuda Biserica Evanghelică

drept „ partener de încredere pentru l esbi ene ş i homo-
sexual i ” . La fel s-a dovedi t cu ocazi a aceleiaşi manifes-
tări Bertold Hooker, superi ntendent al parohiei Berl i n-
Stadtmi tte, care a pl edat pentru a înţ el ege i denti tatea
sexual ă ca pe un dar al l ui D umnezeu“ .
Renunţ area l a înv ăţă tura bi bl i că a început cu un
pas mi c, care arat ă i nof ensi v: cu permi si unea „ înso ţ i -
ri i bi necuvântate a oameni l or homofili în parteneri a-
tul lor” (Declaraţia Further a Sinodului provincial al
Bi seri ci i Evanghel i c-L uterane di n Bavari a di n 1993).
I n perioada ul teri oar ă , această concesie l i beral ă mi că a
fost „ maxi mi zat ă excesi v ş i depăş i t ă în mod repetat” ,
f ără a se fi i nterveni t împotri v ă . Practi ca tol eranţ ei de
supraveghere bisericească a permis o deprindere treptată
cu aceasta, pastori i încl i naţ i homosexual s-au decl arat
în mod deschi s ca atare di n ce în ce mai mul t. .. precum
ş i pri n forme al e cul tul ui bi necuvânt ă ri i perechi i , în
mantie, cu sunet de clopot, în spaţ i ul publ i c al bisericii” .
“ www.medrum.de, 29. 06. 2011.

12 A ndreas SPATH, ed. , Und schuf si e al s M ann und Frau. Kir-

che i n der Zerreib'probe zwi schen Homosexuellen-Lobby und Hei l i -
ger Schrift, A nsbach 2010. Aici: M arti n PFLAUMER, Genese ei ner
Fehlentscheidung. Gl ei chgeschl echtl i che Paare i m evangel i schen
Pfarrhaus, 12.
X I . CREDINTA CREŞTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 31 1 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Pri n înţ el egerea greşită a „ tol eranţ ei ” , a unui ames-

tec de permi si une ş i îngă dui nţă binevoitoare, se creează
fapte care au fost amplificate puterni c pri n dezvol ta-
rea soci al -pol i ti că : în 2001, pri n decretarea Legii par-
teneri atul ui , a fost l egal i zat ă pri ma etapă a „ că să tori ei
homo” . Nu a trebui t ca Bi seri ca să urmeze ş i să ofere
perechi l or homosexual e ş i l esbi ene acţ i uni de bi necu-
vântare l i turgi că ? Î n 2006 a fost ratificată legea gene-
ral ă a tratamentul ui egal. A mai avut voi e Bi seri ca „ să
di scri mi neze” menţ i nând respi ngerea homosexual i t ă -
ţ i i practi cate?
A exi stat rezi stenţă di n partea Cercul ui Creş ti ni l or
M ă rturi si tori (A BC) în Bavari a, care a dat roade tem-
porar. Acţiunile de binecuvântare religioase nu au fost
permi se, dar au fost practi cate în conti nuare. EKD a
publ i cat în 1996 un ajutor de ori entare care a dezori -
entat: A trăi cu tensiuni. Pagini întregi de înv ăţă tur ă
bi bl i că despre că să tori e ş i familie sunt expuse în mod

erudi t, pentru a spune l a final: „ Cei că rora nu l e este
dat ă cari sma absti nenţ ei sexuale trebui e sf ă tui ţ i cu
pri vi re l a un parteneri at de vi aţă homosexual configu-
rat de porunca dragostei ş i , astfel, responsabi l i zat ă
eti c” (punctul 3.5).
Se i mpune întrebarea: în cazul în care capacitatea
de control a i nsti nctul ui este o cari sm ă anume, cum
trebui e să se comporte atunci statul ş i Bi seri ca, dacă
oameni i , al e că ror dori nţ e sexual e se îndreapt ă asupra
mai mul tor parteneri sau copii sau animale, nu au deve-
ni t pă rtaş i ai harul ui absti nenţ ei sexuale?
Terenul bi seri cesc a fost sl ă bi t atât de mul t în două
secole, încât Si nodul EKD a putut ratifica în 2010 o
nouă lege a servi ci ul ui parohi al , care în 5 39 spune l a XUSLECA
pri ma vedere inofensiv despre „ că să tori e ş i f ami l i e” :

Preotesele ş i pastorii sunt de asemenea legaţi în modul l or

de viaţă în convieţuirea familial ă ş i în căsătorie de obligaţi-
ile hi rotoni ri i (5 3 aliniat 2). Pentru aceasta, obligativita-
tea, încrederea ş i responsabilitatea reciprocă sunt decisive.
I n f undamentare devi ne cl ar că noţ i uni l e de căsăto-
ri e ş i f ami l i e au fost pă gubi te în mod taci t de i mpor-
tanţ a l or i stori co-umani tar ă . Acolo se spune:
Termenul „ convi eţ ui re f ami l i al ă ” este în schi mb al es
cupri nză tor în mod conş ti ent. El cupri nde nu numai con-
vi eţ ui rea cupri nzând toate generaţ i i l e, ci ori ce formă de
convi eţ ui re ordonat ă obl i gatori e j uri di c a mi ni mum doi
oameni , care se înf ăţ i ş ează ca o comuni tate mutual ă , soli-
dar ă , încheiat ă pe vi aţă ” .
Aceasta înseamnă cl ar: perechi l e homosexual e şi
l esbi ene cu sau f ără copi i sunt acceptate acum în casa
parohial ă ca şefi ai comunit ăţii, cu condi ţia de a li par-
teneri l egal i ş i să sati sf acă aş tept ă ri l e „ obl i gati vi t ăţ i i ,
încrederii şi responsabilităţii reciproce” . Biserica evan-
ghel i că goleşte astfel compl et noţ i unea de familie. Nu
sunt necesari pă ri nţ i şi nu sunt necesari copii, ci cerinţe
care sunt îndepl i ni te foarte rar de bă rbaţ i având un
mod de trai homosexual , întrucât pentru ei fidelitatea
este excepţia ş i promiscuitatea este regula. De ce aşteaptă
Si nodul EKD acest comportament tocmai de l a pere-
chi l e homosexuale, dacă în casa parohi al ă ş i heterose-
xual i i o duc cât se poate de pestri ţ ?
Să chibzuim ce este în joc: o golirea noţiunilor de căsă-
tori e ş i f ami l i e pri n deSpri nderea l or de bi sexual i tate ş i
reproducere consti tui e o ruptur ă cu înv ăţă tura bi bl i că
13 Controversel e în j urul noi i legi a servi ci ul ui parohi al al EKD

sunt documentate pe l arg pe www.medrum.de. Acolo, ş i o l uare de

pozi ţ i e a autoarei, Wenn Kirchen und Gottesgelehrte den Plan Gottes
durchkreuzen (Când Bi seri ci l e ş i teologii contracarează pl anul l ui
D umnezeu), www.medrum.de, 31.01.2011.
XI. CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUA LITATEA 313
şi cu întreaga istorie a umani t ăţ i i , în niciun caz numai

a celei creştine. Ea conduce l a incertitudinea gravă a
credincioşilor, l a părăsirea Bisericii ş i l a scindări în Bise-
rica proprie ş i provoacă un obstacol deloc de subesti-
mat în strădania pentru progres ecumeni c. Dar conse-
cinţa cea mai serioasă este: păstorii conduc turma lor
pe calea largă, care, conform înv ăţă turi i bi bl i ce, poate
însemna pierderea mântui ri i veşnice.
Şi ce se afl ă în „ credi t” , dacă intervin asemenea ri s-
curi care periclitează existenţa? Preşedintele Sinodu-
l ui Bisericii Evanghelic-Luterane a Bavariei (EL K B),
Dorothea Deneke-Stoll, purt ă toarea de cuvânt a legii
serviciului parohial, se aşteptase că problema nu va fi
„ exagerată” . I-ar fi cunoscute doar „ cinci cazuri ” de par-
teneri homosexuali în Biserica provincial ă bavareză. Dar
de ce sunt suficiente ci nci „ cazuri ” pentru a da peste
cap principii fundamentale ale credinţei şi vieţii creştine?
Să chibzuim: este vorba despre necesităţile unei mino-
rităţi a unei mi nori t ăţ i a unei mi nori t ăţ i . Sub 3% di n
populaţie simt homosexual, di n aceştia doar 2% iau în
considerare noua i nsti tuţ i e juridică a parteneriatului
de viaţă homosexual (cifre despre frecvenţa divor ţuri-
lor nu se publ i că ), di ntre aceştia iarăşi numai un pro-
centaj foarte mi c sunt pastori. De ce este EKD dispusă
să înfrunte toate riscurile ş i consecinţele menţionate,
pentru a face pe plac acestui grup minuscul?
Astăzi, în casa parohial ă evanghelică, un loc bine-
cuvântat odinioară pentru familie ş i care cu siguranţă
mai este în multe cazuri, totul este permis: divorţ, recă-
sătorie a di vor ţ aţ i l or, concubinaj, acum ş i parteneriate
homosexuale. Oare s-or mai rătăci printre cei 3,2% vizi-
tatori ai bisericii familii cu copii l a serviciul divin dumi -
nical? Cum vor explica oare părinţii verigheta la mâinile
a doi bărbaţi sau a două femei, care se afl ă înaintea
comunităţii şi care nu trebuie numai să )îe model, ci
314 REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA XUSLECA
sunt? Cum va expune pastorul

zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA comuni t ăţ i i , aflat „ în
parteneria ” homosexual, legea biblică a creaţiei divine,
care pretinde omului cerinţe (sexual) etice univoce? I n
cazul în care nu vrea să fie, pentru oricine de recunos-
cut, un i pocri t, atunci trebui e să deformeze această
înv ăţă tur ă , să o lipsească de mi ez, să adapteze Biblia
rebel i uni i propri i faţă de Evanghel i e. Dacă toate aces-
tea vor decurge atât de „ paşnic şi vesel” , cum îşi doreşte
fostul episcop provincial Friedrich viaţa păstoarelor
homosexuale în casa parohial ă?
Unde rămâne Sola Scriptura, care întemeiază subîn-
ţ el esul Bi seri ci i Evanghelice? A exi stat ş i exi st ă opo-
nenţă în Biserica Evanghelică. Opt foşti episcopi s-au
adresat ca avertisment într-o scrisoare deschisă, pen-
tru că ei v ă d peri cl i tat tocmai acest pri nci pi u consti tu-
ti v al Bisericilor reformate:
Pentru că este vorba în fond despre nu mai puţ i n decât
de întrebarea dacă Bisericile evanghelice se menţin pe
pozi ţ i a că Sfânta Scriptură este singura baz ă pentru cre-
di nţ a ş i viaţa membri l or ei ş i pentru servi ci ul ş i modul de
viaţă al preoteselor şi pastorilor hi rotoni ţ i , sau dacă o bi-
serică provincial ă după alta consideră asimilarea formelor
de viaţă uzuale în societate atât de importante, încât renun-
ţă la sau deviază de la orientarea după Sfânta Scriptură“ .
I medi at episcopii vârstni ci au fost asal taţ i cu repro-
ş uri ş i canonade injurioase: le lipseşte respectul, ar „ de-
f ăima” , nu ar respecta „ l i bertatea omul ui creş ti n” lu-
teran, ar fi „ homof obi ” , „ f undamental i ş ti ” , „ bi bl i ci ş ti ” ,
„ sexi şti” , „ bi ol ogi ş ti ” , „ naturalistici” 15. Oare di sputa cu
“ http://www.medrum.de/content/offener-brief-acht-bischoefe-
jan-2011.
15 Cf. Andreas SPATH, Zur Einlhrung des Homo-Konkubinats i n
bayerischen Pfarrhăusern. Kritische Gedanken zu den Reaktionen
der Synodenprăsidentin und des Bischofsamtsinhabers, www.me-
drum.de, 23.12.2010.
f undamentul credi nţ ei , cu Bi bl i a, sexualitatea, biologia

şi natura poate fi rezol vat ă prin agăţarea unui „ -i st”
denigrator adjectivelor?
Desigur, pentru un credincios este un conflict i nte-
rior foarte dureros, dacă în comportamentul său sexual,
care îi poate apărea ca i denti tate de neschi mbat, se
ş ti e neacceptat de Dumnezeu. Conflictul poate fi rezol -
vat numai prin abandonarea dimensiunii credinţ ei sau
pri n absti nenţă sexual ă cu sau f ără str ă dani i pentru
tratament terapeutic temeinic. Este simplu de înţ el es
că cei în cauză vor să rezol ve conflictul constrângân—
du—i pe Dumnezeu, Bi bl i a, Biserica să renunţ e l a etica
lor cupri nsă în legea creaţ i ei di vi ne. Dar creş ti ni i nu se
pot supune acestei constrângeri , dacă vor să r ă mână
fideli credinţei lor.
Biserica Catolică
Magisteriul Bi seri ci i Catolice a declarat în toate

ti mpuri l e, fidel Sf i ntei Scri pturi ,
că acţ i uni l e homosexuale în sine nu sunt în ordi ne. .. El e
contravi n legii naturale, întrucât transmi terea vi eţ i i este
exclusă în ti mpul actului sexual. Ele nu se datorează unei
necesităţi complementare afective ş i sexuale adevărate.
Ele nu trebuie încuviinţate în niciun caz (CBC, 2357-2359).
Ce-i drept, Biserica dezaprobă acţiunile homosexuale
ca imorale, dar cheamă în acelaşi ti mp ca oamenii care au
această încl i naţ i e neordonată obiectivă să fie întâmpi -
naţ i cu respect, compasiune ş i tact. A se p ă zi de a-i des-
considera în vreo manieră în mod injust.
Biserica l e cere homosexual i l or I — ca tuturor oame-
nilor necăsători ţi — abstinenţă.
Oamenii homosexuali sunt chemaţi la castitate. Prin virtu-

ţ i l e autost ă pâni ri i , care educă spre l i bertatea interioară,
ei pot ş i trebui e să se apropi e — poate ş i cu ajutorul unei

pri eteni i altruiste — pri n rugăciune ş i harul sacramental,
pas cu pas, dar deci s, de perf ecţ i unea creş ti nă .
Referitor l a cutremurul cul tural pri vi nd „ căsătoria
homo” , Congregaţia pentru Doctrina Credinţei în 2003
s-a v ă zut motivat ă să consolideze di n nou pozi ţia Bise-
ri ci i pri n publ i carea Consi deraţ i i l or pentru proiectele
unei recunoaşteri juridice a comuni t ăţ i l or de viaţă între
persoane homosexual e. Prefect al Congregaţiei pentru
Doctrina Credinţei era pe atunci Joseph Cardinal Rat-
zinger. Luarea de ati tudi ne a Bi seri ci i vrea să ofere ori -
entare şi politicienilor catolici şi să l e „ prezi nte moduri
de comportament care coi nci d cu conş ti i nţ a creş ti nă ” .
Biserica i ndi că diferenţa di ntre comportamentul homo-
sexual ca un „ f enomen pri vat” ş i o „ rel aţ i e soci al ă pre-
v ă zut ă ş i acceptată de l ege” :
Al doi l ea fenomen are o însemnă tate foarte cuprinzătoare
ş i prof undă ş i ar modifica întreaga structur ă social ă în-
tr-o mani er ă care ar contraveni bi nel ui publ i c. Legile
statale sunt pri nci pi i structurale de vi aţă ale oamenilor în
societate, pentru bine sau pentru r ă u. .. Dacă statul aşază
comuni tatea de vi aţă homosexual ă pe un pl an j uri di c,
care este analog că să tori ei ş i f ami l i ei , acţ i onează despo-
ti c ş i i ntr ă în contradi cţ i e cu obl i gaţ i i l e proprii16.
Speci al i stul în dreptul canoni c Peter M ettl er si nte-
ti zeaz ă moti vel e pentru care Bi seri ca nu poate modifi-
ca ş i abandona pozi ţ i a sa.
Biserica nu îşi poate modifica pozi ţia faţă de homosexua-
l i tate, pentru că se ş ti e legată de autori tatea Sfintei Scrip-
turi . Toate încercările de a sl ăbi sau chiar nega i nterdi cţ i a
16 Erwăgungen zu den Entwiirfen ei ner rechtl i chen A nerken-

nung der Lebensgemeinschaften zwi schen homosexuellen Perso-
nen. http://www.vati can.va/roman_curi a/congregati ons/cf ai th/do-
cuments/rc_con_cfaith_doc_20030731_homosexual-unions_ge.html.
XI. CREDINTA CREŞTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 317
pentru homosexual i tatea practi cat ă în cadrul unei per-

spective teologice biblice nu pot fi atri bui te fundamentu-
l ui bi bl i c. Conform m ă rturi ei bi bl i ce generale, homose-
xualitatea practi cat ă este potri vni că creaţ i ei . Ea contra-
vi ne orândui ri i dori te ş i i mpuse de Dumnezeu. Î n acest
sens au înţeles textele biblice respective întreaga tradi ţ i e
iudaică şi creştină Diferenţierea între normă ş i compor-
tamentul deviant faţă de aceasta nu poate fi abandonată
de Biserică. Î n acest loc se afl ă frontiera pentru Biserică.
Cine o constrânge să-şi modifice înv ăţă tura în această
probl em ă trebui e să ş ti e c ă provoacă scindarea ei . Si tua-
ţ i a în care se găsesc comuni t ăţ i l e bisericeşti apărute în
urma Reformei confirmă aceasta cu toată claritatea“ .
Lupta pentru părăsirea normel or morale se dezl ă n-
ţuie de asemenea şi mai ales în interiorul Bisericii Cato-
lice. Pozi ţia bisericească este abia reprezentat ă ofensiv
şi f ără compromisuri în spaţiul german de episcopi.
Dacă cineva îndr ă zneş te, ca epi scopul Johannes Dyba,
decedat în 2000, trebuie să se aştepte l a persecuţii ş i
acţiuni blasfematoare. Biserica este expusă în mod con-
tinuu presiunii agresive din partea uniunilor de interese
ale LGBTI, pentru a renunţa l a pozi ţia sa. Academiile,
instituţ iile de înv ăţă mântu congresele Bisericii sunt
ţ i nte strategice predilecte. I n umbra privirii deoparte
ş i a tol eranţ ei episcopale au loc servicii religioase de
binecuvântare şi slujbe religioase euharistice pentru
homosexuali, lesbiene şi queeri. Niciun homosexual nu
este exclus di n Biserica Catolică pentru a pri mi în cali-
tate de credincios binecuvântarea. Cu totul altceva sunt
însă bi necuvânt ă ri l e persoanelor pentru că sunt homo-
sexuali, lesbiene sau queeri. Prin aceasta Biserica depă-
ş eş te o l i ni e pe care nu este autori zat ă să o depăşească.
Atacul în i nteri orul Bisericii poate conta întotdeauna
” Peter METTLER, „ Warum di e Kirche i hre Hal tung zur Homo-

sexualităt ni cht ăndern kann” , Theologisches 2010.
XUSLECA
pe sprijin medi ati c, după cum rezistenţei bisericeşti i

se răspunde cu campani i mediatice care au ca scop eli-
minarea persoanelor care îndrăznesc să se opună dizol-
vării imaginii creştine a omul ui . Cu cât mai îndelungat
durează supunerea i medi at ă înaintea puteri i nedemo-
cratice ş i necontrolate a mass-media, cu atât mai mul t
curaj şi capacitate de suferinţă vor fi necesare pentru a
stopa abandonarea furi şată a l i bert ăţ i i religioase.
AsociaţiileLGBTI organizate au ales congreseleBise-
ricii drept câmpul l or de acţ i une special ş i obţ i n acolo
cale liberă. Chiar şi la congresele Bisericii Catolice primesc
pentru standurile, acţiunile ş i evenimentele lor locuri
şi timpi optime, câtă vreme grupurile pentru drepturile
vieţii sunt plasate departe de mainstream-ul publicului.
La congresul bisericesc ecumenic de la Munchen
di n 2010 au avut loc circa trei zeci de manifestări ho-
mosexual e-l esbi ene-queer-trans, dar ni ci una singură
despre eti ca sexual ă bi bl i că ş i desf ăşurarea ei în Teolo-
gia trupul ui al ui Ioan Paul al II-lea. Ofertele sunt un
atac direct ş i nemascat l a adresa principiilor funda-
mentale creştine: „ Serviciu religios ecumenic queer” ,
„ Vigilenţă pentru vi cti mel e homofobiei” , „ Binecuvân-
tarea bisericească a perechilor homosexual e” , „ Copi i
în parteneri atel e homosexual e” , „ Pentru a avea spe-
ranţă — asupra raportul ui di ntre vi aţ a care depăşeşte
OJ
l i mi tel e naturale ale genurilor (transsexual/transgen-

der) şi Biserică” — conferinţă a lui Mari Gunther, a em-
I
bl emei ei „ Terapeută sistemică ş i V ă teri n” 18, „ Spi ri tu-

alitate l esbi ană ” , „ Epi stol a l ui Paul către Romani ci ti t ă
que(e)r19 feminist- l esbi an” , un „ Coming-out-Works-
"' I ntraducti bi l în l b. română ! (subst. tat ă l a f emi ni n) (n. trad. ).

“ ' Joc de cuvinte prin combinarea l ui quer ( = încruci şat, lb. germ.)
cu queer (l b. eng., cf. expl i caţ i i p. 98-99) pri n intercalarea în paran-
teză al ui (e), aparţinând ambelor cuvinte, posibil ortogrc (n. trad. ).
XI . CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 3 1 9
hop” pentru tineri şi multe altele20. Pr of. dr. Hubert

Gindert de l a Forumul Catolicilor Germani şi pr of. dr.
Peter Beyer haus şi pastorul Ul ri ch R& B ai Conferinţei
Internaţionale a Comunităţilor M ărturisitoare au pr o-
testat într -o scrisoare deschisă către conducerea con-
gresului bi ser i cesc ecumenic” .
Pentru ce se întâmpla aceasta? Cine sunt persoanele
în ordinariatele şi oficiile bisericeşti care vor ca biserica
să fi e subminată? D e ce permit epi scopi i aceasta?
Se parecă în interiorul Bisericii Catolice există reţele
homosexuale care au fost stabilite îndeosebi în anii şap-
tezeci” . I n cartea şocantă Goodbye, Good Man: H ow
Liberals Brought Corruption i nto the Catholic Church,
Michael S. Rose descrie practica de selecţie în multe — I
nu toate! — seminarii teologice din SUA: candidaţii l a

preoţie cu identitate masculină normal ă, care au ţinut

l a învăţătura creştină, au fost triaţi şi , în cazul în care
au reuşit să evite radarul de înregistrare, eliminaţi pe
drumul de hirotonire; candidaţii orientaţi homosexual,
liberali, sunt accepta ţ i , pr omova ţ i şi hi r otoni ţ i în mod
preferenţial. Cartea a fost cercetată şi publicată cu pu-
ţin ti mp înainte de izbucnirea crizei de abuz. Este o
cheie decisivă pentru expl i car ea faptul ui , nu numai
pentru SU A, de ce puterea de proclamare şi atracţie a
Bisericii Catol i ce a suferit atât de dramatic în ultimele
tr ei deceni i 23.
20 L . JAGER, Hoffnung vom Kirchentag, www.faz.net, 11. 04. 2010. OJ usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
21 Scrisoare deschi să publicată în Kirche heute 5/2010.

” Cf.: http: //www.domi ni kaner -br aunschwei g.de/K l oster /H o-
mosex/H omosex.html .
23 O r epr ezentar e excel ent ă a problemei homosexualităţii în
Biserică este eseul teologului moralist polonez Dariusz Oko, Mit dem
Papst gegen die Homohăresie, http: //www.fr onda.pl ./kul tur a/cyztaj /
nazwa/dariusz_oko:_mit_dem_papst_gegen_homohăresie_ 279.
Papa Benedi ct al XVI-lea l upt ă cu pri nci pi ul „ tol e-

ranţei zero” împotri va epidemiei de pedofilie şi efebofilie
(înclinaţia homosexual ă pentru băieţi puberi) în Bise-
rică24. El a emi s în noi embri e 2005 o i nstrucţ i une nouă
pentru condi ţiile de admitere l a seminarul teologic, care
excl ude pri mi rea de homosexual i acti vi pentru preoţ i e.
Un preot necesită „ maturi tate afectivă” , care îi permi -
te o „ rel aţ i e corect ă faţă de bă rbaţ i ş i f emei ” , pentru a
putea dezvolta „ un sens adevărat pentru paternitatea
spiritual ă faţă de comuni tatea bisericească” 25.
S-ar putea aş tepta ca toţ i cei care flagelează abuzul
sexual în i nteri orul Bi seri ci i să salute această instruc-
ţ i une, întrucât abuzul în interiorul Bisericii a fost
exerci tat în mod preponderent de că tre bă rbaţ i asupra
bă i eţ i l or puberi ş i a fost, în conseci nţă , o probl emă pre-
ponderent nu pedofil ă, ci homosexual ă26. Foarte eronat!
Asociaţiilede homosexuali, Stânga şi Verzii protestează
vehement faţă de această i nstrucţ i une. Poate că uş a de
i ntrare pentru cei care vor să distrugă Biserica di nă -
untru nu ar trebui închi să .
OJ24 O si nopsă despre acţ i uni l e sale în acest domeni u, aici: http:-
kath.net/detai l .php?i d= 33076.
25 I nstrukti on uber Kriterien zur Berufungskl ărung von Personen

mi t homosexuellen Tendenzen i m Hi nbl i ck auf i hre Zulassung fur
das Priesteramt und zu den heiligen Weihen, Roma (4 Noiembrie 2005).
26 U n adev ă rat tezaur pentru acest subi ect este documentul
Conf eri nţ ei episcopale & SUA: The Nature and Scope of Sexual
A buse of Minors by Cathol i c Priest sand Deacons i n the United
States 1950-2002, N ew York 2004, cunoscut în general ca Raportul
John Jay 2004 (httpp://www.usccb.org/i ssues-andacti on/chi l d-and-
youth-protecti on/upl oad/The-Nature-and-Scope-of -Sexual -A buse-
of -M i nors-by-cathol i c-Pri ests-and-Deacons-i n-the-Uni ted-States-
1950-2002.pdf). Cf. ş i : Gerard VAN DEN AARDWEG, „ M i ssbrauch durch zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Priester. D as wi rkl i che Probl em i st agew ohnl i che Homosexua-

l i t ă t” , în D i e mi ssbrauchte Republ i k…
XI. CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 321
Preoţ i i care renunţă în mod conş ti ent l a că să tori e ş i

familie fac un mare sacrificiu de dragul împărăţiei ce-
r ul ui . Ei certifică în l ume împl i ni rea pri n dragostea l ui
Cri stos, graţie căreia pot acţ i ona în întregi me ca păs-
tori ai vindecării sufletului omeni ri i . Tr ă i nd acest ideal
cu fidelitate sunt capabili să proclame autenti c concep-
ţ i a bisericească despre că să tori e ş i familie fondată în
legea creaţ i ei di vi ne. I ncă ş i ast ă zi maj ori tatea preoţ i -
lor trăiesc acest ideal înalt. Ei meri t ă recunoş ti nţă şi
susţ i nere.
Soiîstică teologică
SOfl Ştli sunt prestidigitatori care prezi nt ă argumente
aparent adevărate pentru a ati nge un scop egoi st. Pl a-
ton a avut necazul l ui cu ei ş i i -a atacat ş i demascat ca
intermediari venali ai unei pseudoştiinţe f ără valoare.
Care sunt argumentele acelor teologi care vi n în ajuto-
rul revoluţionarilor sexuali şi care sunt contraargu-
mentele? Dezbaterea, numi t ă odată apologetică creş ti nă ,
este stri ct necesară pentru a apăra credi nci oş i i de con-
fuzie ş i erezi e.
Aârmaţie: Pentru că Bi bl i a se expri mă doar în puţ i ne
l ocuri expl i ci t asupra sexual i t ăţ i i ” , subi ectul are doar
i mportanţă secundară.
Răspuns: Declaraţia general ă a Bibliei este uni vocă ,
astfel încât rezul t ă concl uzi i uni voce pentru întrebă ri
individuale. Declaraţiile despre comportamentul nehe-
terosexual sunt absolut negative. Î n Noul Testament orice
formă de sexualitate i n afara căsătoriei inseamnă des-
frâu ş i preacurvie ş i un păcat mare. De l a pri ma până l a
ul ti ma pagină a Bi bl i ei , că să tori a i ndi sol ubi l ă între băr-
bat şi femeie este analogia pentru uniunea i ndi sol ubi l ă
27 Lev 18,22; 20,13; Rom 1,24-27; 1Cor 6,9-10; 1T i m 1,10.

între Dumnezeu şi om, pri n urmare, este forma de viaţă

care corespunde uni uni i l ui Dumnezeu cu omul .
Alîrmaţie: Î n Bi bl i e sunt condamnate ş i al te ti puri
de comportament, care în prezent nu mai sunt apreci -
ate negati v (de ex., predi carea de că tre femei în comu-
ni tate), di n această cauză ş i respingerea bi bl i că a homo-
sexualit ăţ ii trebui e relativizat ă .
Răspuns: Decl araţ i i l e apostol ul ui Paul pri vi toare l a
comportamentul sexual greşit ş i i nterdi cţ i a de predi -
care de că tre femei se deosebesc pri n ponderea l or:
conform înv ăţă turi i apostol ul ui Paul , „ desf râul ” excl ude
mântui rea veş ni că ; predi carea de că tre femei în comu-
ni tate nu o face.
Aârmaţie: A şa după cum ati tudi nea despre scl avi e
s-a schi mbat astăzi ş i acest fapt are o conotaţ i e pozi ti v ă ,
tot astfel şi ati tudi nea faţă de homosexualitate.
Răspuns: Scl avi a este consi derat ă în general nega-
ti v ă de că tre Bi bl i e. D umnezeu însu ş i a el i berat popo-
rul său ales di n „ casa de sclavi Egi pt” . Omul nu trebui e
să fie ni ci scl avul omul ui ş i ni ci „ scl avul p ă catul ui ” , ci
numai excl usi v „ scl av” al D umnezeul ui i ubi tor, el tre-
bui e deci să se supună l ui D umnezeu, ş i nu omul ui ş i
i nsti nctel or sale.
Când Paul spune: „ Sclavii să fie supu ş i st ă pâni l or
l or în toate..., să arate o fidelitate desă vâr ş i t ă pentru
ca ei să onoreze în toate înv ăţă tura lui Dumnezeu,
mântui torul nostru” ( T i t 2,9- 10) , atunci aceasta este o
indicaţie pentru sfinţenie mi si onar ă într-o lume în
care scl avi a era stabi l i t ă în mod determi nat. Ceea ce
este revol uţ i onar în noua al i anţă este că toţ i oameni i
sunt egali în faţa lui Dumnezeu:
V-aţi dezbr ă cat de omul cel vechi împreun ă cu faptele l ui
ş i v-aţ i îmbr ă cat cu cel nou... unde nu mai este ni ci grec,
ni ci i udeu, ni ci ci rcumci zi e, ni ci neci rcumci zi e, ni ci bar-

bar, ni ci sci t, ni ci sclav, ni ci liber, ci Cri stos care este totul
în toate (Col 3,9- 11) .
Aârmaţie: Numai anumi te forme de homosexual i -

tate sunt condamnate, ca prosti tuţ i a în templ u, rapor-
tul cu „ bă i eţ i pentru pl ă cere” sau rol ul pasi v în actul
sexual. Biblia nu a cunoscut relaţ iile de pereche homo-
sexual ă ca l egă tur ă obl i gatori e.
Răspuns: Homosexualitatea este condamnată întot-
deauna f ără ori ce îngr ă di re. Î n Bi bl i e nu exi st ă ni ci o
diferenţă între comportament homosexual acceptabi l
ş i i nacceptabi l .
Cei opt foşti epi scopi scri u în obi ecţ i a l or împotri va
legii servi ci ul ui parohi al :
Astfel de rei nterpret ă ri ş i i nterpret ă ri corecti ve ale unor
declaraţii atât de importante ale Sfintei Scripturi nu sunt
permi se ni ci creş ti ni l or, ni ci nu aj ut ă j usti f i că ri i unei
practi ci în Bi seri ca l ui Cri stos adaptate moduri l or de vi aţă
ale l umi i actuale. Aici se apl i că foarte si mpl u averti smen-
tul di n cântecul l ui L uther: „ Să nu schi mbe Cuv ânt ul ! ” 28
Banalizarea dragostei
„ Dragostea” este i nvocat ă întruna ca justificare a
relaţiilor homosexuale de durat ă . Câte un teolog se
opreşte în acest sens l a Zarah Leander, care a pus între-
barea: „ Poate fi dragostea p ă cat?” , pentru a r ă spunde
de îndat ă : „ Dragostea nu poate fi p ă cat. Chi ar dacă ar
” Scrisoarea deschi să a opt epi scopi evanghel i ci cu pri vi re l a

legea sl uj i ri i parohi al e, în i anuari e 2011. O bun ă ş i suf i ci ent ă con-
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB OJ
fruntare cu Bi bl i a ref eri toare l a respecti vel e teme: H orst AFFLER-

BACH, Homosexual i t ă t aus bi bl i sch-theol ogi scher Si cht. Vorlage zu
ei ner K onsul tati on i m B und Evangel i sch-Frei ki rchl i cher Gemei n-
den i n Deutschl and (BEFG) K .d.6.R.
fi, mi-ar fi totuna, mai bi ne păcătuiesc o dat ă , decât să

trăiesc f ără dragoste ” 29.
Dar ce este dragostea? Papa Benedict al XVI-lea a dedi-
cat pri ma sa enci cl i c ă , D eus cari tas est, acestui subi ect,
pentru a ieşi din marea confuzie care eclipsează cuvân-
tul dragoste. Exi st ă trei cuvi nte greceşti pentru dra-
goste: phi l i a, eros ş i agape. Phi l i a este dragostea di n
pri eteni e, care se pare că este necunoscută celor care
vor să atribuie figurilor biblice regele David şi Ionatan
ş i chiar Naomi ş i fiicei ei vi trege Ruth o rel aţ i e homo-
sexual ă . Eros este dragostea „ dori toare” , o dragoste
care necesită „ ascensiunea ş i puri tatea” pentru a se
putea transforma în dragostea care dăruieşte. Agape
este „ expresia dragostei fondate în credinţă şi modelată
de către aceasta” . I n ea
este expri mat ă dragostea care este într-adevăr descope-
rirea celuilalt şi care astfel depăşeşte mi şcarea egoistă, care
guverna în mod evident mai înai nte. Dragostea devine
acum preocupare pentru cel pentru care îmi fac griji şi
pentru cel ălalt de care am grij ă. Ea nu se mai vrea pen-
tru si ne însăş i — cufundarea în ebrietatea fericirii —, vrea
binele pentru cel i ubi t: devine renunţare, devine pregătită

pentru sacri f i ci u, ba chiar îl doreşte” .
Când dragostea în sensul deplin al cuvântului înseamnă
o recunoaştere profundă a unicităţii celeilalte persoane
ş i , ca atare, cere exclusivitate şi finalitate, aceasta repre-
zi nt ă cerinţe alese adresate omului de către Dumnezeu
lui Moise pe pl ăcile de piatră, în cea de a şasea poruncă,
Să nu faci fapte necurate, şi în cea de a noua poruncă, Să
nu pofteşti l a femeia aproapelui t ă u.
29 http://www.youtube.com/watch?v= 0zDL4j9haQO.
30 BENEDICT AL XVI-LEA, Scris. enc. Deus caritas est (25.12.2005),
nr. 6, 7.
XI. CREDINTA CRESTINA ŞI HOMOSEXUALITATEA 325
Legalitatea evrei l or este depăş i t ă ş i „ împl i ni t ă ” de

I sus, întrucât i ndi că pă strarea porunci l or drept o con-
seci nţă i nteri oar ă a dragostei faţă de el însu ş i : el repe-
t ă de trei ori consecuti v în cuvântul să u de adi o aceas-
t ă condi ţ i onal i tate reci procă :
Dacă m ă i ubi ţ i , veţ i p ă zi porunci l e mel e. Ci ne are porun-
ci l e mel e ş i l e p ă zeş te, acel a m ă i ubeş te. Dac ă ci neva m ă
i ubeş te, va p ă zi cuvântul meu (cf. In 14,15.21.23).
I sus descri e câmpul communi o di ntre Dumnezeu ş i
om. Ci ne a gă si t i ubi rea pentru I sus vrea să respecte
poruncile lui. Ele nu sunt o exigenţă exteri oar ă şi o
povară, ci descriu viaţa bună care face posibil ă creşterea
acestei relaţii de iubire încântătoare. Cel care nu a găsit
acest contact vi u cu I sus Cri stos, acel a este constant în
că utarea dragostei omeneş ti . I n această si tuaţ i e, el se
poate împotmol i atât de adânc în sati sf acţ i i compensa-
toare trupeş ti , încât ceea ce este i ubi rea într-adev ă r ş i
ceea ce caut ă apun dup ă ori zont.
Dumnezeu însuş i face posibil ă intrarea în acest câmp
pri n iubirea pentru creaţ i a sa. Această voi nţă mântui -
toare a l ui D umnezeu pentru fiecare om înseamn ă c ă îi
arată omului calea pe care poate găsi mântuirea. Această
indicare a căii se manifestă în cerinţ ele morale. Biblia
este o invitaţie şi un averti sment l a reveni rea de l a un
comportament care separă de Dumnezeu l a convertire.
„ Vestirea l ui Dumnezeu ca i ubi re necondi ţ i onat ă [ i ubi -
rea f ără porunci] distruge fundamentul moralei creştine...
Astfel, confesionalelor li se predi că în gol ” , scri e Uwe
Lay despre Tri umf ul i ndi f erenti smul ui m. Doar pri n
conş ti i nţ a de si ne ş i remuş care se deschi de u ş a că tre
Dumnezeul pl i n de îndurare, care îi i art ă omul ui peni -
tent ori ce pă cat.
31 Uwe C. LAY, „ L i ebt Gott unbeding't? A nmerkungen i i ber den

Triumph des Indifferentismus” , Theologisches (Sept/Oktober 2010).
Cel mai adesea auzi m în predi c ă : D umnezeu te

i ubeş te, Dumnezeu te i ubeş te, Dumnezeu te iubeşte

aşa cum eş ti . Nu trebui e să te schi mbi , nu trebui e să te
întorci , nu trebui e să te spovedeş ti , nu trebui e să măr-
turiseşti, chiar deloc pocăinţă, dar te poţi reîmprospăta
l a masa l ui Dumnezeu. Probl ema constă în faptul că
ni meni care este în conflict cu sine ş i cu al ţ ii, f ără a fi
cunoscut de fapt îndurarea, nu crede acest mesaj. El
sună ca un slogan publ i ci tar al l ui Iacob cel ieftin. Die-
tri ch Bonhoeffer numeş te „ harul ieftin” ca pe „ duş ma-
nul de moarte al Bi seri ci i ” :
Lupta noastr ă în prezent se duce pentru harul scump.
Har ieftin înseamnă har ca marf ă risipită pe ni mi c, iertare
ri si pi t ă , sacrament ri si pi t; har ca debara i nepui zabi l ă a
Bisericii, di n care se di stri bui e cu mâini dezi nvol te f ără
scrupule ş i nel i mi tat; f ără preţ , f ără costuri ... Har scump
este evanghelia, care trebui e căutată în mod repetat, darul
pentru care trebui e să te rogi, u ş a l a care trebui e să baţ i .
Este scumpă pentru c ă atrage emul aţ i a, este har pentru
că îl cheamă în emul aţ i e pe Cri stos; este scump pentru că
îl costă pe om viaţa, este har pentru că îi oferă viaţa doar
astfel; este scump pentru c ă anatemi zează păcatul, har
pentru că justifică pă că tosul ... Harul scump este întrupa-
rea în om a l ui Dumnezeu” .
Aceasta este di l ema Bi seri ci i : ea trebui e ş i vrea să
fie aproape de oameni pentru al e vesti mesajul fericit
al Evangheliei. Dar dacă permi te cerinţelor înalte faţă
de om să devină un murmur de fundal, care nu mai
ajunge l a i ni mi l e oamenilor, mesajul î ş i pierde puterea
transformatoare ş i Biserica î şi pierde atracţ i a.
32 Di etri ch BONHOEFFER, Nachfolge, capi tol ul 1.

EDUCATI E SEXUALA
“ xn.
IN ŞCOALA ş1 GRADI NI TA
Nu poate exista c0pil ărie f ără pudoare dezvoltată.

Neil Postmcml
1. Sexualizarea tineretului de că tre stat ""

Cine are ti nereţ e are viitor. Aici se decide r ăzboiul
cul tural în care ne afl ăm. Cul tura europeană impreg-
nată creştin se bazează pe familie ş i pe normele sexuale
care fac posibil ă familia, şi anume monogamia. Până
acum câteva puţ i ne decenii, cutumel e, moravurile ş i
legile ajutau i ndi vi dul să-şi cultive i nsti nctul sexual,
astfel încât devenea capabil de fidelitate ş i responsabi-
l i tate în că să tori e ş i f ami l i e. Aceasta a trecut.
Să ne fie limpede: dacă orientarea acţ i uni i conform
valorilor creş ti ne nu este dat ă mai departe unei gene-
raţii, generaţiei următoare, atunci tradi ţia este la finele
ei . Tradi ţie vine di n l ati nul tradere — a da mai departe, zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
a transmi te. Dacă unei generaţii nu i se transmi te ceea

ce este bun, adevărat ş i drept, atunci această generaţie
nu are ni mi c ce ar putea transmite l a rândul ei . Aceasta
se numeşte ruptură cultural ă. A construi o casă durează
mul t, a o arde — câteva ore.
De la introducerea educaţiei sexuale obligatorii în
învăţământul şcolar în anii şaptezeci a avut loc un voiaj
de la „ iluminarea sexual ă” via „ educaţia sexual ă” la „ învă-
ţământul sexual” cu ajutorul „ pedagogiei emancipative”
1 Nei l POSTMAN, Das Verschwinden der Kindheit, Fischer Taschen-

buch, Frankfurt a. M . 1987, 19.
sau chiar „ neo-emanci pati ve” I — o că l ă tori e în demora-

lizarea total ă a sexualităţii. Conform reprezentărilor
pedagogiei sexuale domi nante, „ înv ăţă mântul sexual”
începe de l a naştere; copiii sunt animaţi la masturbare,
pri mesc col ţi şoare ascunse pentru jocuri de-a doctorul
l a grădini ţă, toate formele de degradare a familiei sunt
redate deja în cărţile ilustrate ca echivalente, homose-
xualitatea este oferită ca opţ i une normal ă. Tehnici di n
ce în ce mai agresive se aplică pentru întipărirea ire-
versi bi l ă a copi i l or ş i ti neri l or, care determi nă di stru-
gerea pudorii, activarea dorinţelor sexuale din copil ărie
ş i blocarea conştiinţei. Sub stindardul „ manevrării res-
ponsabile” a sexualităţii propri i , doar o singură normă
trebuie să mai aibă valabilitate: f ă numai ceea ce le
convine partenerilor tăi sexuali. Aceasta este o cuadra-
tur ă a cercul ui , pentru că această frontieră poate fi
menţ i nut ă numai de că tre cine a înv ăţ at stăpânirea de
si ne. A buzul sexual furios asupra copiilor de către
adul ţ i ş i în măsură crescândă ş i de către ti neri arată că
ul ti ma normă nu poate fi respectată într-o societate
hipersexualizată.
Toate acestea s-au petrecut de l a finele anilor şai-
zeci sub responsabi l i tatea M i ni sterul ui Fami l i ei , care
di n 1953 până în 1969, di n 1982 până în 1998 ş i iarăşi
di n 2005 s-a aflat ş i se afl ă în mâinile CDU. M i ni ş tri i
prestează jurământul la preluarea demnităţii cu aceste

cuvi nte:
Jur c ă îmi voi dedica puterea bi nel ui p0porului german
pentru a-i mă ri beneficiul, a-l feri de prej udi ci i , a apăra
Consti tuţ i a şi legile Federaţiei, a-mi îndeplini sarcinile în
mod conş ti i nci os ş i a exerci ta dreptatea asupra fiecăruia.
A şa să -mi ajute Dumnezeu (ad l i bi tum).
Pedagogia emancipării sexuale dăunează poporului,
este injustă faţă de părinţi, familii şi copii şi subminează
XI I . EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA 329
suveranitatea educaţional ă a părinţilor, care este garan-

tată în toate declaraţiile drepturilor omului.
Pă ri nţ i i au dă rui t copi i l or l or vi aţ a. Spre deosebire
de cl i enţ i i bă nci l or de sperm ă ş i de mamel e surogat,
părinţii credi nci oş i ş ti u că Dumnezeu le-a dăruit copi-
l ul , astfel încât nu ei sunt proprietarii copi l ul ui , ci doar
fiduciari, care au sarcina de a-l educa pe copilul lor ca
o personalitate capabil ă de dragoste ş i performanţă.
Această îndatorire este totodată dreptul l or natural,
pe care nu îl datorează statul ui ş i care, în conseci n ţă ,
nu l e poate fi luat2. Declaraţia Uni versal ă a Drepturi-
lor Omul ui (art. 16,3) , Convenţia Europeană a Dreptu-
rilor Omul ui ş i Constituţia Germană (art. 6, aliniatul
2.1) aşază autoritatea de educare în mâi ni l e părinţilor,
întrucât părinţii iubesc, preiau responsabilitatea dura-
bi l şi sunt dispuşi să aducă sacrificii în mod normal
pentru copiii pe care i -au procreat3. I n pri mul protocol
adi ţional al Convenţiei Europene a Drepturilor Omu-
l ui se spune l a art. 2:
Statul trebuie să respecte în cadrul exercitării sarcinilor
sale, preluate în domeniul educaţiei şi înv ăţă mântului,
dreptul părinţilor de a asigura educaţia şi înv ăţă mântul
conform convingerilor religioase ş i de vi zi une asupra l u-
mi i propri i acestora.
Aceasta este realizarea principiului subsidiarităţii,
al unui element central al doctrinei sociale catolice. El
spune că statul poate exerci ta numai sarcini care nu
2 Cf. Wolfgang WALDSTEIN, „ D as Erzi ehungsrecht der El tern” ,

în Ins Herz geschri eben, Augsburg 2012.
3 Christa Mevesavertizează într-o mică publicaţie: M iltter heute, zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
entwertet, beraubt, vergessen (Mame astăzi, anul ate, furate, ui tate),

fe-medienverlag, Kisslegg 21012, despre lipsa de control catastro-
fal ă a societăţii pri n „ l i psi rea de mam ă ” . Cf. ş i Dr. Rainer BOHM,
„ Di e dunkle Seite der K i ndhei t” , Frankfurter Allgemeine Zeitung,
04.04.2012.
pot fi executate în responsabilitate proprie de către un

ni vel subordonat.
M ai mul t ă autori tate ş i mai mul t ă responsabi l i tate
nu pot fi atri bui te drepturi l or omul ui şi suverani t ăţ i i
educaţionale a pă ri nţ i l or; şi totuş i aceste înţelegeri nu
au putut împi edi ca faptul că statul a uzurpat educaţia
sexual ă ş i a i ni ţ i at copiii obligaţi să meargă l a şcoal ă,
de mi ci , într-o sexual i tate ori entat ă spre pl ă cere, hedo-
nistă. Dreptul l a educaţie al pă ri nţ i l or de a transmi te
copiilor lor standarde morale pri vi nd sexualitatea este
astfel submi nat.
Pedagogia emanci pă ri i sexuale nu se justifică ni ci
di n puncte de vedere democrati ce. M ai mul t de 50%
di n căsătorii nu au fost despă r ţ i te. 75% di n copii tr ă -
iesc în medie, în 2008, în UE, l a pă ri nţ i căsători ţi4— o
cifră care surpri nde, pentru că pe ecrane se vede pre-
ponderent descompunere. Şi cei care au suferit în mod
dureros fractura că să tori ei ş i f ami l i ei l e doresc copi i l or
lor să fie ferici ţi într-un parteneriat stabi l ş i să înteme-
i eze o familie. Unde există un tat ă sau o mamă care
să-şi dorească fiul sau fiica homosexual/ă, să divorţeze
sau să educe copi i singur/ă? M area maj ori tate a oame-
ni l or ti neri vor familie5. Dar statul , întregul si stem de
educaţie ş i practic toate organizaţiile care se ocupă de
ti neret au încetat să educe copiii în spi ri tul capaci t ăţ i i
de i ubi re şi legătură durabi l ă .
Educarea pentru castitate ş i stăpânire de si ne — noţ i -
uni care abia mai sunt înţ el ese —, ca pregă ti re pentru

căsătorie şi familie şi ca premisă fundamental ă a fideli-
t ăţ i i , componentă esenţial ă a munci i de tineret creştine
4 Forme de viaţă în EU27, http://europa.eu/rapi d/pressRel ease-

sA cti on.do?ref erence=STA T/1 1/156& f or mat=H T M L & aged=0&
language=DE& guiLanguage=en.
5 Cf. Shell-Jugendstudie 2010 und Generationenbarometer des
I nsti tuts f ăr Demoskopie A l l ensbach.
XII. EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA 331
XUSLECA
înai nte de 1968, nu mai exi st ă nici în şcoli catolice şi

asociaţii de ti neret. Ne afl ăm înai ntea mari i eşuări nu
numai a statul ui , ci ş i a Bi seri ci i . Ea di spune de o mul -
ti tudi ne de i nstrucţ i uni excelente (cf. cap. XIII, p. 411)
şi de comoara nedezgropat ă a teologiei trupul ui a l ui
Ioan Paul al I I -l ea, dar acestea rămân necultivate ş i nu
sunt converti te în pastorala concretă. Abandonarea
moralei sexuale creştine este nucleul autosecularizării
Bisericii. Mainstream-ul curge între ti mp de-a dreptul
pri n mijlocul ei .
2. Introducerea educaţiei sexuale usponmiaVUTSPONLIHGFEDB _

obligatorii în şcoal ă
Educaţia sexual ă şcolară este un produs al revoltei
studenţ eş ti di n 1968, al că rei scop central a fost „ el i be-
rarea sexual ă” pri n r ă sturnarea fundamentului valo-
ri c înti pă ri t creş ti n. Î n acelaşi an, Conferinţa Episco-
pal ă Germană a denunţat obedienţa faţă de Papă, înde-
părtându-se de enciclica Humanae vi tae pri n Decla-
raţia de la Kâningstein ş i l ăsând contracepţia l a voi a
conş ti i nţ ei individului? Protagoni ştii de stânga au
ajuns rapid în „ mar ş ul l or pri n i nsti tuţ i i ” l a pupi trul
de comandă al puterii, unde şi-au realizat scopurile re-
vol uţ i onare pe cale legislativă cu ajutorul programelor
finanţate de stat.
O pri mă străpungere a fost Recomandarea Confe-
rinţei M i ni ş tri l or Educaţiei di n 1969 pri vi nd i ntrodu-
cerea educaţiei sexuale şcolare, care solicita statelor
federale să creeze reglementări j uri di ce. A ceasta a fost
pusă în aplicare în toate statel e federale până în 1974.
S- a format în cele di n urmă o opozi ţ i e care a ajuns
6 Episcop Elmar FISCHER, Di e Erkl ărungen von Mariatrost, Konig-

stei n und Sol othurn korrigieren, Gastkommentar kath.net am
02.04.2012.
332 REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA _
până l a Tri bunal ul Constituţional Federal. Sâmburele

acuzaţiei a fost că dreptul pă ri nţ i l or prev ă zut în Con-
sti tuţ i e va fi submi nat de facto pri n educaţia sexual ă şco-
l ar ă .
Tri bunal ul Constituţional Federal are sarcina de a
apăra pri nci pi i l e consti tuţ i onal e. Dar ş i judecătorii
sunt supuş i spi ri tul ui epocii. Dacă si stemul de valori al
unei societăţi ajunge să se clatine, aceasta nu se opreşte
înai ntea tribunalelor.
Tri bunal ul Consti tuţ i onal Federal a declarat cu
senti nţ a sa di n 21.12.1977 educaţ i a sexual ă de stat ca
legitimă. A emi s o senti nţă nu sol omoni că , dar ambi -

valentă: Tri bunal ul a vrut să dea dreptate ambelor
părţi, hotărând:
1. Educaţ i a sexual ă i ndi vi dual ă aparţine, în pri mul rând,
dreptul ui de educaţie natural al pă ri nţ i l or în sensul art. 6,
alineat 2, di n Constituţ ie; dar statul este îndrept ăţ i t pe
baza mandatului său la educaţie şi formare (art. 7, alineat 1,
Constituţ ie) să efectueze educaţie sexual ă în şcoal ă.
Deşi senti nţ a a cuprins şi restricţii:
2. Educaţ i a sexual ă şcolară trebui e să fie deschisă repre-
zentărilor valorice în acest domeni u ş i să i a în considerare
în general dreptul de educaţ i e al părinţilor şi convingerile
l or religioase ş i de vi zi une asupra l umi i , în m ă sura în
care acestea sunt importante în domeniul sexualităţii.
Şcoala trebui e să renunţ e l a ori ce încercare de i ndoctri -
nare a tineretului 4. Părinţii pot însă revendica informa-
rea în timp uti l asupra conţinutului şi a căii metodico-didac-
tice a educaţiei sexuale în şcoal ă.
Dar întrucât parteneri i care aici sunt egali în caz de
conflict sunt compl et inegali, ş i anume pă ri nţ i indivi-
duali contra statul ui , este clar că această senti nţă a
fost o rupere de di g, care a scos de facto dreptul natu-
ral al pă ri nţ i l or la educaţie di n cadrul constituţional.
XII. EDUCATI A SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA
Gabriele Eckermann, avocat speci al i zat în dreptul

părinţilor, spune: „ L upta împotri va educaţ i ei sexuale
de că tre stat a fost purtat ă cu j uri ş ti i cei mai capabi l i
ş i chi ar ş i cu spri j i nul Bi seri ci l or — ş i pi erdut ă . Î n 1992, I
un nou val de protest a fost înă buş i t i n faşă de o rezo-

l uţ i e a Tri bunal ul ui A dmi ni strati v Bavarez. Toate pro-
cedurile ulterioare au fost respinse cu motivarea Tri bu-
nal ul ui A dmi ni strati v Bavarez7, care deci sese în 1986: OJ
Obl i gati vi tatea ş col ar ă general ă ş i celelalte obl i gaţ i i care

decurg di n aceasta l i mi tează admi si bi l dreptul părintesc
de determi nare asupra educaţ i ei copi l ul ui , garantat de
art. 6, al i neatul 2, pagina 1, di n Consti tu ţ i e.
Î n acest mod, îndoctrinarea sexual ă nu este într-ade-

văr explicită, dar legitimată implicit. De atunci părinţilor
le-a fost retras dreptul de educaţie în mai mul te cazuri ,
întrucât şi-au îndepărtat copiii de la manifestări de îndoc-
tri nare sexual ă di n motive religioase şi de conştiinţăs.
Ceea ce pentru ti neri l a pubertate a început drept
clarificare sexual ă s-a dezvol tat în i nstrument al i mpu-
neri i ideologiei gender ş i al sexual i ză ri i copi l ul ui di n
leagăn pri n exti nderea tot mai mare asupra tuturor
di sci pl i nel or ş i ani l or şcolari ş i supri marea tuturor
normel or moral e. Centrala Federal ă pentru Clariâcare
Sani tar ă (BZgA) constat ă ea însăş i într-o analiză pri -
vind clarificarea sexual ă şcolară di n 2004: „ Î n di recti ve
nu se identifică nicio intenţie de a educa sexual tineretul
în vederea căsătoriei ş i familiei” . Cum de în Germania,
7 Scrisoarea Gabri el ei Eckermann că tre autoare.
8 Rel atare pe l arg ai ci : www.medrum.de, cuvânt chei e: „ Sal zko-
tten” , între altele, l a 01.01.2011, 09.09.2010, 08.04.2010, 25.09.
2010, 11.08.2009.
9 BZgA, Ri chtl i ni en und Lehrpl ăne zur Sexualerziehung, Ei ne
Analyse der I nhal te, Normen und Werte sowi e der Methoden zur
Sexual erzi ehung i n den sechzehn L ăndern der Bundesrepubl i k
Deutschl and, K ol n 2004.
care în Consti tuţ i a sa, art. 6, 2, pune că să tori a ş i fami-

l i a „ sub protecţ i a special ă a regul amentul ui de stat” ,
nu exi st ă în educaţ i a sexual ă obl i gatori e ni ci o „ i nten-
ţ i e în vederea căsătoriei şi familiei” ?
Revoluţionarii cul tural i i nterpretează istoria astfel:
Juri di c adversari i pi erduser ă di sputa [ 1977] , în practi că
însă — graţ i e acompani amentul ui propagandi sti c al pre-
sei j uri di ce ş i al Bi seri ci i Catol i ce — repurtaser ă o victo-

ri e. Astfel s-a ajuns până l a mi j l ocul ani l or optzeci l a o
stagnare... dar cel târzi u l a mi j l ocul ani l or optzeci decli-
nul treptat a fost stopat. I n decurs de câteva l uni educa-
ţ i a sexual ă a apărut di n nou ş i a câş ti gat în di scuţ i i l e
pedagogice ş i pol i ti ce o însemn ă tate i mensă .
M oti vul a fost „ f aptul c ă i munodef l ci enţ a SIDA des-
coperi t ă în 1981 a fost transmi să pri mar pri n contacte
sexuale” 1°.
Aceasta a fost într-adev ă r o schi mbare de macaz de
i mportanţă imensă. Politicienii ar fi avut o posibilitate
si mpl ă „ să înmul ţ ească folosul poporul ui ş i să abat ă
prej udi ci ul să u” ; ar fi putut uti l i za i nstrumentarul for-
mator de opi ni e enorm al statul ui pentru a explica popo-
rul ui că heterosexual i tatea ş i absti nenţ a înai nte de
căsătorie şi fidelitatea faţă de soţ/soţie sunt o protecţie
de sut ă l a sut ă pri vi nd SIDA ş i toate cel el al te maladii
venerice. I n schimb, alarma SIDA a fost legitimaţia de
a face di n el evi i tot mai ti neri exper ţ i în preveni re ş i de
al e servi mi nci una despre safer sex pri n folosirea pre-
zervati vul ui . Chiar dacă ai ci este uti l i zat comparati vul
safer, ti neri i pri mesc mesaj ul c ă sexul cu prezervati v
este sigur întrucât ei nu sunt informaţi asupra ratel or
10 Fri edri ch KOCH, „ Z ur Geschi chte der Sexualpădagogik” , în

Renate-Berni ke SCHMIDT — Uwe SIELERT, ed., Handbuch Sexualpă-
dagogik und sexuel l e Bi l dung, Juventa-Verlag, Weinheim—Miin-
chen 2008, 32 ş .u.
X I I . EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA 335
de eroare (cf. cap. X , p. 251). Clarificatorii sexuali au

început să umbl e cu geamantane de preveni re pri n
şcoli ş i să exerseze în cl ase şcolare mi xte folosirea pre-
zervati vul ui cu peni suri de pl asti c. Acum u ş a era cră-
pat ă pentru a abroga normel e morale pri n materi al
pl asti c ş i grafic, cu filme ş i arti cul area l i ngvi sti că for-
ţ at ă a procesel or sexual e ş i a j ocul ui cu rol uri , pentru
a fractura si m ţ ul de pudoare al copi i l or ş i a-i i ni ţ i a l a
vârsta copi l ă ri ei în practi ci sexual e de toate f el uri l e,
mai ales a masturbă ri i .
A cum p ă ri n ţ i i s-au v ă zut expuş i unei presi uni soci -
al e ş i medi ati ce crescânde, care îngreuna tot mai mul t
educarea copi i l or în spi ri tul responsabi l i t ăţ i i morale.
Publ i caţ i a pentru ti neret Bravo a avut ş i are aici o
funcţie esenţial ă: cupri nsuri l e deveneau tot mai obscene
ş i prezentau copi i l or l a vedere toate genuri l e de acti vi -
tate sexual ă în cuvânt ş i imagine ca „ normal ” .
Terapeutul pediatru Chri sta Meves ş i -a ridicat vocea
împotri va revol uţ i ei sexual e de l a început pân ă în zi ua
de ast ăzi şi a îndrumat pă ri nţ i i că tre o educaţie adec-
vat ă copilului“ . Căr ţile ei au ati ns edi ţii de milioane” .
Neobosi t ă , a averti zat în conf eri nţ e asupra dezvol t ă ri i
fatale. Pedagogul teoreti ci an Wolfgang Brezi nka a evi-
denţ i at de asemenea strategi i l e di strugă toare al e cul -
turi i deja di n 1971, cu cartea sa Educaţia ş i revol uţ i a
“ U n rezumat practi c al pri nci pi i l or de educaţ i e a copi i l or se
găseşte în fluturaşul Chri stei M eves, Copiii ferici ţi nu sunt o întâm-
pl are. Pentru că în soci etatea noastr ă capaci tatea de parental i tate
nu se mai poate înv ăţ a adesea pri n model , Chri sta M eves a f ondat
Colegiul pentru Pă ri nţ i Chri sta Meves (ECCM ), care transmi te
abi l i t ăţ i l e de baz ă pentru paterni tate ş i materni tate, Responsabi l i -
tate pentru f ami l i e, www.vfa.de.
12 Chri sta MEVES, M ani pul i erte Ma/3losigkeit, 1971; Wer Wind
să t. .. Folgen der Entschă mung und Jugendverfuhrung, 1998; Ver-
fu'hrt. M ani pul i ert. Pervertiert, 2003. Toate ti tl uri l e pe www.christa-
meves.de.
336 _
cul tural ă . Pedagogia noi i Stângi13. Dar marele atac

asupra fundamentului de valori pregnant creştin a rulat

nestingherit mai departe, i ncl usi v sub guvernarea de
16 ani a l ui Hel mut Kohl, cu Heiner GeiBler şi Ri ta
Siissmuth ca mi ni ş tri ai Familiei.
3. Reţeaua sexual-pedagogică
Vârfurile de lance instituţionale ale răsturnării valo-
rice sexual-politice sunt Centrala Federal ă de Clarifi-
care Sani tar ă (BZgA), I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă
di n Dortmund şi pro familia ca branşă germană a I nter-
nati onal Planned Parenthood Federation (I PPF).
Centrala Federal ă pentru Clarificare Sanitară (BZgA)

BZgA, fondată în 1967 ş i condusă di n 1985 de dr.
Elisabeth Pott, se descrie pe sine astfel:
BZgA este cea mai mare i nsti tuţ i e de clarificare neco-
mercial ă, naţ i onal ă , pentru preveni rea ş i promovarea
sănătăţii ş i este finanţată parţial de către două ministere
(Sănătate ş i Fami l i e). Ea uneş te campani i mass-media
diverse cu activit ăţ i de clarificare interpersonale“ .
Este vorba deci despre o i nsti tuţ i e de stat care este
supusă instrucţiunilor şi subordonată guvernului respec-
tiv. Conform informaţiei M inisterului Federal pentru
Fami l i e (BMFSFJ ), BZgA este finanţată de către acest
mi ni ster di n 1997 cu circa 5.112.000 euro anual. Di n
1967, BZgA acoperă ţara cu „ campani i mass—medi a”
care nu l asă să se recunoască ni ci o „ i ntenţ i e în vede-
rea căsătoriei ş i familiei” (vezi mai sus).
13 Wolfgang BREZINKA, Erziehung und Kulturrevolution. Die Păda-

gogik der neuen L i nken, M unchen—Basel 1971.
“ http://www.netzwerkgesundheitskommunikation.de/artme-
di c_newsl etter/texte/n4/l ebensl auf _pott.pdf
XUSLECA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Îndoctrinarea sexual ă se efectuează cu broş uri i l us-

trate orientate asupra grupurilor-ţintă. Pot fi coman-
date de l a BZgA pri n I nternet în mod gratuit şi sunt
distribuite de sute de mi i de ori profesorilor, educatori-
lor, şefilor de ti neret, copiilor ş i tinerilor. Ti tl uri pre-
cum Poveşti pentru ti neri , Pe strada noastră, Chestiune( i)
pentru fete, Heterosexual ?, Homosexual? conţin capitole
de ini ţiere detaliate în homosexualitate cu instrucţi-
uni pentru coming-out15, inclusiv scrisoarea preformu-
lată către pă ri nţ i ş i crearea de reţele cu grupurile şi
asociaţiile respective. Cărţulia Cum merge — cum st ă , I
cunoş ti nţ e demne de ş ti ut de către bă i eţ i ş i bă rbaţ i [!]

elucidează avantajele raportul ui anal. O broş ur ă înso- OJ
ţitoare le dă tinerilor „ sfaturi metodice” cum poate fi

transmisă informaţia „ step by step” 16. Un caiet numi t
Pl ăcerea de a căl ători îndeamnă a nu ui ta prezervati-
vele, pentru a putea savura „ safe sex” în concediu. Caie-
tul Dragostea ş i sexual i tatea ca teme pentru gazeta ele-
velor — de nedescris ?! oferă instrucţiunea concretă pen-
tru „ cum poate fi creat în şcoal ă un cl i mat prietenesc
sexual” . BZgA întreţ i ne numeroase portaluri pe Inter-
net, di n care ori ci ne î ş i poate face o i mpresi e directă:
> www.sexualaufklaerungde
> www.loveinline.de
> www.schule.loveline.de
> www.komm-auf-tour.de
Ceea ce se vede şi se citeşte în atractivele sex' n ' tipps17 zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
ale l ui Leporello se găseşte în toate broş uri l e: băieţii ş i

fetele sunt instrui ţi/e asupra zonelor erogene, despre
15 Litera] în l b. engl. „ ieşirea în afară” [pleonastic, n. ns.] se

referă l a procesul de a afirma publ i c ş i voluntar orientarea sexual ă
sau identitatea de gen (Wi ki pedi a) (n. trad.).
16 Pas cu pas (l b.eng.) (n. trad.).
” Sex ş i sugestii (l b.eng.) (n. trad.).
petting18 îmbr ă cat ş i dezbr ă cat, despre pozi ţ i i în rapor-

tul sexual, despre sex oral ş i anal ; homo- ş i bisexuali-
tatea sunt redate ca opţ i uni normal e; ş i vi zi onarea de
materi al e porno, pentru a se exci ta astfel, contează
drept „ compl et normal ” . Singura restri cţ i e recoman-
dat ă ti neri l or este aceasta: „ N u f ă ni ci odat ă ceea ce
nu- ţ i place! Şi acceptă dacă pri etenul /a t ă u/ta spune
< < N u»! ”
Următoarele organi zaţ i i sunt recomandate pentru

„ sfat, ajutor ş i consi l i ere” sex' n' tipps:
> Prosperi tatea munci torească (AWO)
> A soci aţ i a Cari tas Germană
> Asociaţia de Prosperi tate Paritară Germană (DPWV)
> Crucea Roş i e Germană (DRK )
> Donum vi tae
> Asociaţia Lesbienelor şi Homosexualilor Germania
(LSVD)
> pro familia
> Servi ci ul soci al al f emei l or catol i ce (Sk F)
> oficii de să nă tate.
Purt ă tori de oferte de perf ecţ i onare în consi l i erea ş i
pedagogia sexual ă sunt, conform BZgA19:
> Prosperi tatea munci torească , asoci aţ i e înregi strat ă
(AWO e.V.), B erl i n
> Comuni tatea de l ucru federal ă protecţ i a copi i l or ş i
ti neri l or a.î , Berl i n
> Asociaţia Germană de Prosperi tate Paritară, Berlin
> Societatea Germană pentru Cercetare Sexual ă, Cen-
trul pentru M edi ci nă Psi hosoci al ă , Hamburg
18 Forme de contact fizic excl usi v sexual , care pot provoca exci-
taţ i e sexual ă; când conduc l a raport sexual , se numesc prel udi u
19 http://www.qualifizierung.sexualaufklaerung.de/index.php?do-
ci d= 14& mi d=3.
> Donum vi tae e.VÎ, Bonn usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
» Institutul Central Evanghelic pentru Consiliere Fami-

lial ă SRL , Berl i n
> Centrul de Planificare Familial ă H H , Hamburg
» Academia de Perfecţionare a Asociaţiei Caritas Ger-
mane Frei burg
» I nsti tutul de Sexologie Aplicată al oraşului hansea-
ti c Merseburg
> I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă al Asociaţiei pentru
Promovarea Pedagogiei Sexuale şi a Î nv ăţă mântu-
l ui Sexual Dortmund
> A cademi a Pari tar ă SRL , Berl i n
» pro familia — Societate Germană pentru Planificare
Familial ă, Pedagogie Sexual ă ş i Consiliere Sexual ă
s.î. Asociaţie Federal ă, Frankfurt pe Main
> Serviciul Social al Femeilor catolice — Asociaţie Gene- I
ral ă (SkV ), Dortmund.

Toate aceste i nsti tuţ i i lucrează, aşa se poate conchide,
la dereglarea normativă a sexualităţii, finanţate cu mili-
oane di n banii contribuabililor.
I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă,

Societatea de Pedagogie Sexual ă,
A l i anţ a Sexual-pedagogică
Forja de cadre este I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă
(isp) di n Dortmund. A fost fondat de către Ministerul
Federal al Familiei ca „ proi ect model pentru dezvol ta-
rea ş i testarea materi al el or sexual-pedagogice pentru
lucrul cu ti neretul în ti mpul l i ber ş i şcoal ă” . Ti tul arul
i nsti tutul ui este Asociaţia pentru Promovarea Pedago-
giei Sexuale ş i a Î nv ăţă mântul ui Sexual, recunoscută
drept caritabil ă. I nsti tutul are parteneri de cooperare
în A ustri a şi Elveţia” . Pri n instruirea şi perfecţionarea

pedagogilor sexual i , semi nare, atel i ere de l ucru, confe-
ri nţ e, publicaţii ş i conferinţe profesionale, i nsti tutul
promovează „ educarea sexual ă” a popul aţ i ei , în speţă
a copi i l or ş i tinerilor.
Societatea de Pedagogie Sexual ă (gsp), stabi l i t ă l a
I nsti tutul de Pedagogie al Uni versi t ăţ i i Kiel, condus
de prof. dr. Uwe Si el ert, se consti tui e în asociaţie pro-
fesional ă i nternaţ i onal ă a pedagogilor sexuali. Socie-
tatea a fost fondată în 1998. Cupri nde rotund 70 de
membri i ndi vi dual i di n Germani a, A ustri a, I rl anda ş i

Grecia.
Referitor l a centrel e de greutate de l ucru ale Socie-
t ăţ i i de Pedagogie Sexual ă, un sumar succi nt, cu tra-
ducere în clar:
> Cercetarea ş i însoţ i rea socializării sexuale pe tot par-
cursul vi eţ i i pri n pedagogie sexual ă ş i consi l i ere
„ sexual ă.
In clar: sexualizarea di n leagăn până la brancardă.
» Pluralizarea formelor relaţionale, de dragosteşi de viaţă.
În clar: di zol varea căsătoriei ş i f ami l i ei .
> Disoluţia apartenenţelor culturale, etnice ş i religioase.
În clar: di zol varea val ori l or obl i gatori i al e diferitelor
cul turi .
» Flexibilizarea identit ăţilor de gen şi ale sexualităţilor.
În clar. di zol varea i denti t ăţ i i de gen a bă rbatul ui ş i
femeii, propagarea „ di v ersi t ăţ i ” sexual e.
» Posibilităţi ale autodetermi nă ri i sexuale şi capacită-
ţ i i relaţionale.
În clar: i ntroducerea concretă în toate ti puri l e de teh—
ni ci sexuale.
20 Osterreichisches I nsti tut fiir Sexualpădagogik und Sexual-

therapien, Wi en; Kompetenzzentrum Sexualpădagogik und Schule,
Luzern; I nsti tut fur Sexualpădagogik und Sexual therapi e, Uster.
: Prevenirea violenţei sexuale.

In clar: sexualizarea copiilor ş i tinerilor în vederea
„ protej ării de abuz” .
» Inaugurarea de spaţ i i experimentale datori t ă tehno-
logiei mediatice noi .
În clar: sex i nteracti v pe Internet.
I nsti tutul remi te di n 2008 sigiliul de calitate „ Q” ş i

ti nde spre recunoaşterea europeană a denumi ri i profe-
sionale „ pedagogă sexual ă ” , „ pedagog sexual ” . Scopu-
ri l e revoluţionar-sexuale se ascund sub paltonul profe-
sionalităţii şi competenţei experţilor ş i în acest fel capa-
bile de a fi aplicate.
Alianţa sexual—pedagogică este fuziunea asociaţii—
l or profesionale di n Germani a (gsp), El veţ i a (Sedes),
Tirolul de Sud (Platforma de Pedagogie Sexual ă) şi
Austria (Platforma de Educaţie Sexual ă).
Ea serveşte creării de reţele internaţionale, gene-
rează un „ pool de referentE internaţional, organizează
congrese şi specializări ş i i nf l uenţ ează i nternaţ i onal
„ plasarea subiectelor sexual-pedagogice” .
Toate aceste i nsti tuţ i i ş i -au propus să promoveze
„ educaţia sexual ă” ” .
Pro familia
Este unul dintre partenerii cei mai importanţi ai
statul ui în sexualizarea copiilor ş i tinerilor. Pro familia
întreţine în Germania circa 200 de centre de consiliere,
” Centrul pentru Educaţie Sexual ă di n Dresda (www.sexuelle-

bildung.de) oferă: cursuri pentru masaj i nti m, care se exersează în
grup cu partenerul/a, cursuri bondage „ într-o atmosferă f ără cli şee
sado-maso” şi seri Lovetoy pentru femei, „ cu un spectru de produse
exclusiv de jucării erotice” . „ A şti ceea ce ne face pl ăcere nouă feme-
ilor, este premisa de baz ă pentru o viaţă amoroasă împl i ni t ă ” .
numeroase pagini de i nternet ş i servicii de consi l i ere

onl i ne. Pri n sexual i zarea ti neri l or pro f ami l i a îşi pro-
cur ă întotdeauna cl i enţ i noi pentru întrepri nderi l e
propri i de avort provocat. Conform datel or propri i , 77%
di n toate întreruperi l e de sarcină di n Germani a se exe-
cut ă în cel e şase centre de avort provocat pro f ami l i a.
Pro f ami l i a este subvenţ i onat ă de că tre stat. După
informaţiile M inisterului Federal al Familiei (BMFSFJ ) OJ
pro f ami l i a a obţ i nut în anul bugetar 2011 784. 000 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
euro pentru mijloace de promovare. „ Î n plus, BZgA finan-

ţează măsuri individuale ale uniunii federale a pro fami-
l i a în cadrul subvenţ i i l or pentru ti tul ari de proi ecte
medi ati ce ş i de specializare” 22. La această promovare
supl i mentar ă este vorba despre 25,5 mi l i oane euro
finanţare de stat a centrel or de consi l i ere pro f ami l i a.
Î n mod evi dent scopuri l e organi zaţ i ei pro f ami l i a sunt
de i nteres pentru BMFSFJ i ndependent care partid
deţ i ne competenţ a directivei politice. Alte circa 30 de
mi l i oane de euro curg spre centrel e pentru avort pro-
vocat pro f ami l i a pri n casele de asi gur ă ri de să nă tate
legale, care poart ă costuri l e uci deri i copi i l or nenă scuţ i .
Pro familia este o asociaţie caritabil ă. Evident că ucide-
rea copi i l or nenă scuţ i este compati bi l ă cu caritatea!23
Pro f ami l i a este braţ ul german al I nternati onal
Pl anned Parenthood Federation ( I PPF) , a că rei strate-
gie o transpune pe pl an naţ i onal ş i local. A mbel e orga-
nizaţ ii au fost fondate l a începutul ani l or cincizeci ai
secol ul ui trecut de că tre Margaret Sanger în SUA ş i
Hans L udwi g Fri edri ch Harmsen în Germani a. Sanger
” I nf ormare despre conf eri nţ a de presă & BMFSFJ că tre autoa-

re, l a 30.08.2011.
23 Cf. Si mone BACH, Wer i st Pro Fami l i a? Hausarbei t iiber Pro
Fami l i a i m Fach Pol i ti kwi ssenschaf ten/Sozi al pol i ti k an der Evan-
gel i schen Fachhochschul e Rheinland-Westfalen-Lippe, publ i cat în
col ecţ i a „ A kti on Leben e.V.”
şi Harmsen s-au înţeles, după cum s-a menţ i onat deja

l a începutul c ă r ţ i i , ca „ i gi eni ş ti ai r asei ” , care au vrut
să reducă „ masa eredi tar ă i nf eri oar ă di n popor ” , pen-
tru a cauza o „ amel i orare” a masei eredi tare valoroase
etati zate. Harmsen a fost fondator ş i până în 1962 pre-
ş edi nte al organi zaţ i ei pro f ami l i a, până în 1984 preşe-
dintele ei de onoare. El nu s-a distanţat niciodat ă de
pozi ţ i i l e sale eugenice. D i n 1973 până în 1983 marxi s-
tul Jiirgen Henri chs a fost preş edi ntel e uni uni i . Nu-
mel e pro f ami l i a (pentru f ami l i e) este un euf emi sm,
cum nu ar fi putut fi mai sarcasti c.
I nternati onal Planned Parenthood Federation (I PPF)

Cel mai mare global player în chesti uni de avort

provocat şi de dereglare a sexualităţii este IPPF, cu orga-
nizaţii subsidiare în 179 de ţă ri . Î n raportul anual di n
201024, I PPF se l audă cu:
> 22 mi l i oane de sarci ni preveni te;

» 131 mi l i oane de servicii de preveni re;
» 38 mi l i oane de cazuri de i nf erti l i tate provocat ă arti -
ficial unor perechi ;
> 621 mi l i oane de prezervati ve di stri bui te;
> 80 mi l i oane de servicii pentru oameni ti neri .
IPPF alirmă îndrăzneţ în A nnual Performance Report

2007-2008: „ Accesul l a avortul provocat legal mai sigur
este un imperativ al să nă t ăţ i i publice şi al drepturi l or
omului” 25.
"“ Urmă toarel e i nf ormaţ i i sunt l uate di n IPPF, Fi ve year Perfor-

mance Report 2010. http://www.i ppf org/NR/rdonl yres/47648121-
4936-418D-A 4A 2-692442E34997/0/2010.pdf .
25 http://www.i ppf .org/nr/rdonl yres/0868e974-a7ce-4364-944c-
3527e4ad9dd8/O/annual perf ormancereport08.pdf .
Acesta este un neadevăr cras. Î n ni ci un document

obligatoriu al ONU sau UE avortul provocat nu este con—
siderat parte a sănătăţii sexuale ş i reproductive (SRH)
sau chiar ca drept al omul ui . Pri n intermediul UE, în
raportul anual al IPPF se afirmă:
Uniunea Europeană este cel mai mare finanţator pentru
dezvoltare internaţional ă ş i di n punct de vedere istoric
vârful de lance pentru drepturi l e sexuale ş i reproducti ve.
Reţ eaua europeană a I PPF se angajează pentru ca drep-
turi l e sexuale ş i reproducti ve să r ă mână i ni ma politicii
de dezvol tare a Uni uni i Europene.
După cum a elucidat un raport al European Dignity
Watch în martie 2012, proiecte ale I PPF şi Marie Sto-
pes International, care efectuează avorturi provocate
în ţările în curs de dezvoltare, sunt finanţate de către
U E, cu toate că nu exi st ă ni ci un fel de baze legale26.
Grupul-ţintă cel mai important al IPPF este tineretul.
Î n ul ti mi i cinci ani I PPF s-a transformat di ntr-o organi-
zaţ i e care lucrează cu ti neretul într-o organizatie care se
concentrează asupra ti neretul ui pri n oferta de servicii de
sănătate sexual ă ş i reproductivă” .
Drepturile sexuale ale tineretului nu trebuie limitate
nici pri n legi, nici prin norme sociale sau religioase.
Raportul pe cinci ani arată mândru că I PPF a i mpl e-
mentat 283 de modificări legislative în 119 ţări în favoa-
rea drepturi l or reproducti ve ş i sexuale, di ntre care 52
de l i beral i ză ri ale dreptul ui l a avort provocat. „ I PPF a
% http://europeandignitywatch.org: The Funding of Abortion

Through EU Development A i d — A n Analysis of EU 's Sexual and I
Reproductive Health Policy. 27.03.2012. Î n SUA, mi şcarea pro-life

l upt ă contra finanţării de stat a IPPF: Defund Planned Parentho-
od ! LSN, 07.07.2011, UN agencies increase funding to embattl ed
Pl anned Parenthood.
27 IPPF, Fi ve year Performance Report 2010.
putut efectua 3,9 milioane de servicii de avort provocat,

din care 41,7% pentru oameni tineri, o creştere cu 22%”. zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Ce l e transmi te I PPF copi i l or ş i ti neri l or? Î n acest

sens, un exempl u pe pagina I PPF pentru adol escenţ i :
M i turi ş i fapte despre sex: Punctul unu: sexul oral este
sex? M i tul spune c ă numai sexul vaginal ar fi sex. Cert
este că nu exist ă o defini ţie pentru a face sex. Pentru uni i
oameni peni sul -în-vagi n este raport sexual. Pentru al ţ i i ,
penisul-în-anus. Iarăşi pentru al ţ i i sexul înseamnă raport
sexual cu o jucărie. Pentru uni i , sex este frecarea f ără
raport sexual . Pentru al ţ i i , sexul înseamnă contact oral]
geni tal . Pentru al ţ i i înseamnă ş i masturbare. Pentru cei
mai mul ţ i experţi (ca noi ) sunt val abi l e toate cel e numi te
mai sus. Ori ce ori entare sexual ă , fie ea l esbi ană , homose-
xual ă , bi sexual ă , queer sau strai ght, este pe depl i n nor-
mal ă. Când devii gravidă, ai trei opţ i uni — avortul provo-
cat, adopţia sau parenting-ul” . Avortul provocat este legal
ş i sigur. Probl eme serioase ş i de durat ă sunt rare. Cele
mai mul te femei se si mt u ş urate... M ul ţ i adol escenţ i ar
vrea să vorbească despre avortul provocat cu pă ri nţ i i lor.
Dar nu în toate statel e este necesar a se spune ceva pă ri n-
ţilor. Aici te po ţ i informa despre legi [link]29.
I nstrumental i zarea puteri i pol i ti ce

pri n mi nori t ăţ i radicale
Toate organi zaţ i i l e numi te aici se bucur ă de promo-
varea de că tre stat. La ni vel federal, provi nci al , ci tadi n
şi comunal există referate de specialitate pentru „ moduri
homosexualede viaţă” , care sunt active mai ales în dome-
niul educaţiei. Guvernele di n Renania de Nord-West-
falia ş i Baden-Wîirttemberg au el aborat i medi at după
” Procesul de promovare ş i susţ i nere a dezvol t ă ri i fizice, emo-

ţ i onal e, sociale ş i i ntel ectual e & copi l ul ui di n copi l ă ri e până l a ma-
turi tate (lb. eng.) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
29 http://www.pl annedparenthood.org/i nf o-f or-teens.
începerea guvernării l or un Pl an Naţional de Ac ţ i une

împotri va Homofobiei, în care lucrul cu ti neretul ocupă

un l oc central .
I n i uni e 2011, oraşul GieBen a demarat în colaborare
cu pro familia „ un proiect uni c pentru autodeterminare
sexual ă ş i împotri va homof obi ei ” : DRAGOSTE CUM
VREI! a fost mesajul pe afi şele, f l uturaş i i ş i „ i nstrucţ i -
unile” că tre toate asociaţiile de ti neret. Pe ele se văd
perechi homosexuale să rutându-se pe gură, o pereche
homosexual ă ş i l esbi ană în pri m-pl an, un grup agil de
patru persoane al ă turi , o pereche heterosexual ă pal i d
în fundal. Textul e ş i în l i mbi l e rusă ş i turcă .
Faptul că o ş coal ă întreagă va & îndatorat ă acestei
SFC
agende, precum Şcoala i mpotri va homofobiei în Rena-

ni a de N ord-Westfalia30, este mai mul t o excepţ i e, dar
nu este o excepţ i e faptul că programele şcolare sunt
îndreptate tot mai mul t în această direcţie, de a modi-
fica ati tudi ni l e morale ale copi i l or ş i ti neri l or, de a-i
destabi l i za în i denti tatea l or de gen, de a mijloci întrea-
ga „ di versi tate” a ori ent ă ri l or sexual e ca egale, de a-i
spri j i ni în „ comi ng out” l a ori ce vârst ă ş i de a-i cupl a
cu scena homosexual ă ş i l esbi ană . „ Pedagogia queer”
trebui e să dep ăş easc ă „ soci al i zarea heteronormati v ă ”
a copi i l or ş i ti neri l or.
La Berlin, Camera Deputaţ ilor a ratificat în 2009
„ pachetul de m ă suri pentru i ni ţ i ati va <<A utodetermi -
nare ş i acceptare a di versi t ăţ i i sexual e ş i de gen»” ş i l -a
finanţat cu 2,1 milioane euro. Suma impunătoare se uti-
lizează pentru reducerea discriminării ş i pentru promo-
varea acceptării „ di versi t ăţ i i sexuale ş i de gen” , în spe-
cial prin perfecţionarea directorilor de şcoli şi înv ăţă tori -
l or ş i pentru verificarea conţ i nuturi l or de înv ăţă mânt,
30 www.schlau-nrw.de; http://www.di versi ty-i n-europe.org/al t/

html /i ndex_eng.html .
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA XUSLECA
dacă într-adevăr subiectele LSBTI sunt transmi se în

învăţământ. I n această pri vi nţă Administraţia Sena-
tul ui pentru educaţ i e ş i şcoli di n Berl i n a pus l a di spo-
zi ţ i a tuturor ş col i l or ş i profesorilor un ghi d care oferă
o perspectivă în „ pedagogia queer” 31 (cf. p. 362).
Toate acestea sunt posibile pentru că acti vi ş ti i pot
conta pe ajutorul mass-media mai nstream-ul ui ; mai
mul t decât atât, el e însel e promoveaz ă acti v hiperse-
xualizarea şi perforează o frontieră după cealaltă. Cine
susţine că am ajuns l a finele acestei dezvoltări se înşal ă.
Ceea ce i eri era cri mi nal , ast ă zi este permi s; ş i ceea ce
ast ă zi este cri mi nal , se va regăsi mâine în cadrul legal.
Sexul ş i medi i l e ar fi o carte proprie. Aici, numai un
exemplu:
La 21 i uni e 2012, Stern32 l -a prezentat pe pri ma
pagină pe „ sexol ogul ” hamburghez Ann-Marlene Hen-
ni ng cu ti tl ul : „ M ake love” 33. Această femeie a scri s o
carte de ini ţiere avizată pentru tineri, din care şi adul ţii
pot înv ăţa ceva. Începând de acum, ca seria] 1n Stern.
Redactorul - ş ef Thomas Osterkorn face în edi tori al
trimiterea foarte adecvată la cartea Sexfront de Gun-
ter A mendt, care a apărut în 1970 ş i a f ăcut ordi ne în
cuvânt ş i imagine cu reprezent ă ri de moral ă „ detal i ate
şi necenzurate” : sex fiecare cu fiecare, i ndi f erent de
vârstă ş i gen. Deosebirea este numai aceea că ast ă zi
fotografiile sunt mai frumoase ş i color ş i „ arat ă i nti mi -
tate real ă, nu scene de sex artificiale” . Fotografa „ cărţii
de i ni ţ i ere” a interpelat perechi ti nere pe stradă, dacă
31 Cf. arti col ul foarte bi ne documentat al l ui Marion GEBERT,

„ Sexuel l e Vielfalt? Ei nbl i ck i n neue Schul ri chtl i ni en” , în Bul l eti n
des DIJG, toamna 2011, nr. 20, http://www.dijg.de/sexualitaet/se-
xuelle-viel falt-neue-richtlinien.
” Săptămânal de actualităţi di stri bui t mai ales în Germani a,
fondat l a Hanovra în 1948 (Wikipedia) (n. trad.).
33 Fă dragoste (l b.eng.) (n. trad.).
ar fi di spuse să se lase fotografiate în ti mpul actul ui

sexual. M ul ţ i „ au consi derat proi ectul grozav” . Pe cât
de real i ste pozel e în Stern, pe atât de practi ce sf aturi l e
sexologului pentru drumul cel mai savuros l a orgasm
ş i învingerea dureri i de i ni m ă pri n schi mbarea parte-
nerul ui , pentru că aceasta „ este prev ă zut ă de natur ă ,
pentru ca patri moni ul ereditar să fie adus frumos între
oameni ” “ .
4. Câţ i va protagoni şti ai pedagogiei sexuale

H el mut K entl er
Homosexual ul declarat Hel mut Kentler, di n 1976

până l a pensionarea l ui în 1996 profesor l a Uni versi ta-
tea Hanovra, a fost unul di ntre cei mai influenţi revo-
luţ ionari sexuali35. A fost ani îndelungaţi membru al
Consiliului de admi ni straţ i e al Comunit ăţii de L ucru

pentru Sexual i tate Umană ş i până l a moartea sa ( 2008) usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
consi l i er al U ni uni i Umani ste (HU). Profesorul a fost

un expert căutat ca atare în procese judiciare. Î mpreună
cu Verzii ş i Uni unea Umani st ă a mi l i tat pentru sex
între adul ţ i ş i copi i (pedosex)36, pentru că era de părere
că „ raporturi l e pederaste se pot manifesta foarte pozi-
ti v asupra dezvol t ă ri i personal i t ăţ i i unui băiat, mai
ales dacă pederastul este un mentor adevărat al băia-
tul ui ” 37. A şa a fost, de exempl u, Gerol d Becker, între
34 Der Stern, 26 ( 21.06.2012) .
35 I nf l uenţ a ampl ă & l ui Hel mut K entl er este redat ă în Di e
mi ssbrauchte Republ i k, 137.
36 Consi l i ul ui U ni uni i Umani ste îi apar ţ i n prof. Hartmut von
Henti g, partener de vi aţă al conducă torul ui pedocri mi nal al şcolii
internat Odenwal d, Renate Kunast, prof. Rudiger L autmann, mi ni s-
trul de Justi ţ i e L eutheusser-Schnarrenberger ş i mul te alte nume
i l ustre ale clasei pol i ti ce germane. http://www.humani sti scheuni -
on.de/wi r_ueber_uns-verei n/bei rat.
37 L orenz JAGER, „ U nter H umani sten” , FAZ.NET 20. 03. 2010. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1972 ş i 1985 di rector al i nternatul ui de el i t ă al ş colii

Odenwal d, dar ş i numero ş i di ntre colegii săi. A buzul

sexual al el evi l or ţ i nea de coti di anul i nternatul ui . Par-
tenerul de viaţă al l ui Gerold Becker era pedagogul dă t ă -
tor de ton peste deceni i Hartmut von Hentig” .
Scopurile pedagogiei sexuale au fost f ormul ate de
că tre Hel mut K entl er deja în 1970 în cartea sa Educa-
ţ i a sexual ă ” :
1. Practicarea onani ei di n fragedă copi l ă ri e, pentru că

„ un prunc să n ă tos” necesi t ă onani a;
2. El i mi narea tabuul ui de i ncest între pă ri nţ i ş i copi i ;
3. Susţ i nerea jocurilor sexuale în grădini ţă şi l a vârsta
şcolară, pentru a facilita experi enţ a actul ui sexual;
4. Raportul sexual de l a vârsta maturi t ăţ i i sexuale;
5. Transmiterea de către şcoal ă a metodelor de prevenire.
Ru'diger L autmann
Consi l i er al H U a fost ş i prof. Rudi ger L autmann,
sociolog judiciar ş i cri mi nal i st pensi onat al Uni versi t ă -
ţ i i Brema. El a publ i cat în 1994 cartea Pl ăcerea pentru
copil. Portretul pedoâl ul ui , o l ucrare-chei e a mi ş că ri i
pedofile germane. A fost consi l i er al Guvernul ui Fede-
ral pentru Studi ul Bamberg, care trebui a să împr ăş ti e
ezitările asupra dreptul ui de adopţie al perechilor homo-
sexuale (cf. cap. X , p. 280). Antje Schmel cher a scri s
despre aceasta în FAZ40 l a 20.03.2010:
38 Cf. f i l mul documentar al l ui Chri stoph ROHL, Und w i r si nd

ni cht di e Ei nzi gen.
39 Hel mut KENTLER, Sexual erzi ehung, Rowohl t-Taschenbuch
1970.
40 Frankfurter A l l gemei ne Zei tung, coti di an naţ i onal german de
centru-dreapta, cu sedi ul l a Frankfurt pe M ai n, f ondat î n 1949
Lautmann încearcă să înf ăţi şeze pedofilia ca formă accep-

tabi l ă social a sexual i t ăţ i i . Astfel, în carte se descrie „ sti -
mul area” unei feti ţe de trei ani şi j umă tate — ca docu- OJ
mentare ştiinţifică — pentru a el uci da „ zonel e obscure” zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
ale soci et ăţ i i noastre. Aceasta se cheamă cercetarea pre-

venţiei. Pentru cercetările sale L autmann a obţ i nut spri-
j i n di n partea Comuni t ăţ i i de Cercetare Germane (DFG).
Strigătul pentru decriminalizare s-a scufundat numai
puţ i n, dar nu a amuţ i t în ni ci un caz.
Acolo unde pedosexuali preti ns neagresivi se asociază în
grupuri de autoajutorare precum Pădo-Portal, Forumul
de Tineret pentru I ubi tori de Băieţi, Strâmbi i 13 ş i Comu- I
ni tatea de L ucru Pedolîlie Dusseldorf (A GPD), un vl ă star

regional al Comuni t ăţ i i de L ucru pentru Sexualitate
Uman ă (AHS) sol i ci t ă dreptul de a- ş i trăi sexualitatea“ .
Uwe Sielert
Prof. Uwe Sielert este consilier ştiinţific al I nsti tu-
tul ui de Pedagogie Sexual ă ş i membru al prezi di ul ui
Societăţii de Pedagogie Sexual ă. Este colaborator al
BZgA ş i , începând di n 1992, profesor de pedagogie sexu-
al ă l a Uni versi tatea Chri sti an Albert di n Kiel. Publ i ca-
ţiile apar în edi turi de renume. Este consilier al insti-
tuţ i i l or de stat şi bisericeşti“ .
Cu douăzeci de ani în urmă i -a apărut cartea Lisa ş i
Jan. 0 carte de i ni ţ i ere pentru copii ş i pă ri nţ i i l or, cu
i l ustraţ i i de Frank Rupert, l a Edi tura Beltz, şi ast ă zi

încă pe piaţă” . Î n ea se v ă d i n desene naturaliste, mari,
colorate: doi copii jucând Omul e-n—u-te-supăra, de la
brâu în jos dezbrăcaţi, feti ţa desface picioarele şi cu
'“ Antje SCHMELCHER, „ I stj ede Liebe L iebe?” , FAZ.NET 20.03.2010.

'” http://www.Si el ert.uni -ki el .de/abtei l ung.htm.
43 Frank HERRATH — Uwe SIELERT, Lisa und Jan. Ei n A uf kl ă run-
gsbuch fur Kinder und Ihre Eltern. Ca suport Elterninformation,
Bel tz Verlag 1991.
mâinile l abi i l e, bă i atul se masturbează ; mama îl pri -

veşte pe fiu masturbându-se; un băiat se masturbează
lângă al t bă i at; o pereche adul t ă , nud ă , strâns îmbr ăţ i -
şată în pat, cu i ntromi si unea peni sul ui în vagin.
Î n caietul însoţ i tor pentru informarea pă ri nţ i l or,
acestora li se dau sub egida autorităţii educaţionale
ştiinţifice următoarele sfaturi: copiii trebuie însoţi ţi
de l a început „ în mod prietenesc sexual” . De l a doi
până l a trei ani se ajunge în cursul „ dezvoltării gene-
rale neperturbate l a forme concentrate de masturbare,
care pot ajunge până la orgasm” . „ Onani a frecventă tre-
bui e promovată, r ă ni l e trebuie tratate cu alifie” . Copiii
pot participa la raportul sexual al părinţilor. „ Familia
normal ă” nu este normal ă, ci o „ comunitate de interpre-
tare” . Rol uri l e sexuale de băiat ş i fată trebui e el i mi na-
te. Copiii ar fi „ cercetători sexual i ” . Copiii trebui e în-
drumaţ i de către adul ţ i , pentru a-şi provoca singuri
sau împreună cu al ţii pl ăcere.
Copiii descoperă această pl ăcere, bi neînţ el es, l a ei înş i ş i
ş i când au fost mângâiaţi vol uptos înainte [!] de către
pă ri nţ i [!]; când nu ş ti u deloc ce înseamnă pl ăcerea, vor
l i psi ş i jocurile sexuale“ .
Î n clar: i mpi et ăţ i pedofile ale părinţilor sunt premisa
i nteresul ui sexual al copiilor.
I na-Maria Phillips
Ina-Maria Phi l i pps este consi l i er ştiinţific al Insti—
tutul ui de Pedagogie Sexual ă ş i autoare a celor două
„ îndrumare pentru pă ri nţ i pentru dezvol tarea sexual ă
i nf anti l ă ” pentru 0-3 ani ş i 4-6 ani , edi tat ă de că tre
BZgA. Şi în aceste îndrumare pă ri nţ i i sunt sol i ci taţ i
pentru sti mul area sexual ă a copiilor lor“ . Broş uri l e l e
“ Elterninformation, 21.
45 Ina-Maria PHILIPPS, K ărper, Liebe, Doktorspiele. Ei n Ratgeber
recomandă pă ri nţ i l or „ să îmbi ne necesarul cu pl ăcu-

tul ” , pri n „ gâdi l area, mângâierea, alintarea, sărutarea
în cele mai diferite locuri a copilului l a spălare” (p. 16). zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Vaginul ş i mai ales cl i tori sul nu se bucură aproape deloc

de numi re ş i atingere delicată (ni ci di n partea tatălui,
nici a mamei) ş i îngreunează astfel dezvoltarea de către
feti ţă a mândriei faţă de sexualitatea ei (p. 27). Este un
semn al dezvol t ă ri i sănătoase a copi l ul ui dumneavoastr ă
dacă uti l i zează copios posi bi l i tatea de a- ş i provoca si ngur
pl ă cere ş i satisfacţie (p. 25).
Dacă feti ţele [1-3 ani ] se ajută în acest scop cu obiec-
te, aceasta nu trebui e folosit ca pretext pentru a împi e-
dicla masturbarea” (p. 25). Î n „ Indrumarul pentru 4-6
, ă r i nţ i i
”p sunt i ni ţ i aţ i asupra faptului că „ jocurile
genitale la această vârstă sunt semne ale unei dezvol-
t ă ri psiho-sexuale care decurge bi ne” , că masturbarea
trebuie sprijinită (p. 21), precum ş i toate celelalte forme
de jocuri sexuale, ca „ imitarea actului sexual” şi „ dorinţa
retragerii în secret” .
In 2007 publicaţiile autoarei46 au produs o rezonanţă
medi ati că , cu rezul tatul că mi ni strul familiei Ursula
von der Leyen s-a v ă zut obligat să retragă broşura
„ pentru prelucrare” 47. Ina-Maria Phi l i pps ş i colegele ei
de la Institutul de Pedagogie Sexual ă s-au apărat vehe-
fzir Eltern zur ki ndl i chen Sexual entwi ckl ung vom 1. bi s zum 3. Le-
bensjahr und von 4. bi s zum 6. Lebensjahr, ed. BZgA.
“ * Gabriele KUBY, A usbruch zur Liebe — Fur junge Leute, di e
Zukunft wol l en, Kisslegg 2003; Verstaatlichung der Erziehung.
A uf dem Weg zum neuen Gender-Menschen, Kisslegg 2007.
47 O cri ti că aspră pri vi nd contactele sexuale incestuoase între
OJ
pă ri nţ i ş i copii, cum sunt recomandate în broş uri , a întrepri ns

prof. Gerhardt Amendt, care, spre deosebire de fratele său — Gun-
ter A mendt, Sex Front — s-a di stanţ at de scopuri l e revol uţ i onar
I
sexuale. Gerhard AMENDT, „ K i nderl i ebe, El ternl i ebe” , D i e Welt,

26.10.2007.
XUSLECA
ment, cu spri j i nul medi ati c al publ i caţ i ei Spiegel, afir-

mând că aici ar fi ceva de obiectat“ . Ci ne consideră că în
aceste broş uri este vorba despre „ derapanţ i ” se înş al ă .
Sexualizarea începând de l a vârsta de bebel uş este
strategia tranzi tori e a pedagogiei sexuale ş i a „ stan-
dardului educaţiei sexuale” a OMS ş i BZgA (cf. p. 373). zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Karlheinz Valtl
Dr. Karlheinz Valtl este, ca şi Sielert şi Phillips, docent
ş i consi l i er ş ti i nţ i f i c al I SP; în afarăzyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA de aceasta, docent
universitar la Universitatea Viena. Este referent şi con-
ducător al cursului de perfecţionare l aServiciul Social
al Femeilor catolice. Din numeroasele sale publicaţii,
aici va fi considerat mai îndeaproape numai un ci tat ca
exemplu pentru l i mbaj ul mani pul ati v al înv ă l ui ri i . Î n
cartea Pedagogia sexual ă în şcoal ă“ , Karlheinz Valtl
î ş i argumentează lucrarea deconstructi v ă astfel:
Pedagogia sexual ă nu poate fi — ca orice formă a educaţ i ei
— l i psi t ă de valoare... U n asemenea f undament val ori c nu
este dat într-o soci etate pl ural i st ă mai mul t decât ca tra-
di ţ i e subînţeleasă ş i ea nu poate fi câş ti gat ă ni ci di n con-
vingerile morale ale grupurilor i ndi vi dual e cu vi zi une
asupra l umi i . Incercările ocazionale ale Bi seri ci l or ş i ale
al tor grupări religioase ş i sociale de a răspândi convinge-
rile morale sexuale ş i standardele de comportament sexual
propri i , de a l i mi ta di versi tatea posi bi l i t ăţ i l or de vi aţă ş i
de a stabili o monocultură sexual ă nu reprezint ă o soluţie.
Pl ural i smul în domeni ul sexualului nu înseamnă pentru
societate o circumstanţă regretabil ă, ci constituie chiar
baza desf ăşurării modalităţilor noastre de vi aţă umane.
Pedagogia sexual ă nu trebuie să permită a fi f ăcută în
“ http://www.i sp-dortmund.de/downl oad/archi v.html .

49 Karlheinz VALTL, Di dakti sche Analysen und M ateri al i en fiir
di e Praxis. Primar— und Sekundarstufe, pro familia, Wei nhei m,
Basel 1998.
această si tuaţ i e ajutorul de îndeplinire a controlului so-

ci al ş i a norm ă ri i . Aceasta este val abi l îndeosebi pentru
pedagogia sexual ă în ş col i , pentru care pri n legile de edu-
caţ i e al e provi nci i l or federale i ndi vi dual e ş i pri n senti nţ a
Curţii Constituţionale Federale din 1977 a fost exprimat
ordinul unui tratament pluralist al sexualităţii, respectiv
interdicţ ia îndoctrinării.
Acest text se ci teş te bi ne: f undament valoric, ni ci o
monocultură, desf ăşurarea posibilităţilor de vi aţă umane,
ni ci un ajutor al i ndepl i ni ri i control ul ui soci al , i nter-
di cţ i a îndoctri nă ri i . Să pri vi m mai atent: nu se spune
care sunt scopurile „ educaţiei sexual e” , ş i anume sti -
mularea pl ăcerii la copil, îndrumarea către masturbare,
educaţ i a pentru acceptarea oricărei ori ent ă ri sexuale,
raportul sexual cât mai curând posi bi l , i ni ţ i erea în sex
oral ş i anal în cuvânt ş i imagine.
M aj ori tatea popul aţ i ei , fie ei creş ti ni , musul mani
sau pă ri nţ i , care vor să - ş i educe c0piii în sensul capaci-
t ăţ i i pentru căsătorie şi familie, s-ar putea să nu împă r-
tăşească aceste rânduri . Această majoritate este pre-
zentat ă ca mi nori tate (grupuri i ndi vi dual e cu vi zi uni
asupra l umi i ) ş i suspectată de tendi nţ e totalitare (limi—
tarea di versi t ăţ i i , monocul tur ă sexual ă , ajutor de înde-
pl i ni re a control ul ui soci al ş i normare), pe când dizol-
varea tuturor di recti vel or morale se oferă ca bază a
modal i t ăţ i i desf ăşurării posi bi l i t ăţ i l or vi eţ i i noastre
umane. Senti nţ a Cur ţ i i Constituţionale Federale di n
1977, care se pronunţă contra îndoctri nă ri i , se i nter-
pretează abuzi v (cf. p. 332). Mi şcarea de ş ah mani pu-
l ati v ă deci si v ă este aceasta: normarea moral ă a sexua-

l i t ăţ i i , pe care se bazeaz ă f ami l i a, cul tura europeană şi
oricare cul tur ă , se prezi nt ă ca pri vare de libertatea
total i tar ă a omul ui , dereglarea sexual i t ăţ i i însă , ca
pluralism şi înmul ţ i rea l i bert ăţ i i individului.
5. Conţinuturi şi metode usponmiaVUTSPONLIHGFEDB _

ale pedagogiei
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA sexuale
Să exami nă m conţ i nuturi l e pedagogiei sexuale mai
îndeaproape. Di n puhoi ul l i teraturi i sexual-pedagogice
pot fi extrase cu ti tl u de exemplu doar autori ş i ti tl uri
i ndi vi dual e. Scopurile ş i conţ i nuturi l e sunt pretuti n-
deni aceleaşi: sexualizarea copi i l or de l a naştere.
M i cul ABC al corpul ui — un lexicon OJ A

pentru fete (şi băieţi) (BZgA)
Că rti ci ca i l ustrat ă ( 7,5 x 7, 5 cm) încape în ori ce
mână de copil ş i se deschide amuzant. Se prezi nt ă ca
lexicon de l a A l a Z pentru termeni i respectivi (textul
cupri nde noţ i uni enumerate succesiv, cursi v). Demo-
ralizarea concentrată a copi i l or ş i ti neri l or este pre-
zentat ă ca informaţie obi ecti v ă aparent ă într-un „ l exi -
con” , astfel încât deciziile morale, care se afl ă în spatele
acestor defini ţii, devi n i nvi zi bi l e.
Pri mul contact sexual nu trebui e ni ci să doar ă , ni ci să
sângereze. Unel e pri me dăţ i sunt super, pe al tel e mai
bi ne l e ui ţ i repede. A ti ngeri al e gl andul ui pot fi pl ă cute
şi frumoase. Sărutul pe gât… pe interiorul coapsei. Zonele
erogenesunt la toţi oamenii diferite şi tu le poţi descoperi şi
cerceta. Cl i tori sul se afl ă înai nte între l abi i l e mi ci . Atinge-
rea clitorisului poate provoca multă pl ăcere. Prezervativele...
pot fi cumpărate... în diferite cul ori , di mensi uni ş i gus-
turi . Cu ajutorul l or se previ n atât o sarcină, cât ş i infec-
tarea cu SIDA sau al te bol i venerice. (Foto: peni s erect cu
păr pubi an, testi cul e ş i prezervativ.) A fi l esbi ană este zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
pentru uni i oameni neobi ş nui t, dar este foarte normal

(i dem a fi homosexual ). A şa cum î ţ i place ciocolata, feme-
i l or ş i bă rbaţ i l or l e poate pl ăcea sexul . Orgasmul poate fi
si mţ i t în corp ca o expl ozi e. Aceste emoţ i i frumoase pot fl
obţ i nute ş i când te mângâi singură l a cl i tori s, sâni , sau
singur l a penis sau testicule. Se poate ajunge ş i reciproc

l a orgasm pri n petting, f ără a întreţ i ne raport sexual ş i
fiind di stracti v. Ru ş i ne se numeş te zona di n jurul i ntr ă ri i
în vagin. Dar numel e ruş i ne este o prostie, pentru că fe-
tel e ş i femeile nu trebui e să se ruş i neze de această parte
a corpului. Masturbarea... înseamnă explorarea corpului
propri u, a- ş i mângâia singur/ă sâni i , cl i tori sul , penisul,
l abi i l e mari ş i mi ci sau alte l ocuri . Şi nu este ni ci nesănă-
tos, ni ci dăunător, ci foarte o.k .
Sex, w e can ?!
I nsti tutul de pedagogie sexual ă austriac a realizat
l a cererea M i ni sterul ui Federal pentru Î nv ăţă mânt ş i
A rt ă f i l mul Sex, we can ?! ş i , în pl us, un Manual pentru
profesor ş i educator—"°. Materialul didactic trebui e să
ofere „ tuturor cel or care l ucrează cu ti neri l a această
tem ă sprijin practic pentru aplicare” .
Ca scenariu pentru „ educaţia sexual ă emoţional ă
se uti l i zează un „ fake-doku-soap” 51, în care ti neri i cu
„ experi enţ e” apar ca „ sf ătuitori” ai altor ti neri (peer
education)52. El ena 0 forţează pe Sophie să-l agaţe pe
Davi d spunându-i ce face, pentru a urca apoi cu el l a
parcul de atracţii într-o montagne russe cu numele
„ sexshot” . Doi băieţi vizionează un film despre sex ş i
di scut ă despre prezervative. Unul di ntre băieţi merge
l a toaletă. Stă în faţa a trei uş i cu inscripţiile: hetero-
sexual, homosexual , metrosexual53 ş i se bucur ă că ş i -a
50 Ambele pot fi v ă zute aici: http://www.sexualpaedagogik.at/
sex-we-canJ. A utori i : Andrea HAMMER, Mg. Wolfgang KOSTENWEIN,
„ ao. Univ. Profm Drin Beate Wi mmer—Puchi nger” , Frauenge-
sundheitsbeauftragte der Stadt Wi en.
51 Formă a Reality TV în care persoanele sunt reprezentate în-
tr-o manieră de di verti sment, înscenat ă în mod dramati c (l b. eng.)
(Wikipedia) (n. trad.).
52 Educaţ i e de l a egal l a egal (l b.eng.) (n. trad.).
53 Sti l de viaţă extravagant al bărbaţilor heterosexuali, care nu
X I I . EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA
găsit prezervati vul opti m numi t „ super man” . El ena o

ajută pe Sophie l a alegerea anti concepţ i onal ul ui potri -
vi t, inclusiv „ pi l ul a de după ” , ş i o l ămureşte că „ aceasta
nu îi pri veş te pe pă ri nţ i ş i c ă se poate cul ca cu ci ne
vrea” . „ Responsabilitatea vieţii sexuale îţi revine ţ i e
după cea de a 14-a zi de l a naş tere. A tunci devi i majoră
sexual” . Pelicula informează despre faptul c ă 95% di n
cei sub 16 ani afirmă c ă ar fi f ăcut sex, dar în real i tate
ar fi numai 50% . Se v ă d Sophie ş i Davi d „ pentru pri ma
dat ă ” . Davi d î şi pune un prezervativ, dar cei doi au
probleme. David: „ Nu pătrund!” Sophie îi spune El enei :
„ N u sunt pregătită încă . M âi ne, poate, sau poi mâi ne” .
Elena: „ Î l laşi înă untru i medi at! ” Î ntr-o a doua pel i cul ă
băieţii î ş i compară l ungi mea penisurilor. Unul îl aver-
ti zeaz ă pe cel ălalt în faţa I nternetul ui : „ A i ci este evi -
denţ i at ă st ă pâni rea de si ne ş i se averti zează asupra
consecinţelor rele ale desfrâului” . Cu tinerii în imagine
spectatorul vede un cl i p porno cu pă puş i di n materi al
pl asti c, i ncl usi v sex oral ş i anal . A ceasta serveş te
transmi teri i „ competen ţ ei por no” .
M anual ul care se decl ar ă ş ti i nţ i f i c/prof esi oni st54
expl i că educaţ i a sexual ă a copi i l or de l a 0 ani până l a
majorat. Deja bebel uş i i trebui e aj utaţ i în acest scop în
mod direcţionat, pentru a produce senzaţii de pl ăcere.
De l a grădini ţă acti vi tatea sexual ă a copi i l or trebui e
promovat ă f ără ni ci un gen de „ handi capuri moral e” .
N u ar exi sta o „ peri oad ă de l aten ţă ” sexual ă . D e l a 12
ani începe pregătirea pentru „ pri ma dat ă ” ş i i ni ţ i erea
în practicile sexual e de ori ce fel. Copi i i handi capaţ i
mi ntal ş i fizic trebui e i ncl uş i .
pun preţ pe categorisirea într-un rol masculin (Wikipedia) (n. trad.).

54 http://www.sexualpaedagogik.at/uploads/media/Manual_v091011.
pdf.
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Educa ţ i a pentr u di ver si tate sau:

„ U nde al tundeva s—ar mai putea afl a penisul ?”
Soci etatea de Pedagogie Sexual ă (gsp) acor dă sigi-
liul de calitate „ Q” ca r ecunoa ş ter e eur opean ă a denu-
mirii profesionale „ pedagog sexual (gsp)” . Cartea Peda-
gogia sexual ă a di ver si t ăţi i 55 ( Edi tur a Juventa 2008) usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
i nfor mează despr e ce „ calitate” sunt i nter esa ţ i peda-

gogii. Patru autori apar ţ i n prezidiului gsp, unul pr ezi -
diului i sp, unul în pl us or gani za ţ i ei Global Alliance for
LGBTI —Educati on.
Coper ta c ă r ţ i i decor ează o per soan ă de un gen îndo-
i el ni c, pr ev ă zut ă cu cor set , penaj şi piercing'56 lângă un
spate bărbătesc gol tatuat. Textul este ilustrat cu desene
alb-negru par ţial obscene. Este vorba despr e un manual
pentru pr ofesor i , educator i şi conduc ă tor i ai ti ner etu-
lui, pentr u a fi uti l i zat în învăţământul şcolar şi lucrul
cu ti ner etul . D eter mi nar ea locului de amplasare meto-
di că este „ pedagogia deconstructivă” şi „ pedagogia
neo- emanci pati v ă sexual ă ” , car e „ de l a stabilirea ei de
c ă tr e H el mut K entl er în 1970 vi zează o eliberare soci-
al ă cr i ti că a omului di n star ea lui de infatigabilitate
sexual ă” .
Dacă înainte a fost „ obiceiul” „ de a numi şi aşa-zisele
laturi negative sau păr ţi întunecate ale sexualităţii” , aici
este vorba despr e diversitate pozitivă, despr e dizolvarea
polarizării de „ normă/anormal, de pozitiv/negativ” şi de-
păşirea unei gândiri „ strict polare şi ierarhice” (p. 16) .
55 Petr a BRUNS-BACHMANN — Mario MULLER — Car ol a KOPPERMANN I
— Stefan TIMMERMANNS — El i sabeth TUIDER, Sexualpa'dagogik der

Vielfalt. Pr axi smethoden zu Identita'ten, Bezi ehungen, K ărper und
Pr ă venti on fur Schul e und J ugendar bei t, J uventa-Verlag, Weinhe-
i m—M i i nchen 2008.

56 Body pi er ci ng, o for mă a modi fi că r i i cor pul ui , per for ar ea sau
t ă i er ea unei p ă r ţ i a cor pul ui uman, cr eând o deschi der e î n car e să
poat ă fi pur tat ă o bi j uter i e (l b. eng.) (Wi ki pedi a) (n. tr ad.).
X I I . EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADI NI TA 359
COpiii ş i ti neri i trebui e educaţ i în „ l i bertatea alege-

ri i sau a opţ i onal i t ăţ i i mul ti pl e, în care di scri mi nă ri l e
ş i dezavantaj ă ri l e se di zol v ă ” , care i nduc întrucâtva
„ di hotomi zarea ş i i erarhi zarea” pri n pol i i „ femeie” ş i
„ b ă rbat” . Trebui e practi cate o gândi re ş i o denumi re
pentru ei înş i ş i a posi bi l i t ăţ i l or mul ti pl e de preferinţe
sexuale (hetero-, homo-, bi -, poli- ş i pansexual ), pre-
cum şi de moduri de viaţă diferite (pereche, singur, fami-
lie, familie l a alegere, parteneriat de locuinţă) (p. 19) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Î ntrucât sexologia „ trebui e predat ă în Germani a

transdi sci pl i nar” , ş i profesorii unor di sci pl i ne aparent
„ asexual e” , ca matemati ca, chi mi a, fizica sau informa-
tica, sunt chemaţi să acţioneze sexual-pedagogic” (p. 32).
Acolo unde aceasta nu este suficient trebuie implicaţi
experte ş i exper ţ i , de ex ., „ col aboratori ai f aci l i t ăţ i l or
de consiliere ca ajutoarele SIDA, pro f ami l i a, Caritas,
proi ectel e de i nf ormare l esbi an-homosexual e etc.”
„ Pedagogia di versi t ăţ i i ” numeşte ca metode proprii:
> Sensi bi l i zarea;
» Empowerment-ul (împuterni ci rea dezavantaj aţ i l or);
> A mbi gui zarea;
> Confuzia;
» Reevaluarea unei pozi ţ i i atri bui te dezavantajos.
Sub ti tl ul „ C ă deri ş i tul bur ă ri ” (p. 32 ş .u.) se dau
sfaturi „ pentru depăşirea st ă ri i de blocadă” a unui
grup. „ Pretenţ i i l e ş i reprezentările morale trebui e res-
pi nse” , pentru că „ pă reri l e, ati tudi ni l e ş i deci zi i l e în
domeni ul sexual ul ui sunt i ndi vi dual e ş i trebui e res-
pectate ca atare” .
L i mi tel e tol eranţ ei se afl ă ş i pri vi tor l a l i bertatea de Opi-
ni e acolo unde necesi t ăţ i l e pri nci pi al e al e unei al te per-
soane ş i astfel demni tatea ei ş i drepturi l e omul ui sunt
l ezate. Astfel vrem să emi tem un refuz ori că rei dezbateri
colorate ideologic ş i să pledăm pentru o tratare resemnată
a oricărui gen de fundamentalism di n partea tinerilor,

părinţilor, a cel or acti vi profesional, precum ş i a respon-
sabi l i l or pol i ti ci (p. 33).
Şi în cazul unui ti mp l i mi tat trebuie evitată presupu-
nerea de „ nor me” , când, „ de ex ., l a tema practici sexu-
ale aspectul diversit ăţii se conştientizează cel puţ i n de
l a abordare” (p. 39), cum ar fi pri n întrebarea: „ Unde
al tundeva s-ar mai putea afla peni sul ?”
După această determi nare a l ocul ui de amplasare
urmează i nstrucţ i uni practice pentru implementarea
pedagogică a „ educaţiei în spiritul diversit ăţii” în dis-
cuţ i i în grupuri , chesti onare, fi şe de l ucru, exerci ţ i i ş i
exerci ţii fizice. Spaţ i ul trebui e amenajat confortabil cu
stofe, l ă mpi , pl us ş i canapel e (p. 26). Grupa de vârstă
de l a 12 sau 14 ani . Două exempl e:
Exerci ţ i i pentru „ di versi tate/di f erenţ i ere”

de l a circa 14 ani (p. 52)
Trebui e percepute forme de viaţă diferite. .. Partici-
panţ i i trebui e să înveţ e să i nducă un consens: care
obi ecte aparţin căror echi pe într-o casă închi ri at ă .
Acolo locuiesc o mamă care î şi educă singură cei doi
copiii, o pereche heterosexual ă f ără copii, o pereche
homosexual ă, o pereche l esbi ană cu doi copii, o pere-
che de amanţi (el de 71 de ani, ea de 68 de ani), o comu-
ni tate de l ocui nţă supravegheată pentru persoane cu
dizabilit ăţi, o solicitantă de azil di n Ghana.
Materialul di dacti c trebui e prezentat ini ţial pe rând,
printre altele: suzet ă , baston, scutece, mâner de cadă,
bi l et de intrare l a grădina zoologică, dildo57, prezervative,
57 Jucă ri e sexual ă, de obi cei cu aspect falic expl i ci t, i ntenţ i onat

pentru penetrarea corpul ui în cursul masturbării sau a j ocuri l or
eroti ce cu partenerul (l b. eng.) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
X I I . EDUCATI A SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADINITA
afrodiziace, că tuş e, pi l ul ă anticoncepţional ă, carte cu

poveş ti eroti ce, lac/latex sau pi el e, pi erci ng, fotografii
nud, kama sutra58, bi l e vaginale.
Elevii de paisprezece ani îşi împart ş i licitează obiec-
tele corespunzător echipelor de chiriaşi predeterminate.
Jocuri cu rol „ l a pr i v eş te- i ! ” de l a 15 ani ( p. 73)
Una di ntre cele şase cărţi de joc pentru jocul cu roluri:

trei băieţi ti neri văd un bărbat mai în vârst ă şi unul
mai tână r în spatel e gă ri i . Ei spun: „ A tât de termi nat
trebuie să fii, pentru a accepta să - ţ i bage un bătrân mem-
brul în f und, beh! ” „ M da, cel mi c vrea ceva atât de
urgent, încât acceptă pe ori ci ne acum! ” (Desen: femeia
loveşte bărbatul, care se afl ă în patru labe, în fundul gol.)
Ni mi c nu este omi s: spectacol sado-masochist cu drag
queen59/king, cl ub swinger“ ), m ă nu ş i de l atex, vi brator,
tanga bă rbă tesc, B i bl i e, bi ci de pi el e, pă să ri că de buzu-
nar, gang-bang61 şi întrebări precum: „ De ce devin oame-
ni i heterosexual i ?” sau „ D e ce exi st ă în filmele porno
atât de mul t ă sperm ă ?”
Cartea ar trebui să poarte titlul: Metode practice pentru
ispitirea copi i l or ş i ti neri l or pentru toate genuri l e de
acti vi tate sexual ă perversă, patologică ş i distrugătoare
58 Text i ndi an vechi , consi derat ast ă zi a fi l ucrarea standard

despre dragoste (lb. sanscr.) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
59 Bărbat îmbr ă cat (conf orm verbul ui to drag, deci he drags) în
hai ne f emi ni ne, resp. uti l i zează machiaj specific pentru a i nterpreta
un rol f emi ni n în travesti într-un spectacol , eveni ment monden
sau ca gazdă a unei anumi te emi si uni (Wi ki pedi a) (n. trad.).
“ ' Cl ub în care se practi că deschi s contacte sexual e cu parteneri
di n afara cupl ul ui , în scop recreaţ i onal sau pentru i nteracti onare
social ă (lb. eng) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
* “ Si tuaţ i e în care o persoan ă este angajată în acti vi tate sexual ă
fizică cu mai mul ţ i indivizi secvential sau concomitent (lb. eng.)
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
a personalităţii
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA în şcoal ă ş i l ucrul cu ti neri . Sc0pul
const ă în i ntervenţ i a asupr a copi i l or făr ă ca pă ri nţ i i să
mai aibă un drept de vorbi re, control sau ref uz. A ceas-
ta are loc prin înv ăţă mântul transdisciplinar l a nivelul
tuturor ani l or ş i admi terea pedagogilor sexual i externi
în şcoal ă. Ş col i l e trebui e să se asigure di n partea pă -
ri nţ i l or pr i n semnarea în momentul apl i că ri i a „ i nter-
dicţiei de discriminare şi a modelului de diversitate
sexual ă ” . Este u ş or de i magi nat că textul este împodo-
bi t cu un vocabular agreabil ş i părinţii nu suspectează
că au consimţit l a ini ţierea în practici sexuale patologice.
A bi a când „ i denti tatea sexual ă ” va & ancorat ă în
legea fundamental ă, orice intervenţie juridică va deveni
i mposi bi l ă . Părinţii care se opun unei „ educaţ i i pentru
diversitate” pot fi daţ i în judecată cu urmarea că vor fi
condamnaţi l a amenzi şi sancţiuni, li se retrage dreptul
de custodi e ş i copi i i ajung în că mi n. A ceasta se întâm-
pl ă deja în conf ormi tate cu l egi sl aţ i a apl i cabi l ă , dacă
părinţii refuză participarea l a înv ăţă mântul sexologic
obl i gatori u (cf. p. 400) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Broş ur ă i nfor mati vă asupra modur i l or de vi a ţă les-

bi an şi homosexual pentru înv ăţă mântul de conectare şi
transdisciplinar in treapta secundar ă I ş i II a şcolilor I
berlineze pentru di sci pl i nel e biologie, germană , engle—

ză, eti că , i stori e / sociologie, l ati nă , psi hol ogi e62.
52 A utor: Martin FUGE, ed. , B erl i ner Senatsverwal tung fiir B i l -

dung und Forschung, Handreichung lesbische und schwul e Lebens-
weisen fur den f ăcherverbindenden und fachu'bergreifenden Unter-
ri cht i n der Sekundarstufe I und II der Berl i ner Schul en fu'r di e zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Făcher Biologie, Deutsch, Englisch, Ethi k, Geschi chte/Sozi al kunde,

L atei n, Psychologie, ed. Berl i ner L andesi nsti tut fiir Schul e und
M edi en, 198 pagi ni , Berl i n 2007 (di n octombri e 2011 documentul
nu mai este on-l i ne).
A dmi ni straţ i a Senatului berlinez pentru Î nv ăţă -

mânt ş i Cercetare a transmi s în 2007 tuturor directo-
ri l or de şcoli ş i corpurilor didactice ale şcolilor berl i neze
cu trepte secundare I ş i I I 0 bro ş ur ă i nf ormati v ă de
198 pagini, care are ca scop să al i ni eze înv ăţă mântul
tuturor di sci pl i nel or ş i l a ni vel ul tuturor ani l or „ edu-
caţiei sexuale emancipative” . Ea este însoţită în adresa
scrisă de 16 indicaţii, pri ntre care acestea:
(1) Consideraţi întotdeauna posibilitatea homosexua-
l i t ăţ i i ti neri l or prezen ţ i ş i evi taţ i f ormul ă ri care
prezi nt ă heterosexualitatea ca subînţ el easă , dar
homosexualitatea ca de rang inferior.
(6) Expuneţ i l a locuri foarte vizibile broş uri l e cu tema
moduri de vi aţă lesbian-homosexuale! A târnaţ i l a
locuri foarte vi zi bi l e afi şe care i ndi că proi ecte des-
pre l esbi ene ş i homosexual i sau l ocuri de consi l i ere!
(7) Invitaţi reprezentante/reprezentanţi ale/ai proiecte-
lor de lesbiene şi homosexuali la învăţământ cu ocazia
zilelor proiectelor (de ex ., ABqueer, adrese cf. anexă).
(10) Prel uaţ i întrebă ri asupra ori ent ă ri i sexuale şi a
diferitelor moduri de viaţă ca subiecte de învăţământ.
Puncte de l egă tur ă rezul t ă în di sci pl i nel e diferite!
(12) Asiguraţi existenţ a cărţilor non-ficţiune şi a roma-
nel or despre homosexual i tate, comi ng-out, l esbi ene
şi homosexuali (celebre/i) în biblioteca şcolară şi acce-
si bi l i tatea lor tuturor el evel or şi el evi l or!
(13) Preluaţi texte care discută deSpre lesbiene şi homo-
sexuali în l i stel e de l ectur ă obl i gatori e ş i recoman-
dat ă ! Prel uaţ i întrebă ri despre homosexual i ş i les-
biene într-o l i st ă a subi ectel or posi bi l e pentru l ucr ă ri
scrise sau referate în clasă! (p. 12)
Profesorii di sci pl i nel or îndepă rtate de sexual i tate
primesc indicaţii concrete: astfel, în înv ăţă mântul de
l ati nă trebui e ci ti te poezi i de Catul , care redau expl i ci t

acţ i uni l e sexual e ale prof esori l or cu el evi î n „ falocrz
ţ i a” Republicii romane târzi i în limbaj obscen.
Î n j ocuri l e cu rol uri , ti neri l a pubertate trebui e să
exerseze comportamentul homosexual ş i să fie familia-
ri zaţ i cu scena. Ca pregătire elevul este îndrumat spre
revi sta pentru homosexual i Col umna tri umf al ă , în
care se face recl am ă parti del or de sex homosexual ca
„ Weekend-f uck” , ” Fi st factory” sau „ Feti sh-Festi val ” .
Câteva exempl e de j ocuri cu rol :
Jocuri cu rol
Imaginează- ţi că veri şoara ta lesbiană / v ă rul t ă u I
homosexual vi ne într-un sfârşit de să pt ă mână în vi zi t ă

l a Berl i n. V rei să l e oferi un sfârşit de să pt ă mână exci-
tant ş i reflectezi ce pot face oameni i de vineri seara
până dumi ni că seara l a Berl i n dacă sunt l esbi ene sau
homosexual i . Organi zează un program de sfârşit de
să pt ă mână concl udent.
Te afli l a tejgheaua unui bar de homosexuali ş i ai putea
face de fapt ast ă zi uz de un bă rbat frumos în patul t ă u.
Un nou-veni t i ntr ă în sal ă , pe care îl gă seş ti foarte dezi -
rabi l . Cum pri nzi ş ansa ta?
E ş ti Kemal, ai 25 de ani . V rei să urmezi cu pri etenul
t ă u Peter un parteneri at de vi aţă înregistrat. Astăzi vreţi
să -i povesti ţ i aceasta mamei tal e. ..
E ş ti Evelyn Meier, de 19 ani. Vrei să închei cu pri etena
ta Katrin un parteneri at de viaţă înregistrat. Astăzi mer-
geţ i l a preoteasa evanghel i că , doamna Schul z, pentru c ă
vreţ i să v ă că să tori ţ i cu pl ă cere ş i religios.
Î ndrumă torul este un exempl u deosebi t de cras de
îndoctrinare ş i manipulare, dar care sunt tipice întregii
„ educaţii sexuale emancipative” . Acestea sunt metodele:
XUSLECA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
1. I nstrumental i zarea puteri i politice pri n grupuri de

interese radicale ale mi nori t ăţ i l or mici. Grupurile
de i nterese mi ci L GB TI sunt promovate de că tre
Senatul berl i nez. Col aboratori i acestui a ob ţ i n pos-
turi în admi ni straţ i a Senatul ui ş i efectuează apoi
ini ţiative de referinţă în politica educaţiei. Nu există
nicio supraveghere a disciplinei şi niciun control poli-
ti c. Autorul Martin Fuge este colaborator al asocia-
ţiei ABqueer, care este potenţată anual cu 50- 60. 000 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
euro de că tre Senatul berl i nez. Lela L ă hnemann

este colaboratoare a „ Zonei de specializare pri vi nd
moduri l e de vi aţă homosexuale” ş i , totodat ă , coau-
toare a broş uri i informative.
2. Instrumentalizarea şcolii pentru i mpunerea agen-
dei L GB T I . Toţ i profesorii, toate di sci pl i nel e, între-
gul coti di an şcolar al tuturor categoriilor de vârstă,
bi bl i oteca se pun în serviciul deregl ă ri i morale a
sexualit ăţii în i nteresul minorit ăţ ilor neheterose-
xuale. Părinţii nu au nicio posibilitate de influenţare
ş i control.
3. Influenţarea directă asupra formării identităţii sexu-
ale a elevilor ca bărbat ş i femeie ş i orientarea l or
heterosexual ă pri n nesi guranţă del i berat ă ş i „ dere-
gl ementare” a i denti t ăţ i i ca bărbat ş i femeie.
4. Nicio informaţie sau informaţii eronate asupra: . SFC
> căsătoriei ş i familiei;

> riscurilor fizice şi psihice ale stilului de viaţă homo-
sexual;
> homosexualităţii dezvol tate l a pubertate ş i riscu-
ri l e unui comi ng out în faza de formare a i denti -
t ăţ i i de gen;
> variabilitatea ori ent ă ri i sexuale;
> avantajele fizice ş i psihice ale heterosexualităţii.
Abuzarea puteri i de stat ş i şcolare pentru inversa-

rea polarităţii atitudinilor elevilor se justifică pri n lupta
împotri va „ di scri mi nă ri i ” . Oameni i sunt margi nal i zaţ i
ş i reduş i di n fel de fel de moti ve, în ni ci un caz numai
pentru că denot ă înclinaţii neheterosexuale, ci, de ex.,
ş i pentru că nu se supun presi uni i petrecerii, băutului
şi sexului sau pentru că poartă o cruce ca pandantiv.
Ni meni nu ar trebui discriminat pentru particularităţi
ş i caracteristici personale. Dar dacă întregul înv ăţă -
mânt este îndreptat în permanenţă asupra propagării
„ di versi t ăţ i i ” pref eri nţ el or sexual e ca normal e ş i echi -
valente, atunci aceasta se întâmpl ă pentru că este o
cale de a modifica „ si stemul de operare” al societăţii în
mod i reversi bi l .
6. Abuzul sexual asupra copiilor şi tinerilor
ş i „ prevenirea” sa
A buzarea sexual ă a c0pi i l or ş i ti neri l or este omni -
prezentă în societatea noastră. Di n anii '90 în Germania
sunt semnalate anual între 12.000 ş i 15.000 de cazuri .
Cifra întunecat ă se esti mează a fi de zece până la cinci-
sprezece ori mai mare. Trei sferturi di ntre cazuri l e de
abuz au loc în medi ul social apropi at, în f ami l i i , l a rude
ş i cunoscuţ i , în că mi ne, şcoli ş i asoci aţ i i .
Di n compararea diferitelor exami nă ri se poate conchide
c ă fiecare a cincea fată ş i cel de-al zecelea bă i at devi n
vi cti me ale abuzul ui sexual. Aceasta corespunde unei
cote de 15 procente ale popul aţ i ei ... sau 12 mi l i oane de
oameni care au fost abuzaţ i sexual în Germania în cursul
copil ăriei sau ti nereţ i i lor, într-o formă sau alta!63
S-au l ă sat vreodat ă pol i ti ci eni i audiaţi asupra aces-
tei probleme, sau purt ă tori i de opi ni e ai mass-media?
63 Kurt J. HEINZ, „ Der sexuelle M i ssbrauch — ei n gesamtgesell-

OJ
schaftliches Phă nomen” , în: D i e mi ssbrauchte Republ i k.

Abia când abuzul sexual al preoţilor a devenit public

în pri ma j um ă tate a anul ui 2010 a i zbucni t o furtună a
indignării I — într-adev ă r, îndrept ăţ i t ă , totuş i foarte
uni l ateral ă . Probl ema soci al ă general ă a fost ocul tat ă
în conti nuare. Di n punct de vedere stati sti c, cel e ci rca
350 de cazuri , care au avut loc în i nsti tuţ i i bi seri ceş ti
pe o durat ă de 62 de ani (!) ş i care datează în medi e de
acum 30 de ani , se afl ă în i nterval ul mi i l or“ .
Alarmează că între ti mp abuzul sexual nu este numai
o probl emă între adul ţ i ş i copi i , ci reci proc între copii
ş i ti neri . Pe ci ne mi r ă aceasta, când copiii sunt ocupaţ i
permanent cu sex pri n mass-medi a ş i şcoal ă? A ni ta
Heiliger, cercet ă toare a abuzul ui l a I nsti tutul German
pentru Tineret, arat ă că tot mai mul ţ i copii ş i ti neri se
abuzeaz ă sexual reci proc.
A ceasta înseamn ă deci c ă cei cupri nş i între 14 ş i 16 ani
consti tui e în ansambl u grupul de ri sc cel mai mare care
comi te abuz sexual asupra copiilor!… I n categoria de
vârst ă a cel or între 14 ş i 16 ani a i nterveni t o dubl are [ a
delictelor sexuale cu violenţă] în ul ti mi i cincisprezece ani65.
AsociaţiaDelicatamar e.V, loc de contact ş i informare
contra abuzul ui sexual al fetelor ş i băieţilor, raportează
c ă se prezi nt ă di n ce în ce mai mul ţ i pă ri nţ i ai căror
copii au tr ă i t agresi uni sexual e l a vârsta preş col ar ă ş i
de şcoal ă primară di n partea unor copii de aceeaşi vârstă
sau mai mari. „ Copi i de şcoal ă elementară mai mari, care
au deja un acces necontrol at l a medi i l e de i nf ormare în
'“ Chri sti an Pfeiffer, Di rector al I nsti tutul ui de cercetare cri mi -

nologică Ni edersachsen. http://www.stmi chael -onl i ne.de/mi ssbra-
uch1.htm.
65 Anita HEILIGER, Sexuelle Ubergriffe unter J ugendlichen. H i nter-
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
grunde, Ri si kof aktoren und A nsatzpunkte fu'r Pr ă venti on, Fachta-

gung Landesstelle Jugendschutz — Kinderschutzzentrum Hannover,
L andesj ugendamt, 04.07.2006. http://www.j ugendschutz-ni eder-
sachsen.de/Importe/pdf/Heiliger-Sexuelle-Uebergriffe.pdf.
masă, consideră acţ i uni l e care încalcă limitele ca nor-

male. Uni i copi i consum ă produse pornografice în casa
părintească, în vecinătate sau pe telefonul mobil al ca-
marazilor de clasă ş i reînscenează i magi ni l e oneroase
în jocul copil ăresc. Cu 10 ani în urm ă , de exemplu, fe-
ti ţele şi baieţii de grădini ţă imitau numai în cazuri de
excepţ i e practi ci l e oral e ale adul ţ i l or. Î n zi ua de ast ă zi
nu trece o să pt ă mână f ără ca mame ş i taţ i 1n si tuaţ i i
de i nsecuri tate să nu sune l a Del i catamar ş i să nu în-
trebe dacă ati ngeri l e orale ale organelor genitale sunt
în acord cu vârsta l a copiii preşcolari” 66.
Mijloacele de comuni care el ectroni ce joacă în acest
context un rol tot mai mare. Cybermobbing desemnează
o hă r ţ ui re, o molestare ş i o constrângere cu ajutorul
I nternetul ui ş i tel ef onul ui mobi l . Foarte des aceasta
este intercalată cu componente sexuale. Un studiu repre-
zentativ al Universit ăţii M unster şi al casei de asigurări
de să nă tate a tehni ci eni l or a constatat în 2011 că între
ti mp mai mul t de 36% di n ti neri şi adul ţi tineri au deve-
ni t vi cti me al e cybermobbi ng-ul ui 67.
Toţi sunt de acord: copiii ş i ti neri i trebui e apăraţi
de aceasta. Dar cum? Raţ i unea umană să nă toasă ar
spune: sexualizarea copi i l or pri n mass—media ş i şcoal ă
trebui e să înceteze. Copiii au dreptul l a un spaţiu de
protecţ i e, în care pot fi copi i . Acest spaţ i u protector
trebui e restabi l i t.
Dar animatorii sexuali ai copiilor, care apar ca „ experţi
ştiinţifici” , au al te strategii. Deviza l or este: sti mul aţ i
copiii l a acti vi t ăţ i sexuale, nu-i îngrădi ţi, acordaţi-le
spaţiu pentru „ jocuri de-a doctorul” şi masturbare, l ă mu-
ri ţ i -i devreme asupra „ di versi t ăţ i i ” practicilor sexuale,
“ http://www.zartbitter.de/content/e158/e66/e6485/index_ger.html.
Cf. Bernd SIGGELKOW — Wolfgang BUSCHER, Deutschlands sexuelle
Tragădie. Wenn Kinder ni cht mehr lernen, was Liebe i st, Asslar 2008.
67 http://de.wi ki pedi a.org/wi ki /Cyber-M obbi ng.

XUSLECA
atunci ei dezvol t ă încredere, respect de si ne ş i „ auto-

eficacitate” , pentru a se putea apăra de abuzul sexual.
Prof dr. Gunther Deegener, psi hol og di pl omat la
Clinica de Psi hi atri e Infantil ă ş i de Ti neret di n Hom-
burg/Saar, este expert în procese de abuz şi este preşe-
dintele Uni uni i Germane de Protecţie a Copi l ul ui în
Saarland. Cartea sa A buzul copi l ul ui — a recunoaşte, a
ajuta, a preveni68 spune în ti tl u ceea ce dori m noi toţ i .
El confirmă în mare şi în ansamblu cifrele Anitei Hei-
liger. La ni vel internaţional se pleacă de la faptul că
„ aproxi mati v 20 până l a 25% di n vi ol uri ş i 30 până l a
40% din acţiunile de abuz sexual sunt comise de copii,
respectiv ti neri , adolescenţi” (p. 61) . usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Autorul intervine pentru o difuzare largă a materi-

alelor de informare ale BZgA. El pledează pentru „ drep-
tul copilului l a autodeterminare fizică ş i sexual ă” . El îl
ci teaz ă aprobator pe pedagogul di pl omat Wanzeck—Sie-
l ert, mă ri tat ă cu Uwe Si el ert, care spune:
Cu copiii se vorbeş te despre senzaţii de pl ăcere, distrac-
ţie, erecţie ş i orgasm, despre masturbare, petting ş i raport
sexual. I n această situaţie trebuie permise acţiunile natu-
ral -vol uptoase ale copi l ul ui cu corpul să u propri u ş i în
cazul jocurilor de-a doctorul cu al ţ i copii69. Distribuţiile
de rol uri specifice genului pentru fete ş i băieţi trebuie
anulate.
Cu alte cuvinte: sexualizarea copiilor ş i ti neri l or se
recomandă ca prevenire a abuzul ui . Rezul tatul evaluării
programelor de abuz nu trebuie să ne mi re: „ Până as-
t ă zi nu [ a putut] fi dovedit cu certi tudi ne că astfel de
68 Gunther DEEGENER, Kindesmi/3brauch — erkennen, helfen,

vorbeugen, Bel tz Verlag, Wei nhei m, Basel 1998, 20094.
69 Cf. Christa WANZECK-SIELERT în Forum Sexualaufkl ărung der
BZgA uber Selbstbehauptungstrainings i n Kindergarten und Grund-
schul e. http://forum.sexualaufklaerung.de/index.php?docid= 1353. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
programe de preveni re au scă zut frecvenţa abuzul ui

sexual ” (p. 181).
Marion Kl ăs conduce gr ă di ni ţ a cu orar prelungit
evanghelică a diaconiei Dusseldorf. Din experienţa ei
practică bogată a publ i cat Regul i ş i concept, Cum reu—
şeşte mai uş or educaţ i a sexual ă în grădini ţă“ ).
„ Avem voie în col ţi şor să ne privim penisul şi vaginul?”
Unor „ asemenea întrebă ri i ngenue” doamna Kl ăs r ă s-
punde „ foarte suveran” cu da. „ To ţ i pă ri nţ i i recenţ i
sunt familiarizaţi imediat de la înregistrare cu concep-
tul nostru de educaţie sexual ă activ ă” .
„ Educaţ i e sexual ă acti v ă ” înseamn ă : „ a l e permi te
copi i l or dezvol tarea sexual i t ăţ i i l or” . Copiii au voie, în
conseci nţă , să - ş i descopere corpul propri u ş i permi tem
să-şi atingă organele genitale ş i să se mângâie. Jocurile
de-a doctorul sunt permi se, dar exi st ă reguli cl are, pe
care copiii l e cunosc; de ex.:
» fiecare copil deci de si ngur cu ci ne se joacă de-a doc-
torul ;
> al ţ i copii mari sau adul ţ i nu au ce că uta aici;
» nu au voi e să - ş i i ntroducă obi ecte în orificiile corpului.
Educatoarea de gr ă di ni ţă s-a asi gurat în pri vi nţ a
copi i l or dacă s-ar gândi ş i l a reguli ş i r ă spunsul ei este:
„ D a, ş ti m deja, nu ne i ntroducem ni mi c în vagin sau
popou, pentru a nu ne r ă ni ” .
Ori ce spaţ i u de grup oferă posi bi l i t ăţ i de retragere,
col ţi şoare ş i pl atf orme, pentru ca fiecare copil să ai bă
spaţ i i protej ate pentru preocuparea cu corpul propri u ş i
i nteresul pentru cel ă l al t gen. Copi i i ... i mi t ă ş i raportul
sexual. Copi i i sunt foarte i nteresaţ i de organel e geni tal e
70 M ari on KLAS, M i t Regeln und Konzept. Wie Sexual erzi ehung

i n der K i ta l ei chter gelingt. http://www.f ri edri ch-verl ag.de/da-
ta/88A 8D5299D494B9693B9DD3FDDC72941.0.pdf .
propri i ş i de al e cel orl al ţ i . Ei se apucă de vagin, popou,

peni s ş i î şi mi ros degetele.
Î n spaţ i i l e protej ate pot fi di scutate în l i ni ş te ş i între-
bări. Copiii găsesc în toate grupurile ş i cărţi despre sexua-
l i tate, enigme ale corpul ui , pă puş i de ambele genuri , trusă
medical ă, precum ş i trusa de acţ i une A descoperi, a pri v i ,
a si m ţ i ! a Central ei Federale pentru Informare Sanitară.

El ke Schmi dt este referentă l a AMYNA e.V., o orga-
nizaţie pentru prevenirea abuzului sexual. I n 24 iunie
2010 a susţ i nut o conferinţă cu tema Deosebirea între
acti vi t ăţ i sexuale ş i asalturi sexuale la vârsta preşcolară,
care este publicată pe pagina de I nternet a Uni uni i pen—
tru Protecţia Copi l ul ui , o organi zaţ i e di n sudul Ger-
mani ei , cu 400 de angajaţi“ .
Ea se ocupă de probl ema că exi st ă di n ce în ce mai
mul te abuzuri sexuale între copi i ş i în gr ă di ni ţă . Refe-
renta rel atează : „ Serpil doreş te ca pri etenul ei B en
să -i sărute vul va. Când acesta refuză, îi aplică un pumn
în abdomen” . Sau: „ L a gr ă di ni ţă , Jakob ş i Sel i na, de
patru ani , se dezbracă în col ţ i ş or ş i î ş i examinează copios
popoul ş i organele geni tal e” . Sau: „ L aura, de trei ani ,
se masturbeaz ă cu regul ari tate înai nte de a ador mi ” .
Sau: „ Î n toaleta gr ă di ni ţ ei , L i sa, de ci nci ani , îi sol i ci t ă
l ui Martin, de trei ani, să-şi dea jos pantalonii ş i îl apucă
de peni s. I i promi te că pentru aceasta are voi e să se
joace cu lego-ul ei ” . Sau: „ N i na ş i Ti m sunt unul peste
cel ălalt ş i i mi t ă mi ş că ri l e raportul ui sexual ” . Sau: „ L a
gr ă di ni ţă , uni i bă i eţ i se joacă de-a supt peni sul ” .
Pedagogul cu studi i vrea acum să ajute pă ri nţ i i ş i
educatori i să di sti ngă între aceste moduri de compor-
tament: ce este comportament „ nor mal ” , de încuraj at,
al copi i l or de gr ă di ni ţă ş i ce este atac?
71 http://www.ki nderschutz.de/l ocal /medi a/E_Schmi dt_V ortrag.

pdf. Zugriff 13. 04. 2012.
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALAzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Ea porneş te de l a urmă toarel e premi se: omul este

de l a naş tere o fiinţă sexual ă. Pentru copii nu exi st ă o
separare între tandreţ e, senzual i tate, îmbr ăţ i ş are şi
sexual i tate genital ă. Senti mentel e de ruş i ne l e sunt
copi i l or mai întâi str ă i ne. Deja de l a naş tere fetele ş i
băieţii pot trăi senzaţii orgasmice, care le atri bui e calm
ş i relaxare. De l a ci rca doi ani copiii se masturbează
direcţionat, pentru a obţ i ne senzaţii de pl ăcere — aceasta
este normal în toat ă copi l ă ri a. Se bucur ă mul t când
sunt nuzi ş i vor să observe ş i să ati ngă organel e geni-
tale al e pă ri nţ i l or.
Toate acestea contează ca „ normal ” , ar trebui accep-
tat ş i i mpul si onat, de ex., pri n col ţ i ş oarel e ascunse, în
care copi i i se pot retrage, întrucât:
Educaţ i a sexual ă acti v ă sti mul ează încrederea în si ne a
copi l ul ui ş i un senti ment pozi ti v al corpul ui , este în ace-
l aş i ti mp educaţ i e soci al ă , educaţ i e pentru capacitatea
rel aţ i onal ă ş i de dragoste ş i contri bui e esenţ i al l a împi e-
dicarea abuzuri l or sexual e între copi i .
Un averti sment seri os este expri mat pă ri nţ i l or ş i

educatorilor: dacă nu sunt destinate copiilor spaţ i i libere
în care să se poat ă mani f esta sexual , atunci „ accesul
că tre senzual i tatea lor, că tre o sexual i tate adul t ă sati s-
f ăcătoare, este îngreunat” .
Doar o l i mi tare exi st ă : când un copil nu vrea ceea ce
vrea alt copi l , dar este obl i gat l a aceasta pri n presi une
sau exerci tare de putere până l a vi ol en ţă , atunci tre-
bui e impuse l i mi te. Există o excepţie de l a regula vol un-
tari atul ui : „ A tunci când copiii încearcă să exerci te în-
tr-adev ă r un raport sexual oral , vaginal sau anal , tre-
buie să i ntervi nă adul ţ ii — chi ar dacă aceste acţiuni
OJ
decurg de bună voi e” .

Putem întreba: exi st ă o justificare ştiinţifică pentru
această îngr ă di re? Doar copiii sunt pregă ti ţ i pentru „ o
373
sexual i tate adul t ă satisf ăcătoare” ş i trebui e să o exer-

seze în joacă. De l a prepubertate sunt i ni ţ i aţ i de că tre
BZgA, pro familia şi partenerii lor de cooperare în rapor-
tul oral ş i anal ca pentru o opţ i une normal ă . Ce mai
contează să -i l aş i pe cei mi ci să încerce?
Spre aducere-ami nte: El ke Schmi dt este referenta
unui i nsti tut pentru prevenirea abuzului, iar conferinţa
ei este difuzată de către Uni unea pentru Protecţia Copi-
l ul ui .
Toate acestea se petrec în creş e, gr ă di ni ţ e ş i ş coli.
N u se întâmpl ă în m ă sura aceasta în fiecare creşă , fie—
care gr ă di ni ţă , )îecare şcoal ă. Sub mantaua preveni ri i
abuzul ui sexual traumati c, di strugă tor al vi eţ i i , sexua-
lizarea activ ă a copiilor de că tre adul ţ i este conti nuat ă .
Toate acestea se petrec în pl i nă zi ş i totuş i sunt ascunse
sub un strat de t ă cere.
7. „ Standarde” i nternaţ i onal e „ pentru

educaţia sexual ă în Europa” ale Organizaţiei
Mondiale a Să nă t ăţ i i (OM S) ş i BZgA
Sexualizarea activă a copiilor ş i tinerilor prin reţeaua
pedagogiei sexuale corespunde Standards for Sexua-
lity Educati on i n Europe, edi tate de că tre Organi zaţ i a
Mondial ă a Să nă t ăţ i i (OM S) ş i BZgA 201072.
OMS l ucrează — ca ş i întreaga pedagogie sexual ă — OJ I
cu handi capul antropologic că omul are de l a naş tere o

necesitate pentru acţionare sexual ă ş i un „ drept” asupra
acesteia. Adul ţii trebui e să stimuleze aceste necesităţi
de l a început, să vorbească detal i at cu copi l ul l a ori ce
ni vel de vârst ă despre procesel e sexuale ş i să îi ofere
ocazia să-şi trăiască necesit ăţile sexuale. I ntr-un tabel
72 http://www.bzga.de/infomaterialien/einzelpublikationen/OMS-
regi onal -of f i ce-f or-europe-and-bzga-standards-f or-sexual i ty-edu-
cati on-i n-europe.
si nopti c, educaţ i a sexual ă potri vi t vârstei este redată

astfel:
> Copi l ul sub 4 ani are dreptul să cerceteze nudi tatea
ş i să fie curios.
» De l a 4 ani copilul este i ntrodus în relaţiile homose-
xuale. Este pus la curent cu formele de descompu-
A ner e a f ami l i ei .
» Intre 6 şi 9 ani este l ămurit despre sex în mass-media,
sti mul at mai departe l a masturbare şi informat
“ despre drepturi l e sexuale ale copiilor.
» I ntre 9 şi 12 ani are parte de pri mel e [?] experienţe
sexuale, este i nstrui t despre metodele contraceptive,
despre pl ăcere, masturbare ş i orgasm, despre dife-
renţa di ntre gender identity şi genul biologic, despre
maladii cu transmi tere sexual ă şi legile naţionale
A asupr a drepturi l or sexuale ale tinerilor.
» I ntre 12 ş i 15 ani c0pi l ul este pregă ti t pentru „ pri ma
dat ă ” , clarificat încă o dată despre „ pl ăcere, mastur-
bare şi orgasm” şi despre „ dreptul la avort provocat” .
Documentul conţ i ne în anexă liste cuprinzătoare cu
organi zaţ i i , centre, f undaţ i i , organi zaţ i i de ti neret care
promovează „ educaţ i a sexual ă” a c0pi i l or ş i ti neri l or
în Europa şi SUA.
Care di rector de şcoal ă, care profesor, care tat ă ş i
care mamă se pot sustrage acestei presi uni de autori -
tate i nternaţ i onal ă ? Dacă un organism care este res-
ponsabi l de sănătatea mondi al ă (OM S), împreună cu
un i nsti tut de stat german (BZgA), formulează „ stan-
darde de calitate” şi trezeş te impresia că acestea ar fi
derivate di n ştiinţa neutră valoric, atunci aceasta ar tre-
buiA să servească bi nel ui popul aţ i ei mondi al e — sau nu? OJ
I n l una mai 2012, prof. El i sabeth Pott, director al

BZgA, a prezentat presei noi Materiale pentru profe-
soare ş i profesori ai ani l or şcolari 5 până la 13 pentru
informarea sexual ă cuprinzătoare. Ti tl ul : L ă muri t,

autodetermi nat, fair73. Seria scri să trebui e să cupri ndă
9 cai ete; pri mul este di sponi bi l : Sexual i tate ş i educaţ i e
sexual ă — baze. A utoarea este prof. K arl a Etschenberg.
I n l una mai 2012 a obţ i nut medalia Magnus-Hirschfeld
pentru meri te în domeni ul informării sexuale în şcoal ă.
Este membru în Consiliul Centrului de Competenţă al
Facultăţii de Pedagogie Lucerna — El veţ i a, precum şi în
Centrul de pedagogie a emancipării sexuale di n El veţ i a.
Est e vorba, conform decl araţ i ei de presă , despre un
„ concept uni tar conveni t cu toate M i ni sterel e Educaţ i ei
al e provi nci i l or” , o formulare care dă i mpresi a că acest
concept ar trebui ancorat acum în mod obl i gatori u în
toate curri cul el e ş col are. D e fapt, în bro ş ur ă nu se
găseşte ni ci un fel de autori zare a mi ni ş tri l or educaţ i ei .
Bianual trebui e să se ţ i nă cursuri de formare gratuite
pentru profesori.
I ndrept ăţ i rea pentru „ educaţia sexual ă” a elevilor
este deri vat ă di n legea conf l i ctul ui de gravi di tate di n
1992. Totuş i , „ concentrarea îngust ă asupra [ acestui
subi ect] nu corespunde abordă ri i de că tre BZg ” .
„ Funcţ ia biologică a sexualit ăţii” este tratat ă în câteva
rânduri, după care este vorba despre „ obţinerea pl ăcerii”
şi „ sexual i tate ca sursă de energie” . Cuvântul „ căsăto-
ri e” nu apare în documentul de 36 de pagini (doar în
art. 6, ci tat din legea fundamental ă). La fel de puţ i n,
„ dragoste” . M oti vare: „ i ubi rea nu se învaţă ” . Dragos-
tea nu se lasă definită general val abi l . A bi l i tatea de a
i ubi singur trebui e „ probat ă i ndi vi dual ” . U n fragment
cu ti tl ul „ Valori tradi ţ i onal e” este i l ustrat cu o fotogra-
fie a unei perechi în vârst ă de buni ci , care se consacră
reci proc să rutul ui . Se integrează cu platformele i nter-
net al e BZgA ş i pro f ami l i a.
73 http://www.bzga.de/i nf omateri al i en/?si d=254& i dx=2084.

Cu toate că se recunoaşte că nu exi st ă decât două

genuri, totuş i trebuie contracarate „ stereotipurile de
gen” . Cum se întâmpl ă aceasta?
1. Pri n tematizarea trans- ş i intersexualităţii.

2. Pri n evitarea termenul ui „ normal ” şi „ normal i tate” .
Chiar dacă preferinţele sexuale nu corespund „ cazu-
l ui medi u stati sti c, ca, de ex ., feti şismul pentru pan-
tofi” , nu trebuie transmis că un asemenea compor-
tament ar necesita o corectură. „ Corectură necesită
acele devi eri de l a <<normalitate» numai atunci când
însuşi cel afectat sau al ţ ii suferă di n această cauză” .
3. „ Pentru a nu exclude tineri cu înclinaţii bi— sau homose-
xualede la început de la anumite oferte de învăţământ,
fixareaasupra relaţiilor heterosexualetrebuie evitată” .
Pentru acest motiv trebuie aleasă o „ formulare pre-
ponderent neutr ă sexual ” . O imagine arată despre
ce este vorba: două persoane ale căror buze abi a se
ati ng — f ără gen recognoscibil. Acesta este scopul
ideologiei gender: dereglementarea identităţii de gen.
Pentru a nu se expune reproşului „ sexualizării coti-

dianului şcolar” , trebui e să se renunţ e l a metode care
„ încarcă eroti c” atmosfera în clasă în mod previ zi bi l .
„ Ni ci experienţele fizice comune (de ex ., experienţe
senzuale sau exerci ţii de masaj), nici discutatul auten-
ti c despre sexualitatea proprie nu sunt premise pentru
a înv ăţ a ceva despre sexualitatea propri e ş i di scutatul
despre aceasta” . Î n pri vi nţ a copi i l or musul mani se
spune: „ Fetelor ş i băieţilor care au dificultăţi evidente
de a participa la discuţii pe tema sexualităţii ar trebui
să l i se confere o participare larg receptivă l a lecţii şi să
nu fie sol i ci taţ i pentru a se exprima. Nu există dreptul
de absenţă l a ore” .
Î n privinţa colaborării cu părinţii se afirmă teme-

rar: „ Dreptul părinţilor nu este prejudiciat pri n educa-
ţ i a sexual ă în şcoal ă” . Pentru a nu apărea neînţ el egeri
se spune i medi at în propozi ţ i a următoare:
Părinţii nu au dreptul de a împi edi ca educaţ i a sexual ă în
şcoal ă sau de a ţ i ne copilul lor l a di stanţă de clasă. La
această întrebare instanţele de judecată au luat atitudine
clară de mul t. D e curând Curtea Europeană a declarat
plângerile a ci nci perechi de părinţi împotri va educaţiei
sexuale ca i nadmi si bi l e. Senti nţ a este def i ni ti v ă .
Personalul di dacti c are acoperirea necesară pentru
activităţile de educaţie sexual ă. Discuţiile aprinse ini-
ţiale despre dacă şi cum este permis a se vorbi în şcoal ă
despre sexualitate au dispărut în mare parte. Cu toate
acestea, se mai apri nd actualmente di n nou în contex-
tulAgrupurilor de elevi „ mul ti cul tural e” .
In final, despre importanţa sexualităţii se mai spune:
Sexualitatea este o sursă de energie — ca soarele. .. Fiecare zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
băiat şi fiecare fată trebuie să identifice ce înseamnă sexu-

alitatea pentru el sau ea, ce trebui e să însemne — sexua- OJ
l i tatea are altă importanţă pentru un copil decât pentru

un tânăr sau pentru un adult. Dar omul este întotdeauna
responsabil pentru felul cum procedează cu această „ sursă
de energie” care este sexualitatea.
Previ zi unea asupra viitoarelor opt caiete arată: va
fi vorba despre i ntersexual i tate ş i transsexualitate,
despre diversitatea formelor de familie, despre paren-
talitatea asi stat ă medical, despre sex cu si ne (mastur-
bare ş i orgasm), despre petti ng şi pri ma dat ă , despre
diversitatea preferinţelor sexuale, despre sexualitate
în text ş i imagine, despre pornografie — pe scurt, tot
programul pentru sexualizarea copi l ul ui .
378 _
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
În clar: să nu ne l ăsăm înşelaţi de tonul moderat al

broşurii. Aici avem de-a face cu profesioni şti care au
experi enţ a a peste patru decenii în a anul a în i ni mi l e
copiilor normele sexuale care susţin căsătoria ş i familia
prin fixarea pe sexualitatea hedonistă bazat ă pe pl ăcere.
Fraza: „ Pă ri nţ i i nu au dreptul de a împi edi ca edu-

caţ i a sexual ă în şcoal ă sau de a ţ i ne copilul lor la dis-
tanţă de clasă” şi indicaţia asupra „ sentinţei definitive”
a Cur ţ i i Europene a Drepturi l or Omul ui trebui e să l e
sugereze pă ri nţ i l or că rezi stenţ a ar fi f ără speranţă.
Faptul că această Curte Europeană nu a acceptat
reclamaţia constituţional ă a pă ri nţ i l or nu este nici pe
departe un verdict definitiv în chestiune. Dimpotrivă, nu
exi st ă ni ci un fel de verdi ct. Respingerea unei plângeri
adresate CEDO este pentru 120. 000 de cazuri cotidian usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
şi nu este o luare de pozi ţie de fond a Cur ţii.

Incorectă, în plus, este declaraţia general ă că părinţii
nu- ş i pot retrage copi i i de l a ore. Educaţ i a sexual ă este
de competenţa mi ni ş tri l or educaţiei ai regiunilor. Direc-
ti vel e pentru educaţia sexual ă sunt diferite ş i trebui e
verificate în fiecare regiune. După cum rei ese di n sen-
ti nţ a Cur ţ i i Constituţionale Federale di n 1977 (cf. p.
332), pă ri nţ i i di n toate provi nci i l e federale au dreptul
la informare asupra conţ i nuturi l or de înv ăţă mânt şi a
tuturor materialelor care sunt uti l i zate. A percepe cu
adevărat acest drept este deja un act care poate condu-
ce la modificarea conţ i nuturi l or de înv ăţă mânt.
I n regiunea Baden-Wurttemberg există o reglemen-
tare în dezacord cu formularea următoare:
Educaţia despre familie şi cea sexual ă reprezi nt ă conţi-
nut de înv ăţă mânt obl i gatori u în şcoala el ementar ă .
Conţinuturile lor sunt astfel formulate din punct de vedere
antropologic, încât de obicei nu se va ajunge l a ni ci un
dezacord între dreptul pă ri nţ i l or ş i mandatul şcolii. Dacă
totuş i ar exi sta un dezacord între casa pă ri ntească şi

şcoal ă di n moti ve religioase, atunci trebui e să aibă l oc o
di scuţ i e clarificatoare între pă ri nţ i i afectaţi, di ri gi nte,
respecti v di ri gi nt ă , ş i conducerea şcolii. D ac ă în urma
di scuţ i ei nu se ajunge l a o sol u ţ i e de comun acord, atunci
absenţa unor copi i de l a orele de predare, respecti v de l a
secvenţele de predare, în care se tratează conţ i nuturi al e
educaţiei sexuale, nu se sancţ i onează de că tre şcoal ă. Î n
ceea ce priveşte o discrepanţă mare între concepţiile casei
părinteşti ş i ale şcolii în cazul confruntării casă părinteas-
c ă / şcoal ă, se va urmă ri o deci zi e uti l ă di n punct de vedere
pedagogic pentru copi l . Î n acest context, se atrage aten-
ţ i a că şcoala el ementar ă nu are sarci na de a confrunta
copiii cu conţ i nuturi care se tratează abi a în ti puri l e de
şcoal ă ul teri oare în clasele 5, 7 ş i 9, respecti v 1074.
8. Metodele sexualizării manipulative

a copi i l or ş i ti neri l or
Este o bagatel ă a di struge radi cal si stemul de val ori
al unei societăţi în domeniul sexualit ăţii în educaţ ia
copiilor ş i tinerilor, f ără a provoca o oponenţă notabi l ă .
I n acest scop sunt necesare metode de manipulare ela-
borate. Acestea sunt:
1. Prezentarea în faţa lumii adulte ca „ experţi ştiinţifici” .
2. Apari ţia înai ntea ti neri l or ca mai competent, prieten
mai înţelegător şi avocat împotri va părinţilor severi,
neînţelegători.
3. Adaptarea l i mbi i ş i graficii la jargonul tinerilor.
4. Reprezentarea sexualităţii permisive ca mainstream.
74 Wolfgang Riefler, referent în Departamentul Şcolar al M i ni s-

terul ui pentru Cul te ş i Sport, în: In cadrul ş col i i , nr. 7/1995, ed.
M i ni sterul Educaţ i ei Baden-Wi i rttemberg. Dl . Ri ef l er a conf i rmat,
la cerere, că această reglementare de „ dezacord” este val abi l ă ş i
pentru clase mai mari ş i alte ti puri de şcoli. Cf. FGM-Information,
nr. 99, aprilie 2010. Cercul de prieteni Maria Goretti sprijină pă ri nţ i i
de mul ţ i ani în mod competent în l upta de a- ş i sal va copi i i de edu-
caţ i a sexual ă şcolară. www.freundeskreis-maria-goretti.de.
. Crearea presi uni i de adaptare.

. Suprimarea căsătoriei ş i a familiei pri n ignorare.
. Reprezentarea formelor de degradare a familiei — I
familii care educă singure, patch-work, curcubeu —

ca echi val ente.
. Anihilarea pudori i pri n manevrarea penisurilor de
material plastic, a vaginelor de plus, a prezervativelor.
9. Reprezentarea detal i at ă a acţ i uni l or sexuale pri n
cuvânt, imagine ş i film.
10. Verbalizarea forţată a proceselor sexuale în asocia-
ţ i a de clasă.
11. Jocuri cu rol ş i exerci ţ i i fizice al i ni ate sexual.
12. Educaţ i a de l a egal l a egal: formarea ş i uti l i zarea
celor de aceeaşi vârst ă pentru clarificarea sexual ă75.
13. A lianţ a între i nsti nctul sexual al tânărului şi sco-
puri l e cul tural -revol uţ i onare ale pedagogilor sexu-
ali adul ţ i pri n sti mul area permanentă a i nsti nctu-
l ui sexual al copi i l or ş i tinerilor.
9. Riscurile şi consecinţele sexului juvenil

Riscurile considerabile ale activităţii sexuale precoce
sunt cunoscute în general şi instanţelor de stat, care prac-
ti că sexualizarea ti mpuri e a copi i l or ş i tinerilor. Ri sc
înseamnă că probabilitatea simptomelor negative la ti neri
care au raport sexual de l a pubertate este mai mare
decât l a ti neri i absti nenţ i sexual. Aceste ri scuri sunt:
> sarcini şi avorturi provocate l a adolescenţi;
> daune să nă t ăţ i i di n cauza anticoncepţionalelor;
» infectarea cu bol i veneri ce;
75 Pro familia formează elevi ş i eleve de l a 15 ani ca „ peers-educa-

tors” sau „ sexperţi” , care susţin apoi în mod independent învăţământ
sexologie în şcoli. I nstrucţ i une pentru aceasta, l a BZgA: Peer Edu-
cati on — A M anual for Practioners, Best, nr. 13300721. I nternati o-
nales Netzwerk: Youth peer educati on Network (Y-Peer): www.
youthpeer.org/web/guest/ypeer-toolkit.
> traume sufleteşti, care pot conduce la depresii şi suicid;

» sl ăbirea capacităţii de legătură afectivă durabi l ă .
' Sarci ni l e ş i avorturi l e provocate la adolescenţi

Natura vrea să trăiască ş i nu se lasă controlată în
întregime. Speranţa că răspândirea pilulei anticoncep-
ţionale va determina reducerea avorturilor provocate
nu s-a îndeplinit, este cazul contrariului: în pofida pilulei,
mai mul t, pe măsura răspândirii sale, cifrele avorturilor
provocate au explodat o dată cu liberalizarea legal ă".
Prof. Manfred Spieker, expert renumi t în acest dome-
ni u, estimează cifra real ă a copiilor uci ş i în pântecul
matern în Germania di n 1976 l a peste opt milioane".
In anul 2000, numai în Germania au existat cel puţ i n
13.449 de sarcini ale minorelor, care au crescut până în
2005 cu 2,8%. Di n 2005 până în 2010 numărul sarcini-
lor adolescentelor a scă zut, conform Oficiului Federal
de Statistică, la circa 9.000. Ceva mai mul t de jumătate
di n copiii minorilor sunt avortaţi78.
Aceste cifre nu conduc de fapt l a avertizarea copiilor
şi tinerilor de urmările negative ale sexualităţii precoce,
ci mai degrabă sunt educaţi din şcoala primară în ex-
perţi practici ai prevenirii79. Copiii sunt determi naţ i în
751976 — reglementare de indicaţie. 1993 — reglementare de I
termen: „ avortul provocat ilegal, dar nepedepsit” .

'" Manfred SPIEKER, Kirche und Abtreibung i n Deutschland, Pader—
born 2001.
"8 BZgA, ed., Teenagerschwangerschaften i nternati onal , Heft
2-2007 .
SFC
79 I ntr-o şcoal ă pe care o cunosc personal , copi i i ş i ti neri i mode-

lează penisuri di n material plastic. Când o mamă a i ntrat pentru
consiliere în camera pedagogului şcolar, acolo se afla pe pervaz un
peni s în lungime de 40 de cm, vi zi bi l clar di n curtea ş col i i . Mama a
rugat să fie îndepărtat penisul, dar a fost refuzată: „ Aceasta au
f ăcut elevii. Eu consider că este frumos!” Prin încălcarea autorită—
ţ i i profesorului ş i presi unea de adaptare în clasa mi xt ă , copi l ul nu
cl ase mi xte să tragă prezervati ve peste peni suri di n

l emn sau masă pl asti că . Se poate presupune c ă fiecare
tână r, care ş ti e să uti l i zeze un telefon mobi l , ar fi, dacă
este necesar ş i f ără i nstrui re ş col ar ă , în si tuaţ i a de a
folosi un prezervati v; dar este vorba despre altceva.
Ce învaţă o fată sau un bă i at, de fapt, cu această

ocazi e? U n c0pi l nesexual i zat precoce are o pudoare
natural ă , care îl protejează de activit ăţ i, i nsi stenţ e şi
agresiuni sexuale. L i mi tel e pe care l e trasează pudoarea
sunt depăş i te, în mod normal , când demni tatea parte-
nerul ui este respectat ă , numai în cadrul i nti mi t ăţ i i
unei rel aţ i i de iubire. Excluderea al tor sau a oricărei
forme de publ i ci tate este deci si v ă .
Ri scuri l e mijloacelor anti concepţ i onal e

Mijloacele anticoncepţionale hormonale, ca pilula
sau i nj ecţ i i cu hormoni , au efecte secundare severe,
despre care în înv ăţă mântul sexual şcolar se tace. Orga-
ni zaţ i a M ondial ă a Să nă t ăţ i i (OMS) le cataloghează
drept carci nogene. Pe l ângă ri scul crescut de cancer,
alte efecte secundare ale pi l ul ei sunt: depresia, pierderea
menstruaţ i ei , scăderea libidoului (a apeti tul ui sexual),
migrene, îngrăşarea, ri scul de tromboz ă foarte crescut,
în special în combinaţie cu fumatul. Pilula dublează ris-
cul de atac cerebral . Ş i ecologi ştii ar trebui să chi bzu-
i asc ă , pentru c ă hormoni i ajung pri n excreţ i e în apa
freatică ş i provoacă modi f i că ri geneti ce ş i deformări
omul ui ş i ani mal ul ui . Se sugerează foarte mul t că scă-
derea calit ăţ ii spermatozoizilor ş i i nf erti l i tatea cres-
cândă a femeilor sunt corel ate în acest context. Totuş i ,
se poate sustrage acestora. El pl eacă de l a premi sa că l a şcoal ă în-

v ăţă ceva uti l ş i trebui e să - ş i spun ă : ş coal a m ă pregă teş te pentru a
avea raport sexual , deci este normal de a face aş a ceva cu pri ma
ocazi e. D oar asta fac „ to ţ i ” .
pi l ul a le este prescri să fetelor ti nere, l a pri ma Vizită l a

ginecolog, ca subînţ el easă .
Prezervati vul este f eti ş ul ideologiei safer sex. Pri n
acţiuni de amploare cu afi şe se răspândeşte i l uzi a „ sexu-
l ui si gur” cu prezervativ. D ar: prezervati vel e nu sunt
sigure! Nu protejează în mod si gur ni ci de sarci nă , ni ci
de HIV/SIDA, ni ci de mal adi i veneri ce de ori ce ti p“ .
Răspândirea rapidă a mal adi i l or

cu transmi tere sexual ă (STD) zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Maladiile venerice care au fost considerate eradicate, ca

sifilisul şi gonoreea81, se întorc, maladii venerice noi apar
în mod epi demi c. Deosebi t de vi rul ente sunt cl ami di i l e
ş i tri homonadel e ş i vi ruş i i papi l oma umani de „ hi gh-
ri sk” , care produc cancer uteri n.
Î n SUA se ajunge în fiecare an l a 19 mi l i oane de
infecţii noi cu STD, în care j umă tate di ntre cei afectaţi
au vârste cuprinse între 5 şi 24 de ani. Ti neri i acti vi
sexual reprezi nt ă grupul de risc cel mai mare. Center for
Desease Control spune c ă 25% di n adol escente suferă
de o STD. „ Infecţiile ST D costă si stemul de să nă tate al
SUA în fiecare an 16,4 mi l i arde de dol ari ş i persoanele
îmbol nă vi te ş i mai mul t, în ceea ce pri veş te consecin-
ţele acute şi pe termen lung” 82. Î n fiecare an, în SUA,
24.000 de femei devin infertile di n cauza STD. Infecţi-
i l e cu cl ami di i sunt cauza cea mai frecventă. Acestea
m ă resc de asemenea ri scul de infecţie pentru alte mala-
di i veneri ce ca HIV ş i sif ilisul.
80 M i chael HORN, „ K ondome — di e triigerische Si cherhei t” , Medi-
I
zi n und Ideologie 29 (3/2007) 12. http://eu-ae.com/i mages/mui _ar-

chi v/29_2007/M edi zi n_und_I deol ogi e_nr3_2007_web.pdf .
81 Î n conurbaţ i i l e mari l or oraş e, r ă spândi rea si f i l i sul ui ş i gono-
reei între bă rbaţ i homosexual i între 25 ş i 39 de ani este cea mai
rapi dă (Wi ki pedi a, M al adi e transmi si bi l ă sexual ).
& www.cdc.gov.
384 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA _
M ai r ecent, medicii din Canada ş i SUA sunt alar-

maţi de sporireacancerului gâtului şi a celui bucal. Cer-
cetările i ndi că drept cauză cea mai frecventă viruşii
papiloma umani (HPV ), chiar mai frecvent decât fu-
matul. Cum ajung în gur ă ş i în gât? Pr in sex oral.
„Oamenii tineri, care sunt sănătoşi, nu fumează ş i nu
beau, au cancer al amigdalelor sau al limbii”, spune dr.
Anthony Nichols de la London Health Sciences Center
din Ontario. „Ei au căzut victima erorii că sexul oral
ar fi mai puţin riscant”83.
Depresia ş i suicidul
Cercetările ştiinţifice arată: băieţii şi fetele de vâr-
st ă adolescentă, care sunt activi sexual, pr ezint ă , com-
parativ cu cei care nu sunt activi sexual, un r isc mărit
de a deveni depresivi ş i de a comite suicid. Acesta este
r ezultatul unei analize de date a National L ongitudi-
nal Survey of Adolescent Life din 1996“.
O pătrime (25,3% ) din fetele active sexual afirmă că
sunt depresive în per manenţă , în general sau “adesea,
în comparaţie cu 7,7% din fetele inactive sexual. I n cazul
băieţilor sunt 8,3% , în comparaţie cu 3,4% . Altfel expri-
mat: 60,2% din fetele inactive sexual nu au fost nicio-
dată sau rar depresive, dar numai 36,8% din fetele active
sexual. Pentru ambele genuri este valabil: tiner ii care
nu sunt activi sexual sunt considerabil mai fericiţi decât
cei activi sexual. Din fetele care sunt active sexual,
14,3% au o încercare de suicid în ur ma lor, din cele
inactive sexual, doar 5,1% . La bă ieţ i sunt 6% din cei
activi sexual, dar numai 0,7% din cei inactivi sexual.
'” LSN, 04.03.2011.

“ http://www.heritage.org/Research/Reports/2003/06/Sexually-
Active-Teenagers—Are—M ore—Likely-to-Be-Depressed. Datele sunt ana-
lizate cu grij ă şi verificate după factorii sociali.
Faptul că schimbarea frecventă a partenerului i nduce

depresia & fost confirmat de al te studi i despre care se
relatează în Journal of Sex Research. Majoritatea tineri-
lor au raport sexual înai nte de a absolvi l i ceul . I n cole-
giu, hooki ng up85 este practi ca sexual ă f recvent ă , adi că
a se „ încârl i ga” cu ci neva pe durata unei nopţ i .
Studiile au indicat că 70% di n studenţ i i de colegiu pre-
ti nd c ă au avut raport sexual cu persoane faţă de care nu
au avut relaţii emoţionale... Aceste relaţ ii sunt asociate
de obicei cu droguri ş i alcool. La femei, simptomele depre-
si ve s-au mărit o dat ă cu numă rul partenerilor. Cele cu
cei mai mul ţ i parteneri au prezentat si mptomel e cele
mai i ntense de patologie depresivăBG.
Sl ăbirea capacităţii de legătură afectivă durabi l ă

Orice om poartă în el nă zui nţ a după o i ubi re adevă-
rat ă , care leagă, care este fidel ă. Cercetări demoscopice
asupra tineretului arată că această dori nţă chiar creşte
l a ti neri şi este expri mat ă de 80 până l a 90% (cf. nota
4). Pentru îndepl i ni rea acestei dori nţ e este necesară o
anumi t ă maturi tate a personalit ăţ ii. Contactele sexu-
ale precoce împi edi că această maturi zare ş i conduc la
decepţii ş i răniri psihice profunde. Cu fiecare dezamăgi-
re în relaţiile de iubire, disponibilitatea pentru legătura
afectivă scade. Ci ne a fost afectat de i ubi re atât de pro-
fund, încât el sau ea s-a si m ţ i t pregătit pentru o dăru-
i re profundă ş i apoi a fost abandonat nu se va mai ex-
pune probabil ni ci odat ă acestui risc.
Voit sau nevoit, orice rel aţ i e sexual ă conduce la o
legătură afectivă durabil ă cu partenerul. Pentru aceasta
există fundaluri hormonale. Oxi toci na, numi t ă ş i
85 A agăţa, de l a „ hook” = cârlig (l b. eng.) (n. trad.).
% „ N o Stri ngs A ttached: T he Nature of Casual Sex i n College

Students” , The Journal of Sex Research, 43/3 (August 2006) 255-
267.
_
„ hormonul fericirii” , are o influenţă mare asupra legă-

turi i emoţionale între doi oameni. Cel mai intens este
secretat la naştere, l a al ăptat, la orgasm şi la apropiere
iizică drăgăstoasă. Oxi toci na fortifică încrederea ş i re-
duce frica. Cu cât este mai mare i ubi rea, cu atât mai
i ntensă este legătura afectivă durabil ă — un proces care
se amplifică reciproc. Capacitatea de legătură afectivă
durabil ă ş i disponibilitatea de legătură afectivă dura-
bil ă mai mari ale femeii se refiectă în faptul că hormo-
nul feminin estrogen susţ i ne pozitiv secreţia oxitoci-
nei . Dacă această legătură afectivă durabi l ă este rupt ă
conti nuu, atunci se reduce secreţ i a oxitocinei87.
Î n cazul sexului promiscuu, de la bun început dorinţa
pentru o relaţie de iubire profundă, fidel ă şi credinţa
că aceasta este oricum posibil ă sunt sl ăbite cu fiecare
altă relaţie sexual ă, până când în final intervine o des-
pă r ţ i re a trupul ui ş i sufletului, iar sexul degenerează
într-o satisfacţie pur fizică.
10. Douăsprezece motive bune pentru

a încheia sexualizarea COpiilor de către stat
Premisa întregii pedagogii sexuale contemporane şi
a aşa-zisei preveniri a abuzului este afirmaţia: copiii vor
ş i necesită sti mul are ş i acti vi tate sexual ă di n pruncie.
Acest fapt este prezentat ca lege a naturii antropologice,
f ără ni ci o fundamentare ş ti i nţ i f i că . Este în contradic-
ţie cu dezvoltarea hormonal ă natural ă, care manifestă o
fază de latenţă lungă până l a pubertate (cf. p. 390).
Astfel se ascunde faptul că este vorba despre o decizie
fundamental ă moral ă modul în care procedează omul
cu sexualitatea. Wi l hel m Rei ch a ş ti ut c ă sexualizarea
8"
Eri c KEROACK — John R. DIGGS, Bonding Imperative. http://
I
www.physi ci ansf orl i f e.org/i ndex2.php?opti on=com_content& do_

pdf = 1& i d= 1492.
OJ
XII. EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADI NI TA
387
copiilor provoacă prăbuşirea fundamentului „ educaţiei

burgheze” . Exact aceasta a vrut. Pedagogia sexual ă
mascată ca ş ti i nţă face şi obţ i ne toate acestea. Educaţia
care sti mul ează sexual, un ambi ent sexualizat (media-
tic) şi privaţiunea emoţional ă sunt premisele dezvol t ă ri i
necesităţilor sexuale ale c0pilului. Î n interesul copilu-
lui ş i al viitorului societăţii, sexualizarea de că tre stat ş i
mass-media a copiilor şi tinerilor trebuie să înceteze.
Un stat orientat spre binele public şi părinţi responsa-
bili datorează generaţiei viitoare să-i pregătească pen-
tru căsătorie şi familie. Pentru aceasta există douăspre-
zece motive bune:
a) Dereglarea sexual i t ăţ i i conduce usponmiaVUTSPONLIHGFEDB _

l a decădere cul tural ă
Pentru că omul are un liber-arbitru, necesită o busol ă
pentru bine şi rău. I n domeniul sexualităţii omul se situ-
ează în tensiunea dintre instinctul biologic şi chemarea
pentru iubire, care este deschisă creării unei vieţi noi.
Dereglarea moral ă a sexualităţii este un si mptom al
decăderii culturale88. Î i dăunează individului ş i produce
haos social. Dezagregarea familiei, decăderea perfor-
manţei, tulburări psihice ca fenomen de masă, răspândi-
rea maladiilor venerice şi uciderea de ordinul milioanelor
a copiilor nenăscuţi sunt semnale de alarmă pentru dez-
integrarea societăţii. Separarea sexualităţii de repro-
ducere pri n prevenire ş i avort provocat este cauza catas-
trofei demografice. Ea va cl ătina statul social, care nu va
mai putea realiza pacificarea oamenilor dezr ă dă ci naţ i
şi să r ă ci ţ i .
'” http://www.dijg.de/sexualitaet/joseph-unwin-sex-culture/?sword_
list[O] =unwi n.
b) Dereglarea sexualităţii distruge fami l i a

ca l oc opti m pentr u creşterea copiilor89
Familia se întemei ază prin legătura marital ă mono-
gamă a unui bărbat şi a unei femei , care sunt de acord
să pr ocr eeze copi i . Adulterul distruge comunitatea
conjugal ă. Copiii trebuie educaţi în spiritul virtuţilor,
dacă trebuie să devină apţ i pentru a-şi îndeplini mai târ-
ziu dorinţa pr opr i e pentru familiego. Familia, ca „ unitate
de bază natural ă a societăţii” , după cum este recunos-
cută în toate declaraţiileasupra drepturilor omului, mar-
chează integrarea societăţii între bărbat şi femeie şi într e
generaţii. Cercetările şti i nţi fi ce confi r mă ceea ce ştie
oricine: c0piii pr osper ă cel mai bine într -o familie stabil ă
cu părinţii lor biologici într -o căsnicie puţin conflictual ă” .
Numai din familie se poate naşte o burghezie conştientă
de sine şi i ndependent ă . Oamenii proveni ţi din familii
ruinate, f ă r ă legături strânse şi f ă r ă capacitatea de legă-
tur ă afectivă durabil ă, sunt dezr ă d ă ci na ţ i , manipula-
bili în mod nelimitat şi o ameninţare pentru democraţie.
c) Sexualizarea copi i l or conduce

l a pierderea copil ăriei
D ac ă vor bi m despr e un copi l „ inocent” , ne r efer i m,
printre altele, l a eliberarea de gânduri, imagini, dor i n ţ e,
activităţi sexuale. Copil ăria este definită tocmai de
aceast ă i nocenţă, care a fost apărată activ de adul ţi
89 M ani fest pentru familia natural ă: Declaraţia Manhattan

2009. Î n l b. germană: www.ethikinstitut.de. Allan C. CARLSON — I
Paul T. M ERO. The Natur al Fami l y. A M ani festo, Dallas 2007.

90 Cf. Shell- Jugendstudien, Allensbacher Generationenbarometer.
91 Judi th WALLERSTEIN — Jul i a M . LEWIS — Sandr a BLAKESLE,
Scheidungsfolgen — D i e K i nder tragen di e Last. Ei ne Langzeitstu-
di e uber 25 Jahre, Bel z-Juwenta, 2002. Refer i n ţ e bibliografice deta-
liate aici: I ONA INSTITUTE, Made for children. VWiy the institution of
marriage has special status. www.ioanainstitute.ie.
până l a revol uţ i a sexual ă di n 1968. Copiii necesi t ă un usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
spaţ i u în care se pot j uca, descoperi ş i înv ăţ a l i psi ţ i de

griji, unde pudoarea l e este respectat ă ş i unde nu tre-
bui e să se teamă de abuzuri sexuale. A u nevoi e de
adul ţ i care r ă spund responsabil ş i corespunză tor vâr-
stei curi ozi t ăţ i i copi l ă reş ti asupra apari ţ i ei omul ui .
Nei l Postmann numeş te trei factori care determi nă
di spari ţ i a copi l ă ri ei pri n aceea că rup frontierele între
adul ţ i ş i copii: toţ i cei trei factori se intensifică rapid în
societatea noastr ă :
1. Dispare capacitatea de a ci ti şi scri e.
2. Dispare educaţ i a.
3. Dispare pudoarea” .
Pentru di spari ţ i a pudori i Postman a responsabi l i -
zat deja di n 1982, înai ntea marşului triumfal al I nter-
netul ui , mass-medi a el ectroni ce, „ o tehnologie a i ntr ă -
rii gratuite” 93, care demolează frontierele între adul ţ i
şi copii. Ca martori principali pentru necesitatea pudorii
îi menţionează pe Chesterton, Norbert Elias ş i Sigmund
Freud ş i rezum ă constat ă ri l e l or astfel:
Fă r ă control ul i mpul suri l or i nsti nctual e ş i îndeosebi al
i mpul suri l or agresive ş i al cel or care vi zează satisfacerea
di rect ă , nu poate exi sta ci vi l i zaţ i e. Suntem în peri col
permanent de a fi copleşi ţi de barbarism, violenţă, pro-
mi scui tate, i nsti nct ş i egoism. Pudoarea este un mecanism
cu care barbari a este îndi gui t ă ... D e aceea i mpri marea
pudori i a consti tui t o component ă importantă ş i , totodat ă ,
del i cat ă a educaţ i ei ş col are ş i informale a copi l ul ui “ .
92 Nei l POSTMAN, Das Verschwinden der K i ndhei t, 20.

d) Sexualizarea copiilor ş i ti ner i l or

submi nează autor i tatea parental ă
Părinţii sunt legaţi de copiii lor prin dragoste şi preiau

durabil responsabilitatea pentru ei . Pentru acest motiv
l e revine ca dr ept al omului inalienabil educaţia moral ă,
care este consfmţită ca dr ept inalienabil al omului. La
nivelul ONU şi U E se l upt ă pentru ancorarea constitu-
ţional ă a „ drepturilor copilului” , care are ca scop di zol -
varea autorităţii educaţionale a părinţilor şi sexualizarea
copiilor. Sigmund Freud vedea î n activitatea sexual ă
precoce a c0pilului un obstacol în educaţie:
Constat ă m di n exper i en ţă c ă i nfl uen ţ el e exter i oar e ale
seduc ţ i ei pot pr ovoca într er uper i ale ti mpul ui de l aten ţă
până l a supr esi a ei… şi c ă or i ce astfel de acti vi tate sexu-
al ă pr ecoce pr ej udi ci ază educabilitatea copilului95.
Pentru ca educaţia să poată funcţiona, copiilor tr e-

buie să li se l ase copi l ă r i a. Copi i i sexualizaţi l e scapă
părinţilor lor şi ameninţă astfel nu numai o relaţie bună
pă r i nţ i -copi i , ci o vi a ţă de familie r eu ş i t ă în ansamblu.
e) Sexualizarea copi i l or ş i a ti ner i l or
contrazice dezvol tar ea l or hormonal ă
D ezvol tar ea hormonal ă a băieţilor şi fetelor prezintă
o per i oadă de l aten ţă lungă de l a scurt ti mp dup ă naş-
ter e până l a pubertate. Nivelul hormonilor, care i mpr i -
m ă genul, testoster onul (mascul i n) şi estrogenul (fe-
mi ni n) , cr eş te î n primele una până l a tr ei luni dup ă
naştere şi scade apoi l a un nivel sc ă zut constant până
l a pubertate. Abia l a pubertate nivelul hormonal cr eş te
din nou abrupt şi atinge doar dup ă câ ţ i va ani nivelul
relativ constant al vârstei adulte96. Ti ner i i ating deci
95 Sigmund FREUD, Gesammelte Wer ke, V, 136.

96 L i se ELIOT, Wie ver schi eden si nd si e? D i e Gehi r nentwi ckl ung
bei M ădchen und Jungen, Ber l i n 2010, 141. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
maturi tatea sexual ă ş i l a ni vel fizic abi a treptat. A ti n-

gerea maturi t ăţ i i psi hi ce este un proces ş i mai înde-
1ungat97.
f) Masturbarea di n obi ş nui n ţă ]îxează

asupra sexual i t ăţ i i narci si ste
A seduce copiii l a masturbarea ruti ni er ă îi i ni ţ i ază
în satisfacţia sexual ă narcisist ă, care îi împiedică în
ati ngerea unui comportament sexual matur în cadrul
i ubi ri i personal e. Omul care se masturbează este lixat
şi i zol at egocentric asupra l ui însuş i . Aceasta blochează
maturi zarea umană spre i ubi rea conferită.
M asturbarea poateA deveni repede obi ş nui nţă ş i , în
cele di n urm ă , mani e. I napoi a masturbă ri i ruti ni ere se
afl ă probleme psi hi ce ca o lipsă a dragostei ş i a relaţiilor
împl i ni te, care este astfel înt ă ri t ă ş i mai mul t. Aceasta
conduce l a diminuarea senti mentul ui de respect de sine.
Masturbarea este însoţ it ă de fantezii sexuale, care
conduc l a pornografie, care provoacă , l a rândul ei , nece-
sitatea de masturbare — un cerc vicios în care sunt prinşi
OJ
mi l i oane de oameni .
g) Nesiguranţa i denti t ăţ i i de gen

datorată gender-mai nstreami ng-ul ui
conduce la tul bur ă ri de personal i tate
U n om este puterni c atunci când ş ti e ci ne este ş i se
identifică astfel în mod pozi ti v — aceasta se numeş te I
i denti tate: Acesta sunt eu ş i ce sunt eu este bi ne. U n

om care nu ş ti e ci ne este este debi l . Ruptura interioară
97 Uwe Sielert expri mă în caietul însoţ i tor Informarea pă ri nţ i l or

al că r ţ i i Lisa ş i Ian în mod cl ar: „ Copiii descoper ă aceast ă pl ă cere,
bi neînţ el es, l a ei înş i ş i , dacă au fost mângâi aţ i înai nte [!] vol uptos
de că tre p ă ri n ţ i i l or; dacă nu ş ti u del oc ce înseamn ă pl ăcerea, vor
l i psi ş i j ocul eţ el e sexual e” (p. 21) .
se poate manifesta patologic ca nevroză , schizofrenie

sau tul burare de personal i tate borderline98. Legăturile
afective durabi l e care i nsti tui e i denti tatea sl ăbesc ast ă zi
tot mai mul t: religia, f ami l i a, tradi ţ i i l e cul tural e, i den-
tificarea cu profesiunea. Dar ceva a fost subînţeles în
i stori a omeni ri i până acum: omul se naş te ca bărbat ş i
femeie ş i î ş i găseşte fiecare i denti tatea în însuş i rea ş i
desf ăşurarea i ndi vi dual ă a genul ui să u. A voi să -i furi zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
omul ui chiar ş i această ul ti m ă certi tudi ne este o de-

menţă postmodernă care ameni nţă exi stenţ a umană .
O cercetare nouă de l a Uni versi tatea Harvard arată
că identitatea de gen incertă l a copii sub 11 ani măreşte
probabi l i tatea abuzul ui sexual, fizic ş i psihologic ş i a
tul bur ă ri l or traumati ce provocate de împov ă r ă ri l e psi -
hice pe tot parcursul vieţii99.Dereglementarea identităţii
de gen pri n „ educaţia pentru di versi tate” constituie un
experiment iresponsabil asupra copiilor lipsi ţi de apărare.
h ) Promovarea „ comi ng out ” în adolescenţă

este un atac l a dezvol tarea natural ă a

i denti t ăţ i i de gen heterosexuale
Pedagogia sexual ă de stat se str ă dui eş te să sprijine
ti neri i în pri vi nţ a „ comi ng out ” . Astfel, ti neri i sunt
atraşi pentru a se ataşa în faza labil ă, temporară de gă-
sire a identit ăţii din cursul pubertăţii unei orientări ho-
mosexuale, deşi marea majoritate a ti neri l or depăşesc
98 Tul burare de personal i tate caracteri zat ă de i mpul si vi tate ş i

i nstabi l i tate în rel aţ i i l e i nterumane, starea de spi ri t ş i imaginea de
si ne (Wi ki pedi a) (n. trad.).
99 A ndrea L. ROBERTS — Margaret ROSARIO — Heather L. CORLISS I
— Karestan C. KOENEN — S. Bryn AUSTIN, „ Chi l dhood Gender Non-

conformity. A Ri sk I ndi cator for Chi l dhood A buse and Posttrauma-
ti c Stress i n Y outh” , Pediatrics ( 20. 02. 2012) . http://pedi atri cs.
aappubl i cati ons.org/content/earl y/ZO12/02/15/peds.2011- 1804.

X I I . EDUCATIA SEXUALA ÎN ŞCOALA ŞI GRADI NI TA
în curând această fază în mod foarte natural şi se în-

dreaptă spre heterosexualitate.
Un studi u ameri can l a scar ă mare di n 2007 asupra
vari abi l i t ăţ i i ori ent ă ri i sexuale la ti neri între 16 şi 22
de ani a stabilit:
Probabi l i tatea ca o ori entare homosexual ă sau bi sexual ă
să se modifice în decursul unui an în di recţ i a heterosexu-
al i t ăţ i i este de 25 de ori mai mare decât i nvers. La cei
mai mul ţi adolescenţi sentimentele homosexuale dispar.
Di n cei sub 16 ani , 98% resi mt o schi mbare de l a homo-
sexualitate sau bisexualitate în di recţ i a heterosexualită—
ţ i i . Ci rca 70% di n bă i eţ i i care au i ndi cat l a vârsta de 17
ani o atracţ i e homosexual ă excl usi v ă declară l a 22 de ani
o orientare exclusiv heterosexual ă1°°.
Un studiu al cercetătorului homosexual Gary Remafedi
a evidenţiat: cu cât mai devreme a avut loc un coming-out,
cu atât mai mare a fost ri scul unei si nuci deri . Fiecare
an al amânării coming-out-ului a condus la di mi nua-
rea riscului de suicid1°1. Promovarea unui coming-out
ti mpuri u reprezi nt ă deci o ameni nţ are l a adresa dez-
voltării psihice şi a găsirii i denti t ăţ i i tânărului.
i) Ti neri i trebui e averti zaţ i asupra ri scuri l or wd .

practicării homosexual i t ăţ i i
Studiile ştiinţifice demonstrează riscurile fizice şi psi-
hice crescute ale comportamentului homosexual. Lor
1° °
SAVIN-WILLLAMSRC — REAM GL , „ Prevalence and stabi l i ty of
sexual orientation components duri ng adolescence and young adul t-

hood” , Arch Sex Behavi or 36 (2007) 385-394. Ci tat după : Nei l şi
Bri ar WHITEHEAD, „ A dol eszenz und sexuel l e Ori enti erung” , Bul l e-
ti n des Deutschen I nsti tuts fu'r Jugend und Gesellschaft, Nr. 20,
Herbst 2011, http://www.dijg.de/homosexualitaet/jugendliche/ado-
l eszenz-sexuel l e-ori enti erung/?sword_l i st[ 0] =whi tehead.
“ “ Gary RAMAFEDI, „ Ri sk f actors i n attempted sui ci de i n gay and
bisexual youth” , Pediatrics 87, 6 (1991) 896-874.
XUSLECA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA _
le aparţine, după cum s-a indicat deja, o rată mai mare

a depresiilor, tulburărilor de anxietate, abuzului de alcool,
drogurilor, medi camentel or şi riscurilor legate de sui-
ci d. Dr. Chri stl Vonholdt spune:
Grupurile de lobby homosexuale afirmă des că aceste
probleme sunt provocate de atitudinea defavorabil ă a socie-
t ăţ i i în pri vi nţ a homosexual i t ăţ i i . Pentru această afirma-
ţ i e nu există dovezi până acum1°2.
Este obligaţia politicienilor şi a educatorilor responsa-
bili de al e elucida tinerilor pericolele comportamentului
homosexual. Aceasta reprezi nt ă o „ di scri mi nare” tot
atât de redusă faţă de tinerii cu înclinaţii homosexuale,
precum este informarea asupra pericolelor fumatului
o discriminare a fumătorilor.
j) Reprezentarea formelor de decădere a

f ami l i i l or ca „ normal i tate ” blochează
în cazul copiilor afectaţi prelucrarea
consecinţelor psi hi ce
Realitatea umană în familii dezorganizate o reprezintă
incapacitatea legăturilor afective durabile, infidelitatea,
adulterul, victoria egoismului cel mai puternic, irespon-
sabilitatea faţă de copii. Ruperea uni t ăţ i i între tat ă şi
mamă, de a căror îngrijire afectuoasă depind existenţial,
l e produce suferinţă psihică profundă, traumatică ade-
sea, copiilor“ ” .
Durerea psihică, însoţită adesea de urmări materiale
şi sociale drastice, trebuie recunoscută ca real ă, pentru
a putea fi prel ucrat ă de că tre copil. Dacă aceasta nu se
întâmpl ă , atunci l ezi unea nevi ndecat ă , i nconş ti ent ă ,
102 Dr. Chri stl Ruth VONHOLDT, Anmerkungen zur Homosexua-

l i t ă t, Bul l eti n Nr. 20.
103 Cf. Melanie MUHL, Di e Patchowrk — Ei ne Streitschrift,
I Miin-
chen 2011.
r ă mâne vi rul ent ă ş i conduce l a nevroze ş i tul bur ă ri de

comportament. Copi l ul nu are posi bi l i tate să debarce
di n cercul vicios, pentru că adul ţ i i îi cer să consi dere
fenomenele de degradare social ă ca normal e ş i bune.
Studi ul Bel l a al I nsti tutul ui Robert Koch a i ndi cat l a
21,9% di n toţ i copiii şi ti neri i în vârst ă de 7 până l a 14
ani i ndi ci i pentru anomal i i psi hi ce. La bă i eţ i i de 14-17
ani se întâl nesc 40% de tul bur ă ri de comportament.
Factorii de risc cei mai i mportanţ i sunt: un climat fa-
mi l i al nefavorabil ş i un statut soci o-economi c scăzut104.
k) Distrugerea f ami l i ei ca loc al formării

personal i t ăţ i i conduce l a etatizarea educaţ i ei
ş i l a costuri soci al e nemă rgi ni te
Ceea ce Ionuţ nu învaţă în familie, Ion nu mai învaţă
ni ci odat ă : încrederea fundamental ă, capaci tatea pen-
tru legături afective durabi l e, decenţ a, di sponi bi l i tatea
de învăţare, capacitatea de performanţă, încrederea în
sine... Cu cât familiile realizează mai puţ i n această edu-
caţie a omului, cu atât mai mult creşte cererea de oficii
pentru ti neret, cămine, psi hi atri i ş i penitenciare finan-
ţ ate public, de lucrători sociali, terapeuţ i , medi ci şi po-
l i ţ i ş ti . Repetenţ i i , i nadaptabi l i i , copiii di n orfelinat,
skinhead105, anarhi ş ti i , terori ş ti i , hul i gani i , drogaţ i i ,
violatorii nu provin di n familii i ntacte, în care tat ă l este
prezent. Situaţiile sociale deplorabile, în care statul
trebui e să ajute, sunt uti l i zate pentru justificarea i nter-
venţiei crescânde a statul ui asupra împuternicirii de
educaţie a părinţilor.
104 http://www.rki .de/cl n_178/nn_1663098/DE/Content/GBE/Er
hebungen/Gesundhei tsurveys/K i ggs/Pressemappe.html .
105 M embru al unei subcul turi ori gi nare în ti neretul cl asei mun-
ci toare di n L ondra, A ngl i a, în ani i '60 ş i r ă spândi t ă apoi în al te
părţi ale M ari i Bri tani i , i ar ul teri or în al te ţări di n l ume (lb. eng.)
(Wikipedia) (n. trad.).
REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
l ) Criza demogralîcă este consecinţa

separ ării sexual i t ăţ i i de fertilitate
Rata naşterilor în Germania apar ţine cu 1,4 copii per
femeie celor mai mici în Eur opa şi scade mai depar te:
î n 2011 s-au născut cu 15. 000 de copi i mai pu ţ i n decât
în 2010. Întrucât popul a ţ i a activă profesional se mic-

ş or ează şi cota vârstnicilor devi ne, pe măsura cr eş ter i i
sper an ţ ei de vi a ţă , tot mai mar e, cal ea pr ăbuşirii si ste-
melor sociale este programată dinainte. D e l a „ scăde-
r ea bruscă a pilulei anticoncepţionale” de l a finele anilor
ş aptezeci , peste Opt milioane de copi i au fost uci şi în
Germania înainte de a se na ş te. De ce for mează statul
în vederea acestei dezvoltări copii şi tineri ca exper ţi ai
prevenirii şi l e netezeş te drumul spr e avortul provocat
şi homosexualitate?
Atunci când, î n vara anului 2011, l a Londra garni-
turi întregi de trenuri au fost incendiate de tineri van-
dali, prim-ministrul David Camer on a spus:
Dacă vrem să avem vreo sper an ţă de a vindeca soci etatea
noastr ă spar t ă , atunci tr ebui e să începem cu familia şi
parentalitatea... Vreau ca testul familiei să fie trasat tuturor
măsurilor pol i t i ce. Aceasta tr ebui e să consti tui e prima
noastr ă prioritate“ ” .
Chiar dacă în Germania înc ă nu ard trenuri, este tim-

pul supr em să revenim de l a gender-mainstreaming la
mainstreaming—ul familiei.
11. Contradicţiile revoluţionarilor sexuali

Toate consecinţele negative ale sexualităţii promis-
cue, ner estr i c ţ i onate, pr ecoce pot fi documentate cu
studii ş ti i nţ i fi ce şi sunt pentru oricine căruia nu i -a
106 David CAMERON, Ri ot statement: http: //www.i ef.at/content/

si te/ newsl etter / newsl etter . content/ 1 2 8 . h t ml .
fost tulburată percepţia pri n asemenea moduri de

comportament evidente…. Unde sunt argumentele şi
cercetările ştiinţifice care arată că sexualitatea precoce,
nerestricţionată, promiscuă, homosexual ă îl face pe
om să nă tos, performant, capabil de legă turi afective
durabile, dispus să procreeze ş i fericit? Ti neri i trebuie
informaţi cu adevărat despre nesiguranţa prezervati-
velor, riscurile anticoncepţionalelor, răspândirea mala-
di i l or venerice, riscul urmărilor negative pe termen
îndelungat al avortului provocat, traumele psihice cau-
zate de relaţiile distruse, riscurile speciale ale homose-
xual i t ăţ i i . De ce nu exi st ă nicio campanie a i nsti tuţ i i -
lor şi asociaţiilor responsabile care să averti zeze asu-
pra pericolelor sexualităţii precoce, ale schi mbul ui de
parteneri şi ale homosexualităţii?
Revoluţionarii sexuali se încurcă în contradicţii
care sunt ac0perite cu pă tura ideologică a necesi t ăţ i i
sexuale prezumti ve a copilului şi a „ educaţiei pentru
diversitate” oferite în pluralism.
> Revoluţionarii sexuali vorbesc despre iubire, dar seduc

l a satisfacerea nel i mi tat ă a i nsti nctel or.
> Ei promit libertate, dar produc dependenţi de sex.
> Ei vorbesc despre responsabilitate, dar conduc la negli-
jenţă sexual ă.
> Ei propagă alegerea liberă a genului şi a i denti t ăţ i i
sexuale, dar neagă şi combat transformarea de l a
homo- la heterosexualitate.
> Ei vor să protejeze de SIDA, dar propagă sexul anal
cu parteneri schi mbă tori .
> Ei propagă sexul (mai) si gur cu prezervative, dar nu
pot îngrădi explozia maladiilor venerice ş i nu pot
“ ” Documente ştiinţifice cupri nză toare se găsesc la Human

Life I nternati onal , www.hli.org.
determi na scăderea noi l or contagiuni cu HIV/SIDA

l a bă rbaţ i i care fac sex cu bă rbaţ i .
> Ei afirmă că vor să protejeze copiii de abuz, dar l e
di strug pudoarea ş i îi i spi tesc l a acţ i uni sexuale.
> Ei vor să înt ă rească respectul de si ne al copi i l or pri n
experi enţ e pl ă cute sexuale, dar l e di strug i nocenţ a,
bucuri a de a fi copi i , copi l ă ri a.
» Ei i ntervi n pentru „ drepturi l e” copi l ul ui , dar îi lasă
f ără apărare pri n distrugerea legăturii familiale cu
pă ri nţ i i .
12. Cui bono?

Consecinţele negative ale sexualizării copilului şi
ti neri l or nu sunt „ efecte secundare” , care sunt avute
în vedere pentru a obţ i ne rezul tate pozi ti ve. D e aici se
poate conchi de c ă aceste efecte sunt de fapt i ntenţ i o-
nate. Cui foloseşte deci sexual i zarea copi i l or şi ti neri -
l or ş i educarea l or pentru „ di versi tate” ?
1. Celor care au un i nteres ca oameni i să fie dezr ă dă ci -

naţ i pri n distrugerea familiei, deveni nd astfel mani -
pul abi l i pentru scopuri strategice globale.
. Celor care au un i nteres de a reduce creşterea demo-
grafică, f ără a modifica ceva în pri vi nţ a di stri bui ri i
gl obal e a bog ăţ i ei .
. Celor care au un i nteres ca Eur0pa să ajungă într-o
„ i arnă demografică” .
. Celor care au un i nteres de a el i mi na religia, îndeo-
sebi pe cea creş ti nă .
. Celor care suferă de „ normati vi tatea heterosexual i -
t ăţ i i ” ş i care vor să - ş i procure recunoaştere social ă
pri n di zol varea acestei a.
13. Rezi stenţă

Tot ceea ce a fost descris în acest capitol s-a putut
întâmpl a pentru că o pătură a tăcerii este înti nsă dea-
supra. Este ca şi când un crocodil s-a cuibărit în camera
copiilor, dar ni meni nu vrea să îl vadă. Intoarcerea privi-
rii este calea comodă. Dar suferinţele familiilor sf ărâmate
nu vor mai putea fi ignorate, când statul social nu mai
poate tampona consecinţele; ele sunt cu totul şi cu totul
incomode. Di n această cauză , i at ă câteva întrebări
adresate părinţilor şi celor care doresc să devină părinţi:
1. Vreţi să fie sti mul aţ i copiii Dvs. în grădini ţă l a mas-
turbare şi jocuri sexuale?
2. V reţi să fie familiarizaţi copiii Dvs. di n şcoala ele-
mentară, transdisciplinar, în toţ i ani i de studi u, cu
metode contracepti ve ş i practici sexuale de tot felul,
să l e fie fracturată pudoarea?
3. V reţ i să considere copi i i D vs. orice „ orientare sexu-
al ă ” ca echi val ent ă ?
4. Vreţi ca fiul sau fiica Dvs. să fie animat/ă în şcoal ă
spre homosexualitate şi riscurile să fie trecute sub
tăcere?
5. Vreţi să aibă copiii Dvs. „ drepturi ” pr0prii care să îi
sustragă autori t ăţ i i parentale?
6. V reţ i creşterea copi i l or Dvs. f ără repere etice ş i f ără
credinţă în Dumnezeu?
Este de presupus c ă marea majoritate a omeni ri i nu
vrea toate acestea. Dar ea a deveni t o majoritate silen-
ţioasă. „ Spirala tăcerii” 108 funcţionează — un semnal I
alarmant într-o democraţ i e. Este ti mpul suprem ca ea

să fie străpunsă di n responsabilitate pentru generaţia
vi i toare ş i vi i torul întregii soci et ăţ i .
108 www.schweigespirale.net.
Germania
Î n Germania, părinţii care ţ i n copiii departe de învă-

ţă mântul sexual şcolar sunt sancţionaţi cu amenzi şi
detenţ i e pentru a-i constrânge să acţ i oneze împotri va
propri i l or pri nci pi i religioase, până l a retragerea drep-
tul ui de custodi e asupra copiilor. Aceasta l i s-a întâm-
pl at mai mul tor f ami l i i di n Sal zkotten, care au vrut, ca
bapti şti, să-şi apere copiii de conţinuturi didactice deran-
jante şi demoralizatoare, precum cele descrise în această
carte. Legea “ obl i gati vi t ăţ i i ş col are a fost apl i cat ă cu
rigurozitate. In 2009, mai mul ţ i taţi şiAmai mul te mame
au trebui t să ajungă la închi soare. I n cazul Melissei
Buserkos, de 15 ani , pă ri nţ i l or le-a fost retras dreptul
de custodie pentru mai mul te luni şi copilul a fost internat
în c ă mi n. Pă ri nţ i i au moti vat refuzul l or pri n faptul că
educaţia sexual ă şcolară se afl ă în contradicţie cu con-
vingerile lor creştine şi îndeamnă copiii l a activitate sexu-
al ă precoce. Ar fi o i ngeri nţă în împuterni ci rea educa-
ţional ă a părinţilorlog. Reclamaţia constituţional ă a
pă ri nţ i l or a fost respi nsă în 2009 de legea constituţio-
nal ă federal ă. Cinci perechi de pă ri nţ i au depus în con-
ti nuare o plângere l a Curtea Europeană a Drepturilor
Omul ui (CEDO), dar şi CED O & respins plângerea cu
moti vaţ i a că „ manifestările şcolare au fost executate
într-o manieră obi ecti v ă , cri ti că şi pluralistă ş i , ca atare,
nu au fost l ezate normel e Convenţiei” “ °.
El veţ i a
Şi 1n El veţ i a sexualizarea copi i l or decurge di n gră-
di ni ţă cu viteză maximă…. Î n privinţa proiectului „ Pla-
109 Raportări detaliate pe www.medrum.de, cuvânt-chei e „ Salz-

k otten” , ş .a., l a 01. 10. 2011, 09. 09. 2010, 25. 09. 2010, 11.08.2009.
“ ° http://www.zeni t.org/arti cl e-23786?l = german.
… Cf. M oni ka WILD ş i Chri stoph KEEL-ALTENHOFER, HLI Elve-
nul de înv ăţă mânt 21” pentru unificarea structurii de

educaţie federal ă, macazul trebuie îndreptat în direcţia
„ educaţ i ei sexuale” 112 obligatorii deja a cel or mai mi ci .
Dar o publicaţie despre „ Trusa sexual ă Basel” pentru copii
de grădini ţă din presa bulevardieră i-a trezit pe elveţieni” .
I n i uni e 2011 s-a consti tui t o i ni ţ i ati v ă cetăţenească
pri vi nd o peti ţ i e contra sexualizării precoce şi care a
strâns în trei l uni peste 90. 000 de semnături.
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB Acum
este în curs de desf ăşurare o ini ţ iativ ă pentru a putea
avea loc un plebiscit.
O pâsl ă densă de autori t ăţ i de stat — Of i ci ul Federal
I
pentru Sănătate, Centrul de Competenţă pentru Pedago-

gie Sexual ă al Facultăţii Pedagogice di n Lucernam, aso-
ciaţii de stat sau private, ca PLANes, ramura elveţiană
a IPPF, organizaţiile pentru informare asupra SIDA şi
prevenirea abuzului — î ş i pasează reciproc posturi şi
fonduri şi promovează de ani buni „ educaţia sexual ă” şco-
lară a copiilor. A utori t ăţ i l e recomandă pagini web ca
www.lilli.ch, care l ămuresc copiii despre detaliile practice
ale sexului oral şi anal. Această pagină a fost promovată
de către stat cu bani proveni ţ i di n i mpozi te ş i premiată
cu „ premi ul de egalitate” al muni ci pi ul ui Zuri ch.
Ini ţiativa populară confederativă „ Da protecţiei împo-
triva sexualizării copiilor în grădini ţă şi şcoala primară”
solicită:
» Nici un înv ăţă mânt sexologic înai nte de 9 ani!
ţ i a, Peti ţie împotri va sexualizării precoce, http://www.kath.net/de-

tai l .php?i d=33290.
“ 2 O anal i ză foarte bun ă aici: http://www.human-life.ch/upload/
dokumente/ZO1 108_Obl i gatori sche%20sexuel l e%2OBef rei ung_
HLI.pdf.
“ 3 Phi l i pp GUT, „ Porno fiir K i ndergă rtl er” , Die Weltwoche (6.
Okt. 2011).
… www.amorix.ch.
» De la 9 ani , înv ăţă mânt sexologic benevol, cu con-

OJ
si mţă mântul părinţilor.

> De la 12 ani , înv ăţă mânt obligatoriu de biologie“ ? "
Episcopul de Chur, dr. Vitus Huonder, s-a situat în

10. 12. 2011 cu un cuvânt pastoral clar de partea sem-
natarilor peti ţiei. Părinţii ar trebui să respingă planuri
de învăţământ care contravin credinţei. El s-a îndreptat
împotri va ideologiei gender şi a solicitat un drept de
dispensă din partea părinţilor“ ? Confraţii săi di n episco-
pat au încercat să facă dreptate ambel or pă r ţ i : „ Acest
serviciu [al educaţiei sexuale] aflat în responsabilita-
tea cantoanelor este neîndoi el ni c uti l ş i ţ i ne cont şi de
noi l e dezvol t ă ri sociale” , deşi „ teoriile sexuale şi mode-
lele familiale, care sunt contestate în mare măsură di n
punct de vedere social, nu pot fi implementate pur şi
si mpl u pri n material di dacti c” ” .
Tări est-europene118
T ă rile est-europene, care au trebuit să trăiască
până în 1989 sub dictatura comuni st ă , au rămas rela-
ti v ferite de „ eliberarea sexual ă” a revol tei di n ' 68 — o I
” 5 www.schutzi ni ti ati ve.ch. Z ur Di skussi on di eser I ni ti ati ve s.

Vgl. http: //www.human- life.ch/upload/dokumente/20110225_ IG-Serz_
Grundlage—Forderungen_ Sexualunterricht _mit-Fussn_ v16.O-HLI . pdf.
“ 6 http: //www.bischoefe. ch/dokumente/botschaften/sexualer-
zi ehung—staatl i chver-ordnet.
“ 7 http://www.bischoefe.ch/dokumente/botschaften/sexualerzie-
hung.
“ 8 Î n Români a, sub egida M i ni sterul ui Educaţ i ei Naţ i onal e,
Pl anul de Î nv ăţă mânt cupri nde în prezent di sci pl i nel e Educaţ i e
pentru să nă tate, opţ i onal ă (clasele I-XII), în cadrul căreia pot fi
abordate ş i subi ecte pri vi nd educaţ i a de gen, Educaţ i e civică (I I I -
IV), Cul tur ă civică (V—VIII), iar ari a curri cul ar ă „ Om ş i societate”
cupri nde Educaţ i a pentru societate (IX) şi di sci pl i ne socio-umane
(X-XII) (n. trad.).
i roni e a i stori ei , comuni smul propagând odat ă di zol va-

rea familiei pri n desfiinţarea moralei sexuale. Unele
di ntre aceste ţă ri încearcă să se împotri vească presi u-
ni i U E ş i grupuri l or de lobby finanţate de că tre U E,
între care L i tuani a ş i Ungaria.
L i t uani a
Parlamentul L i tuani ei a deci s în marti e 2010 o lege usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
de protecţ i e a ti neretul ui . Aceasta i nterzi ce materi al ul

didactic care încurajează minorii la „ relaţ ii sexuale,
care deni grează val ori l e f ami l i ei sau care promoveaz ă
un concept despre că să tori e ş i familie neprev ă zut în
Consti tuţ i e” ° s-a avut în vedere „ că să tori a homo” .
Tara a fost supusă puterni c presi uni i de că tre U E pen-
tru a modifica legea. Î n 2010, Curtea Constituţ ional ă
l i tuani ană a bascul at defini ţia că să tori ei ca pe o legă-
tur ă între bărbat ş i femeie119. Î n noi embri e 2011, Par-
lamentul L i tuani ei a deci s respingerea i ngeri nţ ei Par-
l amentul ui European în afacerile l i tuani ene care nu
cad în competenţ a Uni uni i Europene ş i care s-au pro-
dus pri n deci zi i democratice120.
Ungaria
Parl amentul ungar a deci s, l a un an după vi ctori a
răsunătoare a Parti dul ui naţional-conservator Fidesz,
o Consti tuţ i e nouă , care a i ntrat în vigoare l a 1 i anua-
ri e 2012. Ea si tuează i denti tatea naţ i onal ă a Ungariei
pe valori creş ti ne, protej ează familia tradi ţ i onal ă , baza-
t ă pe că să tori a di ntre bă rbat ş i femeie, ş i i nvi ol abi l i ta-
tea vieţii de l a concepţie până l a moarte. Pe lângă unel e
” 9 L i thuani a T ri bune, 13. 10. 2011.

120 http://www.l i thuani atri bune.com/2009/11/10/the-chj ontro-
v er si al - l i t huani an- l aw - on- pr ot ect i on- of - mi nor s- %E2%80%93-
l i thuani an-parl i ament-v-european-parl i ament.
modificări controversate, în conti nuare ea a declanşat

o furtună de indignare, cu i ntervenţ i i ale Parlamentu-
l ui European, ale secretarul ui general al ONU, al e
ONG-urilor internaţionale susţ i nute de mediile main-
stream în toat ă Europa. Toată presiunea politică nu a
putut însă acţ i ona cu ni mi c împotri va ancorării căsă-
tori ei ca legătură între bărbat şi femeie ş i a apărării
familiei, întrucât chi ar şi europarl amentari i trebui e să
admi t ă că familia ş i căsătoria nu consti tui e o compe-
tenţă europeană.
' Polonia
Polonia s-a împotri vi t în ti mpul guvernării l ui J aro-
slaw Kaczynski (di n i ul i e 2006 până în septembrie
2007) contractul ui de reformă al U E. M i ni strul Educa-
ţ i ei Roman Giertych s-a pronunţ at împotri va legaliză-
ri i avortul ui provocat ş i a „ că să tori ei ” homosexuale.
I n 2012, avortul provocat ş i parteneriatul homosexual
sunt (încă ) i nterzi se. Nu exi st ă educaţ i e sexual ă în
şcoli, ci o „ educaţie pentru viaţa în familie” . Dar ş i Po-
l oni a se confruntă cu o răsturnare a ordi ni i valorilor
creş ti ne. La alegerile di n octombri e 2011 a i ntrat în
acţ i une noul parti d al l ui Janusz Palikot şi a câştigat
de l a început aproape zece procente di n voci. M ul ti mi -
lionarul l upt ă pentru legalizarea avortul ui provocat, a
drepturi l or homosexualilor, a droguri l or uşoare, a i n-
seminării artiliciale ş i a mijloacelor anticoncepţionale
gratuite l a îndemâna ori cui .
14. Politicieni în serviciul minorităţilor OJ .

radicale mi ci
Dereglarea normativă a sexualităţii prin sexualizarea
ş i destabi l i zarea i denti t ăţ i i de gen a c0pi i l or ş i ti neri l or
submi nează f ami l i a ca uni tate de bază a societ ăţii,
dă unează copi i l or ş i ti neri l or ş i contri bui e l a reducerea

în continuare a ratei natal i t ăţ i i . Ea serveşte i nteresel or
mi nori t ăţ i l or mi ci , nu bi nel ui colectiv.
Propaganda medi ati că ş i pol i ti c ă trezeş te aparenţa
ca şi când familia pă ri nţ i l or că să tori ţ i cu copii ar fi o
formă social ă demodat ă di n epoci anteri oare. Cifrele
Eurostat despre formele de vi aţă în U E di n 2008 sur- usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
pri nd: 74% di n copi i i sub 18 ani au tr ă i t în U E în 2008

împreună cu pă ri nţ i că să tori ţ i, 11,5% — cu doi pă ri nţ i I
în parteneri at de vi aţă nematri moni al , 13,6% — numai

cu un singur pă ri nte. Î n Germani a sunt chi ar 77,5%
din copii care trăiesc cu pă ri nţ i căsători ţim. Aceste cifre
arat ă capaci tatea de rezi sten ţă enorm ă a f ami l i ei ca
formă fundamental ă soci al ă natural ă m. Î n ci uda poli-
ti ci i de distrugere a f ami l i ei de deceni i , trei sferturi
di ntre copii trăiesc încă l a pă ri nţ i că să tori ţ i.
Oamenii ti neri tânjesc după i ubi re adevărată ş i fideli-
tate. Mai mul t decât trei pă tri mi di ntre ti neri cred „ că
familia este necesară, pentru a trăi cu adevărat fericit” 123.
A dul ţ i i ar trebui să -i ajute pentru îndepl i ni rea acestei
dorinţe124.
La o maj ori tate de trei sf erturi a „ f ami l i i l or tradi ţ i -
onal e” , într-un stat democrati c te-ai aş tepta ca pol i ti ca
să se conf ormeze i nteresel or ei , cu atât mai mul t cu cât
sunt i denti ce bi nel ui publ i c, pentru că aici se produce
… Conf eri nţă de presă a Eurostat di n 27.10.2011. http://euro-

pa.eu/rapi d/pressRel easesA cti on.do?ref erence: STAT/ 1 1/156& f or- XUSLECA
mat=H T M L & aged=O& l anguage=D E& gui L anguage=en.

122 Dup ă cum a ar ă tat Frank Schi rrmacher, î n cazul cri zel or
care peri cl i tează vi aţ a, ş ansel e de supravi eţ ui re sunt mai mari
pentru membri f ami l i ei decât pentru i ndi vi zi , chi ar dacă sunt bă r-
baţ i ti neri . Frank SCHIRRMACHER, M i ni mum, M unchen 2006.
123 Shel l Jugendstudi e 2010.
… Gabri el e KUBY, A usbruch zur L i ebe, 2003 ş i Onl y You — gi b
der L i ebe ei ne Chance, 2007.
„ capi tal uman” , se procreează copi i ş i se educă în cele

mai bune condi ţii de parental i tate stabil ă.
Evident că un mecanism fundamental al democraţiei
este deteri orat, care traduce i nteresel e mari i majori-
t ăţ i a popul aţ i ei pri n i ntermedi ul parti del or spre for-
marea voinţei politice. Î n mari l e întrebă ri existenţiale
ale societăţii, care determi nă viaţa fiecărui individ,
maj ori tatea poporul ui nu mai este reprezentat ă de
parl ament ş i guvern: nu în pol i ti ca financiară, nu în
pol i ti ca de mi graţ i e, nu în pol i ti ca f ami l i ei .
Este ti mpul suprem pentru a pune capă t pol i ti ci i
sexual e îndreptate contra bi nel ui publ i c ş i , mai ales, a
bună st ă ri i generaţ i ei viitoare, i ar copiii să înveţe l a
ş coal ă ceea ce îi poate ajuta să - ş i îndepl i nească dori nţ a
propri e pentru că să tori e ş i familie.
XIII; PEDAGOGIA EMANCIIÎARII SEXUALE
IN BI SERI CA CATOLICA_ — CE ESTE
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
ŞI CE TREBUIE SA FIE
În ipoteza că purtarea efectivă a omului ar trebui să fie

norma pentru abrogarea cerinţelor pozitive ale Bisericii, ne
ciocnim iar de marea eroare seculară a timpului nostru: de
ideea că religia ar trebui adaptată omului, şi nu omul religiei.
Di etri ch von Hi l denbrandl
Organizaţii catol i ce pe că i greşite

Biserica Catol i că mai reprezi nt ă încă ul ti mul bastion
care apără moral a sexual ă creş ti nă ca premi să i ndi s-
pensabil ă pentru căsătorie ş i familie. Pă ri nţ i i , nu nu-
mai cei catol i ci , care vor să l e ofere copi i l or lor o educa-
ţ i e orientată spre val ori îi tri mi t la şcoli catolice. Cato-
lic înseamnă , aşa se apreci ază , să l e ar ăţ i copi i l or îna-
i ntea ochi l or ş i i ni mi i frumuseţea i ubi ri i , căsătoriei şi
familiei ş i calea într-acol o. Această aşteptare este cel
mai adesea dezi l uzi onat ă .
„ Pedagogia emanci pă ri i sexual e” a pă truns adânc
în Biserica Catolică, în organizaţiile de tineret care sunt
cuprinse în organi zaţ i a central ă Uni unea Ti neretul ui
Catolic German (BDKJ), în asociaţii care efectuează
pedagogie sexual ă, în „ preveni rea abuzul ui ” ş i în şcoli
„ catol i ce” .
De la rezistenţa episcopal ă împotriva enciclicei H uma- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
nae vi tae (1968), pri n Decl araţ i a K ănigstein di n 1968 OJ
1 Di etri ch VON HILDEBRAND, Das trojanische Pferd i n der Stadt

Gottes, Stei n am Rhei n 1968, 258. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
(cf. cap. I I , p. 86), s-a produs un vid bisericesc în pro-

cl amarea ş i înv ăţă tura moral ei sexuale catol i ce, care
este umpl ut ă de că tre mi si onari i sexualităţii hedoni ste.
Astfel, a intervenit o situaţie schizofrenă: Biserica Cato-
l i că se afl ă di n cauza moral ei sexuale catol i ce sub un
atac concentrat medi ati c permanent, deş i aceasta abi a
mai este anunţ at ă ş i abi a mai este predat ă ş i trăită în
bi seri ci l e locale. Totuş i , este p ă zi t ă de că tre magiste-
ri u, în pofida rezi stenţ ei masive, ca un bun de credi nţă
l a a cărui renunţ are Biserica nu este îndrept ăţ i t ă . Se
predă ş i se tr ă i eş te înă l ţ i mea cerut ă de Dumnezeu
omului pe drumul vieţii lui întru iubire, l a care Biblia
îl obl i gă pe om, aproape numai în peri metrul comuni -
t ăţ i l or spi ri tual e noi.
A soci aţ i i l e care navi ghează sub pavi l i on catol i c, ca
Serv i ci ul Soci al al Femeilor Catol i ce ( Sk F) , Cari tas,
Comuni tatea Ti neri l or Catol i ci (K JG) ş i al tel e, depun
de mul t în i nteri orul ş i exteri orul ş colii o „ educaţ i e se-
xual ă ” de genul cel ei descri se în capi tol ul precedent.
Referenţii lor sunt f ormaţ i şi specializaţi de că tre In-
sti tutul de Pedagogie Sexual ă di n Dortmund.
Pe pagina Referenţi ai I nsti tutul ui de Pedagogie Sexu-
al ă , Central a Federal ă a Ser v i ci ul ui soci al al Femeilor
Catolice (SkF) mul ţumeşte pentru colaborarea excelentă
cu aceste cuvi nte: „ Servi ci ul Social al Femeilor catol i ce
este legat de I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă pri n cola-
borarea bună de-a l ungul ani l or cu referenţii săi com-
petenţ i pentru perf ecţ i onă ri ” 2. Lela L ă hnemann, coau-
toare a Broş uri i i nf ormati ve berl i neze (cf. p. 362), reco-
mand ă isp astfel: „ D ac ă sunteţ i l esbi an ă , homosexual ,
bisexual sau transgender ş i vreţ i să acti vaţ i în dome-
ni ul sexual-pedagogic, atunci v ă recomand o formare
sau speci al i zare l a I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă ” .
2 http://www.i sp-dortmund.de/i nsti tut-sexual paedagogi k/ref e-

r enzen.ht ml (accesat l a 17. 10. 2011) .
X I I I . PEDAGOGIA EMANCIPARII SEXUALE ÎN BI SERI CA... 409
Asociaţiile catolice apelează în activitatea l or sexual-

pedagogică l a „ Di recti vel e episcopale pentru centrel e
catolice de consi l i ere asupra gravi di t ăţ i i ” , emi se în 2000,
care preti nd „ l ucrul prAeventiv în cooperare cu al te per-
soane ş i i nsti tu ţ i i ” . I ntrucât în di recti ve nu exi st ă
ni ci un fel de stabi l i re a cri teri i l or de conţ i nut ale peda-
gogiei sexuale catol i ce, aici se deschi d u ş a ş i poarta
mai nstream-ul ui sexual -pol i ti c. Această omi si une are
un motiv simplu: există într-adevăr o mul ţ ime de expli-
caţ i i ş i pronunţă ri ale Bi seri ci i Catol i ce asupra temei
educaţ i e pentru i ubi re, casti tate, că să tori e ş i f ami l i e,
dar nu exi st ă ni ci o pedagogie catol i că aplicată practi c,
care integrează tema sexual i t ăţ i i în contextul antropo-
logiei creş ti ne. Nu exi st ă ni ci un i nsti tut de formare
bisericesc, în care pă ri nţ i i ş i pedagogii să înveţ e să
echipeze copiii şi ti neri i pentru drumul creştin al i ubi ri i .
Pri ntre proi ectel e de ti neret al e SkF ş i Cari tas se
numără: „ I nti mi tate” , „ Bătăi de i ni m ă ” , „ L ove tours” 4,
Love talks” 5. El e l ucrează cu materi al e BZgA, cu truse
de preveni re ş i organe geni tal e artificiale — între ti mp,OJ
nu numai cu penisuri de mă ri mi diferite şi prezervative

adecvate, ci ş i cu „ model e-Paomi ” ale vagi nul ui di n
material moale cu inel de hi men pentru inser ţ ie. Dacă
tinerii întâmpină greutăţi cu inserţia, atunci SkF oferă
Fl i rtcoatchi ng6.
wd3 5 1, al i neat 3. „ Consul tan ţ ei îi aparţin i nf ormaţ i i ş i însoţ i re

pri vi nd întrebă ri despre sexual i tate ş i pl ani f i care f ami l i al ă . Lucrul
preventi v trebui e efectuat î n cooperare cu al te persoane ş i i nsti tu-
ţ i i , precum şcoli. I n acest mod trebui e ati nse ş i grupuri - ţ i nt ă ca
ti neri , adul ţ i ti neri ş i p ă ri n ţ i ” .
& 8. „ M ani f est ă ri l e de formare ş i speci al i zare of eri te sau reco-
mandate de că tre di eceze, asoci aţ i i de di eceze Cari tas, Asociaţia
Cari tas Germană ş i Serviciul Social al Femeilor Catol i ce trebui e
percepute conf orm ceri nţ el or” .
4 „ Tururi ale dragostei ” (lb. eng.) (n. trad.).
5 „ Conversaţ i i de dragoste” (lb. eng.) (n. trad.).
6 www.herzkl opf en-muenster.de.
_ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
Donum vi tae, care s-a angajat zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA în toat ă ţara în peda-

gogia sexual ă, nu este în mod oficial o asociaţie catolică7,
dar profită de ni mbul membri l or fondatori catolici pro-
emi nenţ i ş i al patroni l or cu f uncţ i i de stat înal te ş i di n-
tre cele mai înal te şi de suport pri n membrii Comitetu-
l ui Central al Catolicilor Germani (ZdK) şi ai isp, ale
căror scrieri sunt di stri bui te în centrele de consi l i ere.
Vidul sexual-pedagogic di n Biserica Catolică conduce
acolo încât chiar pe pagina de Internet a Conferinţei
Episcopale Germane să fie recomandate materiale care
sexual i zează acti v copiii ş i ti neri i ş i submi nează astfel
bazele morale ale unei vi eţ i axate pe căsătorie ş i fami-
l i e. I n „ trusele de prevenire” pentru grădini ţă şi şcoala
elementară se găsesc cartea Lisa ş i Jan de Uwe Si el ert
(cf. cap. XII, p. 350), Corpul meu îmi aparţine al pro
f ami l i a, Senti mente frumoase & proaste de Ursul a
Enders şi Dorothee Wolters ş i îndrumă torul l or pentru
părinţi Jocuri de-a doctorul sau asalturi sexuale. Mesa-
jul: „ jocurile de-a doctorul sunt jocuri de copi i ” . Autoa-
rele adaugă acestora masturbarea, imitarea actului
sexual, dezbr ă catul nud, atingerea „ afectuoasă” a orga-
nelor genitale. Ei nu trebuie să facă ceea ce al ţii nu vor,
să nu- ş i i ntroducă obiecte în orificiile corpului şi să nu
i mi te practici orale, pentru că acestea nu ar corespunde
vârstei. Adul ţii trebuie să reacţioneze pozi ti v la jocurile
de-a doctorul. Dacă totuşi copiii nu respectă aceste reguli,
7 D onum vi tae, î n l i mba germană [ ş i român ă , n. ns. ] „ dar al vi e-

ţ i i ” , a fost fondat di n insubordonarea faţă de instrucţiunile papale
de a nu emite la consultaţia (obligatorie) medical ă şi îndrumarea
psihologică a gravidei înaintea unui avort provocat un certificat de
consul taţ i e, întrucât acesta este premi sa j uri di că pentru avortul
provocat. La 20 i uni e 2006 „ Consiliul Permanent” al celor 12 episcopi
di ecezani a declarat că pentru Donum vi tae a.î. este vorba despre
„ o asociaţie di n afara Bisericii Catol i ce” , nerecunoscută de Confe-
ri n ţ a Epi scopi l or Germani . Persoanelor di n serviciul bisericesc l e
este i nterzi să colaborarea cu Donum vi tae e. V
X I I I . PEDAGOGIA EMANCIPARII SEXUALE ÎN BI SERI CA... 411
se poate ajunge l a urm ă ri seri oase, pe care pă ri nţ i i tre-

buie să le accepte drăgăstos, urmări ca acestea:
angoase, accese de stri gă t nocturne, accese de f uri e, co ş -
maruri , l i psa de bucuri e, reacţ i i fizice, comportament ş i
l i mbaj de bebel uş ... D up ă câteva să pt ă mâni l e merge, de
obi cei , di n nou mai bi ne8.
Educaţ i a pentru iubire I — pri nci pi i catol i ce

Cine a fost ati ns vreodată de i ubi re ş ti e ceea ce spune
i ubi rea: tu ş i numai tu ş i tu pentru totdeauna. Când
mi nunea i ubi ri i are l oc între doi oameni , atunci ego-ul
dă nă val ă ş i cel care i ubeş te este di spus să se dăruiască
cel ui l al t. A i ubi ş i a fi i ubi t înseamnă cea mai mare
dori nţă a omul ui ş i , totodat ă , cea mai mare aventur ă ,
pentru că posi bi l i tatea r ă ni ri i este l a fel de mare ca
promi si unea norocul ui .
Dacă există Dumnezeu ş i dacă Dumnezeul întrei t — OJ
Tat ă , Fi u ş i Sfântul Duh — este i ubi rea, ş i dacă acest

Dumnezeu s-a întrupat în I sus Cri stos, pentru ca omul
să împart ă viaţ a divină cu el pentru totdeauna, atunci
exi st ă pentru om posi bi l i tatea de a înv ăţ a să iubească,
ba este desemnat pentru aceasta. A-l înv ăţ a pe om
acest fapt şi a-i descifra i zvoarel e puteri i ş i harului
este mi si unea central ă a Bi seri ci i . Dacă Bi seri ca nu co-
respunde acestei mi si uni , atunci ea pi erde sensul exi s-
tenţei sale şi puterea ei de atracţ i e.
A ctul sexual este cea mai cupri nză toare expresi e a
i ubi ri i posi bi l e între bă rbat ş i femeie. Cei doi devi n „ o
carne” ş i , astfel, co-creatori ai unui nou om. A par ţ i ne
8 Ursul a ENDERS— Dorothee WOLTERS, Doktorspiele oder sexuel l e

(Îbergriffe, Zartbi tter e.V. D e descă rcat l a: Deutscher Bi schof skon-
f erenz: http://www.praeventi onbi l dung.dbk.de/f i l eadmi n/redakti -
on/praev enti on/mi crosi te/D ow nl oads/Z artbi tter_D ok torspi el e_
druckgesperrtpdf . Zugriff 15.04.2012.
deci misiunii celei mai i nti me a Bisericii de a-l înv ăţ a

pe om să procedeze în libertate cu forţa i ubi ri i , astfel
încât să devi nă expresia i ubi ri i care se dăruieşte şi de
a-l apăra să-şi pi ardă libertatea, demni tatea, norocul,
pri n predarea sa domi nă ri i i nsti nctul ui .
Poruncile moralei sexuale catolice au doar acest sens.
Dacă nu sunt purtate de practica credi nţ ei ş i umplute
cu experienţa credi nţ ei , atunci el e apar ca un jug, un
jug prea greu, care apasă pe om. Dar dacă omul este
educat de mic cu dragoste pentru a tr ă i într-o relaţie
vie cu Dumnezeu, atunci descoperă că ele sunt o povară
uşoară (Mt 11,30), care îi permi t îndeplinirea propriei
dori nţ e de i ubi re durabi l ă . Isus spune: „ Dacă m ă iu-
bi ţ i , veţ i pă zi poruncile mel e” (In 14,15). Respectarea
poruncilor înseamnă atunci un fruct al dragostei pen-
tru Dumnezeu şi pentru oameni. Dacă, di mpotri v ă , este
urmarea fricii de pedeapsă, atunci omul este înş el at de
sensul adev ă rat al porunci l or ş i este în pericol de a se
preface şi de al e abandona mai devreme sau mai târziu.
Pentru a putea urma această înăl ţime cerută de Dum-
nezeu omul ui pe drumul vi eţ i i lui întru iubire, el nece-
si t ă educaţia în spi ri tul castit ăţ ii. Cuvântul castitate
provine di n latinescul consci us ş i înseamnă: co-ştiutor,
consacrat, conş ti ent (Duden). Este vorba despre o vi r-
tute principal ă a cumpătării (temperantia); aceasta este
„ o încl i naţ i e sol i dă , stabi l ă , de a face bi ne” (CBC, 1833).
Castitatea înseamnă, conform Catehi smul ui , „ integra-
rea reuşită a sexual i t ăţ i i în persoană ş i , pri n urmare,
unitatea interioară a omului în fiinţa sa trupească şi
spiritual ă” (CBC, 2337).
Pri nci pi i l e educării pentru castitate, care este o
educaţie pentru iubire, au fost formulate de către Bise-
ri ca Catol i că în documente numeroase, care au fost
publ i cate după pontificatul l ui I oan Paul al II-lea ş i
X I I I . PEDAGOGIA EMANCIPARII SEXUALE ÎN BISERICA... 4 1 3
care se revendică din Teologia trupuluig. Cele mai i mpor -

tante sunt: Familiaris consor ti o di n 198110 ( F C) , Carta
drepturilor familiei di n 198311 (Car ta) şi Sexualitatea
umană: adevăr ş i importanţă. Pregătirea pentr u sacra-
mentul Căsătoriei (MS) di n 1995” . Ultimul document
este un „ Aj utor orientativ pentru educa ţ i a î n familie” .
Ră spunde necesi t ăţ i i părinţilor cr eş ti ni , care î ş i v ă d
torpilat dr eptul la educaţie di n cauza educaţiei sexuale
obligatorii în şcol i . (Toate citatele sunt ti p ă r i te cursiv,
cifrele în paranteză r epr ezi nt ă secţiunea, observaţiile
nu sunt mar cate.)
Imaginea cr eş ti n ă a omul ui
Punctul de plecare este imaginea cr eş ti n ă a omului.

Pentru c ă omul este creat de dragul lui însu ş i dup ă
chipul Domnului, posed ă o demnitate intangibil ă, care
excl ude uti l i zar ea sa ca un obi ect .
Vi a ţ a omeneasc ă este un dar al lui D umnezeu, pentru a

fi , l a rândul ei , dăruită mai depar te (M S 12) . Ni meni nu
poate da ceea ce nu posedă: dac ă omul nu est e stăpânul

său pr opr i u, atunci el nu î ş i apar ţ i ne si eş i ş i nu se poat e,
aşadar, dărui. Casti tatea est e for ţ a spiritual ă care elibe-
r ează dr agostea de egoi sm şi agr esi vi tate. I n mă sur a î n
care casti tatea cedează î n om, iubirea l ui devi ne di n ce î n
ce mai egoi st ă , adică ea nu mai est e autodăruire, ci satisfa-
cerea unei pl ăceri (M S 16) . Castitatea solicită depr i nder ea
stăpânirii de sine, care este o educaţie pentru l i ber tatea
omenească. Alternativa este clar ă: ori omul este st ă pân
asupr a i nsti nctel or sale şi dobândeş te astfel pacea, ori de-
vine robul lor şi, astfel , este nefericit (M S 18) .
9 IOAN PAUL AL II-LEA, Theologie des Lei bes.

10 IOAN PAUL AL II-LEA, Scr i s. ap. Familiaris consortio ( 22. 1 1. 1981 ). OJ
“ Charta der Familienrechte ( 22. 10. 1983) .

12 CONSILIUL PONTIFICAL PENTRU FAMILIE, Wahrheit und Bedeu-
tung. D i e Vorbereitung auf das Sakrament der Ehe (13.05.1996).
Dreptul de a educa al p ă r i n ţ i l or
Dreptul de a educa şi obligaţia de a educa se afl ă în
mâi ni l e pă ri nţ i l or.
Copi i i , dar ş i obl i gaţ i e, sunt cea mai i mportant ă sarcină
a lor, mai i mportant ă decât prof esi unea, mai i mportant ă
decât di stracţ i a, mai i mportant ă decât pozi ţia social ă
(MS 51). Pentru c ă au dă rui t copi i l or l or vi aţ a, pă ri nţ i i
deţ i n dreptul ini ţial, primul şi inalienabil de a-i educa;
din această cauză ei trebui e recunoscuţ i ca educatori pri mi
ş i pri ori tari ai copi i l or lor. Pă ri nţ i i au dreptul de a- ş i
creş te copi i i în concordanţă cu convi ngeri l e l or morale ş i
religioase ş i de a l ua în consi derare tradi ţ i i l e cul tural e
ale f ami l i ei lor, care sti mul eaz ă bună starea ş i demni ta-
tea copi l ul ui . Pă ri nţ i i au dreptul de a alege în mod l i ber
ş coal a ş i alte mijloace de aj utor care sunt necesare pen-
tru educarea l or în concordanţă cu convi ngeri l e lor. Î nde-
osebi educaţia sexual ă — care reprezintă un drept de bază —
zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA OJ
trebui e să decurgă întotdeauna sub conducerea l or atent ă ,

fie acasă , fie în i nsti tuţ i i de educaţ i e, care sunt alese ş i
control ate de ei (Carta, art. 5). Bi seri ca se îndreapt ă deci s
împotriva unei modalit ăţi anumi te, foarte r ă spândi t ă , de
i nf ormaţ i e sexual ă ; detaş at ă de pri nci pi i l e moral e, nu
este altceva decât o introducere în experienţ a pl ăcerii şi
o i nci taţ i e care pri veaz ă copi i i — deja î n ani i i nocen ţ ei —
de candoarea l or ş i deschi de drumul vi ci ul ui (FC 37).
Educaţ i a în spi ri tul castităţii în familie este premisa
că un om tânăr „ poate pricepe ş i descoperi propria voca-
ţ i e pentru căsătorie sau pentru fecioria consacrată l ui
Dumnezeu în slujba împă r ăţ i ei cerul ui ” (MS 22) . Dacă usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
aceasta nu se întâmpl ă , descompunerea f ami l i ei este

urmarea inevitabil ă. „ Descompunerii familiei îi urmează
lipsa vocaţiei” (MS 34). zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Deri vat di n drepturi l e pă ri nţ i l or asupra educaţ i ei

propri i l or l or copi i , Consi l i ul ponti f i cal stabi l eş te:
X I I I . PEDAGOGI A EMANCIPARII SEXUALE ÎN BI SERI CA... 415
Această sarcină rezervat ă familiei conţ i ne pentru pă ri nţ i

dreptul de a nu se putea obliga copiii l a asistarea l a şcoal ă
l a ore de curs cu aceast ă temati că , în cazul în care nu
corespund convi ngeri l or l or religioase ş i moral e propri i .
Şi anume: probl ema şcolii nu este de a înl ocui f ami l i a, ci
mul t mai mul t de a sprijini ş i completa str ă dani i l e părin-
ţilor pri n facilitarea unei viziuni asupra sexualit ăţii ca
valoare ş i sarcină ale persoanei întregi, creată ca bărbat
ş i femeie după chi pul l ui Dumnezeu (MS 64).
Educaţ i a pentru casti tate este legată inseparabil de sar-
ci na de a cul ti va toate cel el al te vi rtuţ i , în parti cul ar i ubi -
rea creş ti nă , care este caracteri zat ă de respect, al trui sm
ş i slujire, numi te cari tas. Sexualitatea este un bun de
mare i mportanţă , care, conform indicaţiilor, trebui e apă-
rat de către raţ i unea l umi nat ă de credinţă. De aici reiese
că pentru educaţia l a casti tate este necesară stăpânirea
de si ne, care presupune vi rtuţ i ca pudoarea, di sci pl i na ş i
m ă sura, respectul de si ne ş i faţă de al ţ i i , precum ş i si nce-
ri tatea pentru aproapel e (MS 55).
Aceste scopuri nobi l e pot fi transmise numai dacă
părinţii le trăiesc ei înş i ş i , copiii sunt fortificaţi printr-o
viaţă activă dedicată credinţei şi primirea sacramente-
lor, iar sensul sexualităţii lor l e este transmi s pri n con-
versaţ i e atent ă , corespunză toare vârstei.
Educaţ i a pentru casti tate ş i i ndi caţ i i l e respecti ve ataş ate
sexualităţii umane trebuie conferite în context l ărgit edu-
caţiei pentru iubire. Nu este suficientă mijlocirea informa-
ţ i i l or despre sexual i tate împreună cu pri nci pi i l e morale
obi ecti ve. Creşterea vi eţ i i spirituale a c0piilor necesită
mul t mai mul t o susţ i nere permanent ă , pentru ca dez-
vol tarea biologică ş i i nsti nctel e care încep să se facă si m-
ţ i te să fie însoţ i te de o i ubi re crescândă pentru Dumne-
zeu, Creatorul ş i M ântui torul , ş i de o conş ti i nţă tot mai
mare a demni t ăţ i i fiecărei persoane umane ş i a trupul ui
său (MS 70).
Părinţii cunosc dezvoltarea diferită a copiilor lor şi

sunt, în consecinţă , în situaţ ia „de a într epr inde instru-
ir ea cu cea mai mare delicateţ e, dar inconfundabil ş i în
momentul potrivit” (M S 75). Pr imele indicaţii care
sunt date unui copil la naş ter ea unui fr ăţior sau a unei
surioare tr ebuie să fie „întotdeauna legate mai pro-
fund de minunea actului cr eator al lui Dumnezeu, care
a făcut astfel încât noua viaţă , dă r uit ă de el, să fie pr o-
tejată în pântecul mamei ş i în preajma inimii ei”.
Educaţia sexuală trebuie să fie adaptată celor mai
impor tante faze ale dezvolt ării copilului:
D e l a vâr sta de cir ca 5 ani până l a puber tate copilul este
într-o fază care, după cuvintele lui I oan Paul al I I -lea,
este denumit ă „anii inocen ţ ei” . Aceast ă per ioadă a cal-
mului ş i ser enit ăţ ii nu tr ebuie în niciun caz tulbur at ă de
o informaţie sexuală inutilă. La această vârstă băieţii şi
fetele nu sunt inter esaţ i în mod deosebit de întrebări
despr e sex ş i prefer ă contactul cu copii de genul propriu.
O clarificaresexuală prematur ă ameninţă deteriorarea
dezvolt ării lumii lor afective ş i a formării lor ş i distruge-
r ea inocenţ ei acestui segment de viaţă . Î ntr ucât copiii nu
sunt încă în situaţ ia de a înţ elege latur a condi ţionat ă
afectiv a sexualităţii în înţelesul ei deplin, ei nu pot înţe-
lege tabloul sexualit ăţ ii ş i nu pot acţ iona cu un cadru
corespunză tor de nor me morale, adică ei nu pot percepe
o clarificare sexual ă prematur ă cu conş tiinţ a responsabi-
lit ăţ ii morale necesar e (M S 83).
Educaţia pentru iubire prin educaţia pentru castitate
acordă copilului motivul disponibilit ăţii sale viitoare
pentru tr ansmiter ea mai depar te ş i protejarea vieţ ii.
Cunoa ş ter ea impor tanţ ei pozitive a sexualit ăţ ii pentr u
ar monia ş i dezvoltar ea personalit ăţii, precum ş i în pri-
vinţ a vocaţiei omului pentru familie, societate şi Biserică,
formează întotdeauna contextul mai amplu în care tre-
buie încadrat ă educaţ ia în fazele respective de dezvoltare
X I I I . PEDAGOGIA EMANCIPARII SEXUALE ÎN BISERICA ... 417
a cel ui aflat în creş tere. N u trebui e ui tat ni ci odat ă c ă o

desf ătare necontrol at ă a sexual i t ăţ i i ameni nţă treptat să
di strugă capaci tatea persoanei pentru i ubi re, pri n pl asa-
rea pl ă ceri i — în l ocul autodă rui ri i — ca scop al sexual i t ăţ i i
OJ
ş i denigrarea cel orl al ţ i oameni ca obi ecte ale sati sf acţ i ei

propri i : astf el , di mi nuează ş i sensul dragostei adevărate
între bărbat ş i femeie — deschise permanent vieţii —, ca ş i a
f ami l i ei însăş i , ş i duce pas cu pas l a desconsi derarea vie-

ţ i i umane, care ar putea fi pri mi t ă ş i care nu mai este
consi derat ă decât ca o cal ami tate, care în anumi te si tua-
ţ i i ameninţă să îngrădească pl ăcerea personal ă. Banaliza-
rea sexual i t ăţ i i se numă r ă pri ntre factorii pri nci pal i , în
care îşi are originea di spreţ ui rea unei vi eţ i i în deveni re:
numai o i ubi re adev ă rat ă poate apă ra vi aţ a (MS 105) .
Pentru că este i n joc atât de mul t, pă ri nţ i i sunt che-

maţi la rezistenţă. I n j oc se afl ă individul, familia, trans-
mi terea vi eţ i i ş i transmi terea credi nţ ei că tre generaţia
V i i toare ş i , astfel, V i i torul întregii soci et ăţ i .
Pă ri nţ i i trebui e să se asoci eze cu al ţ i p ă ri n ţ i pentru a
acţ i ona împotri va formelor noci ve al e clarificării sexual e
ş i pentru a se asi gura că într-adev ă r copi i i l or sunt edu-
caţ i conform pri nci pi i l or creş ti ne ş i în acord cu dezvol ta-
rea l or personal ă (MS 114). Ni meni nu-i poate obl i ga pe
copii ş i ti neri l a t ă cere asupra conţ i nutul ui ş i metodei
înv ăţământului desf ăşurat în afara familiei (MS 115). Se
recomandă pă ri nţ i l or să urmă rească atent ori ce formă a
informaţiei sexuale care l e este oferită copiilor l or în afara
casei ş i să îi ferească dacă aceasta nu corespunde pri nci -
pi i l or propri i (MS 117).
Consi l i ul pontifical „ se încrede în lucrarea conferin-

ţ el or epi scopal e pentru sensi bi l i zarea ş i susţ i nerea pă -
ri nţ i l or” ş i sol i ci t ă „ cl eri ci l or ş i religioşilor di n parohi i
sau di n celelalte domeni i ale apostol atul ui să spri j i ne
ş i să încuraj eze pă ri nţ i i în eforturile pentru educaţ i a
copi i l or l or” (MS 148).
' Sunet ş i fum sau i nver s?

Hârtia, aşa se spune, este răbdătoare. Dreptul de
educaţ i e al p ă ri n ţ i l or, în special în domeni ul formativ
al moralei sexuale, a fost uzurpat de stat ş i umpl ut cu
conţinuturi care contravin în mod fundamental nu numai
valorilor creştine, ci şi raţ i uni i umane. Părinţii abia
mai au o şansă de a-şi educa urmaş i i în spiritul casti-
t ăţ i i , care impune copilului cerinţe morale, când tenta-
ţ i a pentru masturbarea orientată spre pl ăcere intervine
deja l a copilul mi c la creşă şi grădini ţă. Copiii se înstr ă -
inează ş i se sustrag influenţei pă ri nteş ti ş i familiale cu
ajutorul căş ti i , în încăperi de chat l a Internet sau în
grupuri de aceeaşi vârstă. Să ne reami nti m cuvântul
lui Sigmund Freud, care spunea despre activitatea sexu-
al ă precoce a copi l ul ui :
Am constatat di n experi enţă că i nf l uenţ el e exterioare ale
i spi tei pot provoca breşe premature ale perioadei de latenţă
până l a anularea lor... ş i că ori ce astfel de acti vi tate sexu-
al ă ti mpuri e prejudiciază educaţia copi l ul ui ” .
Chiar dacă orologiul societăţii indică patruzeci de
ani după douăsprezece, pentru Biserică şi pentru cei
care au responsabi l i tate pentru al ţ i i nu este ni ci odat ă
prea târzi u să se întoarcă . Avem nevoi e de concepte
care dezgroapă comoara Bisericii Catolice despre i ubi re,
căsătorie, sexualitate şi familie ş i o transformă în pro-
grame pedagogice concrete. Asemenea programe sunt
un răspuns necesar dori nţ ei oamenilor ti neri pentru
iubire adevărată şi pentru familie. Biserica are obligaţia
de a deschide generaţiei tinere calea pretenţioasă a iubi-
ri i ş i de a nu o expune l i psi t ă de apărare tentaţ i ei agre-
sive a sexualităţii hedoniste. Numai acela poate acţiona
„ responsabil” cu forţa sexualităţii care s-a dezvoltat
13 Sigmund FREUD, Gesammelte Werke, V, 136.

XIII. PEDAGOGI A EM ANCI PARI I SEXUALE ÎN BI SERI CA... 419
într-o personal i tate responsabil ă, matur ă . Programele

pedagogice care vi zează aceasta necesi t ă dezvol tare în
continuare ş i implementare. El e ar conferi şcolilor cato-
lice integritate ş i putere de atracţie ş i ar străluci ca
model anti ci pati v în toată societatea.
XIV. INTOLERANTA ŞI DI SCRI M I NARE zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Într-o birocraţiepedeplin dezvoltată nu mai există, dacă

se cere responsabilitate sau/şi reforme, decât un Nimeni...
Bi rocraţ i a este forma de stat în care nu mai există ni meni
care să exercite putere: unde toţi sunt la fel de neputincioşi,
avem o ti rani e f ără ti rani .
Hannah A rendtl
Asalt asupra libertăţilor fundamentale

Am descris scopurile, strategiile, reţelele şi metodele
revoluţiei culturale sexuale globale. Premisele ei ideo-
logice sunt: nu există bărbat şi femeie, a ucide este un
drept al omul ui , normele morale sunt discriminare.
Punerea în aplicare strategică decurge pe ascuns — OJ
ascuns de ochii demos-ului, de l a care trebuie să emane

de fapt legitimarea puterii în democraţie. Poporul devine,
pri n inundarea medi ati că de durat ă cu sex ş i cri mi na-
litate, orb la valoare, nu mai recunoaşte când i se împrăş-
ti e în ochi nisip ideologic cu cuvi nte frumoase ş i se lasă
antrenat în aval cu mainstream-ul, di n ce în ce mai
depresiv ş i pl i n de teamă , în colacul de salvare al sta-
tul ui social — spre descompunerea
I familiei, iarna demo-
grafică, erodarea libertăţii democratice.
> Pe cine interesează libertatea religioasă, dacă nu
crede?
» Pe cine interesează libertatea de conştiinţă, când
conş tiinţ a tace?
1 Hannah ARENDT, Macht und Gewal t, M unchen 2008“ , 80.

_
» Pe cine interesează libertatea de opi ni e, dacă opinia

sa este corectă politic?
» Pe ci ne interesează libertatea de expresie, dacă url ă
cu l upi i ?
> Pe ci ne interesează libertatea ş ti i nţ ei , când caută
profit în loc de adevăr?
» Pe cine interesează libertatea terapiei, dacă scopul
lui terapeutic este acceptabil?
Î n bezna crescândă a orbirii faţă de valori, o mino-
ri tate mi că , acti v ă , poate pune în mi şcare spirala tăce-
ri i , poate deveni purt ă tor de cuvânt, poate deruta şi
dezorienta majoritatea, poate face propria ideologie
mainstream ş i finalmente vinde ceea ce înainte era rău
ca bun. Preţul pe care individul trebuie să-l pl ătească
pentru contradicţie ş i rezistenţă devine tot mai ridi-
cat, cu cât tace mai îndelung şi cu cât mai multă putere
social ă ş i pol i ti că dobândeş te mi nori tatea, până când
poate trece la oprimarea deschi să a adversarilor. Cu
cât este preţul mai scump, cu atât mai puţ ini oameni vor
fi dispuşi să îl pl ătească. Pentru minoritatea triumf ătoare
nu există destul. Planul încl i nat pentru un nou totali-
tarism este uns cu promisiunea înşel ătoare a libertăţii
infinite a individului. Dar întrucât o asemenea libertate
îl face pe om sclav al poftelor sale, aceasta nu poate con-
duce decât la marea robie. O societate liberă există în
mă sura în care oamenii di n care se compune sunt ei
înşi şi liberi pentru bine. Cu avari nu se poate face un stat.
Cine susţine cu tărie la începutul mileniului al treilea
valorile creştine le recunoaşte şi trăieşte conform lor se
loveşte de îngrădirea crescândă a libert ăţilor care mar-
chează (au marcat) cultura europeană. I n pericol sunt:
» libertatea de opi ni e;
> libertatea de expresie;
» libertatea de asociere;
XIV. INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
> libertatea de terapie;

> l i bertatea ş ti i nţ ei ;
> l i bertatea religioasă;
> l i bertatea de conş ti i nţă ;
> libertatea profesional ă;
> libertatea de educaţie;
> independenţa justi ţiei.
Pentru a l i mi ta libertatea celor care nu vor să se
supună presi uni i cul tural e a corecti tudi ni i pol i ti ce, au
fost create baze juridice discutabile: legi pentru anti -
discriminare, legi pentru egalitate ş i tratament egal,
legi împotri va „ afirmaţiei def ă i mă toare” , i nterdi cţ i a
„ homof obi ei ” . Statele şi i nsti tuţ i i l e sunt puse sub pre-
si une pentru a l egal i za agenda LGBTI ş i avortul pro-
vocat. Legile în vigoare sunt interpretate şi aplicate de
către judecători supuşi în sensul acestei agende. Per-
soanele i ndi vi dual e sunt marginalizate, def ăimate,
condamnate şi ameni nţ ate.
Ci ne a avut norocul de a se bucura o parte mai mare
a vieţii de consti tuţ i a liberal-democrată a Germaniei
ş ti e ce însemna libertatea de opinie: atât ti mp cât nu
se preamă reau cri mel e nazi ste, se putea spune ş i scri e
orice, f ără a fi ameninţat de sancţiuni de stat sau des-
considerare social ă. La adăpostul acestei libertăţi s-a
pus în operă revol ta studenţească di n 1968. Acest
ecran al libertăţii era atât de mult extins, încât datorită

l ui întrebarea despre forţa împotri va faptelor şi per-
soanelor se putea discuta deschis, orice autoritate putea
fi chesti onat ă şi normel e morale în vigoare puteau fi
expuse unui atac frontal. Studenţ i i revoltaţi se bronzau
în gestul eroic al minorităţii, care protesta faţă de „ establish-
ment” . Mass-media de stânga se afirmau ca luptători
pentru libertate împotri va presei Springer şi exercitau
încă într-adevăr funcţia de control al puterii. Astăzi,
întregul peisaj al mass-medi a s-a depl asat spre stânga.

Mass-media mainstream-ului nu mai sunt garantul liber-
t ăţ i i de opi ni e, ci un j ucă tor acti v în l upta cultural ă.
Grupurile socialiste, care în 1968 s-au revoltat împo- OJ
tri va „ establ i shment” -ul ui , erau organi zate în i nteri or

autori tar-stal i ni st. A st ă zi , el e însel e sunt „ establ i sh-
ment” -ul ş i î ş i îndepl i nesc scopuri l e soci al -pol i ti ce pri n
amputarea crescândă a libert ăţii.
I n spatele cul i sel or se acţ i onează macazuri l e care
au nă scoci t reguli l i ngvi sti ce, au creat legi noi , au f ău-
ri t pl anuri de acţ i une globale ş i naţ i onal e ş i au înnă di t
reţ el e între pol i ti că , f undaţ i i , ONG-uri , mass-medi a,
j usti ţ i e. Fl uvi i financiare gigantice curg spre acti vi ş ti .
Naţ i uni l e ş i i nsti tuţ i i l e refractare sunt şantajate pri n
politica de forţă. Toate acestea îl afectează, trebui e să-l
afecteze, pe cel care r ă mâne fidel conş ti i nţ ei sale şi
îndr ă zneş te să se opună mai nstream-ul ui astfel creat.
Cl eş ti i de pri ns sunt:
> excludere social ă pentru lezarea corectitudinii politice;
> def ăimare până l a asasi natul moral drept fundamen-
tal i st, radi cal de dreapta, rasi st, anti semi t, sexi st,
biologist, homof ob;
> excludere di n di scursul publ i c;
> represiune pri n superiori ş i ameninţarea cu sancţiuni;
> concedi ere;
> i nterdi cţ i i de exerci tare a prof esi uni i ;
> denunţ pentru „ di scri mi nare” , „ af i rmaţ i e denigra-
toare” , „ homof obi e” ;
> amenzi mari ;
> peni tenci ar;
> obligaţia de a tri mi te copiii la şcoal ă în condi ţ i i l e expu-
nerii la sexualizare, retragere a dreptului de educaţie;
> tracasare pri n telefon şi e-mail, afirmaţii def ăimă-
toare, ameni nţă ri cu moartea;
XI V. INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
> campani i medi ati ce împotri va persoanel or ş i i nsti tu-

ţiilor;
> perturbare a mani f est ă ri l or;
> vandal i sm;
> atacuri fizice.
Toate acestea au loc atunci când oamenii îndr ă znesc
să se împotri vească drumul ui spre înrobi re a omul ui
pri n sexualizare — nu pri n di scri mi nare, nu pri n ur ă ,
I
nu pri n f or ţă , nu pri n ori care di ntre metodel e numi te,

ci pri n si mpl ul fapt că î ş i expri m ă opi ni a, î ş i revendi că
drepturi l e cet ăţ eneş ti ş i ref uză acţ i uni i nterzi se de
conştiinţa lor. Mi şcarea homosexual ă joacă un rol decisiv.
Tări care se identifică în mod deosebit cu l upta pentru
l i bertate ş i democraţ i e, M area Bri tani e, Statel e Uni te
ş i Canada, conduc în i mpl ementarea agendei L GB TI .
L upta pă trunde în fiecare naţ i une, în fiecare parti d, în
fiecare minister, în fiecare comuni tate religioasă, în fie-
care i nsti tuţ i e şi le divide. Ce înseamnă aceasta con-
cret va fi exemplificat cu cazuri si ngul are.
Observatory on Tolerance and Di scri mi nati on against
Chri sti ans, o organi zaţ i e cari tabi l ă austriacă2, observ ă
ş i face publ i ce cazuri de i ntol eranţă ş i di scri mi nare
faţă de creş ti ni în Europa3. Din 2005 până în l una mai
2012 au fost documentate peste 700 de cazuri (Shadow
2 Observatory on I ntol erance and D i scri mi nati on agai nst Chri s-

ti ans i n Europe, Shadow Report on Intolerance and Di scri mi nati on
agai nst Chri sti ans i n Europe, 2005-2010 ş i 2011, prescurtat în
conti nuare ca IAC. I n i ndi carea sursel or se d ă cuvântul -chei e cu
care se poate găsi cazul cu motorul de că utare pe pagina de I nter-
net www.i ntol eranceagai nstchri sti ans.eu.
3 Î n 50 de ţă ri (preponderent i sl ami ce) ale acestui Pă mânt, creş -
ti ni i sunt persecutaţ i sângeros. 80 de procente ale tuturor oameni -
l or care sunt persecutaţ i di n cauza credi n ţ ei l or sunt creş ti ni .
Chi ar dacă în EurOpa f ormel e di scri mi n ă ri i sunt mai subti l e, el e
determi n ă expul zarea creş ti ni l or ş i di strugerea condi ţ i i l or cul turi i
creş ti ne. Cf. Chri sti an Sol i dari ty I nternati onal , www.csi -de.de.
Report pentru 2005 până în 2010 şi 2011). Dr. Gudrun

Kugler, director al Observatory, explică:
Cercet ă ri l e arat ă că în Europa 85% di n del i ctel e de afir-
maţ i i denigratoare cu fundal anti rel i gi os au fost îndrep-
tate împotri va creştinilor. Este ti mpul suprem ca aceasta
să devină subiect de dezbatere publ i că , dacă Europa nu
vrea să piardă l i bertatea pe care este fondată!
Despre cazurile individuale s-a relatat în numeroase
mass—media. Trebui e i ndi cat ă cu precădere platforma
de Internet canadiană LifeSiteNews, care relatează cu-
pri nză tor despre r ă zboi ul cul tural gl obal tot mai acut
despre familie, dreptul la viaţă şi agenda LGBTI. Zil-
ni c se cunosc cazuri noi , care amputează drepturi l e de
libertate. Câteva vor fi prezentate aici cu titlu de exemple.
Di scri mi nare concret ă

A tac la: l i bertatea de opi ni e, l i bertatea de exprimare,
libertatea de asociere, libertatea ştiinţei.
Metode: def ăimare, asasinat moral , excludere de l a
discursul publ i c, presiune politico-mediatică,
perturbarea eveni mentul ui , vandalism, exclu-
dere di n parti d, arestare, amend ă .
Cazuri: Congresul Marburg, publici şti incorecţi politic.
Marburg
_—
Congresul
La Congresul de specialitate al Academiei de Psiho-
terapie şi Asistenţă Spiritual ă de la Marburg di n 20-24
mai 2009 au fost i nvi taţ i doi referenţi a căror apari ţie
publ i că este combă tut ă pri n toate mijloacele de că tre
Asociaţia Lesbienelor şi Homosexualilor di n Germania
(LSVD): medicul Chri stl Vonholdt, edi tor al Bul l eti n
des Deutschen I nsti tuts fur Jugend und Gesellschaft4,
4 I nsti tutul German pentru Ti neret ş i Societate (n. trad.).
care publică cercetări ştiinţifice pe tema homosexualită-

ţ i i (www.dihgde). Ea a fost invitat ă ca expert la audieri
ale Bundestag-ului şi Landtag-urilor5. De asemenea, M ar-
kus Hoffmann, conducă torul organizaţiei Wiistenstrom,
care acordă sprijin oamenilor cu înclinaţie homosexu-
al ă ego-distonă, deci ajută oameni care suferă di n cauza
homosexualităţii lor.
Ca l a al te congrese anterior, LSVD a pus în mi ş care
toate pârghi i l e pentru a împi edi ca apari ţ i a acestor doi
referenţi l a Congresul de l a Marburg. O „ al i anţă de
acţ i une a grupurilor queer, feministe, anti sexi ste, anti-
fasciste, cercetătoare cri ti ce ş i persoane singulare” au
vrut să doboare întregul congres6.
Impotrivă s-a format o rezistenţă. 370 de personalităţi
marcante, pri ntre care filosoful prof. Robert Spaemann,
judecătorul constituţ ional M arti n Kriele şi constituţ i-
onal i stul Ernst-Wolfgang B6ckenfdrde (cu un vot spe-
cial) au publ i cat o Declaraţie pentru L i bertate ş i A uto-
determi nare. A col o se spune:
Protestăm faţă de faptul că LSVD procedează cu afirmaţii
nedovedi te ş i mijloace cal omni oase contra Wiistenstrom
ş i I nsti tutul ui German pentru Ti neret ş i Societate ş i l e
discreditează mediatic. Prin intimidare se creează un climat
5 A dunare sau organ reprezentati v sau l egi sl ati v di ntr-un land

[ provi nci e, n. ns.] (germani sm) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
6 Î n anul precedent, acel eaş i forţe s-au mobi l i zat împotri va
Chri sti val -ul ui , o mani f estare a ti neretul ui creş ti n l a Brema, pen-
tru a împi edi ca acol o un atel i er de l ucru al l ui Wiistenstrom pri vi nd
băieţi abuzaţ i sexual. S- a ajuns l a proteste violente di n partea acti -
vi ş ti l or homosexual i . A tel i erul de lucru s- a putut desf ăşura numai
sub protecţ i a pol i ţ i ei într-un loc secret. I n acest context, deputatul
Verzilor Volker Beck a avut o mi că i ntervenţ i e în Bundestag (înscri s
16/7917 di n 24.01.2008), în care a cerut retragerea recunoaş teri i ş i
promov ă ri i tuturor organi zaţ i i l or care acordă aj utor în cazul tul -
bur ă ri l or i denti t ăţ i i de gen.
de frică ce reduce îndeosebi pol i ti ci eni i , j urnal i ş ti i , oame-

ni i de ş ti i nţă ş i terapeuţ i i l a tăcere7.
De această dat ă campania al i anţ ei de acţ i une nu a
avut succes. Congresul a avut loc! 1.000 de poli ţi şti a
trebui t să fie mobi l i zaţ i pentru a proteja 1.000 de par-
ti ci panţ i l a congres de 1.000 de demonstranţ i . Ei pur-
tau pancarte pe care se putea ci ti :
Suntem aici pentru a răni sentimentele voastre religioase!
Dumnezeu este lesbiană!
Regulează-ţi veci nul ca pe ti ne!
L i bertate tuturor perverşilor!
Mai bi ne gang-bang decât cerşit!
Î n acelaşi an Germania î ş i sărbătorea Consti tuţ i a.
La amputarea libertăţilor, pe care această Constituţie
mi nunat ă le-a dă rui t poporului german după teroarea
brună, au contribuit i nsti tuţ i i publice şi fundaţii apro-
pi ate partidelor. El e încearcă cu regularitate să aplice
publ i ci ş ti l or incorecţi pol i ti c, care se manifestă împo-
tri va gender-mai nstreami ng—ul ui , a agendei LGBTI ş i
a avortul ui provocat, stigmatul „ radi cal de dreapta” .
Publ i ci ş ti incorecţi pol i ti c OJ

:
Thomas Gesterkamp de la Fundaţia Friedrich Ebert
îi pune l a stâlpul infamiei, pri ntre al ţ i i , pe Paul Kirch-
hof şi Udo di Fabio, judecători ai Curţii Constituţionale
Federale, ca adepţ i ai unui „ r ă zboi al sexelor funda-
mental i ş ti ş i de extremă dreaptă” .
Thomas Kruger, preşedinte al Centralei Federale
pentru Educaţie Politică, pune într—o scrisoare către
7 http://www.medrum.de/content/initiative-fuer-freiheit-und-selbst-
bestimmung.
8 www.medrum.de, 19.03.2010, Gesterkamps Symbiose: „ Fami-
lienfundamentalismus und Rechtsextremismus ”.
XIV. INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE 429
profesori şi studenţi grupuri evanghelice ş i islamice

sub semnul egalităţii şi l e consideră „ ultraconserva-
toare ş i neconsti tuti onal e” .
Hi nri ch Rosenbrock de l a Fundaţ i a Hei nri ch B ă l l
def ăimează în publicaţia Mi şcarea antifeministă a
drepturilor bărbaţilor persoane şi i nsti tuţ i i ca „ radical
de dreapta” , care se opun feminismului radical. Autoa-
rea este calomniată acolo ca „ purtătoare de cuvânt
cheie a NPD” 1°.
A l te cazuri
Melanie Phillips, editorialistă proeminentă din Marea

Bri tani e, a fost ameni nţ at ă cu moartea după ce a cri ti -
cat în The Daily Mail faptul că homosexualitatea tre-
bui e tratată în toate disciplinele şcolare în mod pozitiv.
„ Reacţ i a a depăşit aş tept ă ri l e mel e. Am fost expusă
pri n e-mai l -uri , I nternet ş i mass-medi a mai nstream
unui flux de ur ă şi apeluri l a violenţă….
[ 9 IAC, cuvânt cheie: Chri sti an Youth Festival.

“ ' Pentru asasi nat moral s-a str ă dui t ş i deputata Landtag-ului
saxon, K ersti n K odi tz, Stânga. Dup ă ce am fost i nvi tat ă de către
Comi tetul Di etei pentru Protecţie Social ă ş i a Consumatorul ui în
15.03.2010 ca expert pentru gender-mainstreaming l a o audiere la
care s-a tratat cererea Stângii pentru consti tui rea unui Centru de
Competenţă Gender, care a fost respi nsă , după audi ere, doamna
K odi tz m-a consi derat pe pagina ei de I nternet ca „ publ i ci st ă radi -
cal ă de dreapta” , cu „ atitudine militant ă de dreapta” . Declaraţiile
mele uni voce împotriva ideologiilor totalitare de stânga ş i dreapta
nu au i nteresat-o. I n 06.12.2011 l a Jena ş i în 07.03.2012 l a Hei l -
bronn, în cursul conf eri nţ el or mel e despre gender-mai nstreami ng
au avut loc demonstraţ i i ale grupurilor antifasciste ş i ale homose-
xualilor contra l i bert ăţ i i de exprimare a opi ni ei personale. http: //
I A C,/advanced-search.html ?user_extmi ni news_pi l [clear] = 1. XUSLECA
“ LifeSiteNews, 02.02.2011. Cf. cartea ei The World Turned

Upside Down.
Phillip L ardner, candi dat al reprezentanţ i l or tory12

scoţ i eni , a fost exclus di n partid în apri l i e 2010, pentru
c ă s- a expri mat pe pagina l ui de I nternet împotri va
consi der ă ri i moduri l or de vi aţă homosexuale ca egale
cu că să tori a ş i a i ntervenţ i ei în favoarea promov ă ri i
l or de că tre stat” .
Un predicator stradal di n Scoţia a desemnat homo-
sexual i tatea ca pă cat. A fost arestat de că tre pol i ţ i e ş i
condamnat la o amendă de 1.000 l i re pentru „ exprimări

homofobe” 14. Dar exi st ă ş i aceasta: al tcui va, care a fost
îndepă rtat în că tuş e ş i reţ i nut patru ore, tri bunal ul i -a
acordat o despăgubire de 4.250 lire15.
Guvernul spaniol, sub José L ui s Rodriguez Zapatero,
a i mpus unui canal TV creştin o amendă de 100.000
euro pentru difuzarea unei serii de reclame pentru fami-
l i e ş i contra sti l ul ui de vi aţă homosexual ” .
Patru suedezi au distribuit în anul 2004, într-o şcoal ă
următoare celei pri mare, 100 de fluturaşi împotri va
„ propagandei homosexual e” . După ce au fost condam-
naţ i de Curtea Supremă de Justi ţie la pedeapsa cu închi -
soarea sub supraveghere ş i l a amenzi de până l a 2.000
euro, au f ăcut apel l a Curtea Europeană a Drepturi l or
Omului pentru a- ş i exercita dreptul l a exprimarea liberă
a opi ni ei . Aceasta a hot ă rât în februarie 2012 că deci-
zia Cur ţ i i Supreme di n Suedia a fost adecvată, întru-
cât Huturaş i i au fost „ i nuti l de of ensatori ” 17.
12 Fi l osof i e pol i ti că (torysm) bazat ă pe tradi ţ i onal i sm ş i conser-

vatori sm, ori gi nar ă în f acţ i unea Caval eri l or în cursul Ră zboi ul ui
cel or Trei Regate (Wi ki pedi a) (n. trad.).
13 www.medrum.de am 29.04.2010.
“ http://www.l i f esi tenews.com/l dn/2010/apr/10040103.html .
15 http://www.chri sti an.org.uk.
16 IAC, cuvânt chei e: 100,000 Euro Fine.
” IAC, cuvânt chei e: Fines for Cri ti zi ng.
XIV. I NTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
A tac l a: l i bertatea de terapi e.

M etode: def ă i mare, asasi nat moral , excl uderea de l a
di scursul publ i c, presi une pol i ti co-medi ati că ,
perturbarea manifestării, ameninţare, spionaj.
Cazuri: Wiistenstrom e.V , Crucea Albă, Lesley Pilking-
ton, dr. H ans-Chri sti an Raabe.
Stefan Schmi dt, col aborator al Wiistenstrom, a rel a-

tat l a o conferinţă a CEDO despre l i bertatea religioasă
de la Viena di n 09.12.2009 despre atacuri l a adresa acti -
vi t ăţ i i WzZstenstrom.
» Def ăimare ca radical de dreapta ş i negaţionist al Hol o-

caustul ui ;
» Presiune publică asupra organizatorilor de a nu oferi
un forum col aboratori l or Wi i stenstrom;
> Dezordi ni cu agresiuni l a mani f est ă ri ;
> Presi une asupra zi arel or ş i edi turi l or de a nu publ i ca
i nf ormaţ i i despre organi zaţ i e ş i acti vi tatea ei ;
» Presi une asupra f urni zori l or de servi ci i , asigurărilor
ş i organi zaţ i i l or profesionale de a i nterzi ce ş i sanc-
ţ i ona terapiile pentru homosexualitatea ego-distonă18.
Volker Beck, reprezentant parlamentar al Alianţei 90 / I
Verzii, a solicitat excluderea Ofensivei Creştinilor Tineri

ş i a Cruci i A l be di n di aconi e (cf. p. 263). Dr. Domi ni k
K l enk, pe atunci pri or al Ofensivei Ti neri l or Creş ti ni
(OJC), a declarat că OJC şi Crucea Albă susţin libertatea
de terapi e ş i consi l i erea deschi să . A mputarea acestui
drept ar di scri mi na oameni i cu încl i naţ i i homoeroti ce,
care au dori nţ a expresă de a se schimba. I ntervenţ i a
pol i ti ci anul ui Verde nu a avut succes de data aceasta19.
“ * IAC, cuvânt chei e: Stefan Schmi dt.

19 i dea.de, 24.11.2011; www.vol kerbeck.de.
Lesley Pi l ki ngton, psi hoterapeut în Marea Bri tani e,

a fost sol i ci tat ă de că tre j urnal i stul Patri ck Strudwi ck
pentru ajutor terapeuti c, pentru c ă se presupune c ă
suferă di n cauza ori ent ă ri i l ui homosexuale. A urmat
două ş edi nţ e pe ascuns ş i a publ i cat un raport în The
Independent. Î n conseci nţă , terapeuta a fost ameni n-
ţ at ă cu excluderea de că tre asociaţia profesional ă, pen-
tru c ă ar l ucra „ nemi l os, dogmati c ş i neprof esi oni st” .
Jurnal i stul a fost di sti ns de că tre organi zaţ i a de homo-
sexual i Stonewal l ca „ Jurnal i st al anul ui ” 2°.
Medicul creştin dr: Hans-Christian Raabe a fost con-
cediat în februarie 2011, l a presiunea asociaţiilor homo-
sexuale, de că tre o autori tate de consul tanţă în dome-
ni ul drogurilor, pentru că a constatat o legătură între
sti l ul de vi aţă homosexual , abuz de droguri ş i abuz
sexual asupra copiilor. El spusese într-o expertiză:
Chi ar dacă maj ori tatea homosexual i l or nu sunt i mpl i caţ i
în pedof i l i e... exi st ă o cot ă peste medi e a homosexual i l or
pri ntre pedofili ş i o suprapunere între mi şcarea homose-
xual i l or ş i a mi ş că ri i pentru acceptarea pedofiliei.
Cu această declaraţie s-a aflat în consens cu un docu-
ment al Home Oh'îce, angajatorul să u, care constatase
că „ 20 până la 33 de procente ale abuzul ui de copii sunt
de natur ă homosexual ă” 21.
A tac la: l i bertatea ş tiinţ ei.
Metode: def ăimare, demonstraţii, măsuri disciplinare.
Cazuri: prof. Edi th Dusi ng, prof. M i chael Bock.
Prof. Edith Diising. Î n decembrie 2012, Olîciul A uto-

nom al Lesbienelor ş i Homosexualilor al Universităţii di n
Koln (LuSK) a sol i ci tat i nterzi cerea prelegerii Edi thei
20 LAC, cuvânt chei e: Pi l ki ngton.

21 IAC, cuvânt chei e: Raabe.
XIV. I NTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
433
Dusing, profesor de filosofie, cu ocazi a cel ei de a 250-a

zi l e de naştere a l ui Fri edri ch Schiller. Singurul moti v
al i mpul sul ui : prof. Edi th Diising semnase Decl araţ i a
pentru l i bertate ş i autodetermi nare. Ea a fost acuzată
pentru „ homofobie” . Prelegerea a fost deranjată de un
„ kiss-in” 22 de o j umă tate de oră23.
Prof. dr. M i chael Bock, ti tul ar l a Catedra de Cri mi -
nologie a Universit ăţii M ainz, a fost admonestat for-
mai de către superiorul său în februarie 2007 di n cauza
unui arti col cri ti c l a adresa gender mai nstreami ng—ul ui
ş i f emi ni smul ui . Î n cazul publ i că ri i arti col ul ui este
ameni nţ at cu consecinţe disciplinare şi penale“ .
A tac l a: l i bertate religioasă.
Metode: denunţ pentru discriminare, amendă, interdic-
ţ i a exercitării profesiunii, intervenţie în autode-
terminarea antreprenorial ă, tracasare prin tele-
fon şi e-mail, vandalism, abuzuri cu violenţă.
Cazuri: pastorul Ake Green, epi scopul Anthony Pri d-
di s, agenţii de adopţ i e catol i ce, semi nar creş-
ti n, bi seri ca San Viceng, arhi epi scopul André-
Joseph L eonard, Papa Benedi ct al XVI-lea.
Pastorul A ke Green a fost condamnat în 2004, în
Suedia, l a o l ună de închi soare, pentru că a vorbi t în
ti mpul predi ci i despre condamnarea bi bl i că a homose-
xualit ăţii practicate25.
” Formă de mani f estare care const ă în a se săruta într-un loc

sau un edificiu publ i c; acest ti p de acţ i une s-a născut în comuni tatea
homosexual ă ameri cană în ani i '80 ş i s-a r ă spândi t apoi în câteva
ţări di n Europa ş i di n l ume (lb. eng.) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
23 http://www.medrum.de/content/vorlesungsverbot-fuer-die-phi-
l osphi n-edi th-duesi ng..
24 M i chael BOCK, Gender-Mainstreaming al s total i tare Steige-
rung von Frauenpol i ti k, A rti col ul se afl ă l a autoare.
25 IAC, cuvânt chei e: A ke Green.
Anthony Priddis, episcop anglican di n Hereford, Marea

Bri tani e, a fost condamnat l a o amendă de 47.345 l i re
(63.000 euro) şi l a participarea l a un „ equal opportunity
trai ni ng” 26, pentru c ă nu a fost de acord să angajeze un
homosexual acti v pentru lucrul cu ti neretul . Epi scopul
a trebui t să pl ă tească în mod supl i mentar sol i ci tantu-
l ui respi ns 7. 000 l i re pentru „ psychi atri c injury” 27 şi
6. 000 l i re pentru „ injury to feelings” 28.

Toate agenţ i i l e de adopţie al e Bi seri ci i Catolice di n
Marea Britanie au trebui t să se închi dă , întrucât urmau
să fie constrânse pentru a i ntermedi a copii perechilor
homosexuale. Cazuri similare există în SUA ş i în Spania” .
0 casă a unei bi seri ci creş ti ne di n New Jersey, SUA,
a fost condamnată în 2012 să pună l a di spozi ţ i e spaţiile
sale pentru să rbă tori ri de nunţ i al e perechi l or homo-
sexuale, cu motivaţia: „ Constituţ ia permi te intervenţii
în l i bertatea religioasă datori t ă al tor s00puri i mpor-
tante social” 3°.
Bi seri ca San Vinceng di n apropi ere de Barcelona a
fost victima unei incendieri di n partea feministelor radi -
cale. Preotul local a spus c ă acesta este cel de-al cinci-
lea atac în ul ti mi i trei ani “ .
Arhiepiscopului André-Joseph Leonard di n Bruxelles
i -au fost aruncate pl ă ci nte în faţă l a o slujbă ş i l a o
% Sti pul are că to ţ i oameni i trebui e trataţ i în mod egal, neob-

strucţ i onaţ i de bari ere artificiale sau prej udi ci i sau pref eri nţ e, cu
excepţ i a f aptul ui când anumi te di sti ncţ i i pot fi j usti f i cate în mod
expl i ci t (lb. eng.) (Wi ki pedi a) (n. trad.).
27 Daun ă psi hi că (l b. eng.) (n. trad.).
28 IAC, cuvânt chei e: Priddis (injury to feelings = Prejudiciu mo-
ral [ l b. eng.] [ n. trad.] ).
29 IAC, cuvânt chei e: Cathol i c Care Leeds.
30 L i f eSi teNews, 13.01.2012.
"” IAC, cuvânt chei e: San Vicenc.
XIV. INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE .. 435
conferinţă la Universitatea Catolică di n L ouvai n. Unul

di ntre atacatori a declarat: „ El o meri t ă pentru toţ i
homosexualii care nu au curajul să mărturisească acasă
ş i pentru toate fetele care vor un avort provocat” 32.
Papa Benedict al XVI-lea a fost condamnat formal
de către Parlamentul belgian pentru că în cursul căl ă-
toriei în Africa a spus că di stri bui rea prezervati vel or
nu ar putea împi edi ca răspândirea HIV/SIDA. Edward
C. Green, director al AI D S Prevention Research Project
de la Harvard Center for Population and Development

Studies, spune: „ Cercetările noastre cele mai bune sus-
ţ i n declaraţia papei” 33.
Universitatea Catolică di n Milano a fost condamnată
în 2009 de că tre Curtea Europeană pentru Drepturi l e
Omul ui (CEDO) la prelungirea contractului prof. Luigi

Lombardi Vallauri. Uni versi tatea a vrut să se despartă
de profesor pentru că a întreţ i nut agitaţie anti creş ti nă
cu exprimări precum aceasta: „ I sus a fost un om cu
totul şi cu totul r ă u” . Pentru CED O aceasta cade sub
incidenţa libertăţii de opinie la o universitate catolică34.
V l adi mi r Spidla, comisar U E pentru ocupaţ i i , afa-
ceri sociale şi egalitate de şanse, a declarat în noiem-
bri e 2009 că nu ar trebui să exi ste absol ut ni ci o excep-
ţ i e de la legile de antidiscriminare în pri vi nţ a „ orientă-
ri i sexuale” , nici di n motive de conş ti i nţă religioasă35.
Atac la: libertatea de conştiinţă.

Metode: concediere, tracasare pri n telefon ş i e-mai l ,
acuzare.
32 IAC, cuvânt cheie: Leonard.

33 IAC, cuvânt cheie: Edward C. Green.
34 IAC, cuvânt chei e: Vallauri.
35 IAC, cuvânt cheie: Spidla
Cazuri: consi l i eri de rel aţ i i creş ti ni , moaşe, funcţionari

de stare ci vi l ă .
Gary McFarlane a fost concedi at de l a I nsti tutul de

consi l i ere Rel ate pentru c ă a ref uzat să consi l i eze
perechi homosexuale în vederea îmbună t ăţ i ri i relaţii-
l or l or sexuale. Î ntrucât s-a v ă zut di scri mi nat în deci-
zi a sa de conş ti i nţă , a adus cazul înai ntea Employment
Tribunal36, care a deci s c ă demi terea ar fi legal ă. Acum
cazul este în pronunţare l a Curtea Europeană a Dreptu-
ri l or Omul ui ” .
Două moaşe catolice de l a Souther Hospital di n Gl as-
gow au acuzat cea mai mare organizaţie de sănătate sco-
ţ i ană pentru că vrut să oblige spi tal ul l a implicare în
avorturi provocate, deşi posibilitatea de a refuza aceasta
di n moti ve de conş ti i nţă era protejată de legea pentru
avort provocat di n 196738.
L i l l i an Ladelle, funcţionară de stare civil ă în Marea
Bri tani e, ceruse să fie scuti t ă di n moti ve de conş ti i nţă
de executarea ceremoni i l or de că să tori e a perechi l or
homosexual e. D i n această cauză a fost ameni nţ at ă cu
concedierea. Pentru că s-a si mţ i t „ i nti mi dat ă ş i umi l i t ă ” ,
a i ni ţ i at un proces de muncă , pe care l -a câştigat. Par-
tea opusă a prezentat cazul CEDO, unde se afl ă în pro-
nunţare39.
A tac l a: l i bertatea de exerci tare a prof esi uni i .

Metode: campanii mediatice, excludere, proceduri j udi -
ciare.
36 Tri bunal ul pentru ocuparea f or ţ ei de munc ă (lb. eng.) (n.

trad.).
37 IAC, cuvânt chei e: Gary McFarlane.
38 IAC, cuvânt chei e: Mary Doogan.
39 IAC, cuvânt chei e: Ladele.
XIV INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
Cazuri : Rocco Butti gl i one, mi ni strul pol onez pentru

Egal i tate, pă ri nţ i adopti vi , operatori ai unei
case de oaspeţ i .
Rocco Butti gl i one, comi sar pentru I nterne ş i Justi -
ţ i e al UE în 2004, a fost judecat de Comitetul de I nterne
al Parlamentului European cu majoritate de o voce, pen-
tru că în calitate de catol i c ş i filosof s-a pronunţ at împo-
tri va homosexual i t ăţ i i .
El zabi eta Redzi szewska, mi ni strul pol onez pentru
Egal i tate, a fost excl usă într-un tal k-show după 0 cam-
pani e medi ati că di n j uri ul pentru acordarea premi ul ui
jurnalistic al U E Together agai nst Di scri mi nati on40 di n
cauza unei „ expri mă ri homofobe” . Ea spusese că ş colile
catolice ar trebui să aibă dreptul de a respinge un homo-
sexual acti v ca profesor, pentru c ă aceasta ar putea
conduce l a confiicte cu pri nci pi i l e ş col i i “ .
Soţilor Euni ce ş i Owen Johns l e-a fost retras drep-
tul de a creş te copi i adopti vi , întrucât în cal i tate de
creştini nu au vrut să redea sti l ul de vi aţă homosexual
în mod pozi ti v ş i au i nsi stat să i a copi i i cu ei l a servi-
ci ul religios dumi ni cal . Tri bunal ul a deci s că proteja-
rea de di scri mi narea pe baza ori ent ă ri i sexuale ar tre-
bui să ai bă pri ori tate faţă de protejarea de di scri mi na-
rea pe moti ve religioase. Proceduri l e de recurs l a Hi gh
Court42 au fost l i psi te de succes43.
Peter ş i Hazelmary Bul l , Marea Bri tani e, au refuzat
să ofere în casa l or de oaspeţi o cameră dubl ă unui cupl u

bărbătesc. Au fost condamnaţ i pentru acest motiv în
februarie 2012 cu 3.600 l i re. Curtea de apel a confirmat
40 Î mpreună împotri va di scri mi n ă ri i (l b. eng.) (n. trad.).
'“ IAC, cuvânt chei e: Radzi szewska.
42 Curtea suprem ă (l b. eng.) (n. trad.).
43 IAC, cuvânt chei e: Owen Johns.
438 _ REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
senti nţ a, pentru c ă ar fi vorba despre încălcarea Equa-

lity Act Regulations“ .
A tac l a: l i bertatea de educaţie.
Metode: educaţie sexual ă obligatorie, disciplină şcolară
nouă „ educaţie ci vi că ” , supravegherea copii-
l or pri n autori t ăţ i şcolare, amenzi , pedepse cu
închisoarea, privarea de dreptul de custodie.
Cazuri: şcoli austriece, şcoli di n Marea Britanie, gră-
di ni ţ e englezeşti.
Toate şcolile austriece au fost avizate de către guvern
că educaţia sexual ă ar trebui să se orienteze după „ plu-
ralitatea valorilor susţinute, respectarea formelor de
parteneriat homosexuale... dezbaterea critică a varietă-
ţii argumentărilor” . Nu se mai admit personal didactic
şi material informativ cu alte punct de vedere. Aceasta
ar fi val abi l şi pentru şcolile creştine45.
Tuturor şcolilor di n Marea Britanie ş i celor creştine,
Sexual Orientation Regulations (SOR), în vigoare di n
2007, l e i nterzi ce predarea moralei sexuale astfel „ ca
şi când ar fi obiectiv adevărată” . Dacă ş col i l e s-ar îm-
potri vi SOR, pi erd promovarea publică“ .
Toate şcolile spaniole au trebuit, sub guvernul l ui Za-
patero, să i ntroducă drept di sci pl i nă obligatorie educa-
ţ i a ci vi că (educacio'n para l a ciudadani'a — EpC), care I
s-a situat în contradicţie tranşantă cu etica creştină.

55.000 de părinţi au protestat di n motive de conştiinţă.
'“ IAC, cuvânt cheie: Peter B ul l . „ Equal i ty Act Regulations” se

referă l a o l egi sl aţ i e secundar ă (drept deri vat) în M area Bri tani e,
proscri i nd di scri mi narea în procurarea bunuri l or, facilităţilor, ser-
viciilor, educaţ i ei ş i f uncţ i i l or publice pe baza ori ent ă ri i sexuale
(l b. eng.) (Wikipedia) (n. trad.).
45 IAC, cuvânt chei e: A ustri a Chri sti an Sexual Education.
46 L i f eSi teNews, 05.03.2007.
XI V. INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE ..
2.300 de plângeri au fost înaintate justi ţiei. La 31 ianuarie

materia a fost anulată de noul guvern Mariano Raj oy47.
34.000 de copii de grădini ţă di n Marea Britanie, care
au uti l zat cuvi nte de ocar ă „ homof obe” sau „ rasi ste” ,
au fost raportaţi autorităţilor sub guvernarea laburistă
a l ui Tony Blair. Astfel trebuia eradicat mobbing-ul între
copii“ .
Atac la: independenţa justi ţiei.

Metode: i nterdi cţ i e de exercitare a profesiunii, amendă.
Cazuri: j udecă torul de familie Fernando Cal ami ta.
Judecătorul de familie Fernando Cal ami ta a fost

condamnat l a 10 ani de interdicţie a exercitării profe-
si uni i ş i 6. 000 euro plată către reclamantă,
usponmiaVUTSPONLIHGFEDB pentru că a
întârzi at adopţia unei fete de către partenera lesbiană
a mamei. Tribunalul l -a condamnat pe judecător pentru
că ar fi f ăcut aceasta pe baza „ ati tudi ni l or homofobe”
de catolic49.
Toate aceste cazuri indică: se strâmtorează si tuaţ i a
creştinilor şi a fiecărui cetăţean care vor să rămână
credincioşi conştiinţei lor. Î n comparaţie cu soarta creş-
ti ni l or di n Ni geri a, Sudan, I ndonezi a, Irak sau Turci a,
aceste cazuri par i nof ensi ve. I n Europa nu ne temem
într-adev ă r fizic şi pentru vi aţă , dar de la persecuţia
ideologică l a cea fizică nu este cale lungă. Tranzi ţ i a de
l a o societatea democrati că , marcat ă creş ti n, l a o soci -
etate păgâno-hedonistă, totalitară, nu decurge di ntr-o
l ovi tur ă . Nu exi st ă ni ci un fel de semnale că această
dezvoltare se opreşte de l a si ne, în caz că nu este opri t ă .
“ IAC, cuvânt cheie: Education for Citizenship.

48 LifeSiteNews, 16. 09. 2011.
49 IAC, cuvânt cheie: Calamita.
XUSLECA
' Rezi stenţă

Se pare că revol uţ i a sexual ă global ă nu poate fi
opri t ă . Puterea pol i ti că ş i resursele financiare mari ale
ONU, U E, Guvernul ui SUA ş i ale altor state, ale fun-
daţiilor miliardare şi ONG-urilor operând global sunt
aruncate în bal anţă , pentru a deconstrui ordinea de
gen bipolară, pentru a deregla normele sexuale, pen-
tru a di zol va familia şi pentru a reduce popul aţ i a pe
acest Pă mânt.
Dar exi st ă rezi stenţă , ş i chiar cu succes. Biserici
creş ti ne, ON G-uri , i nsti tuţ i i ş i persoane l ucreaz ă l a
ni vel mondial pentru o cul tur ă care respectă demni ta-
tea omul ui ş i păstrează libertatea sa.
Vocea conducătoare a rezi stenţ ei împotri va dezori-
entării moral e este Biserica Catolică. Intr-adevăr, în
Occident Biserica este extrem de sl ăbită, dar vocea Papei
se aude în l umea întreagă . Ori unde apare, sute de mi i ,
chiar mi l i oane de oameni îl întâmpi nă . N eîncetat el
anunţă că Dumnezeu vrea să-i dăruiască omul ui liberta-
tea adevărată. El atestă că este frumos să trăieşti în pri-
etenie cu Isus Cristos şi că astfel se îndeplineşte dorinţa
cea mai adâncă a omul ui . Pentru c ă Papa agită conş ti -
i nţ a omului, contra lui bântui e un r ăzboi cultural.
SUA “* SFC * _ ”'

Reforma de sănătate ini ţiată de preşedintele Obama
îi obligă pe toţ i angajatorii să ofere pri n Health and
Human Services Mandate50 (HHS M andate) asiguraţi-
l or mijloace contraceptive di sponi bi l e numai cu reţetă,
„ pi l ul a de după ” ş i sterilizare în mod gratuit. Şi orga-
ni zaţ i i religioase ca biserici, universităţi, spitale şi orga-
nizaţ ii caritabile trebui e să fie obligate în acest sens.
Www Umană (lb. eng.) (n. trad.).

XIV INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE 441
Î mpotri v ă a i zbucni t o furtună a rezi stenţ ei l a care

Guvernul Obama nu s-a aşteptat în mod sigur. Guvernul
este asal tat cu pl ângeri , scri sori de protest, strângere
de semnături. Toţ i episcopii catolici, 65 de episcopi orto-
docş i , 2.500 de pă stori , conducă tori ai evanghel i ci l or,
rectori uni versi tari ş i mul ţ i al ţii l-au înş ti i nţ at pe preşe-
di ntel e Obama c ă nu se vor supune legii. Ri ck Warren,
predi cator l a instalarea în funcţie al ui Obama, a spus:
„ Merg mai bi ne l a închisoare decât să urmez o prescri p-
ţ i e guvernamental ă care l ezează ceea ce ne porunceş te
Dumnezeu (Fap 5,29). Şi voi?”
Procurori i general i di n 12 state federale ale SUA au
anunţ at paşi judiciari contra M inisterului Să nă t ăţ i i .
I ntr-o scrisoare deschi să că tre preş edi ntel e Obama ş i
mi ni strul Să nă t ăţ i i Kathleen Sebelius, ei declară:
„ Credem c ă H H S M andate reprezi nt ă o l ezare i nadmi -
si bi l ă a Fi rst A mendment51, care nu are o paralel ă în
i stori a ameri cană ş i care contravi ne el ementel or fun-
damental e ale l i bert ăţ i i religioase, ale di scursul ui ş i
ale asoci eri i , garantate de Fi rst A mendment” .
Se pare că aici este ati ns nervul conş tiinţ ei de liber-
tate americane. Rămâne de aş teptat cum se va termi na
acest r ă zboi .
Spania
Spania a fost guvernat ă di n 17 apri l i e 2004 până în
20 decembri e 2011 de soci al i stul Rodriguez Zapatero,

un i deol og gender radi cal , care ş ti a ce vrea:
Spani a este ast ă zi vârful de lance al unui proi ect radical
i nternaţ i onal , care are efecte adânci asupra f ami l i ei ... un
proiect de anvergură pentru modificarea valorilor culturale
W) (n. trad.).
care vor fixa i denti tatea soci al ă ş i i stori că a Spani ei pen-

tru ti mp îndel ungat” .
Acest „ proi ect i nternaţ i onal radi cal ” este promovat
sub drapel ul unei no ţ i uni de l i bertate care s- a „ eman-
ci pat” de adevăr. Conform l ui Zapatero: „ L i bertatea
este cea care ne face adev ă raţ i . Nu adev ă rul , care ne
face l i beri ” .
Zapatero a profitat di n pl i n de ti mpul în care s-a
aflat l a putere ş i a uti l i zat „ legislaţia drept i nstrument
deci si v al schi mbă ri i cul tural e” . Urmă toarel e legi au
fost adoptate pe durata guvernă ri i sale:
> legea împotri va vi ol enţ ei gender;

> legea pentru di vor ţ ul expres ( o creş tere a di vor ţ uri -
l or de la ci rca 51. 000 în anul 2004 l a ci rca 122. 000
în anul 2008) ;
> legea pentru legalizarea metodel or de reproducere
artificial ă;
> legea alegerii l i bere a i denti t ăţ i i de gen;
> legea pentru legalizarea „ că să tori ei homo” ;
> legea pentru egalitatea de gen substanţ i al ă a bărba-
ţ ilor şi femeilor;
> legea pentru l egal i zarea cl onă ri i terapeuti ce;
> i ntroducerea sexologiei obl i gatori i pentru „ di versi -
t at e” , contra „ homof obi ei '” ;
> atri bui rea „ pi l ul ei de după ” f ără reţ et ă ;
> legea avortului provocat la cerere (o creştere a avortu-
ri l or provocate de l a 49.500 în anul 1997 l a 112. 000
în anul 2007 )53;
52 Demographi c De/i ci t. Family ri ghts and human capi tal i n

Europe al I nsti tuto de Politica Familiar; Prezentare Power Point.
53 Crizele economice se pot manifesta şi ca fiind benefice vieţii:
i ndustri a spani ol ă a avortul ui provocat se gă seş te înai ntea fali-
mentul ui , pentru că statul nu este în si tuaţ i a de a achi ta 5 milioane I
XIVÎ INTOLERANTA ŞI DISCRIMINARE
» legea tratamentul ui egal ş i a anti di scri mi nă ri i ;

> reforma legii despre l i bertatea religiei.
Zapatero:
N e afl ăm înai ntea unui proi ect global de transformare so-
cial ă, cu scopul de a distruge vechea ordi ne ş i de a construi
o ordine nouă . N u am avut ni ci odat ă atât de mul te legi
într-un ti mp atât de scurt, care modifică viaţa i ndi vi dul ui .
Î mpotri va acestei pol i ti ci s-a format o mi ş care de

opozi ţ i e puterni că . Ea l upt ă pentru dreptul l a vi aţă ,
pentru că să tori e ş i f ami l i e, pentru dreptul de educaţ i e
al pă ri nţ i l or, pentru l i bertatea religioasă, împotri va
noi i di sci pl i ne „ educaţ i e ci vi c ă ” (educaci én para l a ci u-
dadani'a). Î n i uni e 2005, peste dou ă mi l i oane de spani -
ol i au demonstrat pentru f ami l i e ş i împotri va „ c ă să to-
riei homo” . Papa Benedict al XVI-leaa susţ i nut cu tărie
mi şcarea, vizitând ţ ara, cu marea ei tradi ţ i e catolică
odi ni oar ă , de trei or i : în i ul i e 2006, l a Valencia, l a Reu-
niunea M ondi al ă a Familiei; în noi embri e 2010, l a San-
tiago de Compostel a ş i Barcel ona, l a consacrarea cate-
dralei Sagrada f ami l i a, ş i în august 2011, l a Zi ua
M ondi al ă a Ti neretul ui .
Guvernul Zapatero a sfârşit subi t. Nu numai di stru-
gerea cul turi i , ci ş i gestionarea economi că defectuoasă
au condus în 201 1 la căderea guvernului. Criza economică
di n 2008 a l ovi t Spani a cu toat ă furia. Zapatero s-a V ă-
zut nevoi t să reducă radical perf ormanţ el e soci al e. La
alegerile regionale di n 2011, Partidul Socialist (PSOE)
s-a pr ă buş i t în abi s. Şomajul în rândul ti neretul ui a
ajuns între timp la circa 50%. Zapatero a trebuit să anunţe
alegeri noi ş i a pierdut. Pri m-mi ni stru nou a deveni t
M ari ano Rajoy al Partida Popular conservatoare. I n
euro pentru avorturi l e provocate, l a care este obl i gat de că tre legea
Zapatero pentru avorturi provocate (L SN.17.02.2012).
februarie 2012 Zapatero a renunţ at ş i l a funcţia de se-

cretar general al PSOE. La 31 i anuari e 2012, discipli-
na Educacién para l a Ci udadani a a fost anul at ă de

că tre noul mi ni stru al Educaţ i ei . O mare vi ctori e pen- OJ
truAmi şcarea pentru familie, după un război de cinci ani.

I n acest fel, vi sul l ui Rodri guez Zapatero s-a i spr ă -
vi t pentru moment, dar revol uţ i a cul tural ă forţată pe
cale legal ă di n ti mpul guvernului Zapatero lasă în urmă
o soci etate profund sfâşiată. Dispunerea macazuri l or
nu este u ş or de anul at după legislaţia guvernă ri i soci-
al i ste. L upta pentru vi aţă , pentru familie, pentru dem-
ni tatea intangibil ă a omul ui nu este câştigată.
Uni unea Europeană urmă reş te scopuri foarte ase-
mă nă toare pentru 500 de mi l i oane de oameni al e sta-
tel or membre.
Ungaria
Unguri i sunt un popor patri ot, i ubi tor de l i bertate,
proeuropean. I n ti mpul răscoalei împotri va forţelor de
ocupaţ i e sovi eti ce di n 1956 au pl ă ti t aceasta cu sângele
unor mi i de oameni , dar au trebui t să mai suporte di c-
tatura comuni st ă brutal ă mai mul t de trei zeci de ani .
Unguri i au fost cei care au deschi s în 1989 Corti na de
Fi er ş i au i ndus pr ă buş i rea def i ni ti v ă a comuni smul ui
sovietic. După aceea a urmat procesul integrării în Vest,
cu aderarea la NA TO în 1999 şi cu aderarea la Uni unea
Europeană l a 1 mai 2004. I n acelaşi an, Ferenc Gyur-
csăny, di n partea Parti dul ui Socialist Ungar, a deveni t
pri m-mi ni stru şi a fost reales în apri l i e 2006. A u avut
l oc demonstraţ i i de masă împotri va l ui ş i a „ si stemul ui ”
lui, pentru că mi nţ i se poporul şi vechile sforării comuniste
devastau ţ ara ş i o duseseră într-o îndatorare ş i într-o
cri z ă economi că masi ve. Unguri i erau profund deza-
măgi ţi că schimbarea din 1989 nu dusese la un adevărat
XIV. INTOLERANTA ş1 DISCRIMINARE
început nou. Demonstranţ i i cereau o schi mbare a si ste-

mului. „ Încheiaţi di ctatura, vrem democraţ ie real ă!” 54
Î ncă trei ani a mai rezi stat Gyurcsăny, până când, în
21 marti e 2009, a trebui t să demi si oneze.
La alegerile parl amentare di n apri l i e 2010, Parti dul
conservator Fi desz a repurtat o V ictorie r ă sună toare.
Majoritatea de trei sferturi i -a dat posi bi l i tatea de a
schi mba, sub pri m-mi ni strul Orban, consti tuţ i a. Con-
sti tuţ i a doar se cârpise după schi mbarea di n 1989, dar
nu a aş ezat cu adevărat Ungari a după depăş i rea di cta-
turi i comuni ste pe un f undament nou. Pentru Ungaria
era vorba acum să învi ngă structuri l e comuni ste vechi
care penetraser ă într-o j um ă tate de secol toate dome-
ni i l e societăţii ş i să îndrăznească un început nou, l i beral ,
bazat pe val ori că rora Ungaria catol i că l e era obl i gat ă
de secole. Aceasta a condus l a un tumul t i nternaţ i onal ,
executat de că tre deputaţ i i Parl amentul ui European.
Consti tuţ i a nouă a fost adoptat ă în apri l i e 2011 şi a
i ntrat în vi goare l a 1 i anuari e 2012. D e atunci mass-
medi a r ă spândesc i mpresi a c ă Ungari a se afl ă cu pu ţ i n
înai nte de a deraia într-o di ctatur ă fascistă. Ar vrea să
distrugă radical drepturi l e f undamental e democrati ce,
să supri me i ndependenţ a justi ţ iei, să desfiinţeze liber-
tatea presei , să încal ce drepturi l e omul ui . Adevăratele
moti ve al e ci ocni ri i sunt:
> recunoaş terea l ui D umnezeu: pri ma frază a Consti -
tuţ i ei spune: „ Dumnezeu să binecuvânteze Ungaria” .
> recunoaşterea naţ i uni i şi a tradi ţ i i l or: Consti tuţ i a se
bazeaz ă pe „ Sfânta coroan ă ” a regel ui Ştefan di n
secol ul al X—lea.
» recunoaşterea familiei: Consti tuţ i a vede în familie
„ baza forţei comuni t ăţ i i şi a cinstei fiecărui om” . Ea
54 http://www.spi egel .de/pol i ti k/ausl and/O,1518,438209,00.html .

446 .- REVOLUTIA SEXUALA GLOBALAzyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
defineşte: „ Căsătoria este o comunitate de viaţă între

un bă rbat ş i o femeie” .
» recunoaşterea copi l ul ui ş i , astfel, împotrivirea faţă
de avortul provocat: „ V i eţ i i f ătului i se cuvine pro-
tecţie de la conceperea sa” .
> recunoaşterea omul ui drept creaţie a l ui Dumnezeu:
i nterdi cţ i a de a clona oameni şi de a valorifica profi-
tabil părţi ale corpului.
Noua lege a familiei defineşte familia ca o „ comuni-
tate autonomă a unui bărbat şi a unei femei, a căror
sarcină se împlineşte în creşterea copi i l or” . Ea precedă
legea ş i statul ş i trebui e respectată de că tre stat di n
motive de supravieţuire naţional ă. Legea l e atribuie
pă ri nţ i l or autoritatea de educaţie pri mar ă .
Ungaria vrea să stabilească pentru bi nel e tuturor
un fundament valoric creştin nou, pentru a-şi lua rămas-
bun de l a o cul tur ă a mor ţ i i ş i pentru a se dezvol ta spre
o cultură a vi eţ i i . Ea îl recunoaşte pe Dumnezeu, naţi-
unea, familia, sanctitatea vi eţ i i de l a concepere până l a
moarte — aparent un moti v pentru Europa întreagă
I
de
a declanşa o cruciadă împotri va Ungariei.
Comisia Europeană a i ntrodus între ti mp trei pro-
ceduri de încălcare contractual ă împotri va Ungariei —
un proces care cu sutele de asemenea proceduri împo-
tri va statel or membre apar ţ i ne coti di anul ui . Acest pas
are şi pă r ţ i bune, întrucât Comisia trebuie să constate
acum i n mod obiectiv unde atentează Ungaria l a drep-
tul U E. Î ntrucât ni ci că să tori a, ni ci f ami l i a, ni ci pro-
tecţia vieţii, nici elaborarea Constituţiei nu constituie
competenţe ale UE, calmarea agitaţiei internaţ ionale,
pentru a nu spune i steri ei , nu este o surpri ză , pentru
că nu a fost bazată de la început pe fapte obiective, ci
pe opi ni e pol i ti că . V i vi ane Redi ng, comisar al U E pen-
tru Justi ţ i e, nu se sfieşte să i ntervi nă în suveranitatea
naţ i onal ă a ţă ri i şi să solicite „ modificări efective sau o

suspendare a noii legislaţii” .
Pri m-mi ni strul Orb ă n s- a prezentat l a 18 i anuari e
2012 în Parl amentul European pentru di scu ţ i i . Fostul
pri m-mi ni stru belgian Guy Verhofstadt ş i -a pi erdut
st ă pâni rea de si ne ş i a stri gat într-un acces de furie
ceea ce i nteresează U E: „ Probl ema nu este acest sau
acel arti col , ci întreaga filosofie în spatel e operaţ i ei ,
care decurge în acest moment!” 55 S-ar putea să exi ste
di spozi ţ i i i ndi vi dual e îndoi el ni ce asupra i ndependen-
ţ ei B ă nci i Central e, a protecţ i ei datel or ş i a j usti ţ i ei “ .
Cu „ încă l că ri ale drepturi l or omul ui ” , despre care este
acuzat ă zgomotos noua guvernare, regl ement ă ri l e noi i
Consti tuţ i i ş i al e noi i legi despre familie nu au ni mi c
de-a face.
M ai degrabă au de-a face cu încă l carea drepturi l or
omul ui asupra vi eţ i i ş i cu nerespectarea suverani t ăţ i i
naţ i onal e, dacă V i vi ane Redi ng ameni nţă Ungaria cu
măsuri puni ti ve financiare, pentru că ţara a apelat într-o
campani e finanţată de U E pentru adop ţ i e nu pentru
avortul provocat57.
A vocatul originar di n Ungaria dr. Eva M ari a Barki
a i ni ţ i at în ianuarie 2011 peti ţ i a Hungaria semper libera.
Una et eadem l i bertas. A colo se spune:
Ş ti m c ă acest r ă zboi este mul t mai dificil decât a fost r ă z-
boi ul contra tancurilor. Armele noastre sunt numai cuvân-
tul , dreptul ş i val ori l e europene. Est e di n aceast ă cauz ă
dificil, pentru c ă nu noi , ci Uni unea European ă suferă de
55 Cf. J. C. von KREMPACH, http://www.turtl ebayandbeyond.

org/2012/turtl e-bay-un/god-save-the-hungari ans-i i i -the-eus-crusa-
de-agai nst-hungary-l i kel y-to-end-i n-def eat-and-ri di cul e
56 I bi dem.
57 http://www.europeandi gni tywatch.org/day-to-day/detai l /arti -
cl e/hungary-eu-f unded-pro-l i f e-poster-banned-by-the-commi ssi on.
html .
un deficit de democraţie. Suntem expuşi arbitrarului,

pentru că Uni unea Europeană nu î ş i îndepl i neş te ni ci
ne, ci centrul de putere

. Nu noi negăm democraţia, ci instituţ iilor
europene l e l i pseş te legitimitatea democratică. Europa
se afl ă într—o criză eco ti că ş i într-o decădere
moral ă. Nu în acest '
Trebui e să construim o Europă nouă , o EurOpă care nu
este construi t ă central i st, ci pol i centri c, o Europă care se
întoarce l a r ă dă ci ni l e ş i valorile ei creş ti ne, o Europă în
care nu oligarhia financiară, ci poporul şi naţ i unea sunt
suveranul. O Europă în care voi nţ a democrati că a popoa-
relor va fi respectată“ .
53 http://www.petitionen24.com/selbstbestimmung_und_souve-
renitat_ungarns.
xv PAN'IZA SPRE „
TOTALITARISM IN VEŞMANT NOU
\ »— -— -
Gândi m c ă suntem l i beri si cu adev ă rat noi înş i ne abi a

când mai urm ă m numai propri a voi nţă . D umnezeu apare ca
o contradicţie a libertăţii noastre. De el trebuie să ne
eliberăm, aşa gândim: abia atunci vom fi liberi. Aceasta este
rebel i unea f undamental ă care str ă bate i stori a şi mi nci una
fundamental ă care falsincă viaţa noastră. Când omul îl
înfruntă pe Dumnezeu, el înfruntă adevărul său şi astfel nu
devine liber, ci înstrăinat. Suntem liberi abia când suntem în
adev ă r ul nost r u, când sunt em una cu D umnezeu.
Papa Benedict al X VI—lea'
Di al ecti ca l i bert ăţ i i
Să repet ă m întrebarea pusă l a începutul acestei
că r ţ i : este j usti f i cat să se si tueze dezvol tarea soci al ă
contemporan ă în contextul total i tari smul ui ? Dacă se
i au i n consi derare orori l e care au fost să vâr ş i te sub
di ctaturi l e comuni st ă ş i naţ i onal -soci al i st ă ş i teroarea
de pl umb care a opri mat vi aţ a oameni l or, atunci aceasta
apare prezumţ ios şi ca o desconsiderare a mul tor mili-
oane de victime, ale că ror Vieţi au fost mă ci nate i ntr-o
maş i n ă ri e produsă de că tre om, i nf ernal ă . Doar tr ă i m
bi ne! Doar sunt em l i beri !
Da, incă tr ă i m bi ne. Î ncă nu vedem mi zeri a pe stradă ,
dar cozile l a bucă t ă ri i l e pentru să raci devi n tot mai
l ungi . Statul soci al mai poate înc ă tampona ş i nutri
' BENEDICT AL XVI-LEA, Predigt am Grăndonnerstag (5 apri l i e

2012) .
mi l i oane de ş omeri cu pâi ne. La Pari s ş i L ondra au ars

într-adev ă r carti ere, dar f ocuri l e au fost curând sti nse
di n nou. Cri za f i nanci ar ă cl ati n ă Europa, dar în cen—
trul Europei cri za pare a nu ne preocupa — preţ uri l e
sunt înc ă st abi l e, bucuri a consumul ui e i ntact ă .
Curi os doar c ă t ot mai mul ţ i oameni sunt depresi vi ,
au st ă ri de anxi etate ş i mal adi i l e psi hi ce ş i ratel e de
sui ci d cresc tot mai mul t . Conf orm I nsti tutul ui Robert
Koch, peste o p ă tri me di n copi i ş i ti neri suferă de tul -
bur ă ri psi hi ce ş i au def i ci enţ e evi dentez. Copi i i f eri ci ţ i ,
care râd, unde au r ă mas? Î n trei di n patru gospodă ri i
nu tr ă i esc copi i ş i în j um ă tate di ntre aceste gospodă ri i
este numai un copi l . Dup ă 2020 vor i nterveni r ă stur-
nă ri demografice masi ve. Dar pe ci ne i ntereseaz ă ?
A vort provocat on demand3, pl ă ti t de asi gurare, ş i pi l ul a
de dup ă f ără reţ et ă , aceasta este pol i ti ca demografică a
guvernul ui .
Tr ă i m ceea ce înseamn ă când l ă comi a devi ne com-
busti bi l ul si stemul ui economi c. Dereglarea normel or
l i mi tati ve al e pi eţ ei f i nanci are gl obal e este premi sa
pentru ca o ol i garhi e f i nanci ar ă scă pat ă de sub ori ce
control să pr ă bu ş easc ă naţ i uni întregi în rui n ă f i nan-
ciar ă . Dereglarea normel or limitative al e sexualit ăţ ii
est e premi sa ca un i nsti nct sexual scă pat de sub ori ce
control să pr ă bu ş easc ă persoane ş i f ami l i i ş i soci etatea
întreagă i n haos soci al . Să r ă ci a ş i demoral i zarea sunt
un amestec peri cul os, care poate cauza forme de guver-
nare total i tare.
M area promi si une a epoci i noastre se cheam ă l i ber-
tate şi satisf acţ ie sexual ă nel i mi tat ă ca drum spre feri-
ci re. Fă ce vrei pentru a— ţi m ă ri di stracţ i a, pl ă cerea,
norocul , bună starea. E ş ti i ndependent, autonom, ni meni
——_.__
* www.rki .de/ki ggs.

3 La cerere (l b. eng.) (n. trad. ).
XV. PANTA SPRE TOTALITARISM...
nu trebui e să- ţi stabilească reguli, cel mai puţ i n Bise-

ri ca. Dumnezeu este mort ş i di avol ul în ori ce caz. Te
construieşti tu singur şi universul t ă u, decizi dacă vrei să
fii bărbat sau femeie ş i dacă î ţ i satisfaci necesi t ăţ i l e
sexuale cu bă rbaţ i sau femei sau cu amândoi , în ce m ă -
sur ă copi l ul t ă u va trăi sau va muri , dacă trebui e să
aibă ochi al baş tri sau că prui , dacă nasul t ă u trebui e să
fie strâmb sau drept, sâni i t ă i mai mi ci sau mai mari ,
când mergi să - ţ i i ei în pri mi re i nj ecţ i a l etal ă , când te
saturi de viaţă. Ceea ce st ă în calea l i bert ăţ i i tale va fi
deconstrui t: i denti tatea de gen ca bă rbat ş i femeie,
morala, familia, Biserica, sfinţenia vieţii.
Dar ni mi c nu i ndi că faptul că promi si unea norocu-
l ui se îndepl i neş te pri n l i bertatea neîngr ă di t ă . O i deo-
logie care promi te l i bertatea i nf i ni t ă a autoproi ect ă ri i
şi autosatisfacţiei prăbuşeşte omul în ţara ni mă nui , a
egoi smul ui , îl oferă ti rani ei i nsti nctel or sale nest ă pâ-
ni te ş i îl face pe cel „ care gă zdui eş te chiar pe cel mai
mare ş i puterni c ti ran în sufletul să u” 4 ti ran asupra
poporul ui să u. Această di al ecti că a l i bert ăţ i i absol uti -
zate a fost descri să de că tre Pl aton acum dou ă mi l eni i
ş i j um ă tate.
L i bertatea i nteri oar ă este un bun preţ i os, care nu
poate fi obţ i nut decât pri n înv ăţ area vi rtuţ i i , anume a
voi nţ ei de a face bi ne. Omul se naş te egoi st. Pentru
vi rtute trebui e educat. Pentru aceasta necesi t ă experi -
en ţ a accept ă ri i i ubi toare, a model el or ş i înv ăţă turi i , a
cunoaş teri i ş i autocunoaş teri i . Fiecare om trebui e să
înveţ e mai întâi înţ el epci unea, dreptatea, curajul ş i
moderaţ i a — de-a l ungul întregii vi eţ i . Dacă aceasta nu
I
se întâmpl ă , î ş i va uti l i za însuş i ri l e omeneş ti pentru a

depune eforturi pentru bani , sex ş i putere. Cele trei
lucreează în echi pă ş i î ş i deschi d u ş a reci proc. Bi bl i a îi
4 PLATON, Der Staat, cartea a IX-a.

numeş te idoli, divinit ăţ i false, care nu intenţionează

ni mi c bun cu omul . Ci ne îi slujeşte îi va f ol osi pe al ţ i i ,
va dă una al tora, pentru a avansa. D ac ă nu exi st ă o
m ă sur ă val ori că obl i gatori e care să fie transmi să pri n
tradi ţ i e, model , autori tate, religie ş i educaţ i e ş i prote-
jată pri n lege, atunci domneş te legea cel ui mai tare.
Cei mai inteligenţi, nesăbui ţi şi brutali reuşesc să ocupe
pozi ţ i i de putere ş i să -i subjuge pe cei sl abi , după cum
ei înş i ş i sunt scl avi i i nsti nctel or lor.
Totalitarismul emergent al secolului al XXI-lea poartă
al t costum decât în secol ul al XX—lea, f ără must ăţ i , f ără
ci zme. El nu este recunoscut, întrucât contemporani i
se imaginează i nocenţ i când arat ă spre cri mel e taţ i l or
l or ş i nu v ă d că r ă ul apare oricând sub alt aspect. Tota-
litarismul nou este Hexibil şi adaptabil valorilor preţ u-
i te ast ă zi ş i se acoperă chi ar cu mantaua l i bert ăţ i i , deş i
distruge pas cu pas condi ţ i i l e l i bert ăţ i i . Stăpâneşte cu
vi rtuozi tate mijloacele tehnologice noi de comuni care
şi control . Orbeşte, creează confuzie şi amestecă fiecare
adev ă r cu mi nci una ş i fiecare mi nci ună cu un firicel de
adevăr, astfel încât oameni i nu mai pot di f erenţ i a mi n-
ci una ş i adev ă rul , până când adev ă rul însuş i devi ne
suspect de a restrânge libertatea. Se formează un curent
de opi ni e care devi ne atât de puterni c, încât oameni i
nu se mai încred în propri a percepţ i e ş i sunt gata de a
pune ideologii în l ocul ei , chi ar acel ea, pe care ori ci ne
l e poate recunoaşte cu propri i i ochi ş i propria experi enţă
ca mi nci ună — negarea pol ari t ăţ i i de gen a bă rbatul ui
I
şi femeii.
Spaţ i ul l i bert ăţ i i spi ri tual e, al că ut ă ri i cercet ă toare
a adevărului, este otr ă vi t de că tre ideologie. Un si stem
de gândire ideologic violează realitatea în serviciul i nte-
reselor de putere pol i ti că , care sunt ascunse în spatel e
scopuri l or aparent bune. Pentru a ati nge scopuri l e
propri u-zi se, ori ce mijloc este bun, ori ce mi nci ună , ori ce
falsificare, ori ce mani pul are. Violarea adev ă rul ui în
spi ri t se conti nuă în vi ol enţ a împotri va omul ui . Karl
Marx a scri s Capi tal ul l a bi rou, nu a avut nevoi e de
ni meni în jur. Dar în decurs de o sut ă de ani mi l i oane
de oameni au trebui t să - ş i pi ardă vi aţ a pentru o utopi e
care în curând nu a fost ni mi c altceva decât un pretext
pentru puterea total ă a unei bande cri mi nal e.
Î n ti mp ce marxi smul a promi s să supri me dificulta-
tea real ă a clasei muncitoare ş i a apărut mi şcarea feme-
i l or împotri va l i psi ri i reale de privilegii a femeilor, ambele
mi ş că ri având deci „ un fundament de mase” , revol uţ i a
cul tural ă contemporană nu sol i ci t ă ameliorarea si tua-
ţ i ei unui grup mare asupri t al popul aţ i ei , ci transfor-
marea întregii soci et ăţ i în numel e unei imagini noi a
omul ui , după voi nţ a unei mi nori t ăţ i mi ci . Mistificarea
ideologică de a urmă ri scopuri bune, care servesc i nte-
reselor maj ori t ăţ i i , trebui e să acţ i oneze atât ti mp până
când sunt create modi f i că ri i reversi bi l e, care ci men-
tează st ă pâni rea mi nori t ăţ i i pri n structuri de putere
totalitare.
Se pare c ă ast ă zi nu exi st ă o ideologie uni tar ă , care,
ca marxi smul , cupri nde trecutul , prezentul ş i vi i torul
în strangul area dreptul ui uzurpat de a i nterpreta rea-
l i t ăţ i l e i stori ce după bunul -pl ac. A st ă zi , subi ectul ui i
se acordă aparent tot acest drept al exi stenţ ei sale, al
genul ui să u, al val ori l or sal e moral e — o l i bertate care
I
neagă realitatea pretenţ iilor existenţiale ale omului şi

care se îndreapt ă , ca ori ce ideologie, în cele di n urm ă ,
împotri va omul ui .
Abuz de sexual i tate şi abuz de putere

Să ne concentrăm şi mai accentuat asupra sexualită-
ţ i i , aria principal ă a deci zi ei morale, pentru a recunoaşte
cum libertatea — desprinsă de adevăr şi responsabilitate

I
— devi ne pl anul încl i nat într-o soci etate total i tar ă .

Dacă actul sexual se reduce la funcţia de obţinere a
pl ă ceri i , el nu mai este i mpl i cat în di nami ca pri mi ri i şi
propagării vi eţ i i . Omul î şi pierde locul în conti nui tatea
trecutului şi vi i torul ui , rămâne captiv în micul său Eu
şi devine el însuş i punct final. I ni ma îi este deformată
în sine — cor i n se curvatus —, după cum spune sfântul
Augustin5.
Banalizarea sexualităţii în obţinerea pl ăcerii face
partenerul sexual obiect al pl ăcerii. Î n ti mp ce unul îl
uti l i zează pe cel ă l al t pentru satisfacţia sexual ă , el este
l i psi t în mod obi ecti v de demnitatea sa personal ă, chi ar
dacă el însuş i nu o percepe aşa pentru început. Terme—
nul demni t ăţ i i intangibile, care st ă l a baza drepturilor
omului ş i a constituţiilor statelor democrate, provine
di n antropologia creş ti nă . Conform revelaţiei biblice,
numai omul este creat de dragul l ui însuş i , după chipul
l ui Dumnezeu, ca bărbat şi femeie. El constă di ntr-un
trup muri tor ş i un suflet nemuri tor ş i posedă un spi ri t
care îi permi te să se recunoască pe el ş i pe Dumnezeu.
Fiecare persoană exi st ă o singură dat ă în întregul Cos-
mos. Numai actul sexual desf ăşurat cu iubire personal ă
şi cu sinceritate pentru viaţă justifică demnitatea şi uni -
citatea omului6. Unul recunoaşte persoana unică a celui-
l al t şi se întrece pe si ne în uni rea cu cel ă l al t om. Amân-
doi devin co-creatori ai unui om nou, care întruchipează
unitatea acestui bărbat ş i acestei femei în persoana sa.
5 La cel i batari , de dragul împărăţiei cerul ui exi st ă f erti l i tate

spi ri tual ă , care dăruieşte împl i ni re de vi aţă adev ă rat ă ş i îl el i be-
rează pentru slujirea aproapelui. Di n acest moti v preoţii sunt numi ţ i
„ p ă ri nte” ş i stareţ el e „ mai că ” .
6 Control ul natural al conceperii este ast ă zi o metodă sigură,
f ără el i mi narea artificial ă a f erti l i t ăţ i i femeii, pentru a decide res-
ponsabi l asupra num ă rul ui de copii.
XV. PANTA SPRE TOTALITARISM... 455
Această recunoaştere profundă a celeilalte persoane

este pentru Biblie nucl eul esenţial al actul ui sexual în
general , încât îl desemneaz ă tocmai cu acest cuvânt: a
recunoaş te7.
Demni tatea omul ui nu trebui e ati nsă , pentru că
viaţa sa este sfântă, pri mi t ă di n mâna l ui Dumnezeu ş i
înzestrat ă cu un suflet nemuritor. A fi folosit, indiferent
de că tre ci ne ş i di n ce moti ve, l ezeaz ă demni tatea sa“ .
Chiar ci ne nu împă rt ăş eş te această di mensi une a
credinţ ei poate recunoaş te după senti mentel e de dezi-
l uzi e, de gol , de degradare ş i de dezgust, care se i nsta-
lează l a experienţa de a uti l i za ş i a fi uti l i zat sexual, că
demni tatea i-a fost l ezat ă ş i că dori nţ a de a întâl ni dra-
gostea adâncă nu s-a împl i ni t. Aceste sentimente dure-
roase acute se atenuează cu ti mpul , când omul ş i -a
separat i ni ma de experi en ţ el e de pl ă cere ale corpul ui
său. Dar aceste experienţe de pl ăcere nu conduc la împli-
nirea dori nţ ei adevărate de uni re personal ă di n dra-
goste, ci îndeamnă persoana la sti mul ente sexuale în
permanenţă noi cu parteneri permanent noi , până l a
adicţie sexual ă ş i cri mi nal i tate.
Ce ar împi edi ca pe ci neva care uti l i zează un om în
domeniul i nti m al personal i t ăţ i i să utilizeze oamenii
în toate domeniile vieţii pentru satisfacerea i nteresel or
sale egoiste? Cine se lasă uti l i zat în domeniul său cel mai
i nti m, de unde să aibă puterea pentru a-şi apăra demni -
tatea personal ă de toate agresiunile celor puternici? A
nu se pierde în di nami ca i nsti nctual i t ăţ i i este o provo-
care pentru oricare om în orice circumstanţe sociale.
7 George WEIGEL, biograf al l ui Ioan Paul al II-lea, spune despre

Teologia trupul ui că ar fi ca o bombă cu ceas, care va modifica în-
treaga teologie (Zeuge der Ho/fnung. Johannes Paul II. Ei ne Bio-
graphie, Paderborn 2002).
8 Karol WOJTYLA, Liebe und Verantwortung.
Dar dacă într-o societate mă sura moral ă se sparge şi

binele este numit rău şi răul bi ne, dacă pentru cetăţeni
ş i el ectori într-o soci etate democrati că nu mai exi st ă
forme ancorate în coti di an ale ori ent ă ri i ş i de înnoi re a
substanţ ei morale, dacă nu exist ă obligaţii ale condu-
că tori l or pri vi nd bi nel e publ i c, atunci această societate
se afl ă pe pl anul încl i nat spre un nou total i tari sm.
Omul dezr ă dă ci nat consi der ă seducă torul ca pe un
profet, nu mai poate distinge adevărul de minciună, este
mani pul abi l f ără l i mi te pri n tehni ci l e de mani pul are
nel i mi tate ale zi l ei de ast ă zi . Astfel a întrebat Aldous
Huxl ey cu mul t înai nte de inventarea tel evi zi uni i şi
I nternetul ui :
Ce dacă un regim reuş eş te def i ni rea perversi uni i ca nor-
malitate ş i a normalităţii ca perversiune ş i dezvol t ă metode
de supunere, care sunt atât de agreabile, încât ni meni nu
mai observ ă oroarea ş i ni meni nu mai are voi nţ a de a se
revolta?9
Di ctonul Bockenforde
Probl ema fundamental ă a statul ui secular a fost
formulată defostul judecător constituţional Ernst-Wolf-
gang Bockenforde. Pri ma frază a analizei sale a devenit
expresia de largă circulaţie „ di ctonul l ui BockenfOrde” :
Statul secul ari zat, l i beral , tr ă i eş te di n premi se pe care
nu l e poate garanta el însuş i . A cesta este cel mai mare
ri sc pe care ş i 1-a asumat de dragul l i bert ăţ i i . Ca stat libe-
ral poate exi sta, pe de o parte, dacă l i bertatea pe care l e-a
asigurat-o cet ăţ eni l or săi se reglează di n i nteri or, di n sub-
stanţ a moral ă individual ă şi din omogenitatea societăţii.
Pe de al t ă parte, nu poate încerca să garanteze aceste
f or ţ e de reglare i nterne de l a si ne, adi că pri n mijloace
coerci ti ve ş i oferte autori tare, f ără a renunţ a l a l i beral i -
9 Ci tat dup ă E. M i chael JONES, L i bi do D omi nandi , 513.

XV. PANTA SPRE TOTALITARISM... _ zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 457
tatea sa ş i — în pl an secularizat — să recadă în acea reven-

OJ wd
di care de total i tari sm, di n care a i eş i t în cursul războaie-

l or confesionale“ ).
Dacă statul nu poate crea singur premisele unei soci-

et ăţ i libere, atunci consti tuţ i a l i beral ă depi nde de fap-
tul ca acestea să fie realizate de i nsti tuţ i i care nu apar-
ţ i n statul ui . „ Substanţ a moral ă” di n care s-a format
floarea cul turi i superioare europene este creş ti ni smul .
Ea s-a desf ăşurat în frumuseţea bisericilor, mănăstiri-
lor, urbanismului, picturii şi muzi ci i de-a lungul secole-
lor în fiecare ţară pe cont propriu. Fiecare a i ntrat în con-
tact cu adev ă rul , frumosul ş i bi nel e pri n l i mba Bi bl i ei ,
pictura bisericească, muzi ca bisericească şi arhitectură
ş i a fost marcat de acestea. A st ă zi este afluxul de i ma-
gini al mass-medi a care se revarsă deja asupra copi i l or
mici ş i care nu este nici adevărat, nici frumos, nici bun.
Din concepţia fundamental ă antropologică a simili-
tudi ni i di vi ne a omul ui s-a dezvol tat un sistem juridic
în care fiecare om era egal înai ntea legii, puterea sta-
tal ă ţ i nut ă între bariere şi obligată binelui public. Soci-
etatea necesită o substructură a înnoi ri i stabile a sub-
stanţ ei moral e. Aceasta s-a real i zat de că tre Bi seri că .
De-a lungul mul tor secole a îndemnat poporul credin-
cios la bi ne, fiecare serviciu religios a fost un apel de
trezi re l a conştiinţă, o activare a substanţei morale.
Cele zece porunci erau valabile în pri nci pi u ş i pentru
conducă tori ş i pentru cei conduş i . Bi seri ca a creat un
spaţiu social de egalitate real ă, şi anume a egalităţii păcă-
tosului înaintea l ui Dumnezeu, fie el rege sau cerşetor.
„ Bi seri ca l i ti gi oasă ” nu este compusă di n sf i nţ i , ci
di n oameni care se fac vinovaţi ca toţ i ceilal ţi, cad şi se
ridică di n nou. Cel mai mul t este atacat ă de că tre cei
10 Ernst-Wolfgang BOCKENFORDE, Staat, Gesellschaft, Freiheit.

1976, 60.
care nu lasă si nguri să se recunoască vreun i nteres de

sfinţenie, dar au un i nteres mare ca pă catel e să nu se
numească păcate. Î n ci uda întregii întunecă ri a mi si uni i
ei sfinte, Biserica există de două mi i de ani. Aceasta este
cea mai mare mi nune. I ntotdeauna exi st ă un curent
di n care curge har. D i n coruperea unor pă r ţ i al e Bise-
ri ci i sub regimurile total i tare nu se poate conchi de că
o soci etate f ără ancorare religioasă ar putea rezi sta
mai bi ne formelor noi de total i tari sm.
Contrafortul spiritual al identit ăţii culturale a Euro-
pei este i deal ul monasti c al să r ă ci ei , casti t ăţ i i ş i ascul -
t ă ri i . M onahi smul a acţ i onat ca i zvor al unui sistem de
i ri gaţ i i , care a ajuns peste trepte numeroase în celulele
cul turi i .
Ce îl înt ă reş te pe om, astfel încât să aibă încredere
în si ne să contri bui e l a cota de credi t a soci et ăţ i i ş i să
menţină spaţiul libertăţii deschis?Cum dobândeşte inde-
pendenţă spiritual ă şi material ă, pentru a se opune
mai nstream-ul ui ş i pentru a putea manifesta rezi stenţă ,
dacă este necesar, faţă de revendicările de putere ale
statul ui ? El are nevoi e de o i denti tate stabi l ă , pozi ti v ă .
Ea se nutreş te di n mul ţ i factori: di n afirmarea existen-
ţ ei propri i ; di n înr ă dă ci narea în familia propri e; di n
respectarea pă ri nţ i l or ş i str ă moş i l or; di n bi nel e care
este transmi s de l a o generaţie l a al ta, numi t tradi ţ ie;
di n dragostea de patri e, de propri a ţ ar ă ş i cul tura ei
speci al ă ; di ntr-un senti ment de val oare de si ne, care
apare când talentele şi apti tudi ni l e proprii sunt folosite
spre binele comunit ăţii; di n bucuri a izvorât ă di n pros-
perarea copi i l or propri i ş i — în pri mul ş i în ul ti mul
OJ
rând — di n experienţ a de a fi i ubi t de Dumnezeu. Rădă-

ci ni l e omul ui religios exced vi aţ a terestră în eterni tate
ş i dă rui esc o i denti tate care nu poate fi zdrunci nat ă de
XV. PANTA SPRE TOTALITARISM... 459
provocări terestre. Milioane de martiri dovedesc aceasta

cu sângele lor.
A st ă zi , tot ceea ce-l înt ă reş te pe om a sl ă bi t.
Conştiinţa
Încă o dată, B6ckenfdrde: Un stat liberal poate exista
„ numai dacă l i bertatea pe care o garantează cet ăţ eni -
lor săi este reglată di n interior, di n substanţ a moral ă” .
Instanţa moral ă a persoanei este conştiinţa, acel sei smo-
graf care este calibrat în i nteri orul omul ui pe bi ne şi
rău şi care comuni că semnalele sale pri n demni tatea
personal ă I — sentimente de vină caustice, arzătoare, când
faci rău şi pace, serenitate şi „ o pernă de odihnă suavă”
când faci bine. Intrucât conş ti i nţ a este cea mai înalt ă
i nstanţă după care omul trebuie să se alinieze în final,
si stemul nostru j uri di c apă r ă l i bertatea de conş ti i nţă
în constituţie. Cu această ocazie se pun două întrebă ri :
Prima: unde este măsura? Exi st ă , de fapt, o mă sur ă
absolută, obiectivă, sau în timpurile credinţei în relati-
vism fiecare î ş i are propri a conş ti i nţă subiectivă? Dar
atunci o societate nu trebui e să se descompună, pen-
tru că nu mai cunoaşte valori morale obligatorii pen-
tru toţ i , ba chiar l e respinge pe acestea ca l i mi t ă ri ile-
gitime al e libert ăţii individului?
A doua: eficienţa funcţional ă a seismografului con-
ş ti i nţ ei depi nde de ni vel ul moral l a care tr ă i eş te omul ?
Cu cât omul îşi ignoră conştiinţa mai mul t, cu cât se
adaptează mai comod ne-bi nel ui , cu ceea ce este rău
sau chiar cu maleficul, cu atât mai puţ i n vrea binele.
Cu cât î şi formează şi cul ti v ă mai mul t conş ti i nţ a, pri n
alegerea chi ar în lucrurile mi ci a bi nel ui decât a como-
dul ui , cu atât mai mul t recunoaşte şi vrea bi nel e.
Joseph Ratzi nger răspunde acestor întrebări în eseul
său Conştiinţă ş i adev ă r astfel:
Este conş ti i nţ a „ mantaua de protecţ i e a subi ecti vi t ăţ i i ” ,

în care omul se poate refugia ş i ascunde de real i tate? Sau
este conş ti i nţ a f ereastra care îi deschi de omul ui perspec-
ti va spre adevărul comun care ne f undamentează ş i ne
susţ i ne?. .. Convi ngerea subi ecti v ă sol i dă ş i absenţ a con-
secuti v ă a dubi i l or ş i scrupul el or nu-l îndrept ăţ esc pe
om. . . Senti mentul de cul pabi l i tate care f racturează o
con ş ti i n ţă calmă falsă ş i care s-ar putea numi i ntervenţ i a
conş ti i nţ ei împotri va exi stenţ ei mel e i mpasi bi l e este l a
fel de necesar omul ui ca durerea f i zi că drept semnal care
permi te recunoaş terea af ecţ i uni l or funcţiei vi tal e nor-
mal e. .. A nu mai vedea vi na, amuţ i rea conş ti i nţ ei ... este
o îmbolnăvire mai periculoasă a sufletului decât vina recu-
noscut ă totu ş i ca vi nă “ .
Chiar dacă un om trebui e să urmeze pentru moment
ceea ce consi der ă c ă este vocea conş ti i nţ ei , aceasta nu
înseamnă că a ales într-adev ă r bi nel e. Joseph Ratzi n-
ger spune mai departe:
Ci ne pune semnul egal i t ăţ i i între conş ti i nţă ş i convinge-
rea subi ecti v ă o i denti f i că cu si guranţ a sa aparent raţ i o-
nal ă , care este ţ esut ă di n suf i ci enţă de si ne, conformism
şi iner ţie. Conştiinţa este degradată la un mecanism de
di scul pare, în ti mp ce ea reprezi nt ă de fapt transparenţ a
subi ectul ui pentru di vi n ş i , astfel, pentru reala demni tate
ş i mă reţ i e a omul ui ... U n bă rbat al conş ti i nţ ei este un
om care nu achi zi ţ i onează ni ci odat ă compati bi l i tate, bu-
nă stare, succes, consi deraţ i e publ i că ş i aprobare di n par-
tea opi ni ei domi nante pri n renunţ area l a adevăr.
Î ntr-adev ă r, noţ i unea de conş ti i nţă este uti l ă numai
dacă exist ă un adev ă r obiectiv care îi este înscris omu-
lui în inimă. Când exi stenţ a lui Dumnezeu nu mai este
recunoscută, omul nu mai vrea să recunoască o instanţă
deasupra lui, că rei a îi datorează viaţ a şi faţă de care
” Joseph RATZINGER, „ Gewissen und Wahrhei t” , în REHDER/WOLFF,

Der Wahrhei t verpflichtet, Wi i rzburg 1998, 5.
trebui e să răspundă într-o zi ; atunci noţ i unea de con-

ş ti i nţă î ş i pi erde substanţ a — dar conş ti i nţ a însăş i nu
I
î ş i pi erde funcţia nel i ni ş ti toare. Chiar dac ă seismogra-

ful i nteri or nu mai este înregistrat în conş ti i nţă , omul
nu ş i -l poate extrage compl et di n suflet.
Ce este de f ăcut cu senti mentel e de cul pabi l i tate —
povara apăsătoare de a ş ti că nu a fost dat ceea ce ar fi
trebui t dat şi a fost l uat ceea ce nu îţi aparţine? Oame-
ni i tuturor ti mpuri l or ş i cul turi l or se afl ă înai ntea
acestei întrebă ri ş i au dezvol tat ri tual uri de sacrificiu
pentru a înapoi a di vi ni t ăţ i i ceea ce credeau c ă îi dato-
rează şi a putea astfel trăi di n nou reconciliaţi. Este
vorba despre un Dumnezeu puni ti v, f uri os, vi ndi cati v,
care trebuie calmat cu i ni ma scoasă di n trup de fecioară
— cum credeau aztecii —, sau este un Dumnezeu îndur ă -
tor, care se oferă singur ca victimă şi iartă pe fiecare păcă-
tos, care acceptă această ofrandă — cum cred creş ti ni i ?
Ce face o cul tur ă care nu mai cunoaş te ni ci un pro-
ces de purificare de vi nă , pentru c ă l -a di vi ni zat pe om?
Trebui e să determi ne conş ti i nţ a l a t ă cere, în speranţ a
vană de a găsi pacea i nteri oar ă .
Exi st ă strategii di f eri te în acest scop:
> a crea ideologii care fac pă catul să apară bun;
> a i mpl i ca toţ i oamenii în pă cat;
> a def ăima, marginaliza ş i persecuta pe to ţ i cei care
acordă conştiinţei o voce.
A pl i cându-l e revol uţ i ei cul tural e sexual e gl obal e,
constat ă m că exact aceasta se întâmpl ă .
Dacă există Dumnezeu, atunci i -a aşezat omul ui legea
sa în i ni m ă . Voi pune legea mea înl ă untrul l or ş i în
i ni ma l or o voi scri e (Ier 31,33). Omul nu poate el uda
vi na, chi ar dacă întoarce l umea întreagă pe dos pentru
a obţ ine tocmai aceasta. Pentru că această strategie nu
poate conduce l a pacea i nteri oar ă , de aceea nu exi st ă

un îndeajuns.
N e putem într-adev ă r deci de să nu credem că exi st ă
D umnezeu. Dar dac ă exi st ă Dumnezeu — un zvon care I
se menţ i ne cu obsti naţ i e —, el nu va dispărea pri n necre-

di nţă .
Benedict al XVI-lea a întrebat l a servi ci ul religios
ecumeni c di n 23 septembri e 2011 de l a m ă n ă sti rea
augusti ni ană di n Erfurt:
Are nevoi e omul de Dumnezeu, sau merge foarte bi ne ş i
f ără el ? Dacă într-o pri m ă fază a absenţ ei l ui Dumnezeu
l umi na sa mai l umi nează pu ţ i n ş i menţ i ne l aol al t ă ordi -
nel e exi stenţ ei umane, se pare că merge ş i f ără Dumne-
zeu foarte bi ne. Dar cu cât omeni rea se îndepă rtează de
D umnezeu, cu atât mai cl ar devi ne că omul pi erde tot
mai mul t vi aţ a în aroganţa puteri i , în gol ul i ni mi i ş i în
ceri nţ a de împl i ni re ş i noroc.
O nouă ordi ne mondial ă?

Revol uţ i a cul tural ă care a fost descri să în această
carte se desf ăşoară în spatele omul ui — top down, de sus
în jos. Ea porneşte de l a el i tel e puteri i , este promovat ă de
mi nori t ăţ i care se definesc pri n ori entarea lor sexual ă
şi ţ i nteş te spre răsturnarea ordi ni i valorilor. O ordine a OJ
valorilor nouă nu poate produce decât o ordi ne mondial ă

nou ă . Î ntrucât modificările sunt gl obal e, este de aştep-
tat că dezvol tarea urmă reş te o ordi ne mondi al ă nouă .
Cuvântul st ă întotdeauna bi ne în gura celor puterni ci :
Î n secol ul urmă tor, naţ i uni l e, aş a cum l e cunoaş tem, vor
fi demodate; toate statel e vor cunoaş te o si ngur ă autori -
tate gl obal ă . Suverani tatea naţ i onal ă nu a fost în cel e di n
urm ă o i dee atât de bun ă ,
a spus Strobe Talbot, viceministrul de externe al Statel or

Uni te di n 1993 până în 2000. Davi d Rockefeller a văzut
XV. PANTA SPRE TOTALI TARI SM ... zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA 463
lumea în 1994 „ l a marginea unei revol uţ i i globale. Tot

ceea ce este necesar ar fi o cri ză de di mensi une mare şi
naţ i uni l e vor încuviinţa Noua Ordi ne Mondial ă” 12.Ma-
sele dezrădăcinate, dependente, manipulabile ar putea fi
pregătite pentru a aclama un nou vi ndecă tor global.
I n această carte nu am considerat o nouă ordi ne
mondi al ă cu degetul arătător, ci cu urmel e ei în di na-
mi ca de dezvol tare a prezentul ui . Ea l i mi teaz ă l i berta-
tea i ndi vi dul ui tot mai mul t ş i m ă reş te puterea statu-
lui asupra individului ş i organizaţiilor i nternaţ i onal e
asupra statelor — în serviciul oligarhiei financiare ş i în
servi ci ul r ă sturnă ri i ordi ni i morale. Cu acest bagaj gli-

să m în mari l e cri ze care se conturează l a ori zont, di n-
tre care una este garantat mortal ă , ş i anume schi mba-
rea contemporană demografică. I n decurs de o sut ă de
ani , între 1950 ş i 2000, vârsta mijlocie se deplasează în
naţ i uni l e industriale de l a 36 de ani l a peste 50, ceea ce
înseamnă că j um ă tate di n popul aţ i e va dep ăş i 50 de
ani — un proces uni c în i stori a omeni ri i . Vor l i psi copi i i ,
I
forţa de muncă, l ucr ă tori i calificaţi, oamenii de ş ti i nţă ,

resursele, pentru a le permi te vârstni ci l or vi aţ a până
l a decesul natural, soldaţii pentru a apăra ţara. Vor
exi sta lupte de di stri buţ i e între generaţii, în care cei
mai bă trâni vor fi avantaj aţ i în si stemel e el ectoral e
democrate. La Sud de M area M edi terană exi st ă , di m-
potri v ă , un „ youth bul ge” , un exces de ti neri care abi a
au un viitor în ţările lor13.
Ori care pol i ti ci an cunoaş te scenariul demografic,
dar ni ci un parti d, ni ci măcar pol i ti ci eni singulari, con-
ducă tori , nu dezvol t ă o vi zi une a returului.
” Ambele citate la: Chris HEDGES, A Brave New Dystopia. Î n ger- zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
mană ai ci :http://www.l uf tpost-kl .de/l uf tpost-archi v/L P_11/L P00

311_050111.pdf .
13 The Graying of the great Powers. Demography and Geopolitics
i n the 21 st Century, CSIS 2008. http://csi s.org/publ i cati on/grayi ng-
great-powers-O.
Ce-i susţ i ne pe oamenii în criză? Familiile sunt re—

ţeaua de siguranţă social ă, pentru că sunt solidare şi
dispuse să partajeze. Credi nţ a este reţeaua de siguran-
ţă spiritual ă care le acordă oamenilor refugiu în sufe-
ri nţă şi o speranţă indestructibil ă. Nu ş ti m în care
fază a istoriei umani t ăţ i i ne afl ăm, dar creştinii ş ti u că
istoria se va încheia cu bine.
EPI LOG
Dragă cititoare
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA ş i drag ci ti tor,
V ă mul ţ umesc pentru c ă aţ i ci ti t cartea. Dacă aveţ i

senzaţ i a că recunoaş teţ i mai cl ar în ce ti mp tr ă i m ş i v ă
întrebaţ i : Ce pot face?, atunci osteneala a meri tat — a I
Dumneavoastr ă şi a mea. Dacă întrebarea este sufici-

ent de urgent ă , atunci veţ i găsi un r ă spuns.
Î ntotdeauna persoanel e si ngul are sunt cele care
pun ceva în mi şcare — spre bi ne sau spre r ă u, în mare OJ
sau î n mi c. A veţ i un scop, si tuaţ i -v ă în servi ci ul acestui

scop, entuziasmaţi-i pe al ţii, creaţi posibilităţi noi — fie-
care l a l ocul să u. U n epi scop, un pol i ti ci an, un edi tor,
un redactor-şef, o stea medi ati c ă , un sponsor au al te
posi bi l i t ăţ i ş i o al t ă responsabi l i tate decât oameni i cu
putere şi infiuenţă mai mici. Dar fiecare poate contri-
bui i nconf undabi l uîn sti l propri u, l a a face bi nel e pe
care îl recunoaşte. I n stadi ul avansat al deregl ării sexu-
al e în care ne afl ăm, fiecare el ş i ea are nevoi e de curaj
pentru aceasta. După cum a observat L ao-tse, marea
căl ătorie începe înaintea picioarelor propri i . Ni meni nu
v ă poate împi edi ca, dacă ar fi necesar, de a face ordi ne
în casa propri e. Aceasta dăruieşte cunoaş tere, depăş i -
rea f ri ci i , putere de convi ngere, f ermi tate ş i — ul ti ma,
dar nu cea di n urmă — bucuri a vieţii.
Dac ă di strugerea structuri l or soci al e portante nu
avansează şi nu trebuie i ni ţ i at ă o schimbare, atunci aces-
tea sunt câteva scopuri i ndi spensabi l e:
> încetarea promov ă ri i de că tre stat a gender-mai nstre-

ami ng-ul ui , întrucât nu exi st ă o legitimare pol i ti că
XUSLECA
a acestui a de că tre el ectori . Î n schi mb, îndreptarea

pol i ti ci i asupra mai nstreami ng—ul ui familial:
» ni ci o echivalare a parteneri atel or homosexual e cu
c ă să tori a;
» ni ci o adopţ i e de copi i de că tre perechi homosexual e,
întrucât aceasta reprezi nt ă un prej udi ci u i respon-
sabi l al bi nel ui copi l ul ui ;
» ni ci o modificare a legii f undamental e, art. 3.3, pri n
prel uarea „ i denti t ăţ i i sexual e” drept cri teri u de di s-
criminare. Aceasta înseamnă ameninţarea pericolu-
l ui c ă transmi terea val ori l or moral e este i nhi bat ă ş i
orice rezi stenţă împotri va proiectului major de reedu-
care a omul ui , îndeosebi a copi i l or ş i ti neri l or, i ncri -
mi nat ă ;
> nicio sexualizare forţată a copiilor şi ti neri l or pri n
i nsti tuţ i i de educaţ i e ale statul ui , în schimb inte-
grarea educaţ i ei sexuale în pregă ti rea pentru căsă-
tori e ş i f ami l i e — scopul vi eţ i i a peste Optzeci de pro-
OJ
cente di ntre ti neri ;

> o campani e de di mensi une european ă contra porno-
grafiei.
Este ti mpul suprem de a întrerupe spi ral a t ă ceri i .

Cu cât aş tept ă m mai mul t, cu atât mai mul t creş te pre-
ţ ul . Putem schimba ceva! Exi st ă mii de i ni ţ i ati ve care
i ntervi n pentru demni tatea omul ui . M eri t ă să te anga-
j ezi pentru înnoi rea spi ri tual ă ş i moral ă care constru-
i eş te pe moş teni rea noastr ă europeană — i zvorul ade-
vărat al l i bert ăţ i i individuale şi politice. Tri umf uri l e
r ă ul ui sunt numai precursori ai vi ctori ei bi nel ui . Cu
această certitudine vă doresc speranţă, încredere şi curaj.
Gabri el e KUBY
I ndice de nume
_
Adler, Alfred, 248 Bock, M i chael , 180, 432,
Adorno, Theodor W., 59, 76, 433
77, 91, 100 Bockenfîirde, Ernst-
A qui no, Toma de, 83, 243 Wolfgang, 427, 456, 459
A rendt, Hannah, 95, 421 Bradley, Gerard V , 268
A ugusti n, 207, 454 Brezi nka, Wolfgang, 335
Brychcy, Franzi ska, 276
Baal, 298, 299 OJ 1 Buffett, Warren, 115
Bailey, J. M., 253, 254 Bukovski , Vladimir; 151,
Bange, Di rk, 279, 167
Bargen, Henni ng von, 184, Bul l , Peter ş i Hazelmary,
Barki, Eva Maria, 447 437, 438
Bauer, Robi n, 182 ' Biischer Wolfgang, 237,
Băumer, Hartmut, 184 Buserkos, Melissa, 400
Beauvoir, Si mone de, 46, B ush, George W , 114
73—75, 213 Butl er, Judi th, 19, 74, 95—
Beck, Volker, 244, 257, 264, 100, 173, 307
348, 349 ,427, 431 Butti gl i one, Rocco, 437
Beier, K l aus, 217,
Benedi ct al XVI-lea, 114, Cal ami ta, Fernando, 439
267, 306, 320, 324, 433, Cameron, Davi d, 271, 396
435, 443, 449, 462, Chopi n, I sabel l e, 155
Bengsch, Alfred, 87, ' Cl i nton, Bi l l , 114
Benjamin, Walter, 76 Cl i nton, Hillary, 115, 126,
Berelson, Bernhard, 65, 67, 208, 209, 289, 290
68, 75 Comte, A ugust, 44 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA '
Bergmann, Ingmar, 81 * Cornides, Jakob, 134, 138,
Bergold, Pi a, 281 144, 249, 270, 285
Bernays, Eddi e, 65, 66, 139 Cummi ngs, Nicholas, 263
Beyerhaus, Peter, 319 J
Birthler, Marianne, 185 Dahrendorf, Ral ph, 76
Blair, Tony, 439 Deegener, Gunther, 369
Bloch, Ernst, 76 Deneke-Stoll, Dorothea, 313
Bloomberg, Michael, 115, Descartes, René, 201
Diirnberger, Andrea, 281 Gore, A l , 114

Diising, Edi th, 432, 433 Graupner, Hel mut, 186, 259
Dyba, Johannes, 317 Green, Ake, 433
Griinberg, Carl , 76
Eckermann, Gabriele, 333
Guevara, Che, 75
Ehrl i ch, Paul, 48 Gyurcsany, Ferenc, 444, 445
Ei a, Harald, 194 OJ .
El ton, John, 133, 209
Habermas, Jurgen, 77
Enders, Ursula, 410 Hammarberg, Thomas, 186,
Engels, Fri edri ch, 52, 53, 187
75, 76, 92 Hefner, Hugh, 70
Etschenberg, Karla, 375 Hei l i ger, A ni ta, 310, 367,
Fabio, Udo di , 428 369
Firestone, Shul ami th, 74 Hellinger, M arl i s, 211
Fourier, Charles, 44 Henni ng, A nn-M arl ene, 347
Freitag, Tabea, 230, 234 Hi l debrand, Di etri ch von,
Freud, A nna, 249 309
Freud, Sigmund, 34, 44, 56, Hirschfeld, Magnus, 59-62,
62, 65, 75, 139, 248, 249, 125, 126, 288, 375
389, 390, 418 Hobbes, Thomas, 200
Fri edan, Betty, 74 Hocker, Berthol d, 310
Friedenburg, Ludwig von, 77 Hoft, Serge von der, 221
Fromm, Eri ch, 76 Horkhei mer, M ax, 59, 76—
Fuge, M arti n, 362, 365 79, 91
Fujimoro, A l berto, 111 J Huonder, V i tus, 402
Huxley, Aldous, 38-40, 65,
Gammerl , Benno, 182 456
Gates, Bi l l , 115, 116, 140
Gauck, Joachi m, 179 I l i e, 298, 299, 303,
GeiBler, Heiner, 336 - I oan Paul al I I -l ea, 114, 151,
George, Robert, 268 304, 305, 318, 331, 412,
Gesterkamp, Thomas, 428 416
Giertych, Roman, 404 I onatan, 324
Gi ndert, Hubert, 319 wd1 I rod, 304
Goebbels, Joseph, 66 I rodi ada, 304
Gol ubi ewski , Maciej, 155, I sabel a, 298, 299, 303
159 I sus Cri stos, 64, 201, 295,
301, 303, 325, 411, 440
INDICE DE NUME 469
Johns, Euni ce ş i Owen, 437 Leonard, André-Joseph,

Johnson, Lyndon B., 75, 433, 434
258 L eutheusser-
Jones, E. M i chael , 45, 58, Schnarrenberger,
66, 67 Sabi ne, 62, 258, 275, 348
Jung, Carl Gustav, 44, 62- L ewi s, C. S., 103
64, 248, 249 Leyen, Ursul a von der, 238,
352
Kaczynski, Jaroslaw, 404 L owen, Alexander, 59
Kerouac, Jack, 44 L âtzsch, Sabine, 240
Kinsey, Alfred, 44, 68-74, L owenthal , Leo, 76
Kirchhof, Paul, 428 L udovi c al XVIII-lea, 44
Kissinger, Henry, 110, 111
Kl ăs, M ari on, 370 M adonna, 236
Klenk, Domi ni k, 431 M al thus, Thomas Robert,
Kline, Victor, 227 ' wd 39, 47
K ohl , Hel mut, 336 Mao-Tse-tung, 75
Kolle, Oswal d, 81 M arcuse, Herbert, 59, 76,
K ol l ontai , A l exandra, 54, 55 79, 80
Kriele, M arti n, 427 Marx, Karl, 52, 53, 75-77,
Kruger, Thomas, 184, 428 92, 453
Kuby, Eri ch, 79 McCafferty, Chri sti ne, 287
Kugler, Gudrun, 170, 426 M cFarl ane, Gary, 436
K uhn, H el mut, 195 M ettl er, Peter, 316
K unast, Renate, 184, 348 M eves, Chri sta, 225, 226,
Kurras, Karl-Heinz, 76 329, 335
M i l l et, Kate, 74
Ladelle, Lillian, 436 d Money, John, 71, 72, 74
Lady Gaga, 235, 236 M orl ock, M arti n, 290
L ă hnemann, L el a, 365, 408 M oi se, 302, 324
Lao-tse, 465 Mosher, Steven, 116
Lardner, Phi l l i p, 430 '—
L aun, Andreas, 88 Naomi , 324
L autmann, Riidiger, 348-350 Napol eon, 44
Lay, Uwe, 325, 340 Ni chol s, Anthony, 384
Leander, Zarah, 323 Ni ckel s, Chri sta, 184
Lec, Stanislaw Jerzy, 125 Ni etzsche, Fri edri ch, 44, 45
Lee, Patrick, 268
N oelle Neumann, El i sabeth, Rauchfleisch, Udo, 256

193 Reagan, Ronald, 114
Reding, V iviane, 446, 447
O'Leary, Dale, 117, 118 Regele Ahab, 299
Obama, Barack, 115, 126, Regele David, 304, 324
244, 245, 440, 441 Regele Ş tefan, 445
Ohnesor g, Benno, 75 Reich, W ilhelm, 55-59, 75,
Orban, Viktor, 445, 447 386
Osea, 299, 300 Reimer, Br enda, 72
Palikot, Janusz, 404 Reimer , Br uce, 71, 72,
Paul, 302-304, 318, 322 Reisman, Judith, 68, 70, 71
Paul al VI -lea, 84, 85, 87, 88 Remafedi, Gary, 255, 393
Payne, L eanne, 64 Robinson, Gene, 309
Peeter s, M arguerite A ., 107, Rockefeller al I I I -lea, John
109, 117 D., 51, 67,84, 111
Perloff, Robert, 262 Rockefeller, David, 49, 115,
Per ls, Fr itz, 59 OJ 1 462
Phi l l i ps, M elanie, 429 Rockefeller i, 51, 68, 70, 73
Pieper, Josef, 195, 197 R ă hl, Rainer, 78
Pilkington, Lesley, 431, 432 Roosevelt, T heodor e, 49 1
wd
Pius al V I I -lea, 44 Rose, M ichael S., 319

Platon, 29, 41, 197, 202, Rosenbrock, H inr ich, 429
321, 451 Rousseau, Jean J acques,44
Pollock, Friedrich, 76 Rupp, M arina, 281
Ponader, Johannes, 276 RiiB, Ulr ich, 319
Postman, Neil, 25, 327, 389 Ruth, 324
Pott, Elisabeth, 336, 374 Ryan, John, 51
Prager, Denis, 296
Priddis, Anthony, 433, 434 Sade, M ar chiz de, 43
Priiller, M ichael, 273 Saint Simon, H enr i de, 44
Pusch, Luise F., 209, 211 Sagan, Patrick F., 240
Sanger, M argret, 49- 52, 73,
Raabe, H ans-Chr istian, 431, 342
432 Sar tr e, Jean Paul, 73, 213
Redziszewska, Elzabieta, 437 Schir r macher , Fr ank, 405
Rajoy, M ariano, 439, 443, Schirrmacher, T homas, 219,
Ratzinger , Joseph, 89, 316, 221
459, Schmidt, Elke, 371, 373
INDICE DE NUME _ 471
Schmi dt, Stefan, 431 Tatchel l , Peter, 249, 262

Schonborn, Chri stoph, 88 Tromel-Plotz, Senta, 209, 210
Schrăder, K ri sti na, 84, 188 Turner, Ted, 115
Schwarzer, Alice, 72-74 Twomey, V i ncent SVD, 89
Sebel i us, Kathleen, 441
Si do, 235 Uhse, Beate, 81, 220, 221
Si el ert, U w e, 334, 340, 350, Unwi n, J. D., 34
353, 369, 391, 410
Signorile, Michaelangelo, Voltaire, 44, 201
293 Vonholdt, Chri stl , 394, 426
Si l one, Ignazio, 35 _
Si l vert, M i chael , 59 Wanzeck—Si el ert, Chri sta,

Slee, James Noah H., 50 369
Socarides, Charles, 245 Warren, Ri ck, 115, 441
Sorge, Ri chard, 76 Watson, John, 44, 65
Soros, Georges, 115, 140 Weinberg, George, 206
Spaemann, Chri sti an, 264 Wigel, George, 455
Spaemann, Robert, 15, 427 Wolters, Dorothee, 410
Spi dl a, Vladimir, 435 Wowereit, K l aus, 310
Spieker, Manfred, 381
Spi tzer, Robert L ., 261, 262 Y Gasset, José Ortega, 43
Stal i n, Iosif, 52, 76
Stockmeier, Johannes, 264 Zapatero, José L ui s
Str ă bel e, Chri sti an, 184 Rodri guez, 430, 438,
Strudwi ck, Patrick, 432 441-444
Stump, D ori s, 208 Zastrow, Volker, 72
Sulzberger, Hays, 70 Zi mmerman, Di eter E., 197
Si i ssmuth, Ri ta, 336 Zypries, Bri gi tte, 275, 280
Talbot, Strobe, 462

Indice de organizaţii
Academia de Psihoter apie ş i Asistenţă Spir itual ă (Akademie

fiir Psychother apie und Seelsor ge), 426
Administr aţ ia Senatului ber linez pentr u Educaţ ie ş i Cerce-
tare (Ber liner Senatsver waltung fiir Bildung und
Forschung), 347, 363
Adunar ea Par lamentar ă a Consiliului Europei, 271
Agenţia I nternaţională de Dezvoltareşi Cooperare(I nterna-
tional Development Cooperation Agency [Sida]), 156
Agenţ ia pentr u Dr eptur ile Fundamentale (Fundamental
Rights Agency [FRA]), 159, 161, 284
Agenţ ia pentr u Dr eptur i Fundamentale Exper ţ i Legali
(Fundamental Rights Agency Legal Exper ts [FRA-
L EX l), 284, 285
Alianţ a 90 /V er zii (Bfindnis 90 / Die Gri'men), 126, 179, 180, I
184
Amnesty I nter national, 186
AM YNA Soc. înreg. (AM YNA e.VÎ ), 371
Asociaţia de Prosperitate Paritar ă Germană (Deutscher
Par it ă tischer Wohlfahrtverband [D PW V ]), 338
Asociaţ ia de Lucru Federală pentr u Pr otecţ ia Copiilor ş i
T iner etului (Bundesar beitsgemeinschaft Kinder- und
Jugendschutz), 338
Asociaţia Germană de Prosperitate Paritar ă (Arbeiterwohl-
fahrt (AWO), 338
Asociaţ ia I nter naţ ional ă a Lesbienelor, H omosexualilor,
Bisexualilor, T r ans ş i I nter sex (I nter national Les-
bian, Gay, Bisexual, T r ans and I nter sex Association
[I LGA]), 140, 147, 153, 155, 156, 163, 259
Asociaţia M edicală a Homosexualilor şi Lesbienelor (Gay
and L esbian M edical A ssociation), 253
Asociaţia Naţională pentru Cercetarea şi Terapia Homo-
sexualit ăţ ii (National Association for Resear ch and
T her apy of H omosexuality [NART H ]), 251
Asociaţ ia Psihiatr ică Amer icană (American Psychiatr ic As-
sociation [APA]), 245, 246, 249, 261, 262
INDICE DE ORGANIZATII 473
Bi seri ca A ngl i cană , 309

Bi seri ca Catol i că , 44, 84, 144, 207, 260, 315, 317, 318, 334,
407, 409, 410, 418, 434, 440
Biserica Evanghelică (EK D), 310-313
Bursa Guggenheim (Guggenhei m Fel l owshi p), 99
Bursa Rockefeller (Rockef el l er Fel l owshi p), 99
Cancelaria Federal ă a El veţ i ei , 208, 212
CEDO, 141, 159, 277, 378, 400, 431, 435, 436
Centrala Federal ă pentru Clarificare Sanitară (Bundeszen-
trale fi'1r gesundhei tl i che Aufkl ărung [BZgA]), 333,
336—338, 342, 350-353, 355, 369, 373-375, 380, 381,
409
Centrala Federal ă pentru Educaţie Politică (Bundeszentral e
fiir pol i ti sche Bi l dung [ BpB] ), 184
Centrul de Competenţă Pedagogie Sexual ă ş i Şcoal ă, Facul-
tatea de Pedagogie L ucerna (K ompetenzzentrum Se-
xualpădagogik und' Schul e, PHZ L uzern), 401
Centrul de Competenţă Tehnică-Diversitate-Egalitatea Şan-
selor (K ompetenzzentrum Technik-Diversity-Chan-
cengleichheit e.VÎ), 188
Centrul de Control al M al adi i l or (Center of Desease Control
[CDC]), 251
Centrul de Planificare Familial ă (Fami l i enpl anungszentrum
H H e.V.), 339
Centrul pentru Drepturi Reproducti ve (Center for Repro-
ducti ve Ri ghts [ CRR] ), 120, 122, 283
Cercul de lucru al Creş ti ni l or M ă rturi si tori di n Bavaria
(A rbei tskrei s Bekennender Chri sten i n Bayern
[A BC]), 311, 335
Clinica pentru I denti tate Gender (Gender Identity Cl i ni c), 71
Cl ubul de l a Roma (Cl ub of Rome), 48
Comi si a Europeană (EC), 140, 164, 171, 446
Comi tetul Central al Catol i ci l or Germani (Zentral komi tee
der deutschen K athol i ken [ ZdK ] ), 410
Comi tetul pentru Drepturi e Omul ui (Human Ri ghts Com-
mi ttee [ HRC] ), 120
Conferinţa Epi scopi l or Germani (Deutsche Bischofskonfe-
renz), 410
ConferinţaM ini ştrilorEducaţiei(K ultusministerkonferenz),

331
Consiliul de Informare şi Educaţie Sexual ă al Statelor Unite
(Sex Information & Education Council of the United
States [SIECUS]), 70
Consi l i ul Drepturi l or Omul ui , 139, 165
Consi l i ul Eti c German (Deutscher Ethi krat), 175-177
Consi l i ul Europei, 153, 154, 161, 162, 165, 186, 187, 208,
271, 283, 287, 288
Consi l i ul pentru Cercetarea Familiei (Family Research
Counci l ), 281
Consi l i ul POpul aţ i ei (Popul ati on Counci l ), 67, 111, 240
Consi l i ul Uni uni i Europene, 155
Control ul Drepturi l or Omul ui (Human Ri ghts Watch), 147
Convenţia Drepturilor COpilului (Convention on the Rights
of the Chi l d), 120
Convenţia pentru Eliminarea Discriminării Femeii (Con-
venti on on the El i mi nati on of Di scri mi nati on against
Woman [CEDA W]), 120, 122, 123, 175, 177
Crucea Roşie Germană (Deutsches Rotes K reuz), 338
Curtea Constituţional ă Federal ă (Bundesverfassungsgericht
[BVerfG]), 203
Curtea Europeană, 123, 141, 154, 159, 277, 377, 400, 430,
435, 436
Curtea Europeană a Drepturi l or Omul ui ( CED O) , 141, 154,
159, 177, 378, 400, 431, 435, 436
___—
Delicatamar (Zartbi tter e.V.), 367, 368 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA
Diakonisches Werk e.VÎ, 263, 264

Di vi zi a N.U. pentru Promovarea Femeii (UN Division for
the A dvancement of Women [ DA W ] ), 120
Donum V i tae e.V., 338, 339, 410
Federaţia Internaţional ă pentru Parentalitate Planifi-
cat ă (I nternati onal Pl anned Parenthood Federation
[ I PPF] ), 111, 116, 118, 120, 336, 342-345
Fondul Naţ i uni l or Uni te pentru Populaţie (United Nations
Population Fund [UNFPA]), 111, 116, 122
Fundaţ i a Bill şi M elinda Gates (Bill und M elinda Gates
Foundati on), 115
INDICE DE ORGANIZATII
Fundaţ i a Federal ă Magnus Hirschfeld (Bundesstiftung Ma-

gnus Hi rschf el d), 62, 288
Fundaţ i a Ford (Ford Foundadti on), 67
Fundaţ i a Friedrich Ebert (Friedrich Ebert-Stiftung), 428
Fundaţ i a Heinrich Boll (Heinrich Boll-Stiftung), 184, 429 usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
Fundaţ i a Hi rschf el d Eddy (Hi rschf el d-Eddy-Sti f tung), 61,

126, 288
Fundaţ i a Rockefeller (Rockefeller-Foundation), 49
Grupul de lucru queer (A Bqueer), 365
I nsti tutul A meri can de Drept (American Law I nsti tute), 70
I nsti tutul Central Evanghel i c pentru Consi l i ere Familial ă
(Evangel i sches Zentral i nsti tut fiir Fami l i enberatung
GmbH ), 21, 339
I nsti tutul de Cercetare a Populaţiei (Population Research
I nsti tute), 116
I nsti tutul de N udi sm (I nsti tut fi'îr Frei korperkul tur), 61
I nsti tutul de Ş ti i nţ e Sociale (I nsti tut fur Sozialforschung), 76
I nsti tutul dePedagogi eSexual ă (I nsti tutf i i rSexual pă dagogi k
[iSp]), 336, 339, 350-352, 356, 408
I nsti tutul de Pedagogie Sexual ă al Uni uni i pentru Promo-
varea Pedagogiei Sexuale ş i a Educaţ i ei Sexuale I ns-
ti tut fiir Sexualpădagogik des Vereins zur Forderung
der Sexualpădagogik und sexuel l en Bi l dung e.V.), 339
I nsti tutul de Sexologie (Hi rschf el d) (I nsti tut fiir Sexualwis-
senschaft [ H i rschf el d] ), 60, 61
I nsti tutul de Sexologie A pl i cat ă al Facul t ăţ i i M erseburg
(I nsti tut fiir Angewandte Sexualwissenschaft an der
Hochschul e M erseburg), 339
I nsti tutul German pentru Ti neret (Deutsches Jugendi nsti -
t ut ) , 367, 426
I nsti tutul European pentru Egal i tate Gender (EI GE), 159,
160
I nsti tutul Gender ( GI SA ) , 172
I nsti tutul German pentru Ti neret ş i Soci etate (Deutsches
I nsti tut fi'îr Jugend und Gesel l schaf t), 256, 261, 427
I nsti tutul Esalen (Esal en I nsti tute), 81
I nsti tutul Kinsey de Cercetare a Sexul ui , Gender-ului şi

Reproduceri i (K i nsey-I nsti tute for Research i n Sex,
Gender and Reproducti on), 70
I nsti tutul Marx Engels (M arx-Engels—Institut), 76
I nsti tutul Robert Koch (Robert-K och—I nsti tut), 252, 395, 450
Î nal tul Comisar al N. U. pentru Drepturi l e Omul ui (UN High
Commissioner for Hu ' wd
Liga Americană pentru Con

Control Leagu
Liga Mondial ă pentru Reforma Sexual ă, 61
Marie Stopes I nternati onal , 50
Ministerul de Justi ţie (Bundesministerium fîir Justiz ), 126, 238
M i ni sterul Federal pentru Familie, Seni ori , Femei ş i Ti neret
(Bundesmi ni steri um fiir Familie, Seni oren, Frauen
und Jugend [BMFSFJ]), 172, 238, 328, 336, 339, 432
Ministerul Federal de Justi ţ i e austriac, 185, 187
Naţ i uni l e Uni te (UN), 103-106, 124
Observator asupra I ntol eranţ ei ş i Di scri mi nă ri i Creştini—
l or (Observatory on Intolerance and Di scri mi nati on
against Chri sti ans), 425
Ofensiva Ti neri l or Creş ti ni (Offensive Junger Chri sten e.V
[OJC]), 431
Oficiul A utonom al Lesbienelor ş i Homosexualilor al Uni -
versi t ăţ i i di n K61n (A utonomes Referat der Les-
ben und Schwulenreferat der Uni versi tât zu K ă l n)
lLuSKl), 432
Oficiul Federal de Control al M edi i l or de Comunicare în
Masă care Periclitează Ti neretul (Bundespriifstelle
fiir jugendgef ăhrdende Medien), 235
Organi zaţ i a pentru M edi ul ş i Dezvol tarea Femeii (Wo-
men's Envi ronment and Development Organisation
[WEDOl), 118
Organizaţia pentru A limentaţie şi Agricultură (FAO), 48
Organismele de Monitorare a Tratatul ui , Organismele de
Monitorare & Drepturi l or Omul ui (Monitoring Bo-
di es, Human Ri ghts M oni tori ng Bodies), 120, 121,
123, 138-140
INDICE DE ORGANIZATII
Organi zaţ i a Mondial ă a Sănătăţii (OMS) (World Health Or-

ganisation [ WHO] ), 163, 246, 353, 373, 374, 382
Organi zaţ i a pentru Securtate ş i Cooperare în Europa

(OSCE), 166, 167
Pactul I nternaţ i onal asupra Drepturi l or Civile ş i Poli-
ti ce (I nternati onal Covenant on Civil and Political
Ri ghts), 120
Parlamentul European, 153, 155, 158, 161-164, 273, 2855-
287, 403, 404, 437, 445, 447
Pi raţ i i (Piraten), 192, 277 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA __
PLANes, 401
Pro f ami l i a, 51, 336, 338, 339, 341-343, 353, 359, 373, 375,
380, 410
Prosti tuţ i e Infantil ă Pornografie Infantil ă şi Trafic de Co-
pi i în Scop Sexual (End Chi l d Prosti tuti on Pornogra-
phy and Trafficking of Chi l dren for Sexual Purposes
[ECPAT]), 220
Reţeaua de Cercetare a Problemelor Femeii (Netzwek
Frauenf orschung [ NRW] ), 181
Serviciul Social al Femeilor catolice (Sozialdienst kathol i -
scher Frauen e.V. [ Sk F] ) , 338, 408, 409
Societatea Americană de Stati sti că (American Statistical
Soci ety), 70
Societatea de Pedagogie Sexual ă (Gesellschaft fiir Sexualpă-
dagogik [gsp]), 339, 340, 350, 358
Soci etatea Germană de Sexologie (Deutsche Gesellschaft
fiir Sexualforschung), 338
Societatea Germană de Sexologie Sociologică (Deutsche
Gesellschaft fiir Sozialwissenschaftliche Sexualfor-
schung), 61
Societatea pentru Igiena Rasei (Gesellschaft fiir Rassenhy-
giene), 61
Sf ântul Scaun, 111, 118, 119, 123, 308
Şcoala de l a Frankf urt (Frankf urter Schul e), 59, 75, 76, 183
Şcoala Europeană pentru Absolvenţii primei părţi a studiului
universitar (European Graduate School) Elveţia, 95
The Good Cl ub, 115
Tri bunal ul A dmi ni strati v bavarez (Bayerischer Verwal—

tungsgerichtshof), 333
UNESCO, 212
UNICEF, 220
Union Affirmativa, 149
Uni unea Caritas Germană (Deutscher Cari tasverband),
338, 339, 359, 408, 409
Uni unea Europeană ( EU ) , 30, 140, 151- 154, 167, 237, 271,
344, 403, 444, 447, 448
Uni unea Germană pentru Protecţ i a Copi l ul ui (Deutscher
K i nderschutzbund e.V. [DKSB]), 369, 371, 373
Uni unea Lesbienelor ş i Homosexualilor di n Germania (Les-
ben— und Schwul enverband i n Deutschl and [LSVD]),
247, 338, 426, 427
Uni unea Psi hoanal i ti că Vieneză (Wiener Psychoanaly'tische
Vereinigung), 56
Uniunea Studenţ i l or Sociali şti Germani (Sozialistischer
Deutscher Studentenbund [SDS]), 78
Uni unea Ti neretul ui Catol i c German (Bund der Deutschen
K athol i schen Jugend [BDKJ]), 238, 407
Uni unea Umani st ă (Humani sti sche Uni on [ H U ] ) , 80, 260,
348
Uni versi tatea Americană (American Uni versi ty), 71
Uni versi tatea Catolică di n M i l ano, 435
Uni versi tatea Tehni că M unchen, 182
Wiistenstrom, e.VÎ, 261, 427, 431
Bibliografie
BENEDIKT XVI ., Enzyklika Deus caritas est, Rom 2005. zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
BERELSON, Bernard — JANOWITZ, M orri s, Public Opinion and

zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA zyxwvutsrponmlihgfedcbaXWVUTSRPONMLKJIGFEDCBA
Communication, 1950.
BERNAYS, Edwards, Propaganda, 1928. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
BISCHOF-KOHLER, D or i s, Von Natur aus anders. Die Psycholo-

gie der Geschlechtsunter schiede. Stuttgart 2002/2006.
BOCKENFORDE, Wolfgang, Ernst, Staat, Gesellschaft, Freiheit,
Suhr kamp 1976.
BRAUN, Johann, Ehe und Familie am Scheideweg. Eine Kri-
tik des sogenannten Lebenspartnerschaftsgesetzes,
Regensbur g 2002.
BREZINKA, Wolfgang, Erziehung und Kulturrevolution. Die
Pădagogik der neuen Linken, Benedi kt Miinchen, Ba—
sel 1971.
BRIZENDINE, Louann, Das weibliche Gehirn. Warum Frauen
anders sind als M ănner, Hamburg 2007.
BRUNS—BACHM ANN, Petra — MULLER, Mario — KOPPERMANN, I
Carola — TIMMERMANNS, Stefan — TUIDER, El i sabeth,

Sexualpa'dagogik der Vielfalt. Praxismethoden zu
Identitc'iten, Beziehungen, K ărper und Pr ăvention fiir
Schule und Jugendarbeit, Juventa Verlag, Weinheim,
M unchen 2008.
BURKHARDT, H el mut, Ethik, II/2. Das gute Handeln: Sex-
ual et hi k. . . , Br unnen Verlag, Gi eBen 2008.
BUTLER, Judi th, Das Unbehagen der Geschlechten Suhrkamp
Verlag, Fr ankfur t a. M . 1990.
, K ărper von Gewicht. Die diskursiven Grenzen
des Geschlechts, Berlin Verlag, Ber l i n 1995.
DEEGENER, Gunther, Kindsmi/J'brauch — erkennen, helfen, OJ
vorbeugen, Bel tz Verlag, Weinheim, Basel 2 0 0 9 4 . XUSLECA
Die Yogyakarta—Pri nzipien. Prinzipien zur Anwendung der

Menschenrechte in Bezug auf die sexuelle Orien-
tierung und geschlechtliche Identităt, I , Schriftenreihe
der H i r schfel d—Eddy-Sti ftung, Berlin 2008.
ELIOT, Lise, Wie verschieden si nd Si e? Die Gehi rnentwi ck-

lung bei M ădchen und Jungen, Berl i n 2010. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
FREITAG, Tabea, „ Internet-Pornogralîekonsum bei Jugendli-

chen — Ri si ken und N ebenwi rkungen” , în C. MOLLER,
. ed., Internet- und Computersucht. Ein Praxishand—
buch fiir Therapeuten, Pădagogen und Eltern, Kohl-
hammer 2011.
GOLUBIEWSKI, Maciej, Europe's Social Agenda. Why is the
European Union Regulating Morality ?, Whi te Paper
_ Number Ni ne, Cathol i c Familiy & Human Ri ghts I n-
sti tute 2008.
HELLINGER, Marlis — BIERBACH, Chri sti ne, Eine Sprache fiir
beide Geschlechter Richtlinien ftir einen nichtsexist—
_ ischen Sprachgebrauch, ed. Deutschen UN ESCO-Kom-
mission, B onn 1993.
HERRATH, Frank — SIELERT Uwe, Lisa und Jan, Ein
Aufhl ărungsbuch fiir Kinder und Ihre Eltern. Beilage

Elterninformation, Bel tz Verlag 1991.
HILDEBRAND, Di etri ch von, Das trojanische Pferd i n der
Stadt Gottes, Regensburg 1968.
HORKHEIMER, MAx — FROMM, Eri ch — MARCUSE, Herbert, Stu—
dien liber Autorităt und Familie: Forschungsberichte
aus dem Institut sr Sozialforschung, Paris 1936, Re-
pri nt Liineburg 2001.
HOWE, Neil — JACKSON, Ri chard, The Graying of the great
Powers, Demography and GeOpolitics i n the 21 “ Cen-
tury, CSIS 2008.
HUXLEY, A l dous, Schăne neue Welt, Fi scher Taschenbuch
1972. Erstverof f entl i chung Brave New World 1932.
J OHANNESPAUL I I ., Apostolisches Schreiben Familiaris Con-
sortio, Rom 1981.
, Die menschliche Liebe i m găttlichen Heil-
splan. Eine Theologie des Leibes, ed. Norbert ş i Re—
nate M arti n, Kisslegg 2008.
, Erinnerung und Identităt, Augsburg 2005.
JONES, E. M i chael , Libido Domi nandi . Sexual Liberation
and Political Control, South Bend, I ndi ana 2000.
BIBLIOGRAFIE zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA 481
KUBY, Gabriele, Ausbruch zur Liebe - F ur junge SFC Leute, die

Zukunft wol l en, Kisslegg 2003.
, D i e Gender Revol ut i on - Rel at i vi smus i n Ak-
OJ
tion, Kisslegg 2006.

, K ei n Friede ohne Umkehr, Eggst ă tt 2002.
, Onl y You - gib der Liebe eine Chance, Kisslegg
2007.
, Ver staatl i chung der Erziehung - Auf dem
Weg zum neuen Gender —Menschen, Kisslegg 2007. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
LIVELY, Scott — ABRAMS, Kevin, The Pink Swasti ka -- H omo-

sexual s and the Nazi Party, Keizer, Or egon 1995.
MEVEs, Christa, M ani pul i er te M a/3l osi gkei t, a 42-a edi ţ i e,
Stein am Rhein 2000.
, Verfuhrt. M ani pul i er t. Pervertiert, Gr ăfelfing
2003.
, Wer Wind să t ... Folgen der Entsch ă mung
und J ugendverfiihrung, Stein am Rhein1998.
, Wohin? Auf der Suche nach Zukunft, Bad
Schussenried 2011.
MORLOCK, Martin, H ohe Schul e der Verfiihrung. Ei n H and-
buch der Demagogie, Dusseldorf 1977.
O'LEARY, Dale, The Gender Agenda, Lafayette 1997.
PAPSTLICHER RAT EUR DIE FAMILIE, Wahrheit und Bedeutung.
D i e Vorbereitung auf das Sakrament der Ehe, Rom
1996.
PAUL V I ., Enzykl i ka Humanae vi tae. Uber di e rechte Or d-
nung der Weitergabe menschl i chen Lebens, Rom 1968.
PAUL, Pamela, Pornified: H ow Pornography I s Tr ansfor m—
ing L i ves, Our Rel ati onshi ps, and O ur Families, New
Leanne Heilende Gegenwart —— Heilung des zerbro-

chenen dur ch Gottes Liebe, Neukirchen-Vluyn 1994.
PEETERS, Marguerite A., The Globalization of the Western
Cul tur al Revol ut i on, I nsti tute for Intercultural Dia-
logue Dynamics, Brussel 2007 .
PERA, Marcello, RATZINGER, Joseph, Ohne Wurzeln, Augs-
burg 2005.
482 zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA
XUSLECA
PIEPER, Josef, Missbrauch der Sprache - Missbrauch der

Macht, Ziirich 1970.

POSTMAN, Nei l , Das Verschwinden der Kindheit, Fischer
Taschenbuch 1987.
RATZINGER, Joseph, Gewissen und Wahrheit, i n: Rehder /
Wol ff, Der Wahrheit verpflichtet, Wiirzburg 1998. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
, Werte i n Zeiten des Umbruchs, Freiburg i .

Br. 2005.
, Glaube, Wahrheit, Toleranz, Freiburg i . Br.
2003.
REICH, Wilhelm, Die Massenpsychologie des Faschismus,
F i scher Taschenbuch, Frankfurt a. M . 1974. prima
edi ţie 1933.
, Die sexuelle Revolution, Fischer Taschen-
buch, Frankfurt a. M . 1971, prima edi ţ i e Sexpol-Ver-
lag Kopenhagen 1936.
REISMAN, Judi th A, Kinsey, Crimes and Consequences, Cr est-
wood 1998.
ROHL, Klaus Rainer, Linke Lebenslu'gen - Eine u'berfc'illige
Abrechnung, Fr ankfur t & . M . 1994.
ROSLER, Roland, Der D ămon des Thomas Robert, Abtstein—
ach 1997.
SACKS, Jonathan, Radical Then, Radical Now: The Legacy
of the World 's Oldest Religion, Har per Col l i ns 2001.
SATINOVER, Jeffr ey, The Empty Self? C. G. Jung and the
Gnostic Transformation of Modern Identity, 1996.
SCHIRRMACHER, Frank, M i ni mum, M unchen 2006.
SCHIRRMACHER, Thomas, Internetpornogra/îe - und was jeder
daru'ber wissen sollte, H ol zger l i ngen 2008.
SCHRENCK—NOTZING, Caspar von, Charakterwăsche, Die
Re—education der Deutschen und ihre bleibenden Aus-
wirkungen, Graz 2005.
SCHWARZER, Alice, Simone de Beauvoir - Ein Lesebuch mit
Reinbek 2008.
Bildern,
SCHWEIZERISCHE BUNDESKANZLEI în colaborare cu ZURICHER
HOCHSCHULE FUR ANGEWANDTE WISSENSCHAFTEN,
Geschlechtergerechte Sprache. Leitfaden zum
BIBLIOGRAFIE — 483
geschlechtergerechten Formulieren im D eutschen,

edi ţ i a a doua, compl et revi zui t ă 2009. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
SIMPFENDORFER, K arl , Verlust der Liebe. Mit Si mone de Beau-

voi r i n die Abtreibungsgesellschaft, Stei n am Rhei n
1990.
SPATH, A ndreas, ed., Und schuf si e als Mann und Frau.
Kirche i n der Zerrei/J'probe zwi schen Homosexuel-
Zen-Lobby und Heiliger Schrift, A nsbach 2010.
SPATH, Andreas — ARDEN, M enno, ed., Di e mi ssbrauchte Re-
publ i k. A uf kl ă rung u'ber di e Aufklc'irer; L ondon/Ham-

burg 2010.
STUCKELBERGER, Hansjiirg, Europas Aufstieg und Verrat.
Eine chri stl i che Deutung der Geschichte. Aachen 2011.
SYLVA, Dougl as S., The United Nations Population Fund: As-
saul t on the World ,s People. The I nternati onal Orga-
ni zati ons Research Group, N ew York 2002.
TROMEL-PLOTZ, Senta, Gewal t durch Sprache — Die Verge- OJ
wal ti gung von Frauen i n Gespra'chen, Frankf urt a.

M . 1984.
TWOMEY, V i ncent SVD, Moral Theology After Humanae vi—
tae - Fundamental Issues i n Moral Theory and Sexual
Ethics, Four Courts Press 2010.
, Der Papst, di e Pille und die Krise der Moral,
A ugsburg 2008.
UNWIN, J. D., Sex and Cul ture, Oxford Uni versi ty Press
1934.
UWESi el ert, ed., Handbuch Sexualpa'dagogik und sexuelle
Bi l dung, Juventa Verlag, Wei nhei m, M i i nchen 2008.
VALTL, K arl hei nz, Di dakti sche Analysen und Materialien
fu'r di e Praxis. Primar— und Sekundarstufe, pro f ami l -
i a, B el tz Verlag, Wei nhei m, Basel 1998.
VERLAUTBARUNG DES APOSTOLISCHEN STUHLS, Charta der Fam-
i l i enrechte, Rom 1983.
WALDSTEIN, Wolfgang, Ins Herz geschrieben. Das Naturrecht
al s F undament ei ner menschl i chen Gesellschaft,
A ugsburg 2010.
WALLERSTEIN, Judi th — LEWIS, Jul i a M . — BLAKESLE, Sandra, wd
Scheidungsfolgen - Die Kinder tragen die Last: Eine zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRQPONMLKJIHGFEDCBA
Langzeitstudie iiber 25 Jahre, Juventa, B el tz 2002.

WEST, Christopher, Theologie des Leibes fiir Anf ănger. Ein-
fiihrung i n di e sexuelle Revol uti on nach Papst Jo-
hannes Paul II., Kisslegg 2 0 0 5 . XUSLECA
WOJTYLA, Karol, Liebe und Verantwortung, Krakau 1962,

tradusă di n nou de Josef Spi ndel bock, St . Pol ten 2007.
WURMBRAND, Ri chard, Das andere Gesi cht des Karl Marx,
Stephanus Edi ti on, U hl i nden 1987. usponmiaVUTSPONLIHGFEDB
ZASTROW, Volker, Gender - Politische Geschl echtsumwand—

l ung, Wal trop und L ei pzi g 2006.

ZIMMER, D i eter E., Redensarten. Uber Trends und Tollheiten
i m neudeutschen Sprachgebrauch, Haffmanns Ver—
lag, Zi i ri ch 1986.

Revolutia Sexuala Globala Distrugerea Li

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revolutia Sexuala Globala Distrugerea Li

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVOLUTIA SEXUALA GLOBALA

Distrugerea l i bert ăţ i i în numel e l i bert ăţ i i

Traducere din limba germană

st ă rung der Frei hei t i m Namen der Frei hei t, 20122.

Redactori : pr. dr. Ştefan L upu, pr. dr. L uci an Farcaş

Descrierea CIP & Bibliotecii Naţ i onal e a României

Revol uţ i a sexual ă global ă : distrugerea l i bert ăţ i i

A l exandru Ş. Bologa, n. Braşov, 8 septembri e 1947.

© 2014 Edi tura SAPIENTIA

Cuvânt însoţitor (Prof. dr. Robert Spaemann) . . . . . . 13

Dragă ci ti torul e, dragă cititoare (Gabri el e Kuby) . . . . 17 OJ

Cuvântul traducătorului (Alexandru Ş. Bologa) . . . . . 21

I. Distrugerea libertăţii în numele libertăţii . . . . . 29

înal t ă 33 — U n total i tari sm moale nou? 35 — Frumoasa

. Precursorii revoluţiei sexuale

— Dereglarea j uri di că a sexualităţii 83 — Digresiune:

IV. Globalizarea revoluţiei sexuale -

populaţiei 110 — Conferinţa I mondial ă a femeilor de l a

Glen Cove 120

V Intervenţie totalitară: principiile Yogyakarta . 125

Acceptarea comportamentului neheterosexual (LGBTI)

Arogarea legitimităţii false 136 — Manipularea

3 . METODELE IMPUNERII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

Subminarea autorităţii naţionale 139 — Finanţarea

VI. Axarea Uniunii Europene _

VI I . Revoluţ ia gender l a bază . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169

mainstreaming (GM ) 1 71 — Manifestul gender 1 73 — I

Consiliul German de Etică ş i cel de al treilea sex 1 75 —-

199 — Impietări feministe asupra l i mbi i de către stat 209

IX. Pornograiia foarte normal ă? ............... 217

X. Hetero, homo, bi, trans — totul egal? . . : . : -. . . . 2 4 3

Î nl esni rea: deci zi a APA di n 1973 245 — Cota oameni l or

2 . INTERPRETAREA CAUZELOR HOMOSEXUALITATII. . .'. . . . 2 4 8

3. RISCURILE STILULUI DE VI ATA HOMOSEXUAL . . . . . . . . . 251

îmbolnăviri fizice251 _ îmbolnăviri psi hi ce 253 —

4. ESTE HOMOSEXUALITATEA VARIABILA?

5 . „ CAsATORIA HOMO” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266

Căsătoria şi familia — o contribuţ ie de neînlocuit pentru

bi nel e publ i c 267 — Solicitarea zyxwvutsrqponmlkjihgfedcbaZYXWVUTSRPONMLKJIHGFEDCBA parteneriatului de viaţă

XI. Credinţa creştină şi homosexualitatea ...... 295

XII. Educaţ i a sexual ă în şcoal ă ş i gr ă di ni ţă . . . . . 327

1. SEXUALIZAREA TINERETULUI DE CATRE STAT. . . . . . . . . 327

2 . INTRODUCEREA EDUCATIEI SEXUALE

3 . RETEAUA SEXUAL-PEDAGOGIOA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336

Centrala Federal ă pentru Clarificare Sanitară (BZgA)

Hel mut Kentler 348 — Riidiger L autmann 349 — Uwe

Micul ABC al corpului — un lexicon pentru fete ( ş i

7. „ STANDARDE” INTERNATIONALE „ PENTRU EDUCATIA

9. RISCURILE ŞI CONSECINTELE SEXULUI JUVENIL . . . . . . . 380

Sarcini ş i avorturi provocate l a adolescenţi 381 — I

Riscurile mijloacelor anticoncepţionale 382 — wd ]

13. REZISTENTA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399

Germania 400 — Elveţia 400 — Tări est-europene 402 —

XI I I . Pedagogia emancipării sexuale în Biser ica

Organizaţii catolice pe căi greşite 407 — Educaţia pentru

XI V. I ntoleranţă ş i discriminare ............

XV. Panta spre totalitar ism în veşmânt nou . . . . . 449

Epilog: Dragă cititor ule, dr agă cititoar e . . . . . . . . . . . . .

I ndice de organizaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 472

Ni meni di n l ume nu poate schi mba adevărul.

Părintele Maximilian Kolbe

1 Gender-Mainstreaming: abordarea integratoare a egalităţii

proi ect. Şi anume nu numai acei care i au parte l a ches-

adev ă rul înseamnă a expune o opi ni e exami nă ri i di s-