Postul

Postul alimentar reprezintă abținerea de la mâncărurile și

băuturile de frupt pentru un anumit timp, în anumite cazuri însoțită sau
înlocuită de abținerea de la alte produse sau practici. Exista diverse
motivații pentru a ține post, precum greva de foame politica, pariuri,
vanitate, dar principalele motive sunt religioase sau medicinale.
Postul, îndeosebi potrivit accepțiunii românești a cuvântului, are un
caracter ascetic, religios.
În medicină
Postul este recomandat înainte procedurilor chirurgicale sau a
procedurilor ce implică anestezie. Datorită faptului că prezența
mâncarii în tubul digestiv poate duce la complicații, doctorii
recomandă 8-12 ore de post.
În religie
În tradiția Ortodoxa, postul se practica în scopul curățării
sufletești de patimi în vederea apropierii de Dumnezeu și, dacă
duhovnicul (preotul), prin Sfânta Spovedanie incuviinteaza, postul
poate permite dobândirea Sfintei Impărtășanii cu Tainele lui Hristos.
Postul consta în primul rand în abținerea de la vicii, pocăință pentru
greșelile proprii, rugăciune mai multa, vorba mai putina, fapte bune,
frecventarea Sfintelor slujbe și un regim alimentar din care omul
sănătos va exclude carnea, ouăle și produsele lactate. Postul adevărat
presupune și excluderea uleiului si ajunarea.
Exista 4 posturi peste an, cele mai importante fiind Postul
Pastelui și Postul Crăciunului, apoi Postul Adormirii Maicii Domnului
și Postul Sfintilor Apostoli Petru și Pavel, cu datele de începere
stabilite în Calendarul Ortodox. Postul se mai practica miercurea și
vinerea, iar în unele cazuri și lunea.
Postul se practică îndeosebi în perioadele de peste an
numite astfel, precum și în zilele de vineri. Potrivit diferitelor tradiții
creștine, miercurea (în Răsărit), sâmbăta sau vinerea.. (în Apus),
chiar lunea (în mănăstiri) și alte zile fixe din calendarul de peste an
vor fi adăugate ca zile de post. Alte religii precum crendința Bahá'í,
budismul, hinduism, islam, iudaism au tradiții legate de post.