Universitatea „Tomis” Constanța

Facultatea de Studii Economice şi Administrative

Specializare: Finanțe și Bănci

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL
S.C. OIL TERMINAL S.A.

Conducător științific:
Conf. univ. dr. Popa Daniela

Absolvent:
Roman Ana Maria

Constanța, 2019
Cuprins
INTRODUCERE...................................................................................................................................7
CAPITOLUL I....................................................................................................................................10
1.1 Consideraţii teoretice privind diagnosticul financiar al sistemului întreprinderii.....................10
1.1.1 Comportamentul sistemului întreprinderii.......................................................................10
1.1.2. Diagnosticul general ca necesitate...................................................................................10
1.1.3. Rolul diagnosticului financiar în cadrul diagnosticului general......................................14
1.2. Indicatorii de diagnostic financiar.............................................................................................18
1.2.1. Trezoreria........................................................................................................................18
1.2.2. Indicatori de stare financiară...........................................................................................30
1.2.3. Indicatori de structură......................................................................................................35
1.2.4. Ratele generale de gestiune.............................................................................................44
1.2.5. Indicatori de randament...................................................................................................55
CAPITOLUL II...................................................................................................................................66
2.1. Prezentarea societății.................................................................................................................66
2.2. Activitatea de bază a societăţii..................................................................................................66
2.3. Data de înfiinţare a societăţii.....................................................................................................66
2.4. Misiunea, viziunea și valorile societății....................................................................................67
2.5. Strategia de dezvoltare și obiectivele strategice........................................................................68
2.6. Structura acționariatului.............................................................................................................69
2.7. Organizarea societăţii................................................................................................................70
2.8. Perfomanțele societății..............................................................................................................70
2.8.1. Rezultate operaţionale.....................................................................................................70
2.8.2. Rezultate financiare.........................................................................................................71
2.8.3. Investiţii...........................................................................................................................72
2.9. Analiza activității societății OIL TERMINAL SA...................................................................72
2.9.1. Elemente de evaluare generală........................................................................................72
2.9.2. Evaluarea nivelului tehnic...............................................................................................81
2.9.3. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială...............................................................44
2.9.4. Evaluarea activităţii de vânzare.......................................................................................44
2.9.5. Resurse umane.................................................................................................................47
Raporturile dintre manager şi angajaţi, precum şi a oricăror elemente conflictuale ce caracterizează
aceste raporturi..........................................................................................................................48
2.9.6. Aspecte legate de impactul activităţii de bază a societății asupra mediului înconjurător
2
 49
2.9.7. Managementul riscului și controlul intern managerial Politica și obiectivele societății
privind managementul riscului..................................................................................................49
2.10. Activele corporale ale societăţii......................................................................................55
2.11. Piaţa valorilor mobiliare emise de societate....................................................................57
2.12. Situaţia financiar-contabilă..............................................................................................57
2.12.1. Situaţia poziției financiare...............................................................................................57
2.12.3. Indicatori economico-financiari......................................................................................64
2.12.4. Fluxul de trezorerie.........................................................................................................65
CONCLUZII........................................................................................................................................69
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................74

3
 INTRODUCERE

Prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmăreşte cunoaşterea tuturor

laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică, resurse umane, financiar contabilă etc.,
precum şi a punctelor forte şi a punctelor slabe corespunzătoare fiecăreia. Aceasta are ca scop
exclusiv evidenţierea parametrilor de operare ai întreprinderii, estimarea performanţelor şi
riscurilor activităţii viitoare.
În cadrul diagnosticului trebuie să-şi găsească răspuns probleme precum:
o piaţa pe care operează firma şi poziţia trecută şi probabilă pe această piaţă;
o situaţia juridică a acesteia şi a proprietăţii evaluate;
o potenţialul uman şi de management al întreprinderii;
o infrastructura tehnică pentru susţinerea activităţii de producţie sau servicii;
o rezultatele obţinute şi probabile ale întreprinderii.

Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului

urmărit şi conduce la diagnosticul financiar; parte a diagnosticului economico-financiar,
alături de diagnosticul contabil, fiind orientat în special spre rentabilitatea şi riscurile
întreprinderii.

Diagnosticul financiar este instrumentul analizei financiare orientate spre utilizatori

care vizează măsurarea rentabilităţii capitalurilor investite şi a riscurilor, aprecierea condiţiilor
de realizare a echilibrelor financiare şi a gradului de autonomie, pe baza lui urmând decizii
majore: întreprinderea îşi întrerupe activitatea, îşi redefineşte strategia sau politica pe termen
scurt.
Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare, procedează în acelaşi mod,
având câteva obiective generale:
o evidenţierea disfuncţionalităţilor sau elementelor nefavorabile în situaţia
financiară şi a performanţelor întreprinderii;
o identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale întreprinderii;
o prezentarea perspectivelor de evoluţie a întreprinderii şi propunerea unor
acţiuni de întreprins pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei.
Diagnosticul financiar presupune unele judecăţi asupra sănătăţii financiare a
întreprinderii, punctele forte şi punctele slabe ale gestiunii financiare, prin care se pot aprecia
riscurile trecute, prezente şi viitoare ce decurg din situaţia financiară şi soluţiile pentru
diminuarea riscurilor şi îmbunătăţirea rezultatelor.
4
 Obiectivele diagnosticului financiar sunt subordonate intereselor utilizatorilor, rolul
analizei financiare fiind adaptat tipului de diagnostic.

Obiectivele diagnosticului financiar intern vizează punctul de vedere al acţionarilor şi

al participanţilor la viaţa întreprinderii (angajaţi şi manageri).

Astfel, diagnosticul financiar necesar managerului vizează răspunsul la patru întrebări

esenţiale privind următoarele aspecte:

o creşterea: cum s-a desfăşurat activitatea întreprinderii în perioada examinată şi

care a fost ritmul creşterii acesteia în raport cu ritmul sectorului;
o rentabilitatea: dacă rezultatele obţinute sunt pe măsura mijloacelor folosite şi
dacă creşterea a fost însoţită de o rentabilitate suficientă;
o echilibrul: care este structura financiară a întreprinderii şi dacă aceasta este
echilibrată, în contextul raportului între masele de capitaluri pentru un suprt
financiar convenabil;

o riscurile: care sunt ele, dacă întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate şi

dacă există un risc de faliment crescut sau nu.

Lucrarea „Diagnosticul financiar al SC OIL Terminal S.A.” este structurată pe două

capitole.

În primul capitol este prezentată S.C. OIL Terminal S.A., performanțele acesteia, și
analiza economico-financiară pe structura diagnosticului financiar.

În Capitolul II intitulat „Diagnosticul financiar al al întreprinderii” am prezentat câteva

aspecte teoretice privind diagnosticul financiar al sistemului întreprinderii cu referire la
comportamentul sistemic al întreprinderii, diagnosticul general ca necesitate, rolul
diagnosticului financiar în cadrul diagnosticului general, precum și indicatorii de diagnostic
financiar.

Lucrarea se încheie cu concluzii și propuneri.

5
 CAPITOLUL II.

DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL AL ÎNTREPRINDERII

2.1.Consideraţii teoretice privind diagnosticul financiar al sistemului întreprinderii

2.1.1.Comportamentul sistemului întreprinderii

Întreprinderea ca sistem se comportă după regulile generale, sistemul trece de la o stare

de echilibru spre cea de proces sub impulsul unor forţe interne şi externe, iar starea de proces
se deteriorează sub forma unor evenimente vizibile, care formează conţinutul categoriei de
fenomen.

Fig. 2.1. Comportamentul sistemic al întreprinderii

Înţelegerea fenomenelor (exteriorizării fenomenelor) presupune pătrunderea în

conţinutul proceselor care le-au determinat şi, mai departe, spre cauzele care au pus sistemul
în mişcare. Este drumul ce se parcurge de fiecare dată când trebuie să se explice formele
concrete de manifestare a fenomenelor financiare, a activităţii intreprinderii în general.
În figura 1.1. se observă prezenţa “ feed back “-ului sau conexiunii inverse. Aceasta
permite autoreglarea, pe parcursul evoluţiei sistemului informaţiei, sistemului în cauză, atât
sub impulsul stărilor proprii, cât mai cu seamă ca urmare a semnalelor receptate din mediul
ambiant (în cazul specific al întreprinderii, mediul respectiv fiind reprezentat preponderent
pe piaţă).

2.1.2.Diagnosticul general ca necesitate

Creşterea gradului de complexitate a activităţii economice al întreprinderilor, în

contextul mecanismelor pieţei are implicaţii profunde în procesul de conducere, care nu se
poate realiza pe bază de rutină, ci pe studierea atentă a rentabilităţii, pe o analiză stiinţifică,
6
care să faciliteze adaptarea deciziilor corespunzătoare.
Prin esenţa ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercită şi de
nivelul pe care îl vizează, implică cunoaşterea temeinică a situaţiei date, a întregului complex
de cauze şi factori care o determină, fapt care se realizează prin intermediul analizei de
ansamblu a activităţii firmei, stabilindu-se diagnosticul general al acesteia.
Ca activitate practică, analiza de ansamblu a întreprinderii are un caracter permanent
indiferent dacă se realizează de un organism, compartiment din interiorul intreprinderii sau
din afara acesteia şi nu constituie un scop în sine, ci un mijloc pentru atingerea unui obiectiv,
oferind soluţii pentru fundamentarea corespunzătoare a deciziilor.
Realizarea oricărui obiectiv din activitatea întreprinderii nu se înfăptuieşte prin analiza
acestuia, ci prin acţiunea factorului uman, care pe baza diagnosticului stabilit, a
concluziilor desprinse dirijează efortul, astfel încât efectele să fie maxime.

Deci, diagnosticul general are ca obiectiv principal stabilirea „stării de sănătate a

firmei” fără să-şi propună aplicarea “tratamentului” şi a programului de redresare.
Însă rolul diagnosticului general nu este unul pasiv, ci dimpotrivă el dă subsatnță
direcțiilor strategice din viitor prin faptul că oferă informații despre punctele slabe și forte,
despre riscurile posibile și șansele de viitor ale firmei. Evaluarea financiară este rezultatul
unui proces de diagnostic și evaluare de ansamblu, apărând ca un proces strategic, mai ales în
cazul negocierii întreprinderii însăși.
Operaţiunea de evaluare se poate desfăşura, în viziunea contabilă, ca o evoluţie statică,
care priveşte întreprinderea ca un patrimoniu compus din elemente relativ independente, a
căror sumă constituie valoarea care consideră întreprinderea ca o investiţie complexă,
valoarea întreprinderii fiind dată de suma veniturilor viitoare de realizat.
Ceea ce face valoarea unei întreprinderi este situaţia sa concurenţială, calitatea
produselor sau serviciilor, competenţa personalului şi climatul social, calitatea gestionării.
Pentru determinarea valorii întreprinderii (evaluarea financiară) este necesar mai
întâi să se stabilească diagnosticul strategic asupra stării întreprinderii şi care se compune din:
- Diagnosticul concurenţial;
- Diagnosticul tehnologic;
- Diagnosticul social;
- Diagnosticul financiar.
Diagnosticul concurenţial răspunde la elemente cum ar fi:
- piaţa sau debușeul întreprinderii
- structura clientului,
- preţurile practicate comparativ cu unităţi similare,
7
 - existența unor procese de creştere economica etc.
Diagnosticul tehnologic dă răspuns unor probleme
precum:
- nivelul productivităţii muncii,ce tehnologii (vechi sau noi) se utilizează,
- dacă există activitate de cercetare etc.
Diagnosticul social vizează
- analiza categoriilor de personal folosite de întreprindere,
- gradul de calificare,
- politica salarială,
- politica de formare a personalului,
- climatul social (absenteism, conflicte de muncă),
- relaţiile cu partenerii de contracte sau cu banca etc.
Diagnosticul financiar are ca obiect stabilirea capacităţii de profit a întreprinderii,
starea echilibrului financiar
- a lichidităţii financiare,
- a capacităţii de autofinanţare,
- totalul veniturilor şi al cheltuielilor etc.
Activitatea legată de diagnosticul întreprinderii se realizează de conducerea firmei, de
cadre abilitate ale acesteia, de specialişti externi şi interni. Se apreciază că acestea din urmă au
şanse mai mari de succes.
Legat de diagnosticul întreprinderii trebuie menţionat că în general, în funcţie de scop,
diagnosticul poate fi restrâns la unele probleme sau extins în accepţiunea de diagnostic global.
De asemenea, legat de activitatea întreprinderii se impune efectuarea cu regularitate a
unui diagnostic în scopul cunoaşterii stării de sănătate a întreprinderii. În acest caz este vorba
de un diagnostic normal.
În practică sunt situaţii în care întreprinderea se confruntă cu dificultăţi grave, care
reclamă un diagnostic complex în cadrul unei “proceduri de alertă” iniţiată de Curtea de

Conturi, de un tribunal sau de trecerea în regim de supraveghere, aşa cum este cazul unor
întreprinderi cu capital de stat sau majoritar de stat.
Un diagnostic general cuprinde un ansamblu de caracteristici statice şi strategice care,
aşa cum sugestiv se fac referiri în literatura de specialitate, privesc cei 5 M şi anume:
 Man, reprezentând potenţialul uman (cu tot ceea ce este legat de
dimensiune,calitate, competenţă profesională şi managerială);
 Money, reprezentând problemele financiare;

8
  Marchandise, privind calitatea, cantitatea şi evaluarea stocurilor;
 Materials, referindu-se la evaluarea cantitativ-calitativă a activelor fixe, în
special ca nivel tehnologic, fiabilitate, performanţă;
 Market, reprezentând diagnosticul poziţiei pe piaţă, distribuţia produselor şi
serviciilor.

Fig. 2.2. Spaţiul formării şi utilizării efectelor economico – financiare

Pentru aprecierea performanţelor, rezultatele reale se raportează la valori normale ale

funcţiunii sistemului (previzionate, programate, bugetate) precum şi la valori ale concurenţei
sau nivelul mediu al sectorului de activitate.

2.1.2.Rolul diagnosticului financiar în cadrul diagnosticului general

Rolul diagnosticului financiar în cadrul diagnosticului general rezultă din faptul că

activitatea desfaşurată de o întreprindere în decursul unei perioade de timp se reflectă în
situaţia financiară a acesteia, situaţie ce poate fi cunoscută numai printr-un diagnostic
financiar.
Diagnosticul financiar se prezintă ca o sinteză a analizei financiare efectuată la nivelul
întreprinderii, care are ca obiectiv esenţial studiul static şi dinamic al activităţii desfăşurate în
întreprindere, din care să rezulte concluzii cu privire la lichiditatea întreprinderii, structura
mijloacelor economice şi a resurselor, echilibrul finaciar, rezultatele obţinute, precum şi în
legătură cu modul de gestionare a resurselor.1
Cu ajutorul diagnosticului financiar se evaluează situaţia financiară a întreprinderii,
stabilindu-se punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii şi totodată pe baza lui se iau deciziile
de ameliorare a stării financiare.
Obiectivele diagnosticului financiar sunt deosebit de complexe. Această complexitate
decurge din varietatea de poziţii ocupate de cei care îl realizează şi, ca o consecinţă, din
diversitatea de puncte de vedere, de obiective pe care şi le propun, respectiv de informaţii la
1
Willi Păvăloaia, Marius Paraschivescu, C. Cojocaru, Analiza financiară, Ed. NEURON, Focşani, 1998, pg. 7;
9
 care au acces.
Când problema diagnosticului este pusă în interiorul firmei -diagnostic financiar intern
acesta are ca obiectiv determinarea unor situaţii de dezechilibru financiar, în scopul
identificării originilor şi cauzelor care le-au generat şi a stabilirii măsurilor de remediere.

Întrucât se bazează pe întregul sistem de informaţii privind activitatea firmei,

diagnosticul financiar intern abordează, în toată complexitatea lui, probleme privind:
dimensiunea, structura şi valoarea patrimoniului, rentabilitatea, riscul etc.
În fundamentarea unor decizii, partenerii externi ai întreprinderii pot de asemenea să
se bazeze pe informaţiile furnizate de analiza financiară (diagnosticul financiar extern)
exemplu clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru studierea cererilor de credit ale
firmelor. Cu această ocazie, băncile urmăresc capacitatea întreprinderii de a-şi achita
obligaţiile şi acordă, în acest context, o atenţie deosebită analizei valorii întreprinderii, a
lichidităţii şi solvabilităţii acesteia.
Întreprinderile terţe folosesc diagnosticul financiar pentru fundamentarea deciziilor
privind pătrunderea în capitalul altei firme sau pentru aprecierea solidităţii unui concurent.
Într-o economie de piaţă studiul activităţii unei firme într-o optică financiară este
realizat şi de alţi parteneri. Organele administraţiei locale sau centrale utilizează analiza
financiară pentru cunoaşterea situaţiei întreprinderilor care solicită ajutoare. Tribunalele se
sprijină în mare masură pe informaţiile oferite de analiza financiară pentru a evalua
posibilităţile de redresare a unei întreprinderi în dificultate.
Diagnosticul financiar constituie, totodată, o componentă indispensabilă într-o expertiză
sau într-o negociere vizând estimarea valorii unei întreprinderi cu ocazia privatizării,
fuzionării, vânzării de active, cotaţii la bursă. În ultimă instanță, direcţiile de investigare ale
analizei financiare sunt convergente cu obiectivele economice ale oricărei firme.
Diagnosticul financiar extern se bazează pe informaţiile contabile şi financiare furnizate de
întreprinderi potrivit reglementărilor legale în vigoare (bilanţul contabil, contul de profit
şi pierdere şi anexă), precum şi datele furnizate de presa economică şi financiară. Suportul
analizei financiare - bilanţul - constituie sursa de informaţii pertinentă pentru formarea
diagnosticului întreprinderii. Anexele la bilanţ au rolul de a ghida analistul în înţelegerea şi
interpretarea situaţiei financiare, în clarificarea unor aspecte privind politica de investiţii şi
cea financiară.
Pentru diagnosticul financiar intern se folosesc şi alte informaţii oferite de evidenţa
contabilă, statistică şi operativă a firmei.2

2
În literatura economică, pentru reflectarea “întreprinderii în termeni financiari” la sfârşitul exerciţiului se utilizează diverse
accepţiuni: bilanţ contabil, documente contabile de sinteză, conturi anuale, situaţii financiare, rapoarte financiare.
10
 Se impune de menţionat că noţiunea de bilanţ contabil în accepţiunea organismelor de
specialitate din ţara noastră, este mai largă cuprinzând: bilanţul, contul de profit şi pierdere,
anexele şi raportul de gestiune.
Cu ajutorul diagnosticului financiar se identifică punctele tari şi cele slabe ale gestiunii
financiare în vederea fundamentării noii strategii de menţinere şi dezvoltare a intreprinderii.
Atât pe plan intern (de pe poziţia întreprinderii) cât şi extern (de pe poziţia unor parteneri
economici şi financiari bancari), analiza financiară are ca obiectiv determinarea
rentabilităţii (comercială, economică şi financiară), a riscului (de exploatare, financiar, de
faliment) şi în final de apreciere a valorii globale a întreprinderii.
Pe baza concluziilor analizei financiare, întreprinderea fundamentează bugetele anuale
şi strategia financiară care vizează deciziile pe termen lung (decizii de investiţii, de finanţare,

de repartizare a profitului net) prin care se trasează posibile traiectorii pentru a-şi asigura o
poziţie statornică şi crescătoare în mediul economic concurenţial.

2.2.Indicatorii de diagnostic financiar

Indicatorii folosiţi pentru aprecierea situaţiei financiare a agenţilor economici sunt

numeroşi. Consider că se poate face o grupare a acestora în funcţie de informaţiile pe care le
furnizează, asfel:
 Indicatori ai trezoreriei;
 Indicatori de stare financiară;
 Indicatori de structură financiară;
 Ratele de gestiune;
 Indicatori de randament.

2.2.1.Trezoreria

„Trezoreria joacă un rol important într-o întreprindere, caracterizând cuantumul

mijloacelor bănești de care aceasta dispune la un moment dat. Prin intermediul ei se asigură şi
realizează, pe termen scurt, echilibrul financiar din fondul de rulment, o mărime relativ
constantă şi necesarul de fond de rulment, o mărime ce fluctuează în timp.
Orice operaţiune realizată de o societate comercială presupune fie o operaţie de
intrare, fie una de ieşire din trezorerie.
Pentru derularea activității de producție, societatea comercială face cheltuieli de

11
 producție trebuind să-și asigure stocul de materiale de la furnizori: energie, apă, salariile
angajaților, etc.
Acestea sunt fluxuri de ieşire din trezorerie. Pe de altă parte, rezultatele activităţii
de producţie ca produse finite, semifabricate, servicii destinate clienţilor generează un flux
important de intrări de mijloace de plată.
De asemenea, relaţiile de încasări şi de plăţi apar între întreprindere şi bănci sau alte
instituţii financiare, între acţionarii şi obligatarii acestora din urmă.
Totodată, stingerea obligaţiilor faţă de furnizorii actului investiţional determină
fluxuri de ieşire importante.”3

A. Fondul de rulment

Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiară. El serveşte

măsurării condiţiilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezultă din confruntarea dintre
lichidităţile din activ, respectiv, utilizărilor şi exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv.4
Fiecare element de activ ce participă la ciclul productiv a cărui durată este dată de
natura sa, este caracterizată printr-un anumit grad de lichiditate.
Fiecare element al pasivului este caracterizat printr-un anumit grad de exigibilitate.
Pentru a funcţiona normal, o întreprindere trebuie să-şi finanţeze nu numai
imobilizările, dar în egală măsură şi activele circulante. Întreprinderea are nevoie de un stoc
minim de materii prime şi materiale, de un stoc minim de producţie în curs şi produse finite.
Fondul de rulment exprimă excedentul capitalului permanent asupra activului
imobilizat. El reprezintă de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectată
finanţării ciclului de exploatare. Există două modalităţi de determianre a fondului de
rulment. Punctul de plecare îl constituie bilanţul financiar.

1. Prima modalitate foloseşte informaţiile furnizate de partea de sus a bilanţului

financiar, calculat ca diferenţă între capitalurile permanente şi imobilizările nete din activ.

Fondul de rulment = Surse permanente (stabile) – Alocări permanente (stabile)

FR = SP – AP

Fondul de rulment = Capitaluri permanente – Imobilizări nete

FR = CP – IN
3
Petre Brezeanu (coord), Diagnostic financiar – instrumente de analiză financiară, Ed. Economică, Bucureşti,
2006, pg.366-367;

4
V. Dragotă şi Colectiv, Management financiar – Analiza financiară şi gestiune financiară operaţională – vol.1,
Ed. Economică, Bucureşti, 2005, pag. 155 şi următ
12
 Unde,

CP = capitaluri proprii + datorii financiare

Acest mod de calcul pune accent pe originea fondului de rulment şi a variabilelor ce îi

determină masa. Este aşa numita analiză externă a fondului de rulment. Schematic, acest
calcul se poate reprezenta astfel:

Fig. 2.1. Calculul fondului de rulment

2. A doua modalitate de calcul foloseşte datele oferite de partea inferioară a bilanţului

financiar. Conform acestei modalităţi de calcul, fondul de rulment este excedentul
activelor circulante faţă de datoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt

FR = AC – DTS

Această modalitate de calcul evidenţiază mai bine pentru ce se foloseşte fondul de

rulment.
Accentuează asupra finalităţii fondului de rulment, aceea de finanţare a activelor circu-
lante. Este aşa numita analiză a fondului de rulment. În acest caz calculul fondului de rulment
se prezintă schematic astfel:

Fig. 2.2. Calculul fondului de rulment

Cu cât sursele permanente sunt mai mari decât necesităţile permanente, în primul caz,
şi alocările ciclice (temporare) sunt mai mari decât sursele ciclice (temporare) în al doilea caz,
cu atât întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o pune la adăpost de evenimentele
neprevăzute (dacă fondul de rulment este pozitiv).

13
 În cazul în care fondul de rulment este negativ (situaţia inversă celei prezentate)
aceasta are implicaţii serioase asupra trezoreriei şi, deci, asupra capacităţii de plată a
întreprinderii.

Teoria şi practica economică arată că putem distinge:

 un fond de rulment propriu ce corespunde părţii din activul imobilizat

finanţate prin capitaluri proprii: FRP = Cpr – IN;
 un fond de rulment împrumutat ce corespunde părţii din activul imobilizat
finanţate prin împrumuturi pe termen mediu şi lung:

FRI = DTML

Pornind de la semnificaţia sa pentru agentul economic, distingem următoarele situaţii:

a) creşterea fondului de rulment, ceea ce semnifică creșterea marjei de siguranță a

segmentului economic. Această creştere poate fi considerată pozitivă numai în măsura în care
nu s-a făcut în detrimentul autonomiei financiare a agentului economic prin creşterea
îndatorării pe termen mediu şi lung. Apelând la credite pe termen mediu şi lung va creşte
fondul de rulment, dar în mod corespunzător creşterii gradului de îndatorare pe termen lung
vor spori şi cheltuielile financiare care vor greva masa rezultatului exploatării, diminuându-l;

b) diminuarea fondului de rulment subliniază că marja de siguranţă s-a redus. Însă

situaţia poate fi apreciată ca pozitivă dacă diminuarea fondului de rulment serveşte la
finanţarea de noi investiţii rentabile, avându-se în vedere că aceste investiţii pe termen lung
vor contribui la creşterea fondului de rulment prin rezultatele financiare ce vor fi degajate;

c) fondul de rulment rămâne neschimbat. În acest caz ar putea fi o întrerupere a

activităţii de investiţii sau încetinirea creşterii economice. În astfel de situaţii se impune un
studiu al rentabilităţii.

B. Necesarul de fond de rulment

Necesităţile de finanţare ale producţiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt

acoperite în cea mai mare parte de surse temporare corespunzătoare (datorii de exploatare:
furnizori, creditori etc.). Diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale ciclului de exploatare
este numită nevoia de fond de rulment sau necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment = Alocări ciclice - Surse ciclice

NFR = (Stocuri + Creanţe) - Datorii de exploatare
Dacă această diferenţă este pozitivă atunci ea semnifică un surplus de nevoi temporare
(ciclice), în raport cu sursele temporare (aciclice) posibile de mobilizat. O atare situaţie poate
14
fi judecată ca fiind normală, dacă este considerată rezultatul unei politici de investiţii privind
creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. Astfel necesarul de fond de rulment
poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi a creanţelor şi
exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au încetinit încasările şi s-au urgentat plăţile).
Dacă necesarul de fond de rulment este negativ, atunci semnifică un surplus de resurse
temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante. Ea poate fi
apreciată pozitiv dacă este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de
datorii cu scadenţe mai relaxante. În caz contrar nu poate fi decât consecinţa unor întreruperi
temporare în aprovizionarea şi reînnoirea stocurilor.

Necesarul de fond de rulment analizat sub aspectul globalităţii sale se compune din:

a) necesarul de fond de rulment din exploatare;

b) necesarul de fond de rulment din afara exploatării.

Deci:

NFR = NFRE + NFRAE

a) necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE).

Acesta se calculează ca diferenţa între necesităţile ciclice şi resursele ciclice aferente

exploatării. Activul ciclic de exploatare cuprinde elemente legate direct de activitatea curentă
a întreprinderii:

- stocuri;
- avansuri şi aconturi plătite;
- creanţe clienţi;
- alte creanţe din exploatare;
- diferenţe de conversie-activ.

Resursele ciclice aferente exploatării cuprind obligaţii legate de activitatea curentă a

întreprinderii:

- furnizori;
- avansuri şi aconturi primite;
- obligaţii fiscale şi sociale legate de exploatare;
- diferenţe de conversie-pasiv.
b) Necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE)

Acesta se determină ca diferenţa între necesităţile şi resursele ciclice din afara

exploatării.
15
 Activul ciclic din afara exploatării cuprinde creanţe din afara exploatării (legate de
plata unor impozite, capitalul subscris şi nevărsat).
Resursele ciclice din afara exploatării cuprind obligaţiile fiscale şi sociale din afara
exploatării.
Dacă necesităţile din afara exploatării sunt superioare resurselor din afara exploatării
se vorbeşte de necesar de fond de rulment din afara exploatării.
Ca urmare a modificării elementelor pe baza cărora se calculează, necesarul de fond de
rulment se modifică într-o perioadă de gestiune şi de la o perioada de gestiune la alta.
Modificările necesarului de fond de rulment depind de fluctuaţiile necesarului de fond de
rulment din activitatea de exploatare şi mai puţin de cea de-a doua componentă a sa, necesarul
de fond derulment din afara exploatării.
Variaţia necesarului de fond de rulment al exploatării este influentaţă de trei factori:

1. Valoarea adăugată;
2. Cifra de afaceri;
3. Modul de gestionare a stocurilor.

1) Influenţa modificării valorii adăugate

De regulă există o legătură între necesarul de fond de rulment din exploatare şi

valoarea adăugată obţinută de agentul economic. Astfel, la acele întreprinderi care au un
cuantum mic al valorii adăugate şi un ciclu de exploatare scurt, necesarul de fond de rulment
din exploatare este mic sau chiar poate degaja resurse nete de exploatare. Este specific
unităţilor cu profil comercial.
În cazul agenţilor la care valoarea adăugată înregistrează valori mari, iar ciclul de
exploatare este mai lung, aceştia au nevoie de un necesar substanţial de fond de rulment
pentru activitatea de exploatare. Este cazul întreprinderilor industriale.

2) Influenţa modificării cifrei de afaceri

Atât necesarul de fond de rulment aferent exploatării cât şi eventualele resurse sunt în
funcţie de nivelul de activitate. În legătura directă cu nivelul de activitate (cifra de afaceri) se
află creanţele agentului economic faţă de clienţi, dar şi obligaţia agentului faţă de furnizori.
De la o perioadă la alta, lună, trimestru, an, cifra de afaceri se modifică atât ca urmare
a evoluţiei desfacerilor sub aspect fizic cât şi ca urmare a evoluţiei preţurilor de vânzare.
Activitatea întreprinderii nu este niciodată constantă în timp. O încetinire a volumului
vânzărilor corelată cu tendinţa de reducere a stocurilor de materiale, conduce implicit la
micşorarea necesarului de fond de rulment al exploatării şi invers.

16
 Variaţiile sezoniere sunt mai mult sau mai puţin marcante şi acţionează în consecinţă
asupra acestui necesar.

3) Influenţa gestionării stocurilor

Gestionarea stocurilor cât şi modul în care este reglementată problema obligaţiilor şi

creanţelor condiţionează nivelul necesarului de fond de rulment aferent exploatării.
Viteza de rotaţie a stocurilor este un factor important. Accelerarea vitezei de rotaţie
conduce la necesitatea reînnoirii stocurilor necesare exploatării, prin urmare are loc o creştere
a necesarului de fond de rulment al exploatării şi invers, o încetinire a vitezei de rotaţie
conduce la reducerea acestuia, fie sub formă de coeficient, fie sub forma unui interval de timp
în număr dezile.

C. Calculul trezoreriei

Trezoreria întreprinderii reflectă imaginea disponibilităţilor monetare apărute în

evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, disponibilităţi care trebuie să facă faţă scadenţelor în
mod continuu.5

Ea se poate calcula în două modalităţi:

(a) ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment;

TN = FR – NFR

unde: TN = trezoreria netă;

FR = fondul de rulment; NFR = necesarul de fond de rulment.

(b) ca diferenţă între trezoreria de activ şi trezoreria de pasiv.

TN = Ta – Tp

unde: Ta = trezoreria de activ;

Tp = trezoreria de pasiv.

Într-o exprimare mai generală, trezoreria reprezintă disponibilităţile băneşti pe care

firma le are la un moment dat în bancă şi în casierie.

Trezoreria de activ cuprinde disponibilităţile băneşti din conturi şi casierie, precum

şi plasamentele pe termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente şi soldul
creditor al băncii.6
Trezoreria netă poate fi pozitivă sau negativă.
Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii.
5
G. Vintilă, Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor, Ed. Teora, Bucureşti, 2002, pag. 23.
6
Cristian Zgreabăn, Comunicarea financiara pe baza fluxurilor de trezorerie
17
Exerciţiul financiar se poate încheia cu un surplus de monetar, expresia concretă a profitului
net din pasivul bilanţului. Acest excedent de trezorerie urmează să fie plasat eficient şi în
deplină siguranţă pe piaţa monetară sau financiară, urmărindu-se lichiditatea valorii mobiliare
şi de plasament, rentabilitatea şi securitatea acestora.
Trezoreria netă negativă evidențiază un dezechilibru financiar la încheierea
exercițiului. Deficitul monetar va fi acoperit prin angajarea de noi credite de trezorerie.
În această situaţie se urmăreşte obţinerea celui mai mic cost al noilor credite prin negocierea
mai multor surse de astfel de capital.
Creşterea trezoreriei nete în perioada exerciţiului financiar reprezintă “CASH-
FLOW”-ul perioadei (CF), respectiv fluxul monetar net al exerciţiului.
Un cash – flow pozitiv se interpretează ca o creştere a capacităţii reale de finanţare a
investiţiilor.
Aceasta reprezintă o îmbogăţire a activului net real, o reducere a valorii proprietăţii.

𝑪𝑭 = 𝑻𝑵𝟏 − 𝑻𝑵𝟎

unde: TN0 = trezoreria netă la începutul exerciţiului;

TN1 = trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului.

Între trezorerie şi rentabilitate economică există relaţii de intercondiţionare, în sensul

că trezoreria este determinată de rentabilitatea economică. Este uşor de demonstrat că între
rentabilitatea economică şi lichiditate sunt relaţii de intercondiţionare.
Profiturile suplimentare obţinute prin creşterea rentabilităţii vor fi repartizate pentru
finalitatea acţiunilor de modernizare şi cointeresare a factorilor de producţie (munca, natura,
capitalul).
Aceștia vor determina o rotație a capitalurilor întreprinderii, iar gradul mai ridicat de
lichiditate este un factor de sporire al rentabilității.
Totodată, se remarcă dependenţa trezoreriei faţă de variaţia necesarului de fond de
rulment, respectiv a decalajelor între încasările creanţelor şi plăţile datoriilor scadente. În
aceste condiţii o întreprindere rentabilă nu are în mod constant o trezorerie netă pozitivă,
aceasta din urmă depinzând de variaţia necesităţilor de finanţare şi mai departe de variaţia
termenelor descadenţă ale încasărilor şi plăţilor.
Evaluarea impactului necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei este
indispensabilă, deoarece pe termen scurt finanţarea creşterii activelor circulante constituie o
cerinţă reală pentru intreprindere.

D. Indicatorii fondului de rulment

18
 Dacă valoarea acestui indicator este mai mare de 100, înseamnă că fondul de rulment
este pozitiv, deci dispune de o marjă de securitate pentru evenimente neprevăzute. Dacă este
inferior valorii de 100 arată că fondul de rulment este negativ.

19
 Acest indicator evidenţiază în ce proporţie activele circulante sunt acoperite de fondul de
rulment.
În mod normal mărimea acestui indicator va fi cuprinsă între 100 şi 0. Cu cât nivelul
valorii adăugate scade, cu atât şi fondul de rulment scade, deci excedentul capitalurilor per-
manente asupra activelor imobilizate se reduce. Dacă evoluţia sa este crescătoare, în timp are
loc creşterea fondului de rulment.

1.2.1. Indicatori de stare financiară

Indicatorii de stare financiară se referă la două categorii de indicatori:

1) indicatori de lichiditate;
2) indicatori de solvabilitate.

1. Indicatori de lichiditate

Lichiditatea întreprinderii reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile

pe termen scurt.7
A. Lichiditatea curentă – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen
scurt şi foarte scurt din activele curente.
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:
- valoarea minim acceptată este de 1,00, sub acest nivel firma aflându-se în
pericolul incapacităţii de plată.
- valoarea maxim acceptată este de 2, peste acest nivel considerându-se că nu
utilizează corespunzător activele curente.
B. Lichiditatea rapidă – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile din acele
active care pot fi transformate în lichidităţi

C. Lichiditatea imediată – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile exigibile

din disponibilităţi.

D. Lichiditatea la vedere - măsura în care creditele bancare pe termen scurt pot fi

acoperite pe seama disponibilităților bănești din casierie și conturi bancare.

Valoarea maximă este de 0,85 iar cea minimă de 1.15. Utilizarea indicatorilor de
lichiditate ne conduc la următoarele concluzii:
1. aprecierea lichidităţii se face în funcţie de mărimea raportului ţinând cont de
specificul activităţii și de ratele de lichiditate ale agenţilor economici cu profil similar;

7
V. Dragotă şi colectiv, Management financiar, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pg. 144;
20
 2. tendinţa lichidităţii pune în evidență degradarea capacităţii de plată a întreprinderii
sau, dimpotrivă, îmbunătăţirea acesteia.

2. Indicatori de solvabilitate

Solvabilitatea întreprinderii se defineşte ca şi capacitatea acesteia de a-şi onora

obligaţiile pe termen mediu și lung.
Pentru caracterizarea solvabilitaţii firmei se pot folosi următorii indicatori:8

I. Indicele general de solvabilitate (Igs)

Arată măsura în care activele totale ale întreprinderii pot acoperi datoriile totale ale
întreprinderii. Practic arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.

Nivelul minim acceptabil este de 1,66, indicatorul normal ar fi de cel puţin 2,00. Sub
acest nivel firma se află în pericolul incapacităţii de plată, iar nivelul optim este considerat
3,00.

1.2.2. Indicatori de structură

Acești indicatori privesc deopotrivă cele două părti ale bilanţului: activul și
respectiv pasivul acestuia.9

I. Indicatori de structură ai activului

Analiza structurii activului urmăreşte să reflecte modul de construire a patrimoniului

concret - real, modul de grupare pe termene a utilizarilor de resurse și gradul de lichiditate ale
acestor elemente. Ratele de structură ale activului relevă informaţii cu privire la destinaţia
economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a capitalului, capacitatea întreprinderii de a-şi
modifica activul ca urmare a schimbărilor conjuncturale.9
În dinamica posturilor de bilanţ care cresc într-un ritm superior creşterii activului total
vor creşte ca pondere în totalul activului, cele care cresc în aceeaşi proporţie îşi menţin
ponderea în total activ, iar posturile care se modifică într-o proporţie mai mică decât activul
total vor scădea ca pondere în totalul activului.

A. Rata activelor imobilizate (Rai)

Reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul

8
Silvia Petrescu, Analiza economo-financiară II, suport de curs, FEAA, Iaşi, 2006, pg. 96;
9
Florea, C., Analiza economico-financiară. Teorie şi studii de caz, Editura Nevali, Cluj Napoca, 2006, pag: 52.
21
de investire a capitalului în firmă. De asemenea reflectă gradul de imobilizare al activului.

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

𝑅𝑎𝑖 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

Rata activelor imobilizate se apreciază în funcţie de specificul activitaţii.

Dacă în dinamică rata activelor imobilizate prezintă o tendinţă de reducere, situaţia
este favorabilă, dacă se modifică cifra de afaceri într-o proporţie mai mare decât cea a
imobilizărilor, reflectând o accelerare a vitezei de rotaţie.
Dacă în dinamică rata activelor imobilizate prezintă o tendinţă de reducere, situaţia
este favorabilă dacă este dată de modificarea cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât
cea a valorii imobilizărilor, însemnând de asemenea o accelerare a vitezei de rotaţie.

1. rata imobilizărilor necorporale (Rin)

Arată ponderea valorii activelor intangibile în total imobilizări.

𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒
𝑅𝑖𝑛 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

22
 2. rata imobilizărilor corporale (Ric)
Arată ponderea valorii activelor corporale în total imobilizări. Indicatorul reflectă
și ponderea investiţiilor materiale în total investiţii. Reflectă greutatea specifică a activelor i-
mobilizate și depinde de specificul activităţii desfăşurate. De asemenea indică şi flexibilitatea
firmei la schimbările cerinţei pieţei şi a tehnologiilor.
Mărimea acestui indicator depinde de natura activităţii fiind mult mai ridicat în cazul
ramurilor din industria grea față de ramurile care solicită o slabă dotare tehnică. La firmele
din acelaşi sector de activitate depinde de opţiunile strategice, de politica de dezvoltare, de
condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea.

𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒
𝑅𝑖𝑐 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

O valoare mai mare a acestei rate reflectă o conversie mai dificilă a activelor.
Structura imobilizărilor corporale arată compoziţia pe elemente a investiţiilor materiale
reflectată de:
- rata terenurilor;
- rata mijloacelor fixe;
- rata imobilizărilor corporale în curs.

3. rata imobilizărilor financiare (Rif)

Arată ponderea valorii activelor financiare permanente în total imobilizări. Reflectă

politica de investiţii financiare a firmei. Exprimă intensitatea legăturilor și relaţiilor financiare
pe care o firmă le-a stabilit cu alte unităţi.

𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑒
𝑅𝑖𝑓 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

Nivelul indicatorului este strâns legat de mărimea întreprinderii şi politica financiară,

având valori foarte ridicate în cazul holdingurilor.

B. Rata activelor circulante (Rac)

Arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în total patrimoniu.

Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimoniului.

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝑅𝑎𝑐= = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
23
 Această rată depinde mult de specificul activitaţii.

1. rata stocurilor (Rst)

Reflectă ponderea activelor cel mai puţin lichide în total active circulante.
Această rată depinde de sectorul de activitate, fiind mai ridicată la întreprinderile din
sfera producţiei și distribuţiei și foarte scăzută la întreprinderile din sfera serviciilor, de durata
ciclului de exploatare şi de factorii conjuncturali ai pieţei.

𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑅𝑎𝑐 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

Situaţia se poate considera normală când stocurile nu depăşesc 50% din total active
circulante.
Structura stocurilor arată compoziţia pe elementele ciclului de exploatare:
- rata stocurilor de materii prime şi materiale, legată strâns de procesul de
aprovizionare;
- rata stocurilor de producţie neterminată, legată strâns de procesul de producţie;
- rata stocurilor de produse finite, legată strâns de procesul de desfacere;
- rata stocurilor de mărfuri, strâns legată de procesul de comercializare.
Nivelul și dinamica indicatorilor se apreciază în funcţie de specificul întreprinderii şi a
fiecărui proces în parte şi în funcţie de viteza de rotaţie a lor prin elementele corespondente
din cifra de afaceri.
În anumite condiţii pot oferi informaţii despre eficienţa fiecărui ciclu al activităţii de
exploatare.

2. rata creanţelor (Rcr)

Arată ponderea creanţelor pe care le are firma în total active circulante. Gradul lor de
lichiditate este mai mare decât cel al stocurilor.

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

𝑅𝑐𝑟 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

Rata creanţelor este influenţată de domeniul de activitate, de natura relaţiilor

comerciale, precum şi de termenele de plată practicate.
Analiza structurii creanțelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:
- natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării);
- certitudinea realizarii lor (certe sau incerte);
24
- termenul de realizare

25
 - creanţe sub 30 de zile;
- creanţe sub 60 zile;
- creanţe sub 90 de zile;
- creanţe peste 90 de zile.
Ca şi principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi
să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioară.

3. rata disponibilităţilor (Rdb)

Arată ponderea activelor cele mai lichide în total active circulante, adică gradul de
lichiditate imediată a activelor curente

𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖 𝑏𝑎𝑛𝑒𝑠𝑡𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑚𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒

𝑅𝑑𝑏 = × 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

26
 O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de
echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse ineficient utilizate. De
asemenea, nivelul disponibilităţilor poate fi fluctuant într-un interval redus, fie pe de-o parte
să crească foarte mult, ca urmare a unor plăti substanţiale, fie pe de altă parte să scadă ca
urmare a unor plăţi substanţiale.
La nivelul unei întreprinderi nivelul maxim acceptat este de 5% în total active
circulante, iar cel maxim de 25% în total active circulante. Nivelul optim este de 10% din
total activ.
Structura disponibilităţilor arată compoziţia pe elemente lichide:
- rata disponibilităţilor din bănci şi din casă trebuie să deţină o pondere de
aproximativ 50% pentru a avea un nivel asiguratoriu;
- rata plasamentelor este legată strâns de politica de investiţii financiare pe
termen scurt;
- rata altor valori lichide care ar trebui să dețină o pondere redusă şi în scădere.

II. Indicatori de structură ai pasivului

Pasivul bilanţului arată care sunt sursele de provenienţă ale mijloacelor economice din
activ. De asemenea, conţinutul economic al pasivului trebuie întregit și cu raporturile juridice
de natura obligațiilor. Diversele resurse de care dispune agentul economic sunt grupate în
pasivul bilanţului în funcţie de exigibilitatea lor (termenul la care devin scadente), adică
timpul cât aceste resurse se află la dispoziţia societăţii comerciale. 10

Atunci când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de creştere, este considerată situație
favorabilă dacă majoritatea capitalului permanent în raport cu totalul surselor de finanţare se
datorează modificării într-un ritm superior al capitalului propriu fată de datoriile pe termen
mediu şi lung.
Atunci când rata scade, poate fi considerată o situaţie favorabilă dacă se datorează în
exclusivitate pe seama reducerii datoriilor pe termen mediu și lung, fără însă să scadă sub
valoarea minim acceptata (50).

1. Rata autonomiei financiare (Raf)

a. rata autonomiei financiare globale (Rafg)

𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑅𝑎𝑓𝑔 = × 100
10
Florea, C., Analiza economico-financiară. Teorie şi studii de caz, Editura Nevali, Cluj Napoca, 2008, pag: 52.
27
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

Această rată reflectă ponderea capitalului propriu în pasivul total. Dacă există tendinţa
de creştere a ponderii capitalului propriu în pasivul total, atunci putem concluziona că s-au
emis acţiuni sau obligaţiuni, datoriile au creştere mai lentă.
Un raport de peste 1/3 îl considerăm asiguratoriu.

b. Rata autonomiei financiare la termen (Raft)

𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑅𝑎𝑓𝑡 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡

Arată structura capitalului permanent şi oglindește măsura în care întreprinderea îşi

utilizează fondurile proprii şi exprimă gradul de independență faţă de creditorii permanenţi.
Un raport de peste ½ îl considerăm asiguratoriu. Sub acest nivel firma se află într-o
situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de solvabilitate.
În dinamică rata trebuie să prezinte o tendinţă permanentă de creştere, situaţie
favorabilă când se datorează creşterii capitalului propriu şi reducerii datoriilor pe termen
mediu și lung.
Atunci când rata scade, este o situaţie normală când se contractează împrumuturi pe
termen mediu sau lung, cu condiţia să beneficieze de efectul de levier.

2. Rata de îndatorare (Ri)

a. rata de îndatorare globală (Rig)

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑅𝑖𝑔 = × 100
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙

28
 Indicatorul exprimă în maniera cea mai generală situaţia structurii financiare.
Un raport de până la 2/3 îl considerăm asiguratoriu.
În dinamică indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seama modificării
datoriilor într-un ritm mai lent decât modificarea pasivului. Creşterea indicatorului reflectă o
situaţie normală numai când se contractează credite bancare pe termen mediu și lung şi cresc
datoriile de exploatare.

b. rata de îndatorare la termen (Rit)

29
 1.2.3. Ratele generale de gestiune

Derularea activităţii curente este asigurată de procese economice şi procese financiare.

Din veniturile totale se acoperă toate cheltuielile, se reînnoiesc imobilizările fixe şi stocurile,
se rambursează creditele, se achită obligaţiile financiare şi fiscale, se creează resursele de
dezvoltare.
Ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor aflate la
dispoziţia întreprinderii, respectiv viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic şi
ajung să devină venituri.12
Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori:

1. numărul de rotaţii (nrot) - arată de câte ori creşte elementul de activ sau de pasiv
analizat prin elementul de rezultat în perioada de gestiune. Creşterea numărului de rotaţii
înseamnă creşterea eficienţei utilizării elementului.

𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣

2. durata în zile a unei rotaţii (dz) – arată durata medie în care elementul
analizat parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească.
Reducerea duratei medii în zile a unei rotaţii înseamnă o recuperare mai rapidă a
elementului analizat sub formă bănească.

𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣

𝑑𝑧 = ×𝑇
𝐸𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑠𝑎𝑢 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣

Cei doi factori ai vitezei de rotaţie se condiţionează reciproc (veniturile depind în mare
măsură de nivelul şi evoluția elementelor de activ şi de pasiv, care la rândul lor depind direct
de nivelul rezultatelor).
Viteza de rotaţie a resurselor este elementul determinant al nivelului și evoluţiei
eficienţei economice, a rentabilităţii şi a masei profitului. Accelerarea sau încetinirea vitezei

12
Ionescu, C., Informare financiară în contextul internaţionalizării contabilităţii, Editura Economică, 2009, pg.
224;

30
de rotaţie are ca efect direct eliberarea (E) sau imobilizarea (I) absolută sau relativă de
resurse.
Analiza se face pe două mari direcții:
- analiza ratelor generale de gestiune a pasivelor;
- analiza ratelor generale de gestiune a activelor.

A. Gestiunea generală a capitalurilor

Analiza gestiunii generale a capitalurilor urmăreşte să aprecieze nivelul general de

utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină din nou
sub formă banească pentru firmă.

1. Gestiunea capitalurilor permanente

Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente arată modul de fructificare a

resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒

𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii capitalurilor

permanente este de 2 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub formă
bănească iniţială de 180 de zile.
Măsurile de influenţare a ratei sunt:
- optimizarea raportului dintre capitalul permanent şi capitalul propriu;
- creşterea eficientă a capitalului permanent;
- alocarea corespunzătoare a capitalului permanent în procesul finanţării.

2. Gestiunea capitalurilor proprii

Viteza de rotaţie a capitalului propriu arată numărul de refolosiri a capitalului propriu

pe seama cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢

31
 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a gestiunii capitalului propriu

este de două rotaţii (180 de zile).
Principalele măsuri de influențare a ratei sunt:
- creşterea eficientă a capitalului propriu;
- creşterea gradului de valorificare a capitalului propriu.

3. Gestiunea datoriilor totale

Viteza de rotaţie a surselor împrumutate şi atrase arată numărul de refaceri pe seama

cifrei de afaceri într-o perioadă de gestiune. Practic, arată de câte ori, respectiv în câte zile s-ar
putea restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

32
 𝑑𝑧 = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
× 365
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Valoarea minimă este de 4 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de recuperare
de 90 zile.

B. Gestiunea generală a activelor

Analiza gestiunii generale a activelor urmăreşte să aprecieze nivelul general de

utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină sub
formă bănească pentru firmă.13

1. Gestiunea activului total

Viteza de rotaţie a activului reflectă eficienţa utilizării tuturor bunurilor reale

ale firmei, respectiv nivelul general de organizare a activităţii.
Pentru unităţile industriale principalele valori de referinţă sunt:
- sub o rotaţie (organizare necorespunzătoare);
- îintre 1,2 – 1,4 rotaţii (organizare mediocră);
- între 1,4 – 2 rotaţii (organizare satisfăcătoare);
- peste 2 rotaţii (organizare bună).

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Creşterea vitezei de rotaţie semnifică creşterea eficienţei utilizării activelor, reducerea

duratei de recuperare a lor sub formă bănească, îmbunătăţirea structurii activelor în corelaţie
cu specificul activităţii. Principalul efect al accelerării vitezei de rotaţie este relaxarea
financiară.
Reducerea vitezei de rotaţie are ca efect principal o presiune financiară degajată din
creşterea gradului de imobilizare a activelor.
Măsurile pentru îmbunătăţirea nivelului şi evoluţiei ratei sunt:
- optimizarea structurii activului în acord cu obiectul de activitate şi
particularităţile tehnice şi tehnologice ale activităţii de exploatare;
33
 - valorificarea superioară a imobilizărilor;
- fructificarea resurselor materiale şi creşterea gradului lor de lichiditate;
- creşterea cifrei de afaceri.

2. Gestiunea activelor imobilizate

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate (indicatorul de intensitate a capitalului)

reflectă eficienţa utilizării imobilizarilor investiţiilor firmei.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑡𝑒

𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

3. Gestiunea activelor circulante

13
Dorina Nicoleta Lezeu, Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2012, pg. 171
şi urm.;

34
 Viteza de rotaţie a activelor circulante exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a
unei rotaţii efectuate de activele circulante prin cifra de afaceri.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Valoarea minimă este de 6 rotaţii, care corespunde unui termen mediu de revenire sub
formă bănească iniţiala de 60 de zile.

C. Gestiunea stocurilor

Rotaţia stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activitaţii
până se reîntorc în formă bănească iniţială. Cu cât viteza de rotaţie a lor este mai mare cu atât
eficienţa folosirii lor este mai mare, având drept efect eliberarea de resurse financiare.

1. Gestiunea stocurilor totale

Rata de gestiune a stocurilor totale arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune,
stocurile trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie și vânzare, respectiv durata în
zile a unei rotaţii complete.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Valoarea minimă este de 8 rotaţii, care corespunde unei durate în zile de 45.
Accelerarea vitezei de rotaţie are ca principal efect eliberarea de resurse financiare.
Încetinirea vitezei de rotaţie are ca efect imobilizarea de resurse financiare.
Măsurile principale pentru accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor se pot concentra
prin formularea a două obiective:
- dimensionarea optimă a stocurilor în toate fazele ciclului economic;
- reducerea cheltuielilor de exploatare.

D. Gestiunea creanţelor

35
 1. Gestiunea creanţelor curente

Rata de gestiune a creanţelor curente exprimă durata medie în zile de încasare a

contravalorii creanţelor curente. Practic indică decalajul mediu între data facturii și data
încasării contravalorii.

𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡

𝑑𝑧 = × 365
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Valoarea minimă este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a
creanţelor de 90 de zile. Valoarea optimă ar fi de 30 de zile.
În dinamică este de preferat ca durata în zile a unei rotaţii să se reducă, respectiv să
crească numărul de rotaţii. Este de preferat ca durata medie să fie mai mare decât durata
medie de încasare a creanţelor curente.

2. Gestiunea creanţelor din exploatare

36
 Ratele de gestiune a creanţelor din exploatare exprimă durata medie în zile de încasare
a contravalorii creanţelor legate de activitatea de exploatare.

𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑑𝑧 = × 365
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

Valoarea minimă este de cel puțin 6 rotaţii (60 de zile). Valoarea optimă ar fi de
maxim 30 de zile. În dinamică este de preferat ca durata medie în zile să se reducă, respectiv
să crească numărul de rotaţii.

3. Gestiunea creditului - client

Rata de gestiune a clienţilor (viteza de rotaţie a creanţelor - clienţi ) ne arată în câte

zile firma îşi încasează contravaloarea mărfurilor de la clienți. Practic indică decalajul
mediu în zile între data facturării și data încasării contravalorii mărfurilor vândute.

𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝐶𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖
𝐶𝑙𝑖𝑒𝑛𝑡𝑖
𝑑𝑧 = × 365
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Valoarea minimă este de cel puţin 8 rotații, care corespunde unei durate medii de
încasare a creanţelor de 60 de zile.
Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.
Mărimea acestui indicator este influențată de poziţia firmei pe piaţă comparativ cu
concurenţii ei, de relaţiile stabilite cu clienţii, de specificul activităţii care influenţează durata
ciclului economic, conjunctura economică şi de politica de credit practicată pe piață. Politica
de credit comercial a firmei trebuie să urmărească creşterea vânzărilor în măsura în care
aceste vânzări contribuie la creşterea profitului.
Dacă are loc o diminuare a creditului client, adică reducerea duratei medii a unei
rotaţii, înseamnă că are loc o îmbunătăţire a gestiunii clienţilor ca urmare a schimbării politicii
de credit comercial.
O durată mare de rotaţie în zile înseamnă că clienţii utilizează o perioadă de timp mai
37
mare resursele financiare ale firmei. Dacă durata în zile depăşeşte 30 de zile există semnale că
întreprinderea se confruntă cu greutăţi în încasarea facturilor emise. Dacă tendinţa duratei în
zile a rotaţiei este de creştere se impune analiza clienţilor rău platnici. Dacă are loc o creştere
a creditului client, fără a exista o creştere a vânzărilor acesta poate fi semnalul înrăutăţirii
situaţiei firmei care este nevoită să–şi modifice politica de credit pentru a-şi păstra clientela.
Deasemenea, poate să însemne şi faptul că beneficiarii au dificultăţi de plată ca urmare
a conjuncturii nefavorabile. Dacă durata creditului client este mai mare decât durata
creditului furnizor atunci se creează un deficit de resurse financiare.

E. Gestiunea datoriilor

1. Gestiunea datoriilor curente

Rata de gestiune a datoriilor curente exprimă durata medie în zile de plată a

contravalorii datoriilor pe termen scurt. Indică decalajul mediu în zile între data facturării și
data plăţii contravalorii.

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑛𝑟𝑜𝑡 =
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡

38
 𝑑𝑧 = 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡
× 365
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Valoarea minimă este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată de
maxim 90 de zile. Valoarea optimă ar fi de 30 de zile. În dinamică, este de preferat ca
numărul de rotaţii să scadă, adică să crească durata în zile. Este de preferat ca durata medie de
plată a datoriilor curente să fie mai mare decât durata medie de încasare a creanţelor curente.

2. Gestiunea datoriilor din exploatare

Ratele de gestiune ale datoriilor din exploatare exprimă durata medie în zile de plată a
contravalorii datoriilor din exploatare.

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒
𝑑𝑧 = × 365
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

3. Gestiunea creditului furnizor

Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaţie a furnizorilor) ne arată în câte zile

firma îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori.
Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul - furnizor primit de firmă. Indică
decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii bunurilor cumpărate.

𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑓𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖
𝑛𝑟𝑜𝑡 =

𝐹𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
𝐹𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖
𝑑𝑧 = × 365
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢 𝑓𝑢𝑟𝑛𝑖𝑧𝑜𝑟𝑖𝑖

Valoarea minimă este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată
a facturilor de 45 de zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.
Mărimea acestui indicator este influențată de poziția firmei furnizoare pe piață
comparativ cu concurenții ei, de relațiile stabilite de firmă cu furnizorul, de specificul
activității care influențează durata ciclului economic, conjunctura economică și de politica de
39
credit practicată pe piață.
O viteză de rotaţie mai mică (durata în zile mai mare) înseamnă că firma foloseşte
resursele furnizorului şi, cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea
relaţiilor comerciale. Dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este
efectul unei înţelegeri prealabile, în acest caz firma trebuie să-şi analizeze condiţiile de plată
şi cauzele lipsei de lichiditate.
În situaţia în care cumpărătorul se găseşte în poziţie dominantă față de furnizor, el
poate negocia credite avantajoase.
Dacă tendinţa vitezei de rotaţie este de creştere există semnale că firma se confruntă cu
dificultăţi de plată.
Dacă durata creditului furnizor este mai mare decât durata creditului client atunci se
creează un excedent de resurse financiare.

1.2.4. Indicatori de randament

Rentabilitatea este definită ca raport între rezultatul obţinut şi efortul depus pentru
obţinerea sa. Relaţia cea mai generală este:

40
 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡
𝑅= × 100

𝐸𝑓𝑜𝑟𝑡

Cum rezultatul obţinut poate fi definit prin rezultatul exploatării, valoarea adaugată,
excedentul brut de exploatare, profitul, profitul net, dividendele, eforturile angajate pot fi
măsurate prin: capitalul propriu, capitalul permanent, activul imobilizat, activul total etc.
exista o mare diversitate de relaţii pentru caracterizarea rentabilitaţii unui agent economic,
optându-se pentru una sau alta în funcţie de scopurile urmărite.14

A. Rentabilitatea resurselor consumate

Rentabilitatea cheltuielilor măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă în

perioada unui exerciţiu financiar prin prisma consumului de resurse, arătând capacitatea lor de
a degaja profit brut.

1. Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc)

Arată profitul brut al exerciţiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale. Măsoară
capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum profit brut.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖ț𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑅𝐼𝑇𝐶 = × 100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când
indicele profitului devansează indicele cheltuielilor totale. Principalele rezerve de creştere a
rentabilităţii resurselor consumate sunt: sporirea veniturilor, ameliorarea structurii veniturilor,
accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor și optimizarea cheltuielilor în sensul reducerii și
îmbunătăţirii structurii lor.

2. Rata rentabilităţii resurselor curente (Rrrce)

Arată profitul brut curent care revine pe unitatea de cheltuieli curente (care măsoară
consumul total de resurse din activitatea de exploatare şi financiară). Indicatorul este mai
relevant decât primul în cazul unor operaţiuni excepţionale, iar dimensiunea acestora
denaturează indicatorul global.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡
𝑅𝑟𝑟𝑐𝑒 = × 100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

3. Rata rentabilităţii resurselor consumate în exploatare (Rrrce)

41
 Măsoară capacitatea resurselor din exploatare de a genera prin consum (cheltuieli de
exploatare) profit brut aferent exploatării.
Indicatorul este mai relevant decât primii doi mai ales în cazul în care există operaţiuni
financiare şi excepţionale, iar dimensiunea acestora denaturează indicatorul global.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖
𝑅𝑟𝑟𝑐𝑒 = × 100
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

B. Rentabilitatea veniturilor

Rentabilitatea veniturilor măsoară eficienţa globală a activităţii desfăşurate de firmă

pe perioada unui exerciţiu financiar prin prisma capacităţii veniturilor de a degaja profit brut.

Rentabilitatea veniturilor

14
Lezeu, D.N., Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2012, p. 107

42
 Exprimă eficienţa generală a firmei măsurată prin profitul brut care revine
veniturilor totale ale exercițiului. Reflectă eficienţa întregii activităţi (de exploatare, financiară
şi excepţională).

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑅𝑟𝑣 = × 100
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖

Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când
indicele profitului brut devansează indicele veniturilor totale.
Principalele rezerve de creştere a rentabilităţii veniturilor sunt:
- sporirea veniturilor,
- ameliorarea structurii veniturilor,
- accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor şi
- optimizarea cheltuielilor.

1. Rentabilitatea veniturilor curente (Rrvc)

Reflectă eficienţa activităţii curente (de exploatare finaciară)

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡
𝑅𝑟𝑣𝑐 = × 100
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

2. Rentabilitatea veniturilor din exploatare (Rrve)

Reflectă eficienţa întregii activităţi de exploatare.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖
𝑅𝑟𝑣𝑒 = × 100
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

C. Rentabilitatea comercială

Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă în perioada

unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. 15

Rata rentabilităţii comerciale

Arată rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă
eficienţa valorificării produselor societăţii, caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a
politicii de preţuri a întreprinderii.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖
𝑅𝑟𝑐 =
43
 × 100 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când
indicele profitului devansează indicele cifrei de afaceri. Principalele rezerve de creştere a
rentabilităţii comerciale sunt: sporirea vânzărilor, ameliorarea structurii vânzărilor,
accelerarea vitezei de rotaţie a stocurilor şi optimizarea cheltuielilor.

1. Rata marjei brute (Rrcb)

Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii în termeni de numerar.

𝐸𝑥𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑅𝑟𝑐𝑏 = × 100
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
2. Rata marjei nete (Rrcn)

Arată cât profit net se obţine la o unitate de cifră de afaceri realizată.

15
Dumitru Porojan, Cristina Bişa, Planul de afaceri, Ed. IRECSON, bucureşti, 2006, pg. 167;

44
 𝑅𝑟𝑐𝑛 = 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖
× 100
𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖

C. Rentabilitatea economică

Rentabilitatea economică măsoară remunerarea brută a capitalurilor investite

(indiferent de sursa lor de provenienţă).

Rentabilitatea economică (Rre)

Reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite, atât proprii cât şi împrumutate

(capitalul investit = capital propriu + împrumuturi pe termen lung + împrumuturi pe termen
scurt). Arată cât profit brut revine unei unităţi de capital investit.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑅𝑟𝑒 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑒

1. Rentabilitatea economică brută

Reprezintă remunerarea în termeni de acumulare brută a capitalurilor investite, atât

proprii cât şi împrumutate (capital investit = active fixe brute + necesarul de fond de rulment
+ disponibilităţi sau capitalul investit = capital propriu + împrumuturi pe termen mediu şi
lung + credite bancare pe termen scurt). Arată cât excedent brut de exploatare revine unei
unităţi de capital investit. Rentabilitatea economică trebuie să fie la nivelul ratei minime de
randament din economie (rata medie a dobânzii) şi a riscului economic şi financiar pe care şi
l-au asumat furnizorii de capital (acţionarii şi creditorii unitaţii).

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

𝑅𝑟𝑒𝑏 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑒

Cuantumul ratei de rentabilitate economică trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea

activelor, într-un termen cât mai scurt. Se apreciază, statistic, că această condiţie este
satisfacută dacă rata este mai mare de 25.

2. Rentabilitatea economică netă

Reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării capitalurilor investite în

exploatare (capitalul investit în exploatare = active fixe brute în exploatare + necesar de fond
de rulment aferent exploatării + disponibilităţi). Arată cât profit brut din exploatare revine
45
unei unităţi de capital investit în cadrul activităţii de exploatare.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑖𝑖
𝑅𝑟𝑒𝑛 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑒 𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒

Rentabilitatea economică trebuie să fie la nivelul ratei minime de randament din

economie (rata medie a dobânzii).
Analiza ratei de rentabilitate economică nu se poate face decât prin studierea evoluţiei
în timp a indicatorilor şi componentelor acestora (rezultate, capitaluri), referitoare la aceeaşi
întreprindere. De asemenea rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei
inflaţiei pentru ca întreprinderea sa-şi poată menţine substanţa economică.
În termeni reali, rata rentabilității economice trebuie să remunereze capitalurile
reinvestite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi a
riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capitaluri (acţionarii şi
creditorii întreprinderii).

Dacă rata inflaţiei nu depăşeşte 10% atunci rata nominală (r n) este după formula lui
Fisher: suma dintre rata reală (rr) și rata inflaţiei (ri):

46
 𝑟𝑛 = 𝑟𝑟 + 𝑟𝑖 𝑢𝑛𝑑𝑒: 𝑟𝑟 = 𝑟𝑛 + 𝑟𝑖

Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii economice mai mare decât rata dobânzii
capitalurilor împrumutate, atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier al întreprinderii.

D. Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea financiară apreciază eficienţa din perspectiva capitalului investit de

întreprinzător, ţinând seama de sistemul de fiscalitate.

Rentabilitatea financiară

Aceasta măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe

care acţionarii l-au făcut prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiară
remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende către aceştia şi prin
creşterea rezervelor, care în fapt reprezintă o creştere a averii proprietarilor.

𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡 𝑎𝑙 𝑒𝑥𝑒𝑟𝑐𝑖𝑡𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑅𝑟𝑒𝑛 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖

Se observă că rentabilitatea financiară este influenţată de modalitatea de procurare a

capitalurilor şi de aceea este sensibilă la structura finaciară, respectiv la situaţia îndatorării
întreprinderii.
Este de dorit ca această rată să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaţă
pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi a creşte cursul lor la bursă.

1. Rata rentabilităţii financiare brute

Reflectă capacitatea resurselor financiare proprii alocate cu caracter permanent de a

genera surse proprii de finanţare pe termen lung. Reflectă potenţialul de dezvoltare propriu
generat de investiţiile din surse proprii. Practic arată remunerarea capitalului propriu
în termeni de numerar

𝐶𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒
𝑅𝑟𝑓𝑏 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖

2. Rata rentabilităţii financiare nete

Arată remunerarea netă a capitalului social prin dividende. Rentabilitatea financiară

remunerează acţionarii prin acordarea de dividende şi prin creşterea rezervelor, care
47
reprezintă de fapt creşterea averii proprietarilor.

𝐷𝑖𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑑𝑒
𝑅𝑟𝑓𝑏 = × 100
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙

Pentru a face atractive acţiunile societaţii, rata rentabilităţii finaciare trebuie să fie
superioară ratei medii a dobânzii.

E. Randamentul bursier

Randamentul bursier urmăreşte rentabilitatea prin prisma remunerării investitorilor în

acţiunile societăţii, adică a celor care deţin capitalul social al firmei. Dacă societatea nu este
cotată la bursă în loc de cursul acţiunii se foloseşte ca bază de calcul valoarea matematic –
contabilă a unei acţiuni obţinută prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni.

I. Randamentul brut

Randamentul brut priveşte remunerarea acţionarilor din profitul net. Scopul folosirii
indicatorilor este aprecierea rentabilităţii firmei prin prisma investitorilor. Dacă firma asistă la

48
o perioadă de investiţii, indicatorii de randament net sau mai puţin relevanţi prin dividende
mai reduse, dar preferă amânarea încasărilor pentru a spori profitul net viitor, care va aduce
mai multe dividende încasate.

1. Profitul net pe acţiune

Arată masa profitului net aferentă unei acţiuni. Cu cât mai mult profit net revine unei
acţiuni cu atât bogaţia acţionarilor creşte. Tendinţa crescătoare a indicatorului evidenţiază o
sporire a eficienţei privite prin prisma acţionarilor.

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑃𝑛𝑎 = × 100
𝑁𝑢𝑚𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖

2. Rata capitalizării profitului

Arată cât profit net generează o unitate de capital investit într-o acţiune. Reprezintă o
altă modalitate de calcul a rentabilităţii financiare, privită din prisma investitorilor. Tendinţa
crescătoare a indicatorului evidenţiază o sporire a eficienţei privite din prisma acţionarilor.

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 𝑝𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒

𝑃𝑛𝑎 = × 100
𝐶𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖

3. Coeficientul de capitalizare bursieră ( PER )

Măsoară de câte ori investitorii sunt dispuşi să cumpere valoarea profitului net pe o
acţiune. Tendinţa descrescătoare a indicatorului evidenţiază o sporire a eficienţei privite
din prisma acţionarilor.

𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖
𝑃𝐸𝑅 = × 100

𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 𝑝𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒

II. Randamentul net

1. Coeficientul de distribuţie al dividendului

Arată cât din profitul net este repartizat pentru remunerarea acţionarilor.
Tendinţa crescătoare a indicatorului evidenţiază o sporire a eficienţei privite prin
prisma acţionarilor.

49
50
CAPITOLUL II.
DIAGNOSTICULUI FINANCIAR AL S.C. OIL TERMINAL S.A.

2.1. Prezentarea societății

Date de identificare raport și emitent

 Denumirea societăţii - OIL TERMINAL S.A.

 Sediul social - Constanța, str. Caraiman nr. 2
 Cod unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului - RO 2410163
 Număr de ordine în Registrul Comerţului - J/13/512/1991
 Capitalul social subscris şi vărsat - 58.243.025,30 Lei
 Piaţa reglementată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise - Bursa
de Valori Bucureşti, categoria Standard
 Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise - 582.430.253 acțiuni
cu valoare nominală de 0,10 lei/acțiune, nominative, indivizibile, cu drepturi de
vot egale, liber tranzacționabile la Bursa de Valori București sub simbolul OIL

2.2. Activitatea de bază a societăţii

Societatea Oil Terminal SA este cel mai mare operator de produse petroliere din portul
Constanţa a cărui obiect de activitate cuprinde efectuarea prestaţiilor de servicii privind
primirea, încărcarea, descărcarea, depozitarea și condiționarea ţiţeiului, produselor petroliere,
petrochimice și chimice lichide pentru import, export şi tranzit (cod CAEN 5224 -
manipulări).

2.3. Data de înfiinţare a societăţii

OIL TERMINAL, cu o vechime de 120 ani, este o societate pe acțiuni înfiinţată în

conformitate cu prevederile Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat
ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Hotărârea de Guvern nr. 1200/1990 privind
înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie, având forma juridică de societate pe
acţiuni.
Îndeplinind criteriile anunțate de Bursa de Valori București, la data de 30.01.1998 OIL
TERMINAL SA a fost înscrisă la cota bursei, categoria I, oferind investitorilor protecție și
51
siguranță, transparență informațională și posibilitatea de a-și tranzacționa acțiunile pe o piață
organizată.
Bursa de Valori Bucureşti a aplicat o nouă segmentare a pieţei, iar acţiunile Oil
Terminal au fost incluse în categoria Standard, începând cu data de 5 ianuarie 2015.

2.4. Misiunea, viziunea și valorile societății

 Misiunea OIL TERMINAL - Dezvoltarea relațiilor de parteneriat prin

adaptarea ofertei privind prestarea de servicii de primire, depozitare,
condiționare și livrare a țițeiului, produselor petroliere, petrochimice și chimice
lichide în și din nave maritime și fluviale, vagoane cisternă, conducte
petroliere, încărcare cisterne auto, precum și bunkerare nave, orientate către
satisfacerea cerințelor clienților și a părților interesate.

52
  Viziunea - OIL TERMINAL S.A. va fi lider al calității serviciilor între
terminalele petroliere din bazinul Mării Negre.
 Valorile Societății OIL TERMINAL S.A. sunt orientate pentru:
- Axarea pe nevoile clientului
- Prestarea de servicii excelente clienților noștri
- Flexibilitate pentru a răspunde rapid la nevoile clienților
- Dedicarea către cele mai înalte standarde profesionale
- Încurajează dezvoltarea, satisfacția și loialitatea angajaților
- Consideră lucrului în echipă ca fiind baza pentru cooperarea de succes
din cadrul societății și pentru dezvoltarea sa viitoare
- Creșterea valorii pentru acționari.

2.5. Strategia de dezvoltare și obiectivele strategice

Societatea Oil Terminal S.A. își propune să rămână o companie viabilă prin
implementarea unei strategii globale de dezvoltare pe termen mediu și lung care se
descompune în următoarele strategii parțiale centrate pe următoarele obiective strategice:

Tabel 2.1. Strategia de dezvoltare și obiectivele strategice

Strategii parțiale
Strategia de investiții și mentenanță
Strategia de marketing
Strategia prestației pe flux tehnologic
Strategia organizatorică
Strategia financiară
Strategia de formare a personalului
Obiective
Realizarea planurilor de investiții și mentenanță prin
încadrarea în termenul de execuție și valoarea contractată.
Maximizarea veniturilor societății prin promovarea imaginii
Oil Terminal ca partener de încredere.
Gestionarea corespunzătoare a produsului clientului.
Asigurarea unui management modern prin implementarea și
menținerea proceselor de management al riscurilor, control
și guvernanță corporatistă din cadrul societății.
Dimensionarea și utilizarea optimă a resursei financiare
proprii pentru asigurarea strategiei de dezvoltare a societății.
Asigurarea continuă a societății cu personal instruit și
motivat capabil să realizeze obiectul de activitate.

Strategie de mediu Prevenirea și limitarea efectelor negative asupra mediului.

Abordarea Sistemelor de Management al Calității ca decizie
Strategie de implementare a
53
 strategică a organizației pentru îmbunătățirea performanței
sistemelor de management integrat
sale globale și furnizarea de inițiative pentru o dezvoltare
calitate, mediu, sănătate și securitate
durabilă.

2.6. Structura acționariatului

Tabel 2.2. Structura acționariatului la 31 decembrie 2018:

Număr Total valoare Deținere

Acționar
acțiuni nominală (%)
STATUL ROMAN prin Ministerul Energiei 347.257.973 34.725.797,30 59,62%
Dumitrescu Sebastian Valentin 90.806.319 9.080.631,90 15,59%
Persoane Juridice 60.683.255 6.068.325,50 10,42%
Persoane Fizice 83.682.706 8.368.270,60 14,37%
582.430.253 58.243.025,30 100,00%

54
 2.7. Organizarea societăţii

Organizarea societăţii este evidenţiată în organigramă, aceasta fiind de tip piramidal și

specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional.

Structura organizatorică cuprinde următoarele niveluri ierarhice:

 Adunarea Generală a Acţionarilor
 Consiliul de Administrație
 Directorul General
 Directorii Executivi
 Șef Departament
 Şefii compartimentelor funcţionale și operaţionale din subordinea directorului
general, directorilor executivi și șefului de departament
 Personalul de execuţie

Conform acestei structuri organizatorice, conducerea se realizează prin obiective și

programe dispuse de sus în jos și executate de jos în sus, pe criterii de eficiență și
responsabilitate profesională.
Fiecare compartiment are atribuţiile proprii, care fac parte integrantă din
Regulamentul de Organizare și Funcţionare al societății.
Pentru personalul societății, sarcinile, responsabilităţile și competențele acestora sunt
cuprinse în fișele de post.

2.8. Perfomanțele societății

2.8.1. Rezultate operaţionale

Programul fizic de prestații realizat în perioada 2016 - 2018, pe produse petroliere și

petrochimice:

Tabel 2.3. Programul fizic de prestații realizat în perioada 2016 - 2018

Produse (mii tone) 2018 2017 2016

Țiței 3.096 3.163 3.038
Benzină 833 705 867
Motorină 1.096 1.154 1.273

55
 Păcură 136 211 295
Produse chimice 445 429 462
Alte produse 1 - -
Total 5.607 5.662 5.935

2.8.2. Rezultate financiare

Tabel 2.4. Rezultate financiare (mil. lei)

Realizat Realizat 2018/2017

Indicatori
31.12.2018 31.12.2017 ( ▲/ ▼%)
Cifra de afaceri netă 146,0 158,0 ▼ 7,6%
Venituri din exploatare 146,4 158,4 ▼ 7,6%
Cheltuieli de exploatare 143,0 152,0 ▼ 5,9%
Profit operațional 3,35 6,4 ▼ 47,7 %
Venituri financiare 0,4 0,4 -
Cheltuieli financiare 1,9 1,5 ▲ 26,7%
Rezultat financiar (1,4) (1,2) ▲ 16,7%
Venituri totale 146,8 158,8 ▼ 7,6%
Cheltuieli totale 144,9 153,6 ▼ 5,7%
Profit brut 1,9 5,2 ▼ 3,5%
Profit net 0,28 5,0 ▼ 94,4%
EBITDA 18,5 9,5 ▲ 94,7%
Rezultat pe acțiune (lei/acțiune) 0,002037 0,045133 ▼ 95,5%
Marja brută din vânzări 1,3 3,3 ▼ 60,6%
(profit brut/cifra de afaceri) x 100 (%)

Contribuţii virate la bugetul consolidat al statului

Sumele totale datorate bugetului consolidat al statului în anul 2018, se ridică la suma
de 51,3 mil.lei, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de:
 TVA de plată 8,8 mil.lei
 Redevența petrolieră 5,9 mil.lei
 Impozit salarii și contribuţii aferente 32,9 mil.lei
 Impozit profit 1,6 mil.lei

56
  Alte impozite și taxe 2,1 mil.lei

2.8.3. Investiţii

Programul de investiții a avut în vedere:

 Continuarea modernizării instalațiilor de contorizare bunkeraj motorină
danele 70 și 75
 Continuarea modernizării instalației de contorizare motorină SP Port
 Modernizarea rezervorului T34S – SP Sud
 Pozare supraterană fascicul conducte SP Port – SP Sud (T1 și T2)
 Modernizarea rezervorului T30S – SP Sud
 Reparat instalație electrică de iluminat și acționări electrice în parc de 10.000
mc și 31.500 mc - SP Sud
La 31.12.2018 gradul de realizare a Programului de investiții și dotări a fost depășit cu
4,5% față de nivelul aprobat prin BVC rectificat pentru anul 2018.

2.9. Analiza activității societății OIL TERMINAL SA

2.9.1. Elemente de evaluare generală

Tarifele practicate

Tarifele practicate de societate pentru derularea țițeiului și produselor petroliere prin

terminalul petrolier sunt tarife reglementate, respectiv, stabilite de către Agenția Națională
pentru Resurse Minerale (ANRM) și aprobate prin Ordin al Președintelui ANRM, conform
Acordului petrolier încheiat între Societate și Agenție, în baza Hotărârii de Guvern nr.
886/2002.
Tarifele sunt diferențiate pe tipuri de produse (țiței, benzină, motorină și biodiesel), pe
prestațiile aferente produselor, pe intervale de cantități derulate și pe intervale de depozitare.

Sistemele de management implementate

57
 OIL TERMINAL S.A. dispune de un sistem de control intern managerial ale cărui
concepere și aplicare permit conducerii (Directorului General și, după caz, Consiliului de
Administrație) să furnizeze o asigurare rezonabilă că fondurile gestionate în scopul
îndeplinirii obiectivelor generale și specifice au fost utilizate în condiții de legalitate,
regularitate, eficacitate, eficiență și economicitate.

Informațional

Începând cu anul 2000, în cadrul Oil Terminal SA s-a implementat sistemul integrat de
întreprindere Socrate Plus, platformă ce asigură schimburi de date în cadru unificat, interfaţă
unificată pentru dezvoltare și modernizare, nivel ridicat de accesibilitate, productivitate
ridicată prin ajustarea flexibilă a actualizărilor de date și o gamă largă de interfeţe de schimb
de date. Sistemul integrat funcționează pe baza unui server alocat special pentru această
aplicație, iar bazei de date a acestuia i se face backup zilnic după terminarea orelor de
program.
Începând cu anul 2014 s-a implementat și sistemul de backup al documentelor
utilizatorilor cu ajutorul unui server dedicat acestei activități. Backup-ul se realizează
automat, o dată pe săptămână, pentru majoritatea utilizatorilor conectați în rețeaua de
calculatoare a societății Oil Terminal SA.

Mediu

Datorită volumului de produse petroliere și petrochimice derulate, Societatea OIL

TERMINAL S.A. intră sub incidența Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

Juridic

Oil Terminal este implicată într-un număr de 89 de litigii în curs, în 56 de litigii are
calitatea de reclamant sau parte care contestă, iar în 33 de litigii are calitatea de pârât. În urma
evaluării riscului de finalizare a unor litigii în defavoarea societăţii, au fost estimate
eventualele ieşiri de numerar, fiind constituite provizioane pentru un număr de 13 de litigii.

Financiar

Nivelul principalilor indicatori bugetari realizați în anul 2018 comparativ BVC aprobat
și cu anul 2017:

Tabel 2.5. Principalii indicatori bugetari realizați în anul 2018 comparativ BVC aprobat
și cu anul 201716

58
 BVC
Realizat Realiat
Indicatori UM An 2018 (▲ ▼ %) (▲ ▼ %)
An 2018 An 2017
0 1 2 3=2/1 4 5=2/4
EBITDA Mil lei 14,4 18,5 ▲ 28,5% 9,5 ▲ 94,7%
Cantităţi totale Mii to 5.299 5.607 ▲ 5,8% 5.662 ▼ 1,0%
Venituri exploatare Mil lei 140,5 146,4 ▲ 4,2% 158,4 ▼ 7,6%
Cheltuieli exploatare Mil lei 137,5 143,0 ▲ 4,0% 152,0 ▼ 5,9%
Cheltuieli exploatare %CA 98,1% 98,0% - 0,1 p.p. 96,2% + 1,8 p.p.
Marja profit brut %CA 0,7% 1,3% + 0,6 p.p. 3,3% - 2,0 p.p.
Productivitate valorică Lei/per 141.593 157.886 ▲ 11,5% 168.174 ▼ 6,1%
s
Nr mediu salariaţi Pers. 992 927 ▼ 6,6% 942 ▼ 1,6%

16
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

59
 Investiţii – dom public Mil lei 9,6 11,0 ▲ 14,6% 19,4 ▼ 43,3%
Investiţii - societate Mil lei 12,6 12,2 ▼ 3,2% 9,6 ▲ 27,1%

Tabel 2.6. Indicatori economico-financiari realizați în anul 2018 comparativ cu BVC 2018

BVC Realizat
(▲ ▼%)
Indicatori An 2018 An 2018
(mii lei) (mii lei)
0 1 2 3 = 2/1
Cifra de afaceri netă 140.115 145.963 ▲ 104,2
Venituri exploatare 140.460 146.360 ▲ 104,2
Cheltuieli exploatare 137.480 143.009 ▲ 104,0
Profit exploatare 2.980 3.351 ▲ 112,4
EBITDA 14.420 18.505 ▲ 128,3
Venituri financiare 360 412 ▲ 114,4
Cheltuieli financiare 2.340 1.857 ▼ 79,4
Rezultat financiar (1.980) (1.445) ▼ 73,0
Venituri totale 140.820 146.772 ▲ 104,2
Cheltuieli totale 139.820 144.866 ▲ 103,6
Profit brut 1.000 1.906 ▲ 190,6
Profit net 106 281 ▲ 265,1

Indicatorii realizaţi la 31.12.2018 comparativ cu nivelul aprobat prin BVC 2018 arată
o creștere a cifrei de afaceri cu 4,2%, creșterea cheltuielilor de exploatare în corelație cu
majorarea veniturilor, ceea ce a condus la înregistrarea unui profit brut în creștere cu 90,6%.

Tabel 2.7. Indicatori economico-financiari realizați în anul 2018 comparativ cu anul

2017

Realizat Realizat
(▲ ▼%)
Indicatori An 2018 An 2017
(mii lei) (mii lei)
0 1 2 3 = 1/2
Cifra de afaceri netă 145.963 158.032 ▼ 2,4
Venituri exploatare 146.360 158.420 ▼ 92,4
Cheltuieli exploatare 143.009 152.004 ▼ 94,1
Profit exploatare 3.351 6.416 ▼ 52,2

60
 EBITDA 18.505 9.546 ▲ 193,9
Venituri financiare 412 361 ▲ 114,1
Cheltuieli financiare 1.857 1.543 ▲ 120,3
Rezultat financiar (1.445) (1.182) ▲ 122,3
Venituri totale 146.772 158.781 ▼ 92,4
Cheltuieli totale 144.866 153.547 ▼ 94,3
Profit brut 1.906 5.234 ▼ 36,4
Profit net 281 4.978 ▼ 5,6

Tabel 2.8. Programul fizic de prestații

BVC Realizat
Indicatori UM (▲ ▼ %)
An 2018 An 2018
0 1 2 3 4=3/2
Cantități derulate, din care: Mii to 5.299 5.607 ▲ 105,8
Țiței 3.035 3.096 ▲ 102,0
Benzină 819 833 ▲ 101,7
Motorină 994 1.096 ▲ 110,3

Păcură 60 136 ▲ 226,7

Produse chimice 390 445 ▲ 114,1
Alte produse 1 1 100,0
Programul fizic realizat în anul 2018 înregistrează o creștere cu 5,8% față de nivelul
aprobat pentru 2018.

Tabel 2.9. Programul fizic de prestații realizat 2018 comparativ cu 2017

Realizat Realizat
Indicatori UM (▲ ▼ %)
An 2018 An 2017
0 1 2 3 4=2/3
Cantități derulate, din care: Mii to 5.607 5.662 ▼ 99,0
Țiței 3.096 3.163 ▼ 97,9
Benzină 833 705 ▲ 118,2
Motorină 1.096 1.154 ▼ 95,0

61
 Păcură 136 211 ▼ 64,5
Produse chimice 445 429 ▲ 103,7
Alte produse 1 - -

Programul fizic realizat în anul 2018 a fost cu 1% mai mic față de nivelul realizat în
anul 2017 ca urmare a rectificării programului fizic pentru sem.II 2018.

Venituri totale

Tabel 2.10. Venituri din exploatare realizate la 31.12.2018 comparativ cu nivelul

BVC aprobat 2018

BVC Realizat
Indicatori UM (▲ ▼ %)
An 2018 An 2018
0 1 2 3 4=3/2
Venituri din exploatare, din care: Mii lei
Venituri vânzare produse reziduale 2.200 2.096 ▼ 95,3
Venituri din servicii prestate 137.165 142.873 ▲ 104,2
Venituri din chirii 290 484 ▲ 166,9
Venituri din activități diverse 460 510 ▲ 110,9
Venituri din penalități 60 86 ▲ 143,3
Alte venituri din exploatare 285 311 ▲ 109,1
Total venituri din exploatare Mii lei 140.460 146.360 ▲ 104,2

Veniturile din exploatare realizate au înregistrat o creștere cu 4,2% comparativ cu

nivelul bugetat, pe seama veniturilor din servicii prestate, care dețin o pondere de 97,9% în
cifra de afaceri.

Tabel 2.11. Venituri din exploatare realizate în anul 2018 comparativ cu anul 2017

Realizat Realizat
Indicatori UM (▲ ▼ %)
An 2018 An 2017
0 1 2 3 4=2/3
Venituri din exploatare, din care: Mii lei
Venituri vânzare produse reziduale 2.096 2.016 ▲ 104,0
Venituri din servicii prestate 142.873 155.123 ▼ 92,1
Venituri din chirii 484 418 ▲ 115,8

62
63
 Venituri din activități diverse 510 475 ▲ 107,4
Venituri din penalități 86 109 ▼ 78,9
Alte venituri din exploatare 311 279 ▲ 111,5
Total venituri din exploatare Mii lei 146.360 158.420 ▼ 92,4

Veniturile financiare realizate la 31.12.2018 sunt în sumă de 412 mii, în creștere cu

14% față de anul 2017.

Cheltuieli totale

Cheltuielile totale realizate sunt în sumă de 144.866 mii lei, mai mari cu 3,6% (5.046
mii lei) față de nivelul BVC rectificat de 139.820 mii lei
Nivelul realizat al cheltuielilor totale respectă prevederile art. 10 alin.(1) lit.(b) din OG
nr.26/2013, fiind în corelație cu gradul de realizare a veniturilor totale și cu încadrarea în
indicatorii de eficiență aprobați ( grad de realizare venituri totale 104,2%, grad de realizare a
cheltuielilor totale 103,6%).

Tabel 2.12. Cheltuieli de exploatare realizate la 31.12.2018 comparativ cu nivelul

aprobat prin BVC 201817

BVC Realizat
Indicatori (▲ ▼ %)
(mii lei) (mii lei)
0 1 2 3=2/1
Cheltuieli materiale, din care: 5.614 6.755 ▲ 120,3
- cheltuieli cu materialele consumabile, din care: 4.414 5.483 ▲ 124,2
- cheltuieli cu combustibilii 1.214 1.268 ▲ 104,4
Alte cheltuieli externe (cu energia și apa) 4.000 4.107 ▲ 102,7
Cheltuieli cu personalul, din care: 79.599 79.390 ▼ 99,7
- cheltuieli de natură salarială 76.687 76.501 ▼ 99,8
- alte cheltuieli cu personalul 2.912 2.889 ▼ 99,2
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 13.870 13.751 ▼ 99,1
corporale și necorporale
Cheltuieli cu prestațiile externe, din care: 29.447 33.960 ▲ 115,3
- mentenanță (întreținere și reparații) 6.640 11.218 ▲ 168,9
- redevență petrolieră 5.595 5.948 ▲ 106,3
- alte servicii executate de terți 17.212 16.794 ▼ 97,6
17
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

40
 Ajustări și deprecieri pentru pierdere de 943 1.455 ▲ 154,3
valoare și provizioane, din care:
- cheltuieli privind ajustările și provizioanele 6.932 4.112 ▼ 59,3
- cheltuieli privind ajustările și provizioanele 6.932 4.112 ▼ 59,3
depreciere sau pierderi de valoare
Alte cheltuieli de exploatare 4.007 3.591 ▼ 89,6
Total cheltuieli de exploatare 137.480 143.009 ▲ 104,0

Cheltuielile totale de exploatare înregistrate la 31.12.2018 respectă prevederile art.10

alin.(1) lit.b) din OG nr. 26/2013 fiind în corelație cu gradul de realizare a veniturilor totale,
cu încadrarea în indicatorii de eficienţă aprobaţi.

17
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

40
 Tabel 2.13. Cheltuieli de exploatare realizate la 31.12.2018 comparativ cu anul
precedent18

Realizat Realizat
Indicatori An 2018 An 2017 (▲ ▼ %)
(mii lei) (mii lei)
0 1 2 3 = 1/2
Cheltuieli materiale, din care: 6.755 9.572 ▼ 70,6
- cheltuieli cu materialele consumabile, din care: 5.483 7.605 ▼ 72,1
- cheltuieli cu combustibilii 1.268 1.282 ▼ 98,9
Alte cheltuieli externe (cu energia și apa) 4.107 4.096 ▲ 100,3
Cheltuieli cu personalul, din care: 79.390 73.487 ▲ 08,0
- cheltuieli de natură salarială 76.501 60.180 ▲ 127,1
- alte cheltuieli cu personalul 2.889 13.307 ▼ 21,7
- mentenanță (întreținere și reparații) 11.218 30.184 ▼ 37,2
- redevență petrolieră 5.948 6.326 ▼ 94,0
- alte servicii executate de terți 16.794 22.018 ▼ 76,3
Ajustări și deprecieri pentru pierdere de 1.455 - 9.144 ▲ -15,9
valoare și proviziozne din care:
- cheltuieli privind ajustările și provizioanele 4.112 2.749 ▲ 149,6
- venituri din provizioane și ajustări pentru 2.657 11.893 ▼ 22,3
depreciere sau pierderi de valoare
Alte cheltuieli de exploatare 3.591 3.190 ▲ 112,6
Total cheltuieli de exploatare 143.009 152.004 ▼ 94,1

Cheltuielile de exploatare realizate la 31.12.2018 înregistrează o scădere cu 5,9% față

de aceeași perioadă a anului precedent, de la 152 mil.lei la 143 mil.lei.

2.9.2. Evaluarea nivelului tehnic

Societatea OIL TERMINAL S.A. are în componenţă 3 depozite, cu o capacitate totală

de depozitare 1,4 mil.m3, din care:
- Secţia Platformă Nord, capacitate de depozitare ţiţei şi produse petroliere de

18
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

41
 aproximativ 420.000 m3.
- Secţia Platformă Port, situată în incinta Port, dana 69, cu o capacitate
de depozitare de aproximativ 102.000 m3 destinată astfel:
- produse petroliere - asigurare stoc pentru operare la dană
- produse chimice - asigurare stoc pentru operare la dană
- Secţia Platformă Sud, capacitate de depozitare ţiţei, produse petroliere
şi petrochimice de aproximativ 910.000 m3.

În funcţie de specific, fiecare platformă are următoarea infrastructură:

 rezervoare cu capacităţi cuprinse între 1.500 m3 şi 50.000 m3, de construcţie
metalică, cilindrice, amplasate vertical - suprasol, prevăzute cu centuri de
protecţie, cu capac fix sau flotant şi cu instalaţii pentru stingerea incendiilor. O
parte din rezervoare sunt prevăzute cu instalaţii de măsurare automată a
cantităţii de produs depozitat.

18
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

41
  capacităţi de încărcare/descărcare produse petroliere şi chimice lichide formate
din rampe, căi ferate cu o lungime totală de aproximativ 30 km, prevăzute cu
instalaţii de încărcare
 conducte de transport pentru încărcare/descărcare la/din nave a ţiţeiului,
produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide şi uleiurilor, cu diametre
cuprinse între 100 şi 1000 mm
 case de pompe ce pot realiza debite între 300 – 2.500 m3/h
 instalaţii de contorizare computerizată amplasate în imediata vecinătate a
danelor de încărcare/descărcare motorină, benzină şi descărcare ţiţei
 laboratoare dotate cu aparatură pentru efectuarea analizelor fizico-chimice
specifice
 instalaţii pe cheu de încărcare produse la barje (ţiţei, motorină, benzină,
păcură) şi de bunkerare a navelor cu combustibil uşor şi greu în toate danele
petroliere.
Terminalul are în exploatare 7 dane operative în Portul Constanţa de adâncimi între
13-17 m, permiţând operarea navelor cu o capacitate de până la 150.000 tdw. Danele sunt
dotate cu instalaţii de cuplare la nave pentru încărcare/descărcare, acţionate hidraulic cu
diametru de 12”, respectiv 16”.
Oil Terminal S.A. este interconectată cu rafinăriile româneşti prin intermediul
societăţii de transport Conpet S.A. Ploieşti pentru transportul ţiţeiului de la terminal la
rafinării, pe conducte subterane ce fac parte din sistemul naţional de transport.
De asemenea, terminalul are legături la reţeaua naţională de căi ferate, reţeaua de căi
rutiere şi la canalul Dunăre-Marea Neagră.

Principalele produse realizate şi/sau servicii prestate

a) Principalele pieţe de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu

În anul 2018 clienţii cu pondere importantă în cifra de afaceri (86,3%) sunt:

1. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti (33,7%) - pentru prestaţii ţiţei, benzină, și
motorină
2. OMV Petrom S.A. Bucureşti (16,0%) - pentru prestaţii ţiţei, motorină,
benzină, păcură şi produse chimice
3. Oscar Downstream (12,5%) - pentru prestaţii motorină
4. Vitol S.A. Geneva (8,8%) - pentru prestaţii motorină
5. Mol România Petroleum Products (5,3%) - pentru prestaţii motorină

42
 6. A.N.R.S.P.S. (2,2%) - pentru prestaţii motorină
7. Rompetrol Rafinare (2,2%) - pentru prestaţii ţiţei, benzină, păcură și
produse chimice
8. Mol PLC (2,1%) - pentru prestaţii motorină
9. Litasco (2,1%) - pentru prestaţii țiței
10. Mitsubishi International (1,4%) - pentru prestaţii produse chimice

b) Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile şi în totalul

cifrei de afaceri ale societăţii pentru ultimii trei ani

Tabel 2.14. Ponderea categoriilor de produse sau servicii în venituri şi în totalul cifrei de
afaceri în perioada 2016-2018

Produse An 2018 % % An 2017 % % An 2016 % %

(mii lei) * ** (mii lei) * ** (mii lei) * *
*
Motorină 56.182 38 38 58.273 37 37 60.456 38 37
Ţiţei 52.649 36 36 54.154 34 34 52.566 33 32
Benzină 12.406 9 8 10.764 7 7 11.796 7 7
Produse chimice 12.075 8 8 11.258 7 7 10.483 6 7
Păcură 4.151 3 3 15.535 10 10 18.676 12 12
Alte produse şi servicii 8.500 6 6 8.048 5 5 6.602 4 4
Cifra de afaceri 145.963 100 - 158.032 100 - 160.579 100 -
Alte venituri exploatare 809 1 749 - 1.684 1
şi financiare
Venituri totale 146.772 100 158.781 100 162.263 - 100

* % în cifra de afaceri
** % în venituri totale

Analizând datele comparativ cu anii 2017 şi 2016 se observă o scădere a veniturilor

totale în anul 2018 cu 7,6% faţă de anul 2017 şi cu 9,5% faţă de anul 2016.
Valoarea cifrei de afaceri realizată în anul 2018 a înregistrat o scădere cu 7,6% faţă de
anul 2017 şi cu 9,1% faţă de anul 2016, astfel:
- la prestația motorină, o scădere cu 3,6% faţă de anul 2017 şi cu 7,1% faţă de anul
2016

43
 - la prestația ţiţei, o scădere cu 2,8% faţă de anul 2017 şi o creștere cu 0,2% faţă de
anul 2016
- la prestaţia benzină, o creștere cu 15,3% faţă de anul 2017 şi cu 5,2% faţă de anul
2016
- la prestaţii produse chimice, o creștere cu 7,3% faţă de anul 2017 şi cu 15,2% faţă
de anul 2016
- la prestaţia păcură, o scădere cu 73,3% faţă de anul 2017 şi cu 77,8% faţă de anul
2016

c) Produse noi avute în vedere pentru care se va afecta un volum substanţial de

active în viitorul exerciţiu financiar precum şi stadiul de dezvoltare al acestor
produse

În urma solicitărilor de prestări servicii primite de la clienți pe parcursul anului 2018,

au fost semnate 17 contracte și/sau acte adiționale la contracte deja existente, în urma cărora
s-a înregistrat un rulaj suplimentar total de 37 mii tone produse petroliere și chimice cu o
valoare facturată de 1.244.000 lei, din care:
- produse chimice – 18 mii tone – 352.000 lei
- produse petroliere 19 mii tone – 892.000 lei

2.9.3. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială

Societatea achiziționează lucrări de investiții, reparații, servicii de mentenanță, utilaje

independente, materiale, utilități, servicii de pază, ecologizări, auditor, evaluări, etc.
În calitate de prestator de servicii, societatea Oil Terminal nu înregistrează stocuri de
materii prime, iar activitatea de aprovizionare tehnico-materială se realizează, în principal, din
surse indigene, având ca scop asigurarea materialelor pentru activitatea de reparaţii,
întreţinere, protecţia muncii, administrativ, echipament, combustibil pentru funcţionarea
parcului propriu auto şi funcţionarea locomotivelor CF.

2.9.4. Evaluarea activităţii de vânzare

A. Evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi / sau externă şi a perspectivelor

vânzărilor pe termen mediu şi lung

44
45
 Programul fizic realizat la 31.12.2018 înregistrează o creștere cu 5,8% (308 mii tone)
față de Programul fizic de prestaţii rectificat și o scădere cu 1% (55 mii tone) față de anul
2017.
Cifra de afaceri realizată în anul 2018 este în valoare de 145.963 mii lei, respectiv,
31,3 mil. EURO, raportat la cursul oficial de 1 EURO = 4,6639 lei, valabil la 31.12.2018
pentru închiderea exercițiului financiar 2018.

Tabel 2.15. Principalii clienţi pe piaţa internă în anul 2018 comparativ cu 2017

% în Cifra de afaceri
Clienţi interni
Anul 2018 Anul 2017
Petrotel Lukoil 33,7 25,8
OMV Petrom 16,0 16,0
Oscar Downstream 12,5 10,6
Mol România Petroleum Products 5,3 6,7
Rompetrol Rafinare 2,2 2,2
Administrația Națională a Rezervelor de Stat 2,2 2,0

Tabel 2.16. Principalii clienţi pe piaţa externă în anul 2018 comparativ cu 2017

% în Cifra de afaceri
Clienţi externi
Anul 2018 Anul 2017
Vitol SA Geneva 8,8 13,6
Mol PLC 2,1 -
Litasco 2,1 5,4
Mitsubishi International GMBH 1,4 1,5
Euronova Energies 1,4 3,6
Island Petroleum LTD 1,0 0,8

În anul 2018, cifra de afaceri a fost fundamentată inițial pe un program fizic de

prestații de 6.167 mii tone, care ulterior a fost rectificat prin scădere la 5.299 mii tone, ceea ce
a determinat o cifră de afaceri de 140.115 mii lei.

Pe termen mediu (anii 2019-2020) și lung (anul 2021) se estimează un program de

prestații cantitativ şi valoric, astfel:
- pentru anul 2019 – 5.518 mii tone şi valoric de 143.148 mii lei
- pentru anul 2020 – 5.628 mii tone şi valoric de 146.011 mii lei

46
 - pentru anul 2021 – 5.741 mii tone şi valoric de 148.931 mii lei

B. Situaţia concurenţială în domeniul de activitate a societăţii, a ponderii pe piaţă

a produselor sau serviciilor societăţii şi a principalilor competitori

Pe plan intern, Oil Terminal este cel mai mare terminal de la Marea Neagră pentru
import şi export ţiţei, produse petroliere şi produse chimice.
Referitor la întreaga sferă a serviciilor în domeniul petrolier este următoarea
concurenţă:
- terminalul din portul Midia;
- terminalele din porturile dunărene româneşti (Galaţi, Giurgiu şi Drobeta Turnu
Severin);
- terminalul de la Reni.
- operatorii portuari Minmetal şi Frial pentru exportul şi importul de îngrăşăminte
lichide sau uleiuri vegetale.

47
 C. Dependenţe semnificative ale societăţii faţă de un singur client sau faţă de un
grup de clienţi a cărui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societăţii

a) Pierderea unor clienţi tradiţionali care îşi derulau afacerea prin Oil Terminal.
- construirea unui mono buoy de către Rompetrol Rafinare prin care se descarcă
ţiţeiul necesar pentru propria activitate de rafinare şi export produse petroliere
- dezvoltarea portului Midia de către Rompetrol Rafinare prin care îşi realizează
importul de ţiţei şi exporturile direct, fără a mai folosi facilităţile Oil Terminal
- procesarea ţiţeiului din producţie internă de către OMV Petrom, client care
deţine o pondere semnificativă din cifra de afaceri şi renunţarea la importul de
ţiţei derulat prin terminalul petrolier.

b) Reduceri de activitate sau evenimente imprevizibile, precum stări de forţă

majoră ce au afectat activitatea clienţilor privind produsele chimice lichide
(Chimcomplex Borzeşti, Oltchim S.A. Râmnicu Vâlcea şi Interagro S.A.
Bucureşti).

c) Variaţia pe piaţa internaţională a cotaţiilor produselor petroliere şi chimice

(leşie sodă, îngrăşăminte lichide, metanol, etc.) fapt ce a condus la scăderea
cantităţilor tranzitate în anumite perioade de timp.

2.9.5. Resurse umane

Numărul şi nivelul de pregătire al angajaţilor societăţii şi gradul de sindicalizare

al forţei de muncă Prin Hotărârea AGOA nr.3/28.02.2018 s-a aprobat BVC 2018 pentru un
număr de 1.012 salariați, iar la 31.12.2018 s-a înregistrat un existent de 985 salariați,
structurat pe următoarele niveluri de pregătire:
- personal cu studii superioare: 175, din care 34 personal cu funcții de
conducere
- personal cu studii medii/gimnaziale: 810, din care 751 personal calificat și
59 personal necalificat.

Gradul de sindicalizare al forţei de muncă pentru anul 2018 a fost de 95%.

Evaluarea necesităţilor specifice fiecărui post şi angajat în parte s-a desfăşurat în anul
2018 conform planului de instruire.

În domeniul formării şi perfecţionării salariaţilor, Oil Terminal consideră că instruirea

48
personalului în concordanţă cu modificările legislative, instrucţiunile şi normele organismelor
certificate, este de importanţă majoră pentru creşterea performanţelor şi dezvoltarea firmei.

Participarea salariaților la cursuri în anul 2018:

- cursuri de formare/perfecţionare profesională cu formatori externi şi autorizări
profesionale, conform legislaţiei în vigoare: 181 salariaţi;
- cursuri de instruire/reautorizare internă: toţi salariaţii.

Raporturile dintre manager şi angajaţi, precum şi a oricăror elemente

conflictuale ce caracterizează aceste raporturi
În anul 2018 nu au existat elemente de natură conflictuală între angajaţi şi conducerea
societăţii.

49
 2.9.6. Aspecte legate de impactul activităţii de bază a societății asupra mediului
înconjurător

Conform Legii 59/2016, Oil Terminal SA este clasificată ca obiectiv ce prezintă risc
major și își desfășoară activitatea în baza Autorizației de Mediu nr. 343/13.09.2013 - pentru
Secția Platformă Port (revizuită în data de 09.12.2014), Autorizației de Mediu nr.
439/14.11.2013 – pentru Secția Platformă Nord (revizuită în data de 10.03.2016), Autorizației
de Mediu nr. 504/13.12.2013 – pentru Secția Platformă Sud (revizuită în data de 09.12.2014)
și a Autorizației de Gospodarire a Apelor nr. 285/ 06.11.2018.

În prezent se realizează monitorizarea factorilor de mediu: apă, aer, sol, pânză freatică,
în conformitate cu cerințele din Autorizațiile de Mediu și Autorizația de Gospodărire a Apelor
respectiv:
- pentru factorul de mediu apă: monitorizarea indicatorilor apelor uzate evacuate
în canalizarea RAJA și CNAPMC, în scopul menținerii valorilor acestora în
limitele impuse. Odată cu punerea în funcțiune a stației de tratare a apelor uzate din
cadrul CN APMC, s-a eliminat influența activității curente asupra emisarului
natural
- pentru pânza freatică: măsurarea nivelului piezometric al acesteia precum și
înălțimea peliculei de produs, extrăgându-se după caz, prin vidanjare/pompare, apă
cu produs petrolier
- pentru factorul de mediu sol: se monitorizează indicatorii „produs petrolier” și
metale semestrial/anual. Zilnic se verifică vizual etanșeitățile din instalații.
- pentru factorul de mediu aer: se monitorizează valoarea indicatorului COV
(compuși organici volatili) pe perimetrul Secției Platformă Sud unde se depozitează
benzină, iar indicatorii benzen și toluen pe perimetrul celor trei secții ale Oil
Terminal. Se monitorizează anual emisiile provenite de la centralele termice
(pulberi, monoxid de carbon, oxizi de sulf și oxizi de azot).
2.9.7. Managementul riscului și controlul intern managerial
Politica și obiectivele societății privind managementul riscului

Pentru buna gestionare a riscurilor pe toate nivelurile manageriale și ierarhice ale

societăţii au fost desemnaţi responsabilii cu riscurile la nivelul compartimentelor societăţii,
cât şi la nivelul societăţii.
În cadrul compartimentelor societăţii s-au constituit echipele de gestionare a riscurilor
(EGR) care au rolul de a analiza, evalua și ierarhiza riscurile asociate obiectivelor specifice,
50
de a formula propuneri cu privire la tipul de răspuns cel mai adecvat pentru fiecare risc
identificat și de a analiza periodic stadiul implementării măsurilor de control pentru a menține
riscurile în limitele de toleranță la risc acceptate.

Expunerea societăţii faţă de riscul de preţ, de credit, de lichiditate şi de cash-flow.

Riscul de preţ
Expunerea societăţii faţă de riscul de preţ este monitorizată prin contabilitatea de
gestiune şi activitatea de calculaţie a costurilor, care cuprinde următoarele aspecte:
 Modul de formare a cheltuielilor de producţie ale societăţii;
 Gruparea cheltuielilor în raport cu factorii care le generează şi cu caracterul
lor;
 Prestabilirea nivelului şi structurii costurilor pentru fiecare prestaţie în
parte, precum şi pentru întreaga prestaţie planificată;

51
  Înregistrarea analitică curentă a cheltuielilor de producţie pe perioade de
gestiune şi de calcul a indicatorilor ceruţi de metodele de calculaţie folosite
la un moment dat;
 Analiza comparată a nivelului şi a structurii cheltuielilor de producţie şi,
implicit, a costurilor calculate în baza lor, servind la optimizarea deciziilor
în procesul conducerii laturii valorice a prestaţiei.

Acţiunile pragmatice iniţiate şi desfăşurate de societate în vederea realizării

obiectivelor contabilităţii de gestiune urmăresc:
 Determinarea costurilor pe produse;
 Determinarea rentabilităţii pe produse;
 Producerea şi furnizarea informaţiilor necesare elaborării, urmăririi şi
controlului bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi actualizării
indicatorilor care contribuie la optimizarea deciziilor la nivelul conducerii
societăţii.

Astfel, calculaţia costurilor, care stă la baza stabilirii tarifelor de prestaţii în cadrul
societăţii, reprezintă principalul instrument în acţiunea de prospectare, identificare şi
mobilizare a rezervelor interne ale societăţii deoarece:
1. calculaţia costurilor furnizează informaţii asupra laturii valorice a prestaţiei
realizate atât pentru cheltuielile efectuate în trecut, cât şi pentru cele prezente;
2. nivelul costurilor prestaţiei constituie un criteriu economic pentru eficientizarea
activităţii societăţii;
3. stabilirea corectă a tarifelor de prestaţii reprezintă un instrument important pentru
conducerea managerială a societăţii;
4. calculaţia costurilor este un instrument important pentru activitatea de planificare
financiară din cadrul societăţii;
5. organizând contabilitatea de gestiune atât la nivelul societăţii, cât şi pe fiecare
prestaţie în parte se creează posibilitatea urmăririi costurilor în dinamică.

Prin urmărirea periodică a dinamicii costurilor pe tona convenţională de produs

(semestrial) se asigură un echilibru între costul mediu pe tona de produs şi venitul mediu
realizat pe aceeaşi unitate de măsură, astfel încât prestaţiile efectuate să fie eficiente şi să
aducă un plus de valoare.

Riscul de credit

52
 Riscul de credit este riscul de pierdere financiară pentru Societate care apare dacă un
client sau o contrapartidă la un instrument financiar nu îşi îndeplineşte obligaţiile
contractuale. Societatea este expusă în principal la riscul de credit apărut din prestările de
servicii către clienți.
Conținutul contractelor - cadru privind prestările de servicii pentru produsele
petroliere lichide sunt aprobate anual prin Ordin al Agenției Naționale pentru Resurse
Minerale. În aceste contracte sunt prezentate condițiile comerciale de realizare a serviciilor
prestate de societate către clienți:
- plata serviciilor executate în termen maxim de 30 de zile
- calcularea de accesorii (penalități și dobânzi de întârziere) pentru
neefectuarea plății de către clienți în termenele contractuale
- în anumite situații bine definite contractual se procedează la încasarea
veniturilor în avans

53
 - în cazul neachitării facturilor în termenul stipulat prin contract, societatea are
drept de retenție asupra mărfii tranzitate, până la concurenta sumelor datorate
de client.

Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate apare din gestionarea de către societate a mijloacelor circulante şi

a cheltuielilor de finanţare şi rambursărilor sumei de principal pentru instrumentele sale de
credit.
Societatea monitorizează respectarea de către clienți a termenelor de plată prevăzute în
contractele comerciale pentru a se asigura că dispune de suficient numerar care să-i permită
respectarea obligaţiilor financiare către terți (furnizori de materiale și servicii, salariați, bănci,
instituții financiare ale statului, etc) atunci când aceste obligații devin scadente.
Pentru a atinge acest obiectiv, societatea a luat următoarele măsuri:
- monitorizarea încasărilor în termenul contractual
- contractarea unei linii de credit de tip capital de lucru și folosirea acesteia
numai în situațiile când soldul curent de numerar este insuficient pentru
efectuarea plăților scadente
- menținerea unui sold de numerar care să satisfacă nevoile de plăți
- elaborarea unui cash-flow săptămânal.
Prin aplicarea măsurilor mai sus menționate, societatea are resurse lichide suficiente
pentru a-şi onora obligaţiile în toate împrejurările rezonabile preconizate.

Indicatorii de lichiditate oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente.
Lichiditatea curentă reprezintă raportul dintre active curente şi datoriile curente,
înregistrând în anul 2018 valoarea 1,35 față de 1,37 în anul 2017.
Lichiditatea imediată (testul acid) reprezintă un raport între activele curente diminuate
cu stocurile şi datoriile curente, valoarea acestui indicator fiind în anul 2018 de 1,32 față de
1,31 în anul 2017.

Tabel 2.17. Sold datorii la 31 decembrie 2018

Valoare Valoarea < 12 luni 1-2 ani 2-5 ani

netă contractuală
Sold datorii la
31.12.2018 din care:
Datorii comerciale și 11.912.970 11.912.970 11.912.970 - -
alte datorii curente
54
Datorii privind impozite 6.457.724 6.457.724 6.457.724 - -
și taxe
Împrumuturi 39.455.933 60.686.715 2.390.419 12.207.095 24.858.419
TOTAL 57.826.627 79.057.409 20.761.113 12.207.095 24.858.419

Riscul de cash-flow

În anul 2018 fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare este de 12.560 mii
lei, în creștere față de anul 2017 cu suma de 3.434 mii lei.
Fluxul de numerar din activitatea de investiții include, în principal, plăţi pentru
investiţii în imobilizări corporale şi necorporale în valoare de 23.194 mii lei. Faţă de anul
precedent, trezoreria netă utilizată în activitatea de investiţii este în scădere cu 6.898 mii lei.
Fluxul de trezorerie din activităţi de finanţare este de 4.475 mii lei și este reprezentat
de intrări de numerar din împrumuturi în valoare de 9.714 mii lei, ieșiri de numerar

55
reprezentând plăți pentru împrumuturi în valoare de 1.115 mii lei pentru an 2018 și plăți
pentru dividende în valoare de 4.124 mii lei.
Evaluarea gradului de eficienţă și eficacitate a sistemului de administrare a riscurilor
este realizată semestrial, atât la nivel de compartiment, cât şi la nivel de societate, respectiv de
către echipa de gestionare a riscurilor la nivel de compartiment și de către Comisia de
monitorizare la nivel de organizație.
Stadiul riscurilor identificate şi gestionate de către Comisia de monitorizare în cadrul
ședințelor de analiză, evaluare și gestionare a riscurilor manifestă următoarea ierarhizare a
nivelului de toleranţă la risc, astfel:
- la data de 31.12.2018, sunt identificate, analizate, evaluate și gestionate un număr
de 102 riscuri asociate, atât obiectivelor specifice / activităților / proceselor
compartimentelor societății, cât și obiectivelor strategiilor parțiale care derivă din
strategia de dezvoltare a societății, după cum urmează:
- 91 riscuri de nivel ,,tolerabil” - pondere 89,22%
- 10 riscuri de nivel ,,tolerare ridicată” - pondere 9,80%
- 1 risc de nivel ,,tolerare scăzută” - pondere 0,98%
- 0 riscuri de nivel ,,intolerabil” - pondere 0%.

2.10. Activele corporale ale societăţii

Amplasarea şi caracteristicile principalelor capacităţi de producţie în

proprietatea societăţii

Secţia Platformă Nord şi Secţia Platformă Sud sunt amplasate în zona oraşului
Constanţa, iar Secţia Platformă Port este amplasată în portul Constanţa.
Cele 3 Secţii Platformă îşi repartizează între ele activităţile de primire, descărcare,
depozitare, condiţionare şi livrare a ţiţeiului, produselor petroliere, petrochimice şi chimice
lichide pentru import, export şi tranzit, dar toate se conduc după o strategie unică.
Societatea Oil Terminal S.A. efectuează prestaţii de servicii privind încărcarea,
descărcarea, depozitarea şi condiţionarea următoarelor produse: ţiţei, benzină, motorină,
păcură, produse petrochimice şi chimice lichide.
Fiecare platformă dispune de rampe de încărcare-descărcare ţiţei, produse petroliere şi
chimice lichide, parcuri de rezervoare destinate depozitării acestora, case de pompe, trasee de
conducte prin care se face legătura între diversele echipamente tehnice ale depozitului și
instalaţii de separare a produselor petroliere din apele reziduale (separatoare gravitaționale).

56
 Rampele de încărcare/descărcare cisterne CF cu o capacitate de aprox. 20.000 tone/24
ore sunt reprezentate de un sector restrâns de cale ferată, special amenajate pentru
încărcarea/descărcarea cisternelor de produse petroliere şi chimice lichide.
Paralel cu sectorul de cale ferată sunt montate conductele colectoare prin care se
descarcă produsele prin cădere liberă. Colectoarele sunt legate de echipamentele de pompare
prin conductele de transport, cu diametre cuprinse între 100 şi 1.000 mm.
Parcurile de rezervoare, cu capacităţi cuprinse între 1.500 m3 şi 50.000 m3, sunt
subunităţi specializate de depozitare a produselor lichide. Rezervoarele sunt de construcţie
metalică, cilindrice, verticale, amplasate suprateran, cu capac fix sau flotant, unele prevăzute
cu centuri de protecţie din beton, altele în cuve de retenţie de pământ sau beton. Rezervoarele
sunt prevăzute cu instalaţii specifice P.S.I. şi în funcţie de natura produselor depozitate cu
izolaţie termică sau cu serpentine de încălzire. Laboratoarele sunt dotate cu aparatură pentru
efectuarea analizelor fizico-chimice specifice.
La 31.12.2017 societatea a înregistrat reevaluarea imobilizărilor corporale pe baza
unui Raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR.

57
 Valoarea justă la 31.12.2018 rezultată din raportul de evaluare, evidențiată prin
metoda valorii reevaluate, se prezintă astfel:
- terenuri 321.521.535 lei
- construcţii 144.013.442 lei
- instalaţii tehnice şi maşini 25.591.207 lei
- alte instalaţii utilaje şi mobilier 1.933.809 lei
- imobilizări corporale în curs 16.516.506 lei

2.11. Piaţa valorilor mobiliare emise de societate

Capitalul social subscris şi vărsat integral este de 58.243.025 lei divizat în 582.430.253
acţiuni ordinare cu valoare nominală de 0,10 lei/acțiune.

Tabel 2.18. Structura acţionariatului Societății Oil Terminal S.A. la 31.12.2018

Acționar Număr acțiuni Deținere (%)

STATUL ROMÂN prin Ministerul Energiei 347.257.973 59,62%

Dumitrescu Sebastian Valentin 90.806.319 15,59%

Persoane Juridice 60.683.255 10,42%

Persoane Fizice 83.682.706 14,37%

582.430.253 100,00%

2.12. Situaţia financiar-contabilă

2.12.1. Situaţia poziției financiare

Active imobilizate

În structura activelor imobilizate se regăsesc investiţiile efectuate pentru domeniul

propriu al societății, precum și investiţiile efectuate pentru domeniul public, în conformitate
cu prevederile Acordului petrolier de concesiune a activității de derulare a ţiţeiului și
produselor petroliere.
La 31.12.2018 activele imobilizate au înregistrat o creștere cu 8,1 mil.lei (1,6%) față
de 31.12.2017, pe seama creșterii imobilizărilor corporale.

58
 Imoblizări corporale

Valoarea netă a imobilizărilor corporale a crescut cu 4,2% față de 31.12.2017,

respectiv, cu 20.026.125 lei, ca urmare a efectuării unor cheltuieli de investiții având ca surse
de finanțare atât surse proprii cât și surse externe (credite pentru investiții), astfel:
 + 33.989.427 lei puneri în funcţiune din imobilizări corporale în curs
 13.641.973 lei amortizarea imobilizărilor corporale în anul 2018
 492.856 lei ieșiri de imobilizări corporale în anul 2018
 + 171.527 lei amortizare cumulată a ieșirilor în anul 2018

Imobilizări corporale în curs de execuție

Imobilizările corporale în curs de execuție în valoare de 16.516.506 lei reprezintă

investiții neterminate la 31.12.2018. Valoarea netă a imobilizărilor corporale în curs de
execuție a scăzut cu 11,1 mil.lei (40,3%) față de 31.12.2017, ca urmare atât a punerilor în

59
funcțiune a investițiilor terminate în valoare de 34 mil.lei cât și a cheltuielilor de investiții
înregistrate în anul 2018 în valoare de 23 mil.lei.

Imoblizări necorporale

Imobilizările necorporale înscrise în evidenţa contabilă a Societății Oil Terminal

constau în programe informatice/licenţe aferente acestora, achiziţionate de la terţi și
concesiunea activității de exploatare a rezervoarelor, conductelor de transport al țițeiului și
produselor petroliere, a instalațiilor de pompare și a celorlalte instalații și echipamente
aferente acestora, încheiat cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
La data de 31 decembrie 2018 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea
imobilizărilor necorporale.
La 31 decembrie 2018 societatea nu a reevaluat imobilizările necorporale. Ultima
reevaluare înregistrată este la 31.12.2017, pe baza unui Raport de evaluare întocmit de către
un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR.
Valoarea justă la 31.12.2018 astfel determinată, evidențiată prin metoda valorii
reevaluate, se prezintă astfel:
- concesiune Acord Petrolier 3.660.453 lei
- programe informatice/licenţe aferente acestora 200.083 lei

Imobilizări financiare

La 31.12.2018 soldul imobilizărilor financiare este în valoare de 531.404 lei, în

scădere cu 698.128 lei (56,8%) față de anul precedent, reprezentând:
- 1.087 lei - garanții financiare (garanții acordate furnizorilor), din care 785 lei pentru
furnizorul Telecomunicații CFR și 302 lei pentru furnizorul Compania Națională
CFR SA
- 530.317 lei - alte creanțe imobilizate. Soldul la 31.12.2018 este mai mic cu 56,8%
(698.348 lei) față de 31.12.2017 și reprezintă:
-2 scrisori de garanție în valoare de 1.590 lei, în favoarea Companiei
Naționale Administrația Porturilor Maritime
- garanție în valoare de 528.727 lei în favoarea Companiei Naționale
Administrația Porturilor Maritime

Active circulante

La 31.12.2018 activele circulante totale au scăzut cu 18% (6,1 mil.lei) față de aceeași
perioadă a anului trecut, ca urmare a rectificării programului fizic de prestații planificat inițial,
care stă la baza generării veniturilor din exploatare.
60
 Numerar și echivalente de numerar

La 31.12.2018 numerarul și echivalentele de numerar au scăzut cu 40,7% comparativ

cu 31.12.2017.
Tabel 2.19. Valorile activelor totale în perioada 2016-2018

Anul 2018 % Anul 2017 % Anul 2016 %

Active imobilizate 513.968.439 94,8 505.855.209 93,7 465.139.101 91,1
Active circulante 27.931.797 5,2 34.067.928 6,3 45.431.975 8,9
Active totale 541.900.236 100 539.923.137 100 510.571.076 100
Datorii pe termen lung

Datoriile pe termen lung în sumă de 69.267.378 lei au înregistrat o creștere cu

9.601.553 lei (16,1%) față de 31.12.2017, în principal, pe seama împrumuturilor pe termen
lung (credite pentru investiții).

61
 În data de 29.10.2018 societatea a semnat cu BCR un contract de credit de investiții,
pentru finanţarea obiectivelor de investiţii “Modernizare rezervor T30/S” situat în Secţia
Platformă Sud şi “Achiziţionare de skiduri pentru măsurători fiscale produse petroliere”, în
valoare de 23.716.665 lei, cu termen de rambursare până la 30.09.2028 şi perioadă de graţie
până la 30.09.2020. În anul 2018 s-a utilizat din facilitatea de credit suma de 6.629.633 lei
(valoare cu TVA), urmând ca diferența până la valoarea totală a creditului aprobat să fie
utilizată în cursul anului 2019.
Menţionăm că în anul 2018 s-a utilizat suma rămasă din valoarea totală a creditului
pentru investiții contractat în anul 2017 cu Bancpost, respectiv, suma de 5,48 mil.lei (valoare
cu TVA).

Datorii curente

La 31.12.2018 datoriile curente au înregistrat o scădere cu 16,5% faţă de 31.12.2017,

determinată în principal de diminuarea datoriile comerciale către furnizorii pentru bunuri și
servicii, ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor de exploatare în conformitate cu
nivelul rectificat al cheltuielilor bugetate.

Tabel 2.20. Evoluţia datoriilor totale în perioada 2016-2018

Anul 2018 % Anul 2017 % Anul 2016 %

Datorii totale 90.028.491 16,6 84.535.759 15,7 57.228.088 11,2
Total Pasiv 541.900.236 539.923.137 510.571.076

Datoriile totale înregistrate la 31.12.2018 sunt în valoare de 90.028.491 lei,

reprezentând:
- datorii mai mici de 1 an 20.761.113 lei
- datorii mai mari de 1 an 69.267.378 lei
Datorii < 1 an: 20.761.113 lei
1. Împrumuturi pe termen lung-partea curentă 2.390.419 lei
2. Datorii comerciale 7.759.454 lei
3. Datorii privind impozite şi taxe 6.457.724 lei
4. Alte datorii curente (salariaţi, acţionari) 4.153.516 lei
Datorii > 1 an: 69.267.378 lei
1. Împrumuturi pe termen lung 37.065.514 lei
2. Datorii privind impozit pe profit amânat 32.201.864 lei

62
 Provizioanele

La 31.12.2018 societatea înregistrează în sold provizioane în valoare totală de

3.433.479 lei, în creştere cu 21,6% (610.400 lei) faţă de 31.12.2017.
Structura provizioanelor în sold la 31.12.2018, în valoare totală de 3.433.479 lei, este
următoarea:
 Provizioane pentru litigii în valoare de 1.362.024 lei.
 Provizioane pentru beneficiile angajaților în valoare de 1.098.684 lei
 Alte provizioane reprezentând
- participarea salariaţilor la profit în valoare de 5.086 lei,
- componenta variabilă pentru membrii Consiliului de Administraţie și
directorilor cu contract de mandat în valoare de 967.685 lei

63
 2.12.2. Situația rezultatului global

Tabel 2.21. Situația rezultatului global19

31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie

2018 2017 2016
Venituri din prestarea de servicii 143.866.799 156.015.743 159.561.475
Venituri din vânzarea produselor 2.098.696 1.917.392 1.205.638
reziduale
Alte venituri din exploatare 1.008.149 9.631.343 1.458.031
Cheltuieli materiale 6.754.198 9.571.778 8.942.594
Cheltuieli cu energia şi apa 4.107.444 4.095.608 3.743.473
Cheltuieli cu personalul 79.390.416 73.487.114 64.527.495
Cheltuieli cu servicii executate de terţi 11.407.552 16.357.363 12.498.137
Cheltuieli cu amortizarea 13.750.872 12.275.311 12.375.301
Alte cheltuieli de exploatare 26.196.286 45.361.829 39.710.623
Rezultat din exploatare 3.350.578 6.415.475 20.427.521
Venituri şi cheltuieli financiare
1.444.925 1.181.693 963.535
(valori nete)
Rezultat brut al exerciţiului 1.905.653 5.233.782 19.463.986
Cheltuieli privind impozitul pe profit 1.624.413 256.056 4.044.536
Rezultat net al exerciţiului 281.240 4.977.726 15.419.450
Alte elemente ale rezultatului global:
Elemente care nu vor fi reclasificate la 905.172 21.308.809 689.738
profit şi pierdere, din care:
Câştiguri din reevaluarea proprietăţilor
792.191 1.142.275 591.301
imobiliare cedate/casate
Surplus din reevaluarea imobilizărilor - 23.856.800 -
Datorie privind impozitul amânat 112.981 3.690.266 98.437
aferentă rezervei din reevaluare
Rezultat global total 1.186.412 26.286.535 16.109.188
Rezultatul pe acţiune 0,002037 0,045133 0,027659
(lei/acţiune)
Rezultatul pe acţiune diluat 0,002037 0,045133 0,027659
64
(lei/acţiune)

2.12.3. Indicatori economico-financiari

Tabel 2.22 Indicatori economico-financiari

Indicatori An 2018 An 2017

Indicatori de lichiditate
Lichiditate curentă 1,35 1,37
Lichiditate imediată 1,32 1,31
Indicatori de activitate (de gestiune)
Viteza de rotaţie a debitelor clienţi (zile) 35 33
Viteza de rotaţie a creditelor furnizori (zile) 28 30

19
https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf

65
 Viteza de rotaţie a activelor imobilizate (rot) 0,28 0,31
Viteza de rotaţie a activelor totale (rot) 0,27 0,29
Indicatori de profitabilitate
Rentabilitatea capitalului angajat (%) 0,67 1,12
Marja bruta din vânzări (%) 1,31 3,31
Rezultat pe acţiune de bază (lei/acţiune) 0,002037 0,045133
Indicatori de risc
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor (nr. de ori) 2,21 11,40

Indicatorii de lichiditate

Indicatorul lichidităţii curente oferă garanţia acoperirii datoriilor curente de către

activele curente, care sunt de obicei lichide şi pot fi uşor valorificate, aproape de valoarea
contabilă.
Valoarea obţinută la data de 31.12.2018 este 1,35.

Indicatorii de activitate (de gestiune)

Viteza de rotaţie a debitelor - clienţi exprimă eficacitatea societăţii în colectarea

creanţelor şi reprezintă numărul de zile până la data la care debitorii şi-au achitat obligaţiile
către societate.
Valoarea obţinută la data de 31.12.2018 este 35 zile.
Viteza de rotaţie a creditelor - furnizori exprimă numărul de zile de creditare pe care
societatea îl obține de la furnizorii săi.
Valoarea obţinută la data de 31.12.2018 este 28 zile.

Indicatorii de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat măsoară performanța brută a capitalurilor

permanente (capitaluri proprii + datorii pe termen mediu și lung).
Marja profitului brut exprimă profitabilitatea întregii activități, profitul luat în
considerare nefiind influențat de impozitul pe profit.

2.12.4. Fluxul de trezorerie

Tabel 2.23. Fluxul de trezorerie20

Anul Anul Anul

66
 încheiat la încheiat la încheiat la
31.12.2018 31.12.2017 31.12.2016
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
Profit net 281.240 4.977.726 15.419.450
Ajustări pentru elemente nemonetare:
Amortizare şi ajustări din deprecierea activelor 13.750.872 11.719.629 11.786.004
imobilizate
Pierdere din cedarea activelor imobilizate 257.060 217.089 147.529
Mişcarea netă a ajustărilor pentru active circulante 792.266 275.892 90.669
Mişcarea netă a provizioanelor pentru riscuri si 610.400 8.865.094 138.342
cheltuieli
(Profit) din reevaluarea imobilizărilor necorporale - 4.823 -

https://www.bvb.ro/infocont/infocont19/OIL_20190424151311_Raport-anual.pdf20

67
Alte ajustări 1.768.323 1.834.603 1.430.644
Pierdere privind dobânzile 1.571.403 412.576 370.917
(Profit)/Pierdere din diferenţe de curs valutar 82.582 785.392 618.143
Profit operaţional înainte de alte modificări în 18.667.742 2.706.058 11.262.938
capitalul circulant
Descreşteri/(Creşteri) în valoarea stocurilor 1.076.087 476.587 396.464
(Creşteri) ale creanţelor 401.354 750.870 1.244.204
(Descreşteri)/ Creşteri în valoarea datoriilor 5.492.384 3.082.272 3.408.765
comerciale şi de altă natură
Dobânzi nete (plătite) 1.571.403 412.576 370.917
Flux net de trezorerie din activitatea de 12.559.928 9.126.023 21.262.038
exploatare
Flux de trezorerie utilizat în activitatea de
investiţii
Imobilizări corporale şi necorporale 23.194.329 28.973.401 13.106.980
Descreşteri/ (Creşteri) în valoarea imobilizărilor pe 698.128 420.457 -
termen lung
Trezorerie netă utilizată în activitatea de investiţii 22.496.201 29.393.858 13.106.980
Flux de trezorerie din activităţi de finanţare
(Creşterea)/Descreşterea împrumuturilor pe termen 1.115.419 540.458 1.080.917
scurt
Creşterea/(Descreşterea) împrumuturilor pe termen 9.714.534 20.019.730 1.680.343
lung
Dividende plătite 4.124.240 12.883.857 2.576.659
Flux de trezorerie din activităţi de finanţare 4.474.875 7.676.331 3.176.085
(Creştere)/ Descreştere netă de numerar şi 5.461.398 12.591.504 4.978.973
echivalente de numerar
Valoarea numerarului şi a echivalentelor de 13.410.392 26.001.896 21.022.923
numerar la începutul anului
Valoarea numerarului şi a echivalentelor de 7.948.994 13.410.392 26.001.896
numerar la sfârşitul anului

În cadrul situaţiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcţionale a activităţilor

întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:
68
 - fluxuri provenite din activităţile de exploatare (operaţionale);
- fluxuri provenite din activităţi de investiţii;
- fluxuri provenite din activităţi de finanţare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităţi este utilă pentru:
- corelarea profitului (pierderii) cu numerarul;
- separarea activităţilor care implică numerar de cele care nu implică numerar;
- evaluarea capacităţii întreprinderii de a-şi îndeplini obligaţiile de plăţi cash;
- evaluarea fluxurilor de numerar pentru activităţile viitoare (cash-flow strategic).
Utilitatea analizei este dată de faptul că variaţia globală a trezoreriei este reliefată prin
soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) şi prin
cel rezultat din operaţiunile de capital care privesc investiţiile şi finanţările.

69
 CONCLUZII

Descrierea modelului de afaceri. Mediul de afaceri

OIL TERMINAL este o societate pe acțiuni cu domiciliul în România. Societatea are

sediul social situat pe strada Caraiman, nr 2, Constanța.
Societatatea s-a înfiinţat în conformitate cu prevederile Legii 15/1990 şi HG nr.
1200/1990, având forma juridică de societate pe acţiuni şi a fost înmatriculată la Registrul
Comerţului Constanţa cu nr. J13/512/01.02.1991, având codul de înregistrare fiscală RO
2410163.
OIL TERMINAL este cel mai mare terminal pentru import/export ţiţei, produse
petroliere şi petrochimice la nivel naţional.
Conform statutului societăţii, obiectul de activitate cuprinde efectuarea prestaţiilor de
servicii privind primirea, încărcarea, descărcarea, depozitarea şi condiţionarea ţiţeiului,
produselor petroliere, petrochimice şi chimice lichide pentru import, export şi tranzit.
Societatea OIL TERMINAL are în componenţă 3 depozite cu o capacitate totală de
depozitare de aproximativ 1.432.000 m3, şi este cel mai mare operator via mare din portul
Constanța, specializat în manipularea ţiţeiului, produselor petroliere, petrochimice lichide şi
alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export şi tranzit, reprezentând un
punct strategic în zona Mării Negre.
Terminalul petrolier din Constanţa este unul dintre cele mai mari de acest gen în sud-
estul Europei, situat la intersecţia culoarelor de transport maritim între Asia, Europa Centrală
şi de Vest şi Orientul Apropiat.
Cu o vechime în domeniu de 120 de ani, societatea asigură importul, exportul şi
tranzitul de ţiţei, produse petroliere, produse petrochimice şi chimice lichide, precum şi alte
prestari de servicii.
OIL TERMINAL S.A. este interconectată cu rafinăriile româneşti prin intermediul
societăţii de transport CONPET S.A. Ploieşti pentru transportul ţiţeiului de la terminal la
rafinării, pe conducte subterane ce fac parte din sistemul naţional de transport.
Terminalul petrolier are legături la reţeaua naţională de căi ferate, reţeaua de căi
rutiere şi la canalul Dunăre Marea Neagră.
Cifra de afaceri realizată în anul 2018 este de 145.962.694 lei. Faţă de anul precedent
s-a realizat o diminuare în mărime absolută de 12.069.040 lei.

Principalii clienţi cu pondere importantă în cifra de afaceri în anul 2018 sunt:

1. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti - pentru prestaţii de ţiţei, benzină, și motorină
70
 2. OMV Petrom S.A. Bucureşti - pentru prestaţii de ţiţei, motorină, benzină,
păcură şi produse chimice
3. Oscar Downstream Măgurele - pentru prestaţii de motorină 4.Vitol S.A.
Geneva – pentru prestaţii de motorină
4. 5.Mol România Petroleum Products Cluj Napoca - pentru prestaţii de motorină
5. 6.A.N.R.S.P.S. - pentru prestaţii de motorină
6. Rompetrol Rafinare Constanța - pentru prestaţii de ţiţei, benzină, păcură şi
produse chimice
7. Mol PLC - pentru prestaţii de motorină
8. Litasco Geneva – pentru prestaţii de țiței
9. Mitsubishi International - pentru prestaţii produse chimice.

Organizare și structură

Organizarea societăţii este evidenţiată în organigramă, de tip piramidal și specifică

unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional.

Structura organizatorică cuprinde următoarele niveluri ierarhice:

 Adunarea Generală a Acţionarilor
 Consiliul de Administrație
 Directorul General
 Directorii Executivi
 Șef Departament
 Şefii compartimentelor funcţionale și operaţionale din subordinea Directorului
General, directorilor executivi și șefilor de departamente
 Personalul de execuţie
Conform acestei structuri organizatorice, conducerea se realizează prin obiective și
programe dispuse de sus în jos și executate de jos în sus, pe criterii de eficiență și
responsabilitate profesională.
Fiecare compartiment are atribuţiile proprii, parte integrantă din Regulamentul de
Organizare și Funcţionare al societății. Pentru personalul societății, sarcinile,
responsabilităţile și competențele acestora sunt cuprinse în fișele de post.

Piețele în care se desfășoară activitatea

Societatea este cel mai mare terminal de la Marea Neagră pentru import şi export ţiţei,
produse petroliere şi produse chimice.
Referitor la întreaga sferă a serviciilor în domeniul petrolier avem concurenţă din

71
 partea:
- terminalul portul Midia
- terminalele din porturile dunărene româneşti (Galaţi, Giurgiu şi Drobeta Turnu Severin)
- terminalul de la Reni
- operatorii portuari Minmetal şi Frial pentru exportul şi importul de îngrăşăminte lichide sau
uleiuri vegetale.

Principalele tendințe și factori care pot afecta dezvoltarea viitoare a societății

Evenimentele care pot afecta veniturile din activitatea de bază:

1. Reducerea cantităţilor de produse derulate prin terminal
2. Închiderea / redimensionarea capacităţilor de producţie
3. Contractarea activităţii industriale la nivel macro şi microeconomic.
4. Politica comercială aplicată de principalii clienţi ai Oil Terminal (Petrotel
Lukoil, OMV Petrom, Oscar Downstream și Vitol)
5. Intrarea în insolvenţă a unor clienţi

Strategii și obiective

Strategia de dezvoltare
Strategii parțiale
Strategia de investiții și mentenanță
Strategia de marketing
Obiective
Realizarea planurilor de investiții și mentenanță prin
încadrarea în termenul de execuție și valoarea
contractată.
Maximizarea veniturilor societății prin promovarea
imaginii OIL Terminal ca partener de încredere

Strategia prestației pe flux tehnologic Gestionarea corespunzătoare a produsului clientului

Asigurarea unui management modern prin
implementarea și menținerea proceselor de management
Strategia organizatorică
al riscurilor, control și guvernanță corporatistă din
cadrul societății
Dimensionarea și utilizarea optimă a resursei financiare
propriipentru asigurarea strategiei de dezvoltare a
Strategia financiară
societății
Asigurarea continuă a societății cu personal instruit și
Strategia de formare a personalului
motivat capabil să realizeze obiectul de activitate

72
 Prevenirea și limitarea efectelor negative asupra
Strategie de mediu
mediului
Abordarea Sistemelor de Management al Calității ca
Strategie de implementare asistemelor
decizie strategică a organizației pentru îmbunătățirea
de management integrat calitate,
performanței sale globale și furnizarea de inițiative
mediu, sănătate și securitate
pentru o dezvoltare durabilă

Principalele riscuri și managementul acestora

Riscuri identificate Acțiuni necesare de efectuat

Reducerea cheltuielilor fixe.
Risc prag de rentabilitate Ponderea cheltuielilor de natură salarială < 45% din
total cheltuieli
Risc incapacitate de plată (risc de Creșterea gradului de solvabilitate prin maximizarea
faliment) profitului realizat
Redimensionarea personalului existent Creșterea
Risc operațional
gradului de tehnologizare

Dezvoltarea activităților de bază ale societății

Risc de restructurare
Redimensionarea personalului existent

Risc piețe concurențiale Consolidarea poziției în piața regională

Reglementări specifice societăților cu
Reconfigurarea acordului petrolier încheiat cu ANRM
capital majoritar de stat
Creșterea gradului de flexibilitate față de cerințele
Politica comercială a unor clienți
clienților

Indicatori-cheie de performanță nefinanciară

Realizat la
Indicatori Valori ţintă
31.12.2018

Realizarea Planului valoric anual de investiții (mil.lei) 22,2 23,2

Ponderea accidentelor tehnice critice (nr. accidente) 1 0
Rata neconformităţii realizării operaţiilor de contorizare Max 5% 0%

Rata anuală de cuprindere a personalului în procesul de instruire /

Min 10% 18,5%
perfecționare profesională cu furnizori externi

73
Gradul de realizare a controalelor planificate/mediu și SEVESO Min 80% 100%
0,96 SP Nord
Monitorizarea consumului de utilităţi (apă) ≤1 0,58 SP Port
0,86 SP Sud

74
 BIBLIOGRAFIE

1. Brezeanu P., (coord), Diagnostic financiar – instrumente de analiză financiară, Ed.

Economică, Bucureşti, 2008;
2. Covlea M., Analiza - diagnostic economico - financiară, Editura Nomina Lex,
București, 2008.
3. Covlea M., Finanțele întreprinderii. Îndrumar practic, Editura Pro Universitaria,
București, 2008.
4. Covlea M., Management financiar, Editura Nomina Lex, București, 2008.
5. Covlea M: Finanțele întreprinderii, Editura Pro Universitaria, București, 2009.
6. Dragotă V. şi Colectiv, Management financiar – Analiza financiară şi gestiune
financiară operaţională – vol.1, Ed. Economică, Bucureşti, 2005
7. Florea, C., Analiza economico-financiară. Teorie şi studii de caz, Editura Nevali, Cluj
Napoca, 2006,
8. Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivelul microeconomic, Editura
Economica, București, 2004.
9. Halpern P., J. Fred Weston, Eugene F. Brigham: Finanțe manageriale, Editura
Economica, București, 1999.
10. Isfanescu A. și colaboratorii: Analiza economico - financiară, Editura ASE, București,
2003.
11. Isfănescu A., (coordonator): Ghid practic de analiza economico-financiară, Editura
Tribuna Economică, București, 1999.
12. Isfănescu A., Șerban C., Covlea M., Evaluarea întreprinderii, Editura Cartea
Studențească, București, 2008.
13. Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V., Diagnostic economico-financiar, Editura
Romcart, București, 1994.
14. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1998.
15. Niculescu M., Diagnostic economic (vol. 1 - 2003), Diagnostic financiar (vol. 2 -
2005), Editura Economică, București.
16. Nicolescu O., Verboncu I., Metodologii manageriale, Editura Tribuna Economică,
București, 2006;
17. Păvăloaia Willi, Paraschivescu M., C. Cojocaru, Analiza financiară, Ed. NEURON,
Focşani, 1998.
18. Petrescu S., Analiza economo-financiară II, suport de curs, FEAA, Iaşi, 2006,

75
19. Spătaru L., Eficienţa şi evaluarea afacerilor, Editura Economică, Bucureşti, 2010
20. Thibaut J., P.: Le diagnostic d’enterprises, Ed. Dunod, Paris, 1990
21. Valceanu Ghe., Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, editia a II-a,
Editura Economică, București, 2005.
22. Vintilă, Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor, Ed. Teora, Bucureşti,
2002.

http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html
http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/documents/tools/europeaid_ad
m_manual_ecofin_fr.pdf
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/47.pdf

76