Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie

şi Ingineria Mediului
Matematici Superioare, Semestrul I,
Lector dr. Lucian MATICIUC

iuc
SEMINARUL 1.

Cap. I Şiruri de numere reale

1. Să se arate că dacă subşirurile (x3n )n , (x3n+1 )n , (x3n+2 )n sunt convergente la aceeaşi limită
x, atunci şirul (xn )n este convergent la x.
Rezolvare:

c
Justificarea se bazează pe faptul că subşirurile (x3n )n = {x0 , x3 , x6 , ...}, (x3n+1 )n = {x1 , x4 , x7 , ...},
(x3n+2 )n = {x2 , x5 , x8 , ...} acoperă ı̂n ı̂ntregime şirul

n
ati
(xn )n = {x0 , x1 , x2 , x3 , x4 , ...} ,

şi pe faptul că subşirurile (x3n )n , (x3n+1 )n , (x3n+2 )n sunt convergente la aceeaşi limită x.
2. Să se arate că şirurile (xn )n∈N , (yn )n∈N şi (zn )n∈N date de a) xn = cos n π2 , b) yn = sin nπ


2

şi c) zn = (−1) , n ∈ N sunt divergente.

M
Rezolvare:
Aplicăm următoarea Teorema: Orice subşir al unui şir convergent este convergent la aceeaşi limită.
De aici avem următoarele:
Consecinţa 1: Daca un subşir este divergent atunci sirul ı̂ntreg este divergent.
Consecinţa 2: Daca două subşiruri ale unui şir sunt convergente dar la valori diferite atunci sirul
ı̂ntreg este divergent.
n

a) În cazul nostru studiem subşirurile

 π
x4n = cos 4n = cos (2nπ) = 1 → 1, n→∞,
2
cia

h πi  π π
x4n+1 = cos (4n + 1) = cos 2nπ + = cos = 0 → 0, n→∞,
2 2 2
h πi
x4n+2 = cos (4n + 2) = cos (2nπ + π) = cos (π) = −1 → −1, n→∞,
2
   
h πi 3π 3π
x4n+3 = cos (4n + 3) = cos 2nπ + = cos = 0 → 0, n→∞.
2 2 2
Lu

Deci avem subşirurile, de exemplu, (x4n )n , (x4n+1 )n care sunt convergente la 1 respectiv
−1 deci şirul ı̂ntreg (xn )n este obligatoriu divergent.
Observaţie: Am folosit următoarele definiţii, proprietăţi
1) cos (2nπ) = 1, cos (2n + 1) π2 = 0, cos ((2n + 1) π) = −1 , n ∈ Z


n
2) sin (nπ) = 0, sin (2n + 1) π2 = (−1) , n ∈ Z

3) funcţiile sin şi cos sunt periodice, adică: sin (2nπ + x) = sin (x) , cos (2nπ + x) = cos (x)
, n ∈ Z, x ∈ R.

b) Temă. 

1
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

3. Să se calculeze limitele şirurilor date de (vezi şi limitele fundamentale (??), (??) şi (??)):
2n3 + n + 1 2n3 − n n2 − 2 n3 − n
a) xn = , b) x n = , c) x n = şi yn = ,
n3 − n + 2 n3 + n2 + 1 n3 + n + 1 n2 + n + 1

n
n
n n −5 n
d) xn = 2n şi yn = 31n , e) xn = 25 , yn = 45 , f ) xn = −2


3 , yn = (−4) şi zn = 2
,
n
5 · 4n 2 · 3n + 4n 2 · 3n + (−5)

iuc
g) xn = , h) x n = , i) x n = n .
4n + 7 5n + 7n 4n + (−3)
4. Să se calculeze limitele şirurilor date de:
√ √ √ √ √ √ √ √

a) xn = 2n + 3 − 2n , b) xn = n + 1 + 2 n + 2 − 3 n + 3 , c) xn = n n + 1 − n
,
√

d) xn = n n − n2 + 1 .

c
5. Să se studieze monotonia, mărginirea, convergenţa şi să se afle limita şirurilor date de:
n
1 1 1 (−1) n + 1 5 7 9 · · · [5 + 2 (n − 1)]
a) xn =

xn =
n+5
n+3
12

Rezolvare:
+ 2 + · · · + 2 , b) xn =
2 n
, e) xn > 0, x0 = 1, xn+1 ≤
atixn
n
(−1) n

xn + 1
,n∈N
, c) xn =
4 7 10 · · · [4 + 3 (n − 1)]
, d)

Aplicăm Definiţia: Un şir (xn ) este mărginit dacă ∃ α, β ∈ R, a. ı̂. α ≤ xn ≤ β, ∀n ∈ N

M
sau echivalent
Un şir (xn ) este mărginit dacă ∃ M > 0 a.ı̂. |xn | ≤ M , ∀n ∈ N.
Aplicăm şi Definiţia: Un şir (xn ) este crescător dacă

xn+1 − xn ≥ 0, ∀n ∈ N.

şi Definiţia: dacă (xn ) este format din numere strict pozitive atunci el este crescator dacă şi
n

numai dacă
xn+1
≥ 1, ∀n ∈ N.
xn
şi Teorema lui Weierstrass: a) Orice şir monoton crescător şi mărginit superior este convergent
cia

b) Orice şir monoton descrescător şi mărginit inferior este convergent.

a) Calculăm
1 1 1 1
xn+1 − xn = 2 + 2 + · · · + 2 + 2
 1 2  n (n + 1)
1 1 1 1
− + 2 + ··· + 2 = 2 >0
12 2 n (n + 1)
Lu

Deci evident (xn ) este crescător. Pe de altă parte

1 1 1 1
2
< = − , k = 1, n.
k (k − 1) k k−1 k

Obţinem      
1 1 1 1 1
xn < 1 + 1 − + − + ··· + −
2 2 3 n−1 n
1
=2− <2
n
Deci 0 < xn < 2 deci e mărginit. Se obţine că şirul este convergent (deoarece e monoton şi
mărginit). Problema aflării limitei este eludată.

2
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

n
b) Deoarece şirul xn conţine termenul (−1) vom studia subşirurile (x2n ) şi (x2n+1 ).
2n
(−1) 2n + 1 2n + 1 1
x2n = 2n = =1+
(−1) 2n 2n 2n

1 1
iar acest subşir este descrescător deoarece x2n = 1 + ≤ 1+ = x2(n−1) iar,
2n 2 (n − 1)
1 1

iuc
evident, x2n = 1 + →1+ = 1, pentru n → ∞.
2n ∞
Pe de altă parte
2n+1
(−1) (2n + 1) + 1 −2n − 1 + 1 1
x2n+1 = 2n+1 = =1−
(−1) (2n + 1) −2n − 1 2n + 1

1 1
iar acest subşir este crescător deoarece x2n+1 = 1 − ≤ 1− = x2(n+1)+1

c
2n + 1 2 (n + 1) + 1
1 1
iar, evident, x2n+1 = 1 − →1− = 1, pentru n → ∞.
2n + 1 ∞

ati
Deci x2n → 1, x2n+1 → 1, pentru n → ∞ adică şirul ı̂ntreg (acoperit de cele 2 subşiruri)
este convergent şi el la valoarea 1. Să observăm că şirul nu este monoton dar este mărginit
deoarece subşirurile lui sunt convergente deci mărginite.
c) Calculăm

5 7 9 · · · [5 + 2 (n − 1)] [5 + 2 (n + 1 − 1)] 5 + 2n
M
xn+1 = = xn
4 7 10 · · · [4 + 3 (n − 1)] [4 + 3 (n + 1 − 1)] 4 + 3n

Deci avem că

xn+1 5 + 2n
= < 1, ∀n ∈ N
xn 4 + 3n
Dar având ı̂n vedere că (xn ) este format din numere pozitive avem că este descrescător. Pe
de altă parte el e mărginit inferior de 0 deci el este convergent. Să presupunem că xn → l 6=
n

0 deci dacă trecem la limită ı̂n egalitatea de mai sus

xn+1 5 + 2n l 2 2
lim = lim ⇔ = ⇔1=
n→∞ xn n→∞ 4 + 3n l 3 3
cia

contradicţie. Deci limita l = 0.

−2
d) Temă (se va arăta că xn+1 − xn = < 0, deci descrescător, şi mărginit
(n + 4) (n + 3)
inferior, xn > 0 adică e convergent. Limita este 1. Vezi şi exerciţiul 4, limita fundamentală
(6)).
xn+1 1
≤
Lu

e) Temă (se va arăta că < 1 adică (xn ) descreşte şi e şi mărginit inferior
xn 1 + xn
xn > 0, deci e convergent la l = 0).
√
6. Folosind criteriul majorării să se calculeze limitele şirurilor date de xn = n n şi yn =
1 1 1
n2 +1 + n2 +2 + · · · + n2 +n
Rezolvare:
Aplicăm Teorema: Fie şirul (αn )n a.ı̂. αn → 0, n → ∞. Presupunem că avem inegalitatea
|xn − x| ≤ αn , ∀ n ∈ N . Atunci xn → x, pentru n → ∞.
Vom arăta că √
n
n → 1 , n → ∞.

3
Capitolul I: Şiruri de numere reale. Lect. dr. Lucian Maticiuc

√
Notăm cu yn = n n − 1, şi vom arăta că yn → 0. Avem deci
√ n
n
n = 1 + yn ⇔ n = (1 + yn ) = 1 + Cn1 yn + Cn2 yn2 + Cn3 yn3 + · · · · · ·
n(n−1) 2
≥ (imediat deoarece yn ≥ 0 ) ≥ Cn2 yn2 = 2 yn .
q
2 2
Deci yn2 ≤ n−1 ⇔ |yn | ≤ n−1 = αn iar αn converge la 0 deci yn → 0 ⇔ xn → 1.

iuc
Vom arăta că yn → 0. Avem inegalităţile imediate

1 1 1 1 1 1
≤ 2 , 2 ≤ 2 ,······ , 2 ≤ 2 .
n2 +1 n +1 n +2 n +1 n +n n +1
1 1 1 1 1 n n
Deci xn = n2 +1 + n2 +2 + ··· + n2 +n ≤ n2 +1 + ··· + n2 +1 = n2 +1 . Adică |xn | ≤ αn = n2 +1

iar αn este, evident, convergent la 0.

c
ati
n M
cia
Lu