B.

Sistemul dualist de administrare

Potrivit sistemului dualist, separația puterilor de control de cele executive este completă 1.
În sistemul dualist, administrarea societăților pe acțiuni se realizează de către:
– directorat, care are atribuții de administrare și conducere;
– consiliul de supraveghere, care are atribuții de control și supraveghere a directoratului.
Societățile pe acțiuni care optează pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar.

B.1. Directoratul
Potrivit Legii societăților:
 Directoratul este format din unul sau mai mulți membri, numărul acestora fiind întotdeauna impar (art. 153 1
alin. (3)).
Când există un singur membru, acesta este denumit director general unic.
Dispozițiile Legii societăților cu privire la directorat / consiliul de administrație care nu privesc sau nu presupun
pluralitatea directorilor / pluralitatea administratorilor se aplică directorului unic / administratorului unic în mod
corespunzător (art. 1531 alin. (4) coroborat cu art. 137 alin. (3)).

 Membrii directoratului, în sistemul dualist, ca și directorii SA, în sistemul unitar, sunt persoane fizice (art.
15313 alin. (1)).
Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2) din Legea societăților, nu pot fi fondatori nu pot fi nici directori (art. 73 1).
De asemenea, membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere (art. 1532
alin. (3)).
Pe durata îndeplinirii mandatului, membrii directoratului nu pot încheia cu societatea un contract de muncă,
iar dacă au fost desemnați dintre salariații societății, contractul individual de muncă este suspendat pe durata
mandatului (art. 1532 alin. (6) coroborat cu art. 1371 alin. (3)).

 Membrii directoratului sunt desemnați de consiliul de supraveghere, care atribuie unuia dintre ei și funcția de
președinte al directoratului (art. 1532 alin. (1)).
Durata mandatului membrilor directoratului este stabilită de actul constitutiv, ea neputând depăși patru ani. Ei sunt
reeligibili, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. (art. 1532 alin. (2) și art. 15312 alin. (1))

 Directoratul reprezintă societatea în raport cu terții și în justiție. Membrii directoratului reprezintă

societatea acționând împreună, dacă nu există o dispoziție contrară în actul constitutiv. (art. 153 3 alin. (1) și (2))
Consiliul de supraveghere reprezintă societatea în raporturile cu directoratul. Membrii directoratului trebuie să se
înregistreze în registrul comerțului, menționând modul de lucru al acestora, împreună sau separat. De asemenea, ei
vor depune la registrul comerțului specimene de semnătură. (art. 1533 alin. (4) și (5))

 Directoratul este obligat:

– să informeze consiliul de supraveghere, cel puțin o dată la trei luni, printr-un raport scris cu privire la
conducerea societății, la activitatea acesteia și la posibila sa evoluție;
– să comunice în timp util consiliului de supraveghere orice informație cu privire la evenimentele care ar putea
avea o influență semnificativă asupra situației societății;
– să pună la dispoziția consiliului de supraveghere, la solicitarea acestuia, orice informație necesară pentru
exercitarea atribuțiilor sale de control; (art. 1534 alin. (1)-(3))

1
– să înainteze consiliului de supraveghere situațiile financiare anuale și raportul său anual, imediat după
elaborarea acestora;
– să înainteze consiliului de supraveghere propunerea sa detaliată cu privire la distribuirea profitului rezultat din
bilanțul exercițiului financiar, pe care intenționează să o prezinte AGA. (art. 153 5 alin. (1) și (2))
Directoratul își exercită atribuțiile sub controlul consiliului de supraveghere, fiecare membru al acestuia din
urmă având acces la informațiile transmise consiliului.
Fără autorizarea consiliului de supraveghere, membrii directoratului în sistemul dualist:
– nu pot fi directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după
caz, auditori interni ori asociați cu răspundere nelimitată în alte societăți concurente sau având același obiect de
activitate;
– nu pot exercita același comerț sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării
și răspunderii pentru daune. (art. 15315)

 Raporturile dintre membrii directoratului și societate, respectiv obligațiile și răspunderile acestora sunt
reglementate de dispozițiile referitoare la mandat. Art. 1532 alin. (6) face trimitere la art. 144 2 alin. (1), care face
referire la răspunderea administratorilor în condițiile art. 72 și 73, potrivit cărora membrii directoratului sunt solidar
răspunzători față de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;
b) existența reală a dividendelor plătite;
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
Sunt aplicabile și membrilor directoratului dispozițiile art. 152, ca urmare a trimiterii efectuate de art. 153 2 alin. (6),
referitoare la faptul că remunerația directorilor / a membrilor directoratului, obținută în temeiul contractului
de mandat, este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii și se impozitează potrivit legislației
în materie.

B.2. Consiliul de supraveghere

 Membrii consiliului de supraveghere sunt numiți de AGA, cu excepția primilor membri, care sunt numiți prin
actul constitutiv, candidații fiind nominalizați de către membrii existenți ai consiliului sau de către acționari.
Numărul lor este stabilit prin actul constitutiv, neputând fi mai mic de trei și nici mai mare de 11. (art. 1536 alin.
(1)-(3))
Durata mandatului membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv, fără a putea depăși
patru ani. Membrii consiliului sunt reeligibili, în afară de cazul în care actul constitutiv prevede altfel. Mandatul
primilor membri ai consiliului de supraveghere nu poate depăși doi ani. (art. 15312 alin. (1) și (2))
Consiliul de supraveghere alege dintre membrii săi un președinte. Membru al consiliului de supraveghere poate fi și
o persoană juridică, aceasta fiind obligată să își desemneze un reprezentant permanent persoană fizică. Persoana
fizică numită reprezentant trebuie să îndeplinească aceleași condiții și obligații și are aceeași răspundere civilă și
penală ca un membru al consiliului de supraveghere, persoană fizică, ce acționează în nume propriu, fără ca prin
aceasta persoana juridică pe care o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micșoreze răspunderea
solidară. Dacă persoana juridică își revocă reprezentantul, ea are obligația să își numească în același timp un
înlocuitor. (art. 15313 alin. (2))
Membrii consiliului de supraveghere:
– nu pot fi concomitent membri ai directoratului;
– nu pot cumula această calitate cu cea de salariat al societății. (art. 153 8 alin. (1))

2
Condițiile specifice de profesionalism și de independență pentru membrii consiliului de supraveghere sunt stabilite
prin actul constitutiv sau prin hotărâre a AGA (art. 1538 alin. (2)).

 Remunerația membrilor consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv sau prin hotărâre a
AGA. Cei care sunt însărcinați cu funcții specifice în cadrul organului respectiv au dreptul și la o remunerație
suplimentară (la fel ca membrii consiliului de administrație). Aceasta este stabilită de consiliul de supraveghere sau
de consiliul de administrație, după caz. (art. 15318 alin. (1)-(3))

 Drepturile și obligațiile membrilor consiliului de supraveghere

– sunt aceleași cu cele ale membrilor consiliului de administrație (art. 144 1), printre care exercitarea mandatului
de către membrii consiliului de supraveghere cu prudența și diligența unui bun administrator;
– sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligațiilor prevăzute pentru administratori (art. 72 și 73); obligațiile și
răspunderea membrilor consiliului de supraveghere sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de
cele special prevăzute de Legea societăților. De asemenea, ei sunt solidar răspunzători față de societate pentru:
a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;
b) existența reală a dividendelor plătite;
c) existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
Răspunderea pentru actele săvârșite sau pentru omisiuni nu se întinde și la membrii consiliului de supraveghere
care au făcut să se consemneze, în registrul deciziilor consiliului de supraveghere, împotrivirea lor și i-au
încunoștințat despre aceasta, în scris, pe auditorii interni și pe auditorul financiar (art. 144 2 alin. (5), adaptat
pentru membrii consiliului de supraveghere);
– administratorul / membrul consiliului de supraveghere care are într-o anumită operațiune, direct sau indirect,
interese contrare celor ale societății trebuie să îi înștiințeze despre aceasta pe ceilalți administratori și pe cenzori
/ auditorii interni și să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operațiune (art. 1443 alin. (1))1;
– este interzisă creditarea de către societate a administratorilor / membrilor consiliului de supraveghere prin
intermediul operațiunilor prevăzute la art. 1444 alin. (1):
a) acordarea de împrumuturi;
b) acordarea de avantaje financiare cu ocazia sau ulterior încheierii de către societate cu aceștia de
operațiuni de livrare de bunuri, prestări de servicii sau executare de lucrări;
c) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a oricăror împrumuturi acordate acestora,
concomitentă ori ulterioară acordării împrumutului;
d) garantarea directă ori indirectă, în tot sau în parte, a executării de către aceștia a oricăror alte obligații
personale ale lor față de terțe persoane;
e) dobândirea cu titlu oneros ori plata, în tot sau în parte, a unei creanțe ce are drept obiect un împrumut
acordat de o terță persoană acestora ori o altă prestație personală a lor.
Membrul consiliului de supraveghere are dreptul, în nume propriu, să înstrăineze, respectiv să dobândească
bunuri către sau de la societate, având o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societății, numai
după obținerea aprobării adunării generale extraordinare (art. 150 alin. (1)).

 Consiliul de supraveghere are următoarele atribuții principale:

a) exercită controlul permanent asupra conducerii societății de către directorat;
b) numește și revocă membrii directoratului;
c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv și cu hotărârile adunării generale a operațiunilor de
conducere a societății;

3
d) raportează cel puțin o dată pe an adunării generale a acționarilor cu privire la activitatea de supraveghere
desfășurată. (art. 1539 alin. (1))
În cazuri excepționale, acesta poate convoca AGA în interesul societății (art. 153 9 alin. (2)).
Consiliul de supraveghere este un organ de control al activității de conducere, prin urmare nu are atribuții de
conducere. Prin actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operațiuni să nu poată fi efectuate decât cu
acordul consiliului1. În lipsa acordului consiliului, directoratul poate cere acordul AGA, care poate fi dat cu o
majoritate de trei pătrimi din numărul voturilor acționarilor prezenți.

 Natura juridică a raporturilor dintre membrii consiliului de supraveghere și societate rezultă din art. 153 8
alin. (3), care precizează că dispozițiile art. 144 2 alin. (1) se aplică și membrilor consiliului de supraveghere. Astfel,
obligațiile și răspunderea acestora sunt reglementate de dispozițiile referitoare la contractul de mandat și de cele
speciale prevăzute de Legea societăților. Membrii consiliului de supraveghere sunt prin urmare mandatarii societății,
aceasta având, potrivit dispozițiilor ce reglementează contractul de mandat, calitatea de mandant.

 Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative. Acestea sunt formate din cel puțin doi membri
ai consiliului. Comitetele sunt însărcinate cu desfășurarea de investigații și cu elaborarea de recomandări pentru
consiliu în domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului și ai consiliului de supraveghere și a
personalului sau nominalizarea de candidați pentru diferitele posturi de conducere. (art. 153 10 alin. (1))
Comitetele înaintează în mod regulat rapoarte asupra activității lor. Cel puțin un membru al fiecărui comitet astfel
creat trebuie să fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel puțin un membru al comitetului de audit
trebuie să dețină experiență relevantă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar. (art. 153 10 alin. (3))

 Consiliul de supraveghere este un organ colegial care se întrunește cel puțin o dată la trei luni, la
convocarea președintelui, care prezidează întrunirea. La cererea motivată a cel puțin doi dintre membrii
consiliului sau la cererea directoratului, consiliul se va întruni în cel mult 15 zile de la convocare. Dacă președintele
nu dă curs cererii de convocare a consiliului în aceste condiții, autorii cererii pot convoca ei înșiși consiliul, stabilind
ordinea de zi a ședinței.
Membrii directoratului pot fi convocați la întrunirile consiliului de supraveghere, fără să aibă drept de vot.
La fiecare ședință se va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde: numele participanților, ordinea de zi, ordinea
deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi întrunite și opiniile separate. Acesta va fi semnat de președintele de
ședință și de cel puțin un alt membru prezent al consiliului. (art. 15311 alin. (1)-(5))

 Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocați oricând de AGA, cu o majoritate de cel puțin două
treimi din numărul voturilor acționarilor prezenți (art. 1536 alin. (4)).

 Reguli comune pentru sistemul unitar și cel dualist

Pe lângă dispozițiile speciale pentru sistemul unitar și cel dualist, Legea societăților cuprinde și dispoziții comune
acestora, în principal:
 Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului și ai consiliului de
supraveghere. Durata este stabilită prin actul constitutiv și nu poate depăși patru ani. Ei sunt reeligibili, dacă
actul constitutiv nu prevede altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administrație, respectiv
al primilor membri ai consiliului de supraveghere nu poate depăși doi ani. (art. 153 12 alin. (1) și (2))
 Asigurarea de răspundere profesională. Persoana ce are calitatea de membru al consiliului de administrație
(unicul administrator), al consiliului de supraveghere sau al directoratului trebuie să fie asigurată pentru
răspundere profesională (art. 153 12 alin. (4)).
 Calitatea de persoană fizică a directorilor SA, în sistemul unitar, și a membrilor directoratului, în
sistemul dualist. O persoană juridică poate fi numită administrator sau membru al consiliului de supraveghere

4
 al unei SA. Odată cu această numire, persoana juridică este obligată să își desemneze un reprezentant
permanent, persoană fizică. Această persoană fizică reprezentant este asimilată administratorului sau membrului
consiliului de supraveghere persoană fizică ce acționează în nume propriu în privința:
– îndeplinirii condițiilor și a obligațiilor;
– răspunderii civile și penale.
Prin această asimilare, persoana juridică astfel reprezentată nu este exonerată de răspundere și nici nu i se
micșorează răspunderea solidară. Când persoana juridică își revocă reprezentantul, are obligația să numească un
înlocuitor. (art. 15313)
 Fără autorizarea consiliului de administrație, respectiv a consiliului de supraveghere, directorii unei SA,
în sistemul unitar, și membrii directoratului, în sistemul dualist:
– nu au dreptul să fie directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere,
cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociați cu răspundere nelimitată în alte societăți concurente sau
având același obiect de activitate;
– nu au dreptul să exercite același comerț sau altul concurent.
Acestea nu pot fi efectuate nici pe cont propriu, nici în contul altei persoane, sub pedeapsa revocării și
răspunderii pentru daune. (art. 15315)
 O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult cinci mandate de administrator și/sau de membru
al consiliului de supraveghere în societăți pe acțiuni al căror sediu se află pe teritoriul României. Această
cerință privește și:
– persoana fizică administrator sau membru al consiliului de supraveghere;
– persoana fizică reprezentant permanent al persoanei juridice administrator ori membru al consiliului de
supraveghere; (art. 15316 alin. (1))
– persoana fizică ce are calitatea de cenzor (art. 166 alin. (3)).
Această interdicție nu se aplică în cazurile în care cel ales în consiliul de administrație sau în consiliul de
supraveghere este proprietar a cel puțin ¼ din totalul acțiunilor societății sau este membru în consiliul de
administrație ori în consiliul de supraveghere al unei SA ce deține pătrimea arătată (art. 153 16 alin. (2)).
 Remunerația membrilor consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere este stabilită prin
actul constitutiv sau prin hotărâre a AGA. Aceștia au dreptul și la o remunerație suplimentară dacă sunt
însărcinați cu funcții specifice în cadrul organului respectiv. (art. 15318 alin. (1) și (2))
 Pentru validitatea deciziilor consiliului de administrație, ale directoratului sau ale consiliului de
supraveghere este necesară prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecăruia dintre aceste
organe, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare (art. 15320 alin. (1)).
 Actul constitutiv poate să prevadă ca, în cazuri excepționale, justificate de interesul societății, deciziile
consiliului de administrație sau ale directoratului să poată fi luate prin votul unanim exprimat în scris al
membrilor, fără a fi necesară o întrunire a respectivului organ (art. 15321 alin. (1)).
 Consiliul de administrație, respectiv directoratul are dreptul să încheie acte juridice în numele și în
contul societății, prin care să dobândească bunuri pentru aceasta. De asemenea, are dreptul să înstrăineze,
să închirieze, să schimbe ori să constituie în garanție bunuri aflate în patrimoniul societății, a căror valoare
depășește jumătate din valoarea contabilă a activelor societății la data încheierii actului juridic. Actele juridice
menționate pot fi încheiate numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor. (art. 153 22)
Pentru validitatea deliberărilor AGA este necesară la prima convocare prezența acționarilor deținând cel puțin o
pătrime din numărul total de drepturi de vot, iar la convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând cel
puțin o cincime din numărul total de drepturi de vot (art. 115).
 Directorii și membrii consiliului de administrație, respectiv membrii directoratului și cei ai consiliului de
supraveghere sunt obligați să participe la adunările generale ale acționarilor (art. 15323).

5
 În cazul în care consiliul de administrație, respectiv directoratul constată că în urma unor pierderi,
stabilite prin situațiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societății, determinat ca
diferență între totalul activelor și totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puțin de jumătate din
valoarea capitalului social subscris, va convoca de îndată adunarea generală extraordinară pentru a
decide dacă societatea trebuie dizolvată (art. 15324 alin. (1)).
În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut
delibera valabil în a doua convocare a acesteia, potrivit art. 153 23 alin. (2)-(4), orice persoană interesată se poate
adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății. Societatea nu va fi dizolvată dacă reconstituirea activului
net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social are loc până în momentul
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de dizolvare. (art. 153 24 alin. (5))
 Adunarea generală are competență în privința acțiunii în răspundere contra fondatorilor, administratorilor,
directorilor, respectiv a membrilor directoratului și ai consiliului de supraveghere, precum și a cenzorilor sau
auditorilor financiari, pentru daune cauzate societății de către aceștia ca urmare a încălcării îndatoririlor lor față
de societate (art. 155 alin. (1)).

3.3.3. Auditul financiar, auditul intern și cenzorii

Potrivit Legii societăților:
 Situațiile financiare ale societăților supuse obligației legale de auditare vor fi auditate de auditori
financiari. Auditorii financiari pot fi persoane fizice sau persoane juridice. (art. 160 alin. (1))
Distingem două cazuri:
– societăți ale căror situații financiare anuale sunt supuse, potrivit legii sau hotărârii acționarilor, auditului
financiar, care vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din
România în acest scop;
– societăți ale căror situații financiare nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar. În acest caz, adunarea
generală ordinară a acționarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, după caz.
În cazul SA cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului
Finanțelor Publice.

 Desemnarea cenzorilor. Cenzorii sunt aleși de adunarea generală a acționarilor (art. 159 alin. (2)).
SA va avea trei cenzori și un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile
însă numărul cenzorilor trebuie să fie impar. (art. 159 alin. (1))

 Calitatea cenzorilor. Cenzorii pot fi acționari, cu excepția cenzorului expert contabil, care poate fi terț ce
exercită profesia individual ori în forme asociative. Astfel, poate fi cenzor o persoană fizică sau o persoană
juridică.
Dintre cenzorii SA, cel puțin unul dintre ei trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condițiile legii.

 Incompatibilități în raport cu calitatea de cenzor. Nu pot dobândi această calitate, iar dacă au fost aleși,
decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soții administratorilor;
b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcții decât aceea de cenzor, un salariu sau o remunerație
de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în
concurență cu aceasta;
c) persoanele cărora le este interzisă funcția de membru al consiliului de administrație, respectiv al consiliului de
supraveghere și al directoratului, potrivit art. 731;

6
d) persoanele care, pe durata exercitării atribuțiilor conferite de această calitate, au atribuții de control în cadrul
Ministerului Finanțelor Publice sau al altor instituții publice, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege.
(art. 161 alin. (2))

 Mandatul cenzorilor. Mandatul cenzorilor este de trei ani, ei putând fi realeși. Aceștia trebuie să își exercite
personal mandatul.

 Pierderea calității de cenzor. În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare sau renunțare la mandat a
unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant. Dacă numărul lor nu se poate completa prin înlocuirea de supleanți ori
nu mai rămâne în funcție niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgență adunarea generală, care va proceda la
numirea altor cenzori. (art. 162)

 Drepturile și obligațiile cenzorilor

Cenzorii au următoarele drepturi:
– să fie remunerați cu o indemnizație fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a
numit (art. 161 alin. (3));
– să li se acorde orice alte sume sau avantaje pe lângă remunerație, ca și administratorilor, numai în baza unei
hotărâri a adunării generale;
– să obțină lunar de la administratori o situație despre mersul operațiunilor. (art. 164 alin. (1))
Pentru îndeplinirea mandatului lor, aceștia sunt obligați să verifice:
– dacă situațiile financiare sunt legal întocmite și în concordanță cu registrele;
– dacă registrele sunt ținute regulat;
– dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare. (art. 163 alin. (1))
Referitor la obiectul acestor atribuții de control și asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la
situațiile financiare și repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunțit.
Situațiile financiare anuale pot fi aprobate de adunarea generală numai dacă acestea sunt însoțite de raportul
cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. (art. 163 alin. (2) și (3))
Cenzorilor le este interzis să comunice acționarilor în particular sau terților datele referitoare la operațiunile
societății constatate cu ocazia exercitării mandatului lor (art. 164 alin. (3)).

 Modul de lucru al cenzorilor. Cenzorii trebuie să își exercite personal mandatul (art. 159 alin. (3)). Ei pot
lucra împreună sau separat.
Cenzorii vor delibera împreună pentru îndeplinirea obligației prevăzute de art. 163 alin. (2), dar în caz de
neînțelegere ei au dreptul să facă rapoarte separate, cu obligația de a le prezenta adunării generale (art. 165 alin. (1)).
Pentru toate celelalte obligații impuse de lege, aceștia au dreptul să lucreze separat. Deliberările și contestările
făcute în exercițiul mandatului lor le vor trece într-un registru special. (art. 165 alin. (2) și (3))

 Răspunderea cenzorilor. Întinderea și efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului
(art. 166 alin. (1)). Răspunderea lor este, prin urmare, contractuală.
Acțiunea în răspundere contra cenzorilor sau auditorilor financiari aparține adunării generale, care va delibera în
prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot (art. 155 alin. (1)).
Cenzorii, ca și administratorii, potrivit art. 166 alin. (3), coroborat cu art. 73 alin. (1), sunt răspunzători față de
societate pentru:
– realitatea vărsămintelor efectuate de asociați;

7
– existența reală a dividendelor plătite;
– existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere;
– exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;
– stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
Cenzorul răspunde penal:
– dacă nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege să o facă (art. 276);
– dacă a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar art. 161 alin. (2) (art. 277 alin. (1));
– dacă încalcă dispozițiile Legii societăților referitoare la incompatibilitate (ca și fondatorul, administratorul,
directorul, directorul executiv) (art. 277 alin. (3)).

 Experții de gestiune. Legea societăților prevede posibilitatea ca unul sau mai mulți acționari, reprezentând,
individual sau împreună, cel puțin 10% din capitalul social, să ceară instanței să desemneze unul sau mai mulți
experți, însărcinați să analizeze anumite operațiuni din gestiunea societății și să întocmească un raport care să le fie
înmânat și, totodată, predat oficial cenzorilor societății spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare. Prin
urmare, la cererea unei minorități de acționari, gestiunea societății poate fi analizată de experți desemnați de
instanță. Onorariile experților de gestiune vor fi suportate de societate, cu excepția cazurilor în care sesizarea a fost
făcută cu rea-credință. (art. 136 alin. (1) și (2))

3.3.4. Registrele societății pe acțiuni și situațiile financiare anuale

Potrivit Legii societăților:
Societățile pe acțiuni trebuie să țină următoarele registre:
a) un registru al acționarilor, în care trebuie să se menționeze, după caz, numele și prenumele, codul numeric
personal, denumirea, domiciliul sau sediul acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în
contul acțiunilor. Evidența acțiunilor tranzacționate pe o piață reglementată / sistem alternativ de tranzacționare
se realizează cu respectarea legislației specifice pieței de capital, potrivit Legii nr. 297/2004;
b) un registru al ședințelor și deliberărilor adunărilor generale;
c) un registru al ședințelor și deliberărilor consiliului de administrație, respectiv ale directoratului și
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberărilor și constatărilor făcute de cenzori și, după caz, de auditori interni, în
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligațiunilor, care să arate totalul obligațiunilor emise și al celor rambursate, precum și numele
și prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, atunci când ele sunt nominative. Evidența
obligațiunilor emise în formă dematerializată și tranzacționate pe o piață reglementată sau printr-un sistem
alternativ de tranzacționare va fi ținută conform legislației specifice pieței de capital, potrivit Legii nr.
297/2004;
f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale. (art. 177 alin. (1))
Registrele menționate vor fi ținute diferit, după cum urmează:
– registrele prevăzute la lit. a), b) și e) de mai sus, prin grija consiliului de administrație, respectiv a directoratului;
– registrul prevăzut la lit. c), prin grija organului în cauză;
– registrul prevăzut la lit. d), prin grija cenzorilor sau, după caz, a auditorilor interni;
– registrele prevăzute la lit. f), potrivit actelor normative respective. (art. 177 alin. (2))
Administratorii, respectiv membrii directoratului sau, după caz, entitățile care țin evidența acționariatului au
obligația:

8
– să pună la dispoziția acționarilor și a oricăror alți solicitanți informații privind structura acționariatului
respectivei societăți și să elibereze acestora, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date;
– să pună la dispoziția acționarilor și a deținătorilor de obligațiuni registrul ședințelor și deliberărilor adunărilor
generale și registrul obligațiunilor (cu mențiunile prevăzute la art. 177 alin. (1) lit. f)). (art. 178)
Registrul acționarilor și cel al obligațiunilor se pot ține manual sau în sistem computerizat (art. 179).
Pentru ținerea registrului acționarilor, respectiv al obligațiunilor în sistem computerizat și efectuarea înregistrărilor
și a altor operațiuni legate de acest registru, societatea poate contracta cu o societate de registru independent
privat. Ținerea celor două registre de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile
prevăzute de lege. În situația în care registrul acționarilor este ținut de către o societate de registru independent
autorizată, este obligatorie menționarea în registrul comerțului a firmei și a sediului acesteia, precum și a oricăror
modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare. (art. 180)

 Situația financiară anuală. Situațiile financiare anuale se vor întocmi și vor fi verificate sau auditate în
condițiile prevăzute de lege (art. 182).
Consiliul de administrație, respectiv directoratul trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor interni și auditorilor
financiari, cu cel puțin 30 de zile înainte de ziua stabilită pentru ședința adunării generale, situația financiară
anuală pentru exercițiul financiar precedent, însoțită de raportul lor și de documentele justificative (art. 181).
Situațiile financiare anuale, împreună cu rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari vor
rămâne depuse la sediul societății și la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced adunarea generală, pentru a fi
consultate de acționari. Acționarii au dreptul să ceară consiliului de administrație, pe cheltuiala lor, copii de pe
situațiile financiare anuale și de pe celelalte rapoarte. (art. 184)
Administratorii au obligația ca, în termen de 15 zile de la data adunării generale, să depună copii ale situațiilor
financiare anuale, însoțite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum și de
procesul-verbal al adunării generale, la oficiul registrului comerțului, precum și la Ministerul Finanțelor Publice în
condițiile prevăzute de Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (art.
201)
Pentru societățile care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei, se va publica în Monitorul Oficial al
României, Partea a IV-a, un anunț prin care se confirmă depunerea acestor acte, pe cheltuiala societății și prin grija
oficiului registrului comerțului (art. 185 alin. (4)).
Faptul că adunarea generală aprobă situațiile financiare anuale nu împiedică exercitarea acțiunii în răspundere
împotriva administratorilor, directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari (art. 186).

4. Funcționarea societăților în comandită pe acțiuni

Potrivit Legii societăților:
 Societatea în comandită pe acțiuni este asimilată, în privința reglementării, societății pe acțiuni (art. 187).
Particularitatea funcționării societății în comandită pe acțiuni este dată de prezența celor două categorii de asociați,
comanditații, care răspund nelimitat și solidar pentru pasivul social, și comanditarii, a căror răspundere este limitată.
Asociaților comanditați din societatea în comandită pe acțiuni li se vor aplica dispozițiile referitoare la drepturile și
obligațiile asociaților în societatea în nume colectiv (art. 80-83), iar asociaților comanditari, cele referitoare la
asociații comanditari din societatea în comandită simplă (art. 89 și 90).

 Administrația societății. Administratori ai societății în comandită pe acțiuni pot fi numai asociații comanditați.
Administratorii pot fi revocați numai de AGA, printr-o hotărâre luată cu majoritatea stabilită pentru adunările
extraordinare. În locul administratorului revocat, decedat sau pentru care a încetat exercitarea mandatului său,

9
adunarea generală, cu aceeași majoritate, alege o altă persoană. Numirea trebuie aprobată și de ceilalți
administratori, dacă sunt mai mulți. Noul administrator devine comanditat.

 Răspunderea administratorului revocat. Administratorul revocat răspunde nelimitat față de terți pentru
obligațiile pe care le-a contractat în timpul administrației sale. Acesta are însă dreptul să exercite acțiune în regres
împotriva societății.
Asociații comanditați care nu sunt administratori nu au dreptul să participe la deliberările adunărilor generale pentru
alegerea cenzorilor, chiar dacă posedă acțiuni ale societății.

5. Funcționarea societăților cu răspundere limitată

5.1. Adunarea asociaților
În cazul societăților cu răspundere limitată, Legea societăților nu face distincție între adunarea generală ordinară și
adunarea generală extraordinară, ca în privința societății pe acțiuni. Însă adunarea generală a asociaților hotărăște în
condiții de cvorum și majoritate diferite, în funcție de problemele care formează obiectul ordinii de zi.
Potrivit Legii societăților:
 Convocarea adunării generale. Convocarea se face de către:
– administratori, care sunt obligați să ceară convocarea la sediul social cel puțin o dată pe an sau de câte ori este
necesar;
– un asociat sau un număr de asociați reprezentând cel puțin o pătrime din capitalul social, care au dreptul să
ceară convocarea, ocazie cu care trebuie să arate scopul acesteia.
Actul constitutiv poate prevedea și forma în care trebuie făcută convocarea. În lipsa acestei stipulații, convocarea se
face prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, cu menționarea
ordinii de zi. (art. 195 alin. (1)-(3))

 Exercitarea dreptului de vot și adoptarea hotărârilor. Voința societății este exprimată prin intermediul
hotărârilor care se iau în adunarea generală.
Dreptul de vot în adunarea asociaților se exercită proporțional cu participarea asociaților la capitalul social, fiecare
parte socială dând dreptul la un vot. Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunării
asociaților referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele și societate (art. 193 alin.
(2)).
Dreptul de vot se exercită atât prin participare directă, cât și prin corespondență, dacă actul constitutiv conține o
dispoziție în acest sens (art. 191 alin. (2)).
Adunarea generală decide:
– prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul în care în actul
constitutiv se prevede altfel;
– prin votul tuturor asociaților, pentru hotărârile care au ca obiect modificarea actului constitutiv, în afară de cazul
în care în lege sau în actul constitutiv se prevede altfel. (art. 192)
Dacă adunarea legal constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorității cerute, adunarea
convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociați și partea din capitalul social
reprezentată de asociații prezenți (art. 193 alin. (3)).

 Obligațiile adunării asociaților. Adunarea generală a asociaților are următoarele obligații principale:
a) să aprobe situația financiară anuală și să stabilească repartizarea profitului net;

10
b) să desemneze administratorii și cenzorii, să îi revoce/demită și să le dea descărcare de activitate, precum și să
decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
c) să decidă urmărirea administratorilor și cenzorilor pentru daunele pricinuite societății, desemnând și persoana
însărcinată să o exercite;
d) să modifice actul constitutiv. (art. 194 alin. (1))

5.2. Administrarea societății

Societatea cu răspundere limitată este administrată de unul sau mai mulți administratori, numiți prin actul constitutiv
sau de adunarea generală. Administratorii pot fi asociați sau neasociați.
Potrivit Legii societăților:
Asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social au dreptul:
– să aleagă unul sau mai mulți administratori dintre ei;
– să fixeze puterile administratorilor;
– să stabilească durata însărcinării;
– să stabilească remunerația administratorilor, dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel. (art. 77 alin. (1))
Dreptul de a reprezenta societatea aparține fiecărui administrator, în afară de o stipulație contrară în actul constitutiv
(art. 75).
Administratorii pot lucra împreună sau separat. Dacă actul constitutiv dispune ca aceștia să lucreze împreună,
decizia trebuie luată în unanimitate. În caz de divergență între ei, vor decide asociații care reprezintă majoritatea
absolută a capitalului social. Pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societății, poate
decide un singur administrator, în lipsa celorlalți, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua parte la
administrație. (art. 76)
Chiar dacă o SRL este supusă obligației de auditare, dispozițiile referitoare la acest aspect care reglementează
administrarea societăților pe acțiuni nu se aplică.

 Registrul asociaților – obligația administratorilor. SRL este obligată să țină, prin grija administratorilor, un
registru al asociaților, în care se vor înscrie, după caz, numele și prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul
fiecărui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul părților sociale sau orice altă modificare cu privire la
acestea. Orice daună pricinuită prin nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea personală și solidară a
administratorilor. Registrul astfel ținut poate fi cercetat de asociați și creditori. (art. 198)
Legea societăților precizează că se aplică și pentru SRL dispozițiile referitoare la SA în privința:
– întocmirii situațiilor financiare;
– fondurilor de rezervă;
– reducerii capitalului social.
După aprobarea de către adunarea generală a asociaților, copii ale situațiilor financiare anuale vor fi depuse de
administratori la registrul comerțului, în termen de 15 zile de la data adunării generale, în conformitate cu Legea
contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile art. 185 din Legea
societăților.

 Obligația de nonconcurență ce revine administratorilor și asociaților. Administratorii nu pot primi, fără

autorizarea adunării asociaților, mandatul de administrator în alte societăți concurente sau având același obiect de
activitate, nici să facă același fel de comerț ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau
juridice, sub sancțiunea revocării și răspunderii pentru daune (art. 197 alin. (2)).

11
Asociatul care, într-o operațiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale
societății nu poate lua parte la nicio deliberare sau decizie privind această operațiune. În caz contrar, el este
răspunzător de daunele pricinuite societății dacă fără votul său nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. (art. 79)

5.3. Controlul de gestiune al societății. Cenzorii

Potrivit Legii societăților:
Adunarea asociaților poate numi unul sau mai mulți cenzori în cazul societăților ale căror situații financiare nu intră
sub incidența reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene și standardele internaționale de
contabilitate.
Societățile ale căror situații financiare intră sub incidența reglementărilor contabile armonizate vor fi auditate de
auditori financiari – persoane fizice sau persoane juridice.
Dacă numărul asociaților este mai mare de 15, numirea cenzorilor este obligatorie (art. 199 alin. (3)). În lipsă de
cenzori, fiecare dintre asociați care nu este administrator al societății poate exercita controlul de gestiune ca și
asociatul din societatea în nume colectiv (art. 199 alin. (5)). Dispozițiile referitoare la cenzorii societății pe acțiuni se
aplică și cenzorilor din SRL (art. 199 alin. (4)).

5.4. Părțile sociale. Transmiterea părților sociale

Din punctul de vedere al structurii capitalului, SRL este o societate de persoane. SRL nu emite titluri negociabile. În
acest sens, Legea societăților precizează că societatea cu răspundere limitată nu are dreptul să emită obligațiuni (art.
200).
Capitalul social al societății este divizat în părți sociale. Deși acestea nu sunt titluri negociabile, legea prevede
posibilitatea transmiterii lor, numai dacă actul constitutiv o prevede.
Părțile sociale se pot transmite:
– între asociați, fără nicio condiție în privința aprobării transmiterii;
– către persoane din afara societății, numai dacă transmiterea a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei
pătrimi din capitalul social. (art. 202 alin. (1) și (2))
În cazul dobândirii unei părți sociale prin succesiune, există următoarele posibilități:
– dacă moștenitorul acceptă succesiunea și în actul constitutiv există o clauză de continuare a activității societății
cu moștenitorii asociatului decedat, acesta devine asociat. În cazul în care s-ar depăși maximul legal de asociați
din cauza numărului succesorilor, aceștia vor fi obligați să desemneze un număr de titulari ce nu va depăși
maximul legal (art. 202 alin. (4));
– dacă moștenitorul acceptă succesiunea și în actul constitutiv nu există o clauză de continuare a activității
societății cu moștenitorii asociatului decedat, societatea este obligată la plata părții sociale către succesori,
conform ultimului bilanț contabil aprobat (art. 202 alin. (3));
– dacă moștenitorul nu acceptă succesiunea, existența sau inexistența clauzei de continuare a activității societății
cu moștenitorii asociatului decedat nu are nicio relevanță, pentru că acceptarea moștenirii este o facultate, nu o
obligație, iar clauza are caracter obligatoriu numai față de asociați.
Transmiterea părților sociale se face, de obicei, între vii, cu titlu oneros, pe calea cesiunii. Cesiunea părților sociale
presupune încheierea unui contract de cesiune între asociatul cedent și asociatul cesionar. Legea solicită îndeplinirea
unor formalități de publicitate:
– înscrierea contractului de cesiune în registrul comerțului;
– înscrierea contractului de cesiune în registrul de asociați al societății. (art. 203 alin. (1))
Transmiterea părților sociale este opozabilă terților numai din momentul înscrierii în registrul comerțului.

12
Bibliografie: Ioana-Nely Militaru, Dreptul afacerilor, Editura Universul juridic, București, 2013
(material bibliografic actualizat)

13