UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „SFÂNTUL ANDREI ȘAGUNA ”

SECȚIA TEOLOGIE PASTORALĂ

Referat Spiritualitate Ortodoxă

Postul ca modalitate de întoarcere în rai

Sibiu

2022
 Cuprins
Generalități..................................................................................................................................................3
Postul - mâncare spirituală..........................................................................................................................3
Exemple de post în raport cu Sfânta Scriptură.............................................................................................4
Modalități de a posti....................................................................................................................................5
Postul Euharistic......................................................................................................................................5
Postul ascetic...........................................................................................................................................6
Dublul aspect al postului.............................................................................................................................7
Dezlegările din Postul Mare........................................................................................................................8
Postul și ramurile sale..................................................................................................................................8
Bibliografie................................................................................................................................................10

2
 Generalități

Prima poruncă din Eden dată lui Adam a fost de a posti neavând voie să mănânce din
pomul cunoștinței, binelui și răului. Aceasta a fost singura poruncă pe care trebuia să o respecte,
însă în urma ispitirii șarpelui, atât Eva, cât și Adam au căzut în păcat. Trebuie precizat faptul că
în rai Adam nu avea nevoie de acest fruct pentru care a sacrificat forma primordială a omului.
Dacă protopărinții noștri ar fi rezistat tentației, nu s-ar fi alterat trupul și omul nu ar fi fost izgonit
din rai. Dacă postul a fost motivul ieșirii omului din rai, tot acesta ne va face să revenim în el.
Postul este asemenea fecioriei, care ne dă o imagine îngerească și poate fi văzută ca o anticipare
a vieții veșnice, acolo unde cei vrednici vor deveni îngeri în trup. Postul ortodox se află în acest
câmp lexical al eshatologiei și este un mod de a dobândi virtuți, fiind o poruncă îndumnezeită.
Pentru a înțelege postul, trebuie să realizăm faptul că interzicerile de a ne hrăni cu carne în
timpul postului mare are ca scop slăbirea trupului care duce la un nou mod de existență,
asemănător cu cel pe care îl avea Adam, care înainte de păcat era vegetarian și așa cum am
menționat mai sus, reprezintă o anticipare a vieții veșnice unde nu vor mai exista nevoi ale
trupului.1

Postul - mâncare spirituală

Dacă hrana trupului conduce pântecele spre patimă, postul e unealta pe care o numim
„Maica Virtuților”. Aceasta este singura modalitate prin care putem diminua patimile, fiind
asemănată cu o sabie care taie răul de la rădăcină. În momentul în care vorbim despre această
abținere de la hrană, facem referire automat și la pocăință. Sfântul Vasile cel Mare spune că
postul este începutul pocăinței. Cele două sunt indispensabile, postul fiind foarte important
deoarece implică o participare trupească la manifestarea convertirii în timpul celor patruzeci de
zile ale postului mare. Postul este de multe ori comparat cu o masă festivă la care sufletul
1MakariosSimonopetritul, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, trad. diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, 2008, ed.
Deisis, pp. 92-93.

3
servește hrană duhovnicească. În timpul postului mare avem ocazia să gustăm din roadele
virtuților pe care le-a crescut și cules omul în perioada de asceză. Cel care cheamă oamenii la
această masă și care îi hrănește este Duhul Sfânt. Sfântul Simeon Noul Teolog vorbește despre
meniul de la această masă ca fiind alcătuit din cântările, slujbele și citirile lungi din postul mare,
timp în care sufletul se înfruptă și se satură. Aceasta este hrana duhovnicească de care se bucura
Adam în Rai, chiar dacă este privit ca un paradox deoarece această hrană pentru suflet ne satură,
în timp ce lăsăm trupul fizic fără mâncare materială.2

Exemple de post în raport cu Sfânta Scriptură

Ca și creștini, trebuie să ne uităm în urmă pentru a lua exemplul înaintașilor noștri legat
de obiceiul postului. Astfel, amintim că încă din Vechiul Testament îl avem prezentat pe Moise
care a postit timp de patruzeci de zile pentru a primi tablele legii pe muntele Sinai. Având acest
model, și noi ar trebui să ne retragem în noi înșine pentru a ne pregăti timp de patruzeci de zile
pentru întâlnirea cu Dumnezeu și pentru a putea primi în jurul sărbătorilor pascale legea iubirii în
inimile noastre. În orice loc ne uităm în Scriptură vedem referiri asupra postului care
invrednicește omul. Precum Ilie a fost ridicat la cer pe un car de foc, asemenea și postul ridică
credincioșii pe un „car al virtuțior”. Datorită postului, Vechiul Testament a cunoscut multe
minuni. în acest sens, amintim de trecerea prin Marea Roșie a lui Moise, tot datorită postului,
Enoh nu a cunoscut moartea deoarece a fost mutat la cer, Ana cea stearpă a dat naștere lui
Samuel, Iosua a putut intra în pământul făgăduit, iar David a dobândit împărăția. 3

Cel care ne învață să postim prin cel mai bun exemplu este domnul nostru Iisus Hristos.
El a postit în pustie timp de patruzeci de zile, chiar dacă nu avea nevoie să postească deoarece
umanitatea Lui nu avea nevoie de nicio curăție. În acest mod, Hristos a plasat asceza și postul
creștin în viața oamenilor prin existența sa. Hristos a făcut aceasta pentru a ne arăta în persoană

2Ibidem, pp. 95-96.

3Ibidem, p. 97.

4
modalitatea de a îl ridica pe Adam din păcat. Tot în acest episod, Iisus permite diavolului să Îl
ispitească, lăsând în acest fel un exemplu de luptă împotriva ispitelor răului, oferind arme în
această luptă, fiind reprezentată de post și rugăciune.4

Postul mare este văzut ca o reproducere a vieții lui Hristos pe pământ. În timpul celor
patruzeci de zile de post credinciosul merge alături de Hristos pentru a putea participa la
Pătimirea Sa împreună cu El. Sfântul Grigorie de Nazianz vorbește despre postul mare ca fiind o
reală pregătire pentru moartea împreună cu Hristos înainte de înviere.5

Modalități de a posti

Chiar dacă trebuie să încercăm pe cât posibil să respectăm postul lăsat de Hristos, omul
obișnuit nu are capacitatea necesară pentru a respecta acest post. Biserica permite oamenilor să
adere la exemplul lăsat de Iisus, însă modelat pentru fiecare om în funcție de slăbiciunile lui.
Postul nu urmărește excluderea totală a hranei, ci dorește ca rațiunea să stăpânească pântecele.
Alexander Schmemann ne învață că sunt două feluri de post: postul ascetic și postul euharistic.6

Postul Euharistic

Împărtășania are un caracter de sărbătoare eshatologică în Biserica Ortodoxă. De aceea,

canoanele bisericești impun o perioadă de post total sau negru pentru toți creștinii. Aceste reguli
spun că atât mirenii, cât și membrii clerului nu au voie să mănânce sau să bea începând cu

4Ibidem, p. 98.
5Ibidem, pp. 98-99.
6Ibidem, p. 11.

5
miezul nopții înainte să se împărtășească. Atât postul, cât și euharistia sunt complementare în
viața bisericească după spusele preotului Alexandru Schmemann.7

Postul ascetic

Postul Mare este reprezentativ pentru postul ascetic având reguli diferite față de postul
euharistic. Acest tip de post este văzut ca o armă împotriva lui Satana, dar nu este strict
obligatoriu. Chiar dacă canoanele ne arată regulile, credincioșii pot să le adapteze în funcție de
treapta spirituală a fiecăruia. Asprimea postului nu indică cu exactitate treapta ascetică, deoarece
unii se satură mâncând mai puțin, iar alții mai mult. Recomandarea sfinților părinți este de a ne
hrăni tot timpul mai puțin pentru a rămâne mereu flămânzi și însetați.8

Dacă postul euharistic este un post respectat de întreaga Biserică, postul ascetic vine în
latura personală a fiecărui creștin în Biserică. Aceste două posturi se completează unul pe
celălalt, fiind necesare în viața omului. Putem spune că postul mare are ca scop în cele patruzeci
de zile să îl pregătească pe credincios pentru cuminecarea din ziua Paștelui. Asemenea lui
Hristos care a biruit moartea prin moarte, postul vrea să vindece lăcomia pântecelui prin același
mod prin care omul primordial a căzut în păcat. Acesta este principiul virtuții prin care ne
opunem patimii contrare. Astfel, mânia se tămăduiește cu blândețea, mândria cu smerenia și
desfânarea cu castitatea.9

Lăcomia are două laturi numite „lăcomia pântecelui” și „nebunia gâtlejului”.

AvvaDorotei spune că lăcomia pântecelui îl stăpânește pe cel care dorește să se îmbuibe fără să
fie preocupat de finețea mâncărurilor pe care le servește, iar referind-se la emargie, ne este expus
omul care nu mănâncă mult, însă pune foarte mare accent pe calitatea mâncării. Pentru a vindeca
aceste două laturi avem nevoie de două remedii care se regăsesc în postul mare: unul cantitativ,
iar celălalt calitativ.
7Ibidem, p. 100.
8Ibidem, pp. 100-101.
9Ibidem, p. 102.

6
 Dublul aspect al postului

Aspectul cantitativ pune accentul pe o singură masă pe zi, având ca model postul
bizantin. Această unică masă din zi a fost stabilită din vechime la ceasul al nouălea din zi,
respectiv ora 3 după-masa. Această regulă trebuie respectată și în afara perioadelor de post în
toate miercurile și vinerile de peste an, această normă fiind stabilită de primii Părinți în Didahia
celor Doisprezece Apostoli. În timp, acestor două zile de post li s-au adăugat și ziua de luni care
a primit aceeași regulă.10

Aspectul calitativ este reprezentat de abținerea nu numai de la a nu mânca nimic, ci de a

ne abține de la a mânca ce ne face plăcere. Sfântul Vasile cel mare ne spune că această înfrânare
se face în dublu sens: în primă fază ne folosim de cele mai simple lucruri pentru a trăi fără să ne
săturăm, iar mai apoi trebuie să eliminăm tot ceea ce ține doar pentru plăcere. Astfel că
înfrânarea de la carne este o particularitate pentru viața mirenilor. Nu putem să vorbim despre
aceeași situație și la monahi, deoarece ei nu mănâncă niciodată carne, făcând acest lucru pentru a
arăta calitatea vegetariană a lui Adam și mergând pe exemplul lăsat de Hristos, dar și pentru a
arăta că viața monahului este o perioadă de Post Mare.11

10Ibidem, pp. 102-105.

11Ibidem, pp. 105-106.

7
 Dezlegările din Postul Mare

În cadrul Postului Mare, întâlnim și zile de „ușurare” sau „dezlegare” care permit trupului
să participe bucuros la praznicele celebrate. Întâlnim aceste dezlegări în toate sâmbetele și
duminicile din post, deoarece sunt zile liturgice și nu sunt compatibile cu postul. În acest post de
patruzeci de zile, sâmbetele și duminicile sunt ca niște case de odihnă unde să ne mângâiem
sufletul pentru o perioadă scurtă de timp, urmând să reluăm starea de post. Trebuie precizat
faptul că în aceste două zile se ridică postul cantitativ, nu se ridică interdicția de la carne și de la
lactate.12

Postul și ramurile sale

Postul trebuie să se petreacă în raport cu iubirea, având exemplul parabolei „vameșului și

fariseului”, respectând legea iubirii. Toată această asceză trebuie unită cu iubirea, în caz contrar
este străină de Dumnezeu. Postul trebuie să fie urmat și de milostenie, deoarece acesta este
exemplul lăsat de primele generații creștine. Sfântul Ioan Hrisostom ne spune că nimic nu Îl
bucură mai mult pe Dumnezeu decât milostenia. În milostenie sunt concentrate toate poruncile și
toate virtuțile, Biserica învățând că aceasta aduce mântuirea noastră. În progresul nostru
duhovnicesc, postul este nefolositor dacă nu este unit cu milostenia. Având exemplul bogatului
nemilostiv din parabola evanghelică, care nu îi suporta pe săraci în timpul vieții, drept pentru
care a fost trimis în iad, trebuie să ne păzim sufletul pentru a nu ajunge în aceeași situație,
arătându-ne milostenia în timpul celor patruzeci de zile de post. Tot din evanghelii reiese faptul
că omul care nu este milostiv este mai prejos decât un animal, deoarece câinii îi lingeau bubele
săracului Lazăr, fiind mai milostiv decât bogatul care a ajuns în iad. Ultima ramură a postului

12Ibidem, pp. 107-108.

8
este postul de la rău. Trebuie să știm faptul că doar asceza trupească nu este suficientă deoarece
și demonii fiind spirite, nu se hrănesc niciodată, așadar sunt mai puternici în post decât oamenii.
Acest post trebuie să se petreacă înaintea postului propriu-zis deoarece ne pregătește pentru
sfârșitul Postului Mare, care este încununat de învierea Lui Hristos. În postul acesta nu trebuie să
urâm aproapele, trebuie să fugim de certuri, de ipocrizie și de toate cele similare acestora. Pentru
a fi un post folositor, trebuie să ne înfrânăm atât pântecul, cât și toate simțurile precum urechile,
limba, ochii, râsul, auzul, mâinile.13

13Ibidem, pp. 110-114.

9
 Bibliografie

MakariosSimonopetritul, Triodul explicat. Mistagogia timpului liturgic, trad. diac. Ioan I. Ică Jr.,
ed. Deisis, Sibiu, 2008.

10