1

Dintre genurile neocazionale, categoria folclorului copiilor pare sa preocupe mai putin
etnomuzicologia contemporana, cu toate ca in creatiile ludice se intalneste un univers extrem de
bogat si divers. Aceasta realitate a fost subli niata de importanta istorica, dar si de marele folclorist
Constantin Brailoiu - autor al unui studiu de referinta despre ritmul copiilor - sau George Breazul,
care a cules creatii ale copiilor, dar a si subliniat importanta instrumentelor jucarii.

Alte studii de referinta despre folclorul copiilor au fost sintetizate de lucrarea Emiliei Comisel
("Folclorul copiilor", publicata in 1982).

Caracterizand creatiile din folclorul copiilor drept bogate si diverse, avem in vedere
manifestarea acestora, cat si spontaneitatea gesturilor si a continutului exprimat "Ca mod de
manifestare, folclorul celor mici este: cantat, scandat, povestit, gesticulat sau mimat". In ceea ce
priveste modul de realizare artistic distingem:

a) productii literare versificate, scandate sau cantate;

b) productii literare neversificate;

c) jocuri propriu-zise (insotite sau anticipate de versuri, scandate sau recitate,

sau de dialog in proza"[1]

Profesorul Gheorghe Oprea a realizat o clasificare exhaustiva a folclorului copiilor in tratatul

de referinta despre folclorul muzical romanesc:[2]

I.A.Cantece-formule pentru elementele naturii,animale,plante,obiecte;aici se disting:

a)Formule terapeutice(preventive si curative):sa fie sanatos,sa nu-i cada parul,sa-i

treca negii,guturaiul,galcile;

b)Cantece pentru plante:papadie,sangerica,aluna

c) Cantece pentru insecte: fluture, gargarite, albina, licurici, gaza, greier,

furnica,purice,carabus;

d) Pentru pasari: cocostarc, pitpalac, curcan, gaina si cocos, cioara, ciocarlie, grangur,
rata;

e) Pentru animale: liliac, caine, lup, urs, guster, broasca, melc, oaie si berbec, iepure,
bivol, veverita, arici;

f)Pentru lucruri neinsufletite:flori de porumb,fluier,pentru fum(sa iasa prin cos,pe

 2

usa),pentru rochie noua;

g)Pentru schimbarea vremii:invocarea ploii (sa inceapa, sa inceteze), invocarea

soarelui, invocarea negurii, pentru curcubeu, vant, tunet, zapada;

h)Pentru joc:sa nu greseasca,sa se grabeasca,sa vorbeasca;

I.B.Formule independente de jocul organizat (distractive, educative, satirice:

a) versificate: porecle, pacaleli, luari in ras, ocari, framantari de limba;

b)neversificate:zicatori,cimilituri,basme.

.C.Formule legate de miscare:

a)adresate copiilor pana la 5 ani(de catre copii mai mari)

b)numaratori:recitate sau cantate;

c)cantece de joc;

d)formule scandate sau cantate(cand construiesc jucarii);

e)jocuri prpriu-zise,de ansamblu,pe echipe(cu mingea,cu coarda,cu pietricele,cu

palmele)

I.D.Jocuri legate de evenimente din viata omului:

-jocuri de priveghi(nu se deosebesc de celelalte decat prin ocazia de manifestare).

II.A.Jocuri legate de date calendaristice:perioada de primavara: cantece si jocuri de

"infartetit" si "insuretit"homanul,Ali mori(la 9 martie "macinici")Catu-matu(miercuri inainte de
Pasti),"toconele" (joia Pastelui") ,Lazarul,Salcia(ziua de Florii)horoman,buturele(in ziua de Pasti)

II.B.Perioada de iarna: urarile pitarailor (in ajun de Craciun), plugusoare (de Anul Nou),
sorcova(de Anul Nou),chiraleisa, cantece de stea.

Elementele muzicale specifice folclorului copiilor sunt recitativul, randul melodic scurt, fantezia
ritmica, structuri modale oligocordice, forma arhitectonica dependenta de miscarea constienta sau
alternativa a melodiei. "Strofele melodice cu toata simplitatea elementelor, alterneaza cvasi-
improvizatoric, pe masura inspiratiei "actantilor", in tipuri arhitecturale primare (AA), binare (ARf),
rar ternare (ABC)"[3]
 3

Valori estecice si extraestetice in cantecele-formule din folclorul copiilor

Folclorul este o forma da manifestare a poporului in care se reflecta existenta materiala si

spirituala a acasteia in productii si creatii artistice ca: poezie, muzica,dans, teatru,arte plastice-
decorative,etc.

Termenul provine de la compusul englez : « folk » -popor si « lore »-stiinta,c intelepciune.

Folclorul copiilor reprezinta lumea in care copilul creste si se formeaza.El este bogat si
variat,purtand elemente ale unei culturi stravechi,ce contin credinte arhaice.Acesta este un
veritabil document de cunoastere al puterii lor creative,

cuprinzand categorii cantate,scandate,gesticulate, mimate sau povestite.Se intal-

nesc creatii literare versificate alaturi de jocuri propriu-zise.Acestea cuprind :

cantece sau formule ritmico-melodice pentru elementele naturii,animale,plante,

elemente ale vietii sociale(familia,scoala,satul),formule numaratori,cantece de joc

(individuale,de grup,cu diverse obiecte) ;cantece si jocuri legate de anotimpuri si de sarbatorile de

Craciun si de Anul Nou :urari, plugusor, sorcova, colinde,

cantece de stea,Lazarul, Lioara,Caloianul.

Copilul are creatii vocale, dar isi construieste si pseudo-instrumente muzica-

le :fluiere din tulpini, ancii din pene de gasca, vioara din coceni de porumb,tam-

bal de scanduri.

Cele mai cunoscute creatii din folclorul copiilor sunt cantecele-formule si

recitativele numatori.

Cantecele-formule au o vechime foarte mare pentru ca amintesc de practicile magice,cand

omul incerca sa imblanzeasca spiritele si fortele devasta-

toare ale naturii.

« Iesi, soare,

Din inchisoare

Si-ncalzeste oase goale ! »

Aceste versuri exprima dorinta copiilor de a influenta elementele naturii.

Soarele, astrul cel mai stralucitor, datator de viata,este prezent in imaginatia

copiilor si introdus in cantecele lor.Sunt constienti ca, noi, farame de praf in voia naturii, nu putem
supravietui fara caldura lui si lumina obladuitoare.
 4

Astfel, in zilele reci, copiii ii canta si il descanta pentru a se bucura de el.

De asemenea, copii au creat cantece-formule in care invoca unele plante si animale care
primesc o anumita incarcatura metaforica :fluture, papadie, barza,

cioara, arici, gargarita, melc, etc.

« Melc, melc

Codobelc,

Scoate coarne bouresti

Si te du la balta

Si bea apa calda

Si te du la Dunare

Si bea apa tulbure

Si te suie pe bustean

Si mananca leustean. »

Aceasta formula de invocare si descantec este folosita pentru a determina melcul sa iasa din
cochilia sa.Drept rasplata pentru indrazneala de a parasi cochilia ,acestuia i se ofera apa si hrana.

« Cerbulet frumos, Leagan de matase,

Cu coarne de os, Impletit in sase,

Cerbulet de munte, Pentru copilite

Cu coarnele-n frunte, Fragede mladite

Iar in varful lor Pentru baietei,

Leagan de mohor, Mandri ghiocei. »

Cerbul.impozant si demn, a avut si are o puternica influenta asupra

imaginatiei micilor poeti.Acestia au o inclinatie afectiva speciala pentru ani-

male, indiferent de rasa si specie, iubindu-le ca pe niste prieteni.Astfel, numai in varful coarnelor
cerbului falnic de munte copilitele si baieteii au gasit loc potrivit pentru leagan.In text se intalnesc
diminutive : « copilite », « mladite », « baietei », « cerbulet » si personificari specifice
copilariei : « fragede mladite »,

« mandrii ghiocei ».

Copiii invoca in diferite momente ale jocului diverse personaje imagi-

nare,corora le atribuie caractere pozitive si negative : « auras-pacuras », « aura-paraua », « Cot-

 5

Codit », etc.

« Auras-pacuras

Scoate apa din urechi

Ca ti-oi da parale vechi

Scoate-mi-o din amandoua

Ca ti-oi da parale noua. »

« Auras-pacuras », personaj cu trasaturi pozitive, este invocat in mo-

mentul scaldatului,cand apa intrata in urechi, produce discomfort copilului.

Acesta ii ofera parale vechi pentru a-i scoate apa dintr-o ureche si parale noi pentru amandoua
urechile,constientizand de pe acum faptul ca orice serviciu se plateste.

Aceste cantece-formule au caracter instructiv-educativ,ditractiv,

aduc contributii la dezvoltarea memoriei, imaginatiei, atentiei.Ca procedee artistice se

intalnesc :invocatia, interogatia, exclamatia, epitetul, metafora, personificarea.

Toate aceste creatii ale copiilor au rol formativ de modelare a personalitatii, a gandirii si a
exprimarii, fiindca el se realizeaza prin cuvantul convingator si nu prin cuvantul autoritar utilizat de
stiinta.Cuvantul convin-

gator patrunde in constiinta prin imagini, sentimente, potential creativ, muzicalitate, modele, prin
valorile reflexive ale limbii.Procesul de modelare se realizeaza mai ales prin faptul ca folclorul
reflecta procesul de formare a sentimentelor, reactiilor, ideilor, atitudinilor, intentionalitatilor, al
starilor de constiinta, al modelelor si ii determina sa le traiasca, sa participe alatiri de eroi,

sa si le insuseasca.

Creatiile artistice populare sunt incarcate de un viguros mesaj optimist

instructiv si etic, facandu-l pe om mai bun si mai frumos.

« Folclorul constituie o scoala de patriotism, din care se poate invata dragostea de tara, atitudinea
morala demna, pe care a avut-o poporul nostru in clipele cele mai grele din viata »
(Emilia Comisel)

Bibliografie : « Istoria literaturii romane » - Academia Romana