Sistemul dualist de administrare a societăţii pe acţiuni – o noutate pentru dreptul

românesc

(The 6th International Conference of PhD students, University of Miskolc, Hungary, 12-18
august 2007, Published by University of Miskolc, Inovation and Thechnology transfer centre,
ISBN 978-963-661-783-7 Ö ISBN 978-963-661-782-0 )

Lect. Univ. dr. Trandafirescu Bogdan

Universitatea Ovidius Constanţa
(Facultatea de Drept şi Ştiinţe administrative)

Abstact
Sistemul dualist de administrare a societăţii pe acţiuni - o noutate pentru dreptul
român, este consacrat pentru prima oară în recenta Lege nr. 4441/2006, lege prin care se
aduc modificări importante Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. În lucrarea de faţă
ne propunem să analizăm modalitatea de transpunere ( implementare ) a sistemului dualist în
dreptul românesc, luând ca termene de comparaţie legislaţia germană si franceză în materie şi
să estimăm viitoarea receptarea acestui sistem în practica comercială.

1. Consideraţii generale
Prin Legea nr. 441/2006 au fost aduse importante modificări Legii societaţilor
comerciale nr. 31/1990 în contextul armonizării legislaţiei româneşti cu acquisul comunitar şi
cu legislaţiile moderne ale ţărilor Uniunii Europene. Dintre numeroasele noutăţi aduse de
Legea 441 în continuare vom analiza sistemul dualist de administrare a societaţii comerciale
pe acţiuni.
Iniţial Legea 31/ 1990 a consacrat concepţia clasică privind administrarea societăţii
pe acţiuni ( consiliu de administratie şi comitet de direcţie ), Legea 441/2006 1 aduce
modificări importante acestui sistem clasic ( monist ) şi in plus introduce, ca o modalitate
alternativă, sistemul dualist de administrare. Astfel apar pentru prima dată în lege noţiunile
de directorat şi consiliu de supraveghere.
Sistemul monist de administrare a fost criticat în literatura de specialitate 2 pentru
faptul că un unic organ ( consiliul de administraţie ) deţine atât funcţia de conducere, de
direcţie ,cât şi controlul acestei direcţii.
Faţă de sporirea rolului consiliului de administraţie în dauna adunării generale
( formal organul suprem ), sistemul monist de conducere şi administrare tinde să fie înlocuit
cu sistemul dualist, mai modern, acesta din urmă presupunând un directorat şi un consiliu de
supraveghere. Directoratul este numit pe un anumit termen de către consiliul de supraveghere
şi poate angaja societatea în orice fel de operaţii juridice şi o reprezintă in justitie. Consiliul
de supraveghere este ales de adunarea generală şi are ca atribuţii principale formarea

1
Legea nr.441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii 31/1990 privind societaţile
comerciale republicată si a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului republicată, în Monitorul Oficial , nr.
955 din 28 noiembrie 2006.
2
Elena Cârcei, Societăţile comercilae pe acţiuni, Ed.All Beck, Bucureşti, 1999, p.271; Marius Scheaua, Legea
societăţilor comerciale nr. 31/1990.Comentată si adnotată, Ed.All Beck, Bucureşti, 2000, p.302-303.

1
comitetului de direcţie, controlul activităţii acestuia, revocarea membrilor comitetului şi
convocarea adunarii generale.3
Sistemul dualist îşi are originea în dreptul german ( Legea din 1937 ),
administrarea societaţii fiind imparţită, asa cum am aratat anterior, între directorat ( Vorstand
) şi consiliul de supraveghere ( Aufsichtsstrat ). În mod excepţional acest consiliu poate
interveni pentru autorizarea anumitor acte de importanţă deosebita.4
Sistemul german a fost preluat şi în dreptul francez, prin Legea 66-537 din 24 iulie
1966 privind societăţile comerciale5, însa în paralel cu sistemul clasic, societăţile anonime
putând opta între cele doua tipuri de administrare. În prezent reglementarea în discuţie este
cuprinsă în Codul Comercial francez ( Livre II, Titre II, Chapitre V, Section 2, Sous-section
2 - Du directoire et du conseil de surveillance Articles L225-57 à L225-93) 6.
Deşi prezentat ca modern, acest sistem nu a avut,în Franta, succesul scontat. La 1
ianuarie 1992 societăţile anonime conduse prin directorat şi consiliul de supraveghere nu
reprezentau decat 1,62%. Eşecul a fost explicat prin formalismul provocat de dualitatea
organelor şi prin dificultatea, în practică, de a diviza conducerea şi controlul. Aceste cauze au
determinat chiar ca unele societăţi care adoptaseră sistemul dualist sa revină la cel
traditional.7

2. Sistemul dualist de administrare a societăţilor pe acţiuni în concepţia legiuitorului

român
Aşa cum am arătat, Legea nr. 441/2006 introduce în Legea nr.31/1990, alături de
sistemul unitar ( art.137 -152 ), sistemul dualist (art.153- 153 ) de administrare a societăţii pe
acţiuni.
Încă de la început trebuie să aratăm că sistemul dualist este opţional, orice societate
putând opta între sistemul clasic ( unitar, potrivit noii terminologii ) de administrare şi
sitemul dualist. Această formă de administrare poate fi stabilită la înfiinţare în actul
constituitiv al societaţii sau ulterior, ca urmare a modificării actului constitutuiv prin
hotărarea adunarii generale extraordinare ( art.153 alin 1 si 2).
În varianta actuală Legea nr. 441, urmând legea franceză, nu restrânge expres
aplicarea sistemului dualist doar la societăţile comerciale pe acţiuni, printr-o interpretare
excesivă putându-se ajunge la extinerea aplicării acestui sistem şi la celelalte forme societare.
În acest moment, însă, se află în lucru un act normativ care urmează să modifice Legea 441 şi
care ( printre altele ) restrânge în mod expres aplicarea sistemului dualist la societăţile
comerciale pe acţiuni, corectându-se astfel această scăpare iniţială a legii.
Reglementarea în discuţie este inspirată de legea franceză, aşa cum rezultă atât din
organizarea articolelor, cât şi din concepţia ( spiritul ) legii.

2.1. Directoratul
Conducerea societăţii pe acţiuni revine în exclusivitate directoratului, care
îndeplineste actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate a societăţii, cu

3
Brânduşa Ştefănescu, Ion Rucăreanu, Dreptul comerţului internaţional, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1983, p.62.
4
Marius Scheaua, op.cit., p.303.
5
Loi n 66-537 du juillet 1966 sur societes commerciales, J.O. du 26 juillet 1966.
6
http://www.legifrance.gouv.fr/
7
Marius Scheaua,op.cit.,p.303.

2
excepţia celor rezervate de lege în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a
acţionarilor. Directoratul îşi exercită atribuţiile sub controlul consiliului de supraveghere.
Componeţa şi desemnarea membrilor. Directoratul este format din unul sau mai
mulţi membri ( persoane fizice) , numarul acestora fiind întotdeauna impar. Când este un
singur membru acesta poartă denumirea de director general unic. De menţionat, însa, că în
cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii
legale de audit, directoratul este format din cel putin trei membri.
Desemnarea membrilor revine consiliului de supraveghere ,care atribuie totodată
unuia dintre ei funcţia de preşedinte al directoratului. Actul constitutiv determină duarata
mandatului directorului, acesta neputând depăşi patru ani . Membrii directoratului nu pot fi
concomitent membri ai consiliului de supraveghere.
Membrii directoratului pot fi revocaţi oricând de către consiliul de
supraveghere ;actul constituitiv poate stabili că ei pot fi revocati şi de către adunarea generala
ordinară a acţionarilor. Dacă revocarea lor survine fără justă cauză, membrii directoratului
sunt îndreptăţiţi la plata unor daune-interese. În caz de vacantă a unui post de membru al
directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fără întarziere la desemnarea unui nou
membru, pe durata ramasă pană la expirarea mandatului directoratului.
Raporturile directoratului cu terţii şi cu societatea pe acţiuni (art. 153 ) Directoratul
reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. În lipsa unei stipulaţii contrare în actul
constitutiv, membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună. În situaţia
în care membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună, prin acordul lor
unanim, aceştia îl pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri de
operaţiuni. Consiliul de supraveghere reprezintă societatea în raporturile cu directoratul.
Obligaţiile de informare ale directoratului faţă de consiliul de supraveghere (art.
1534 ) Cel puţin o dată la trei luni, directoratul prezintă un raport scris consiliului de
supraveghere cu privire la conducerea societăţii, cu privire la activitatea acesteia şi la posibila
sa evoluţie.
Pe lângă această informare periodică, directoratul comunică în timp util consiliului de
supraveghere orice informaţie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenţă
semnificativă asupra situaţiei societăţii. Consiliul de supraveghere poate solicita
directoratului orice informaţii pe care le consideră necesare pentru exercitarea atribuţiilor
sale de control şi poate efectua verificări şi investigaţii corespunzătoare. Fiecare membru al
consiliului de supraveghere are acces la informaţiile transmise consiliului.
Directoratul înaintează consiliului de supraveghere situaţiile financiare anuale şi
raportul său anual, imediat după elaborarea acestora. Totodată, directoratul înaintează
consiliului de supraveghere propunerea sa detaliată cu privire la distribuirea profitului
rezultat din bilanţul exerciţiului financiar, pe care intenţionează să o prezinte adunării
generale.

2.2. Consiliul de supraveghere

Componenţă şi desemnare (art. 1536 şi art. 1537 ) Membrii consiliului de supraveghere
sunt numiţi de către adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia primilor membri, care sunt
numiţi prin actul constitutiv. Candidaţii pentru posturile de membru în consiliul de
supraveghere sunt nominalizaţi de către membrii existenţi ai consiliului sau de către
acţionari. Numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv,
acesta nu poate fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11.

3
 Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a
acţionarilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor
prezenţi. Consiliul de supraveghere alege dintre membrii săi un preşedinte al consiliului
Durata mandatului membrilor consiliului este stabilită prin actul constitutiv, ea
neputând depăşi patru ani. Ei sunt reeligibili, când prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
Durata mandatului primilor membri ai consiliului nu poate depăşi doi ani.
O persoană juridică poate fi numită membru al consiliului de supraveghere al unei
societăţi pe acţiuni. Odată cu această numire, persoana juridică este obligată să îşi desemneze
un reprezentant permanent, persoană fizică. Acesta este supus aceloraşi condiţii şi obligaţii şi
are aceeaşi răspundere civilă şi penală ca şi un membru al consiliului de supraveghere,
persoană fizică, ce acţionează în nume propriu, fără ca prin aceasta persoana juridică pe care
o reprezintă să fie exonerată de răspundere sau să i se micşoreze răspunderea solidară. Când
persoana juridică îşi revocă reprezentantul, ea are obligaţia să numească în acelaşi timp un
înlocuitor.
Condiţii specifice de profesionalism şi independenţă ( art 153 8 ) Membrii consiliului de
supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula
calitatea de membru în consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societăţii. Prin actul
constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor se pot stabili condiţii specifice
de profesionalism şi independenţă pentru membrii consiliului de supraveghere. Pentru
aprecierea independenţei unui membru al consiliului de supraveghere legea stabileste câteva
criterii minime (art138 alin. (2) )
Principalele atribuţii ale consiliului de supraveghere ( art 1539 şi 15310 ) Consiliul de
supraveghere are următoarele atribuţii principale:
a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;
b) numeşte şi revocă membrii directoratului;
c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a
operaţiunilor de conducere a societăţii;
d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfăşurată.
În cazuri excepţionale, când interesul societăţii o cere, consiliul de supraveghere
poate convoca adunarea generală a acţionarilor.
Consiliului de supraveghere nu îi pot fi transferate atribuţii de conducere a societăţii.
Cu toate acestea, în actul constitutiv se poate prevedea că anumite tipuri de operaţiuni nu pot
fi efectuate decât cu acordul consiliului. În cazul în care consiliul nu îşi dă acordul pentru o
astfel de operaţiune, directoratul poate cere acordul adunării generale ordinare. Hotărârea
adunării generale cu privire la un asemenea acord este dată cu o majoritate de 3 pătrimi din
numărul voturilor acţionarilor prezenţi. Actul constitutiv nu poate stabili o altă majoritate şi
nici stipula alte condiţii.
Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel puţin 2
membri ai consiliului şi însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de
recomandări pentru consiliu, în domenii precum auditul, remunerarea membrilor
directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi a personalului, sau nominalizarea de
candidaţi pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor înainta consiliului în mod
regulat rapoarte asupra activităţii lor.

4
 Preşedintele directoratului poate fi numit membru în comitetul de nominalizare creat
de consiliul de supraveghere, fără ca prin aceasta să dobândească calitatea de membru în
consiliu.
Cel puţin un membru al fiecărui comitet creat trebuie să fie membru independent al
consiliului de supraveghere. Cel puţin un membru al comitetului de audit trebuie să deţină
experienţă relevantă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar.
În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei
obligaţii legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de
supraveghere este obligatorie.
Convocarea şi desfăşurarea şedinţelor consiliului ( art 153 11 ) Consiliul de
supraveghere se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. Preşedintele convoacă consiliul de
supraveghere şi prezidează întrunirea. De asemenea, consiliul de supraveghere este convocat
în orice moment la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii consiliului sau ai
directoratului. Consiliul se va întruni în cel mult 15 zile de la convocare. Dacă preşedintele
nu dă curs cererii de convocare a consiliului în conformitate cu dispoziţiile prezentate
anterior, autorii cererii pot convoca ei înşişi consiliul, stabilind ordinea de zi a şedinţei.
Membrii directoratului pot fi convocaţi la întrunirile consiliului de supraveghere,
ei,însă, nu au drept de vot în consiliu.

3. Concluzii
Aşa cum s-a arătat în literatura de specialitate 8, sistemul unitar de administrare a
societăţii pe acţiuni este criticabil, având in vedere creşterea rolului consiliului de
administrare în dauna adunării generale ( formal organul suprem ). Astfel atât funcţia de
conducere şi administrare, cât şi cea de control sunt deţinute de acelaşi organ.
În aceste condiţii sistemul monist de conducere si administrare tinde să fie înlocuit cu
sistemul dualist, mai modern, acesta din urmă presupunând un directorat şi un consiliu de
supraveghere.
Asemanător legislaţiei franceze, legiuitorul român a introdus ( prin Legea 441/2006 )
posibilitatea administrării societăţii pe acţiuni în sistem dualist, paralel menţinând şi clasicul
sistem unitar, orice societate pe acţiuni putând opta între cele două.
Aşa cum am arătat anterior, sistemul dualist nu a avut, în Franta, succesul scontat. La
1 ianuarie 1992 societatile anonime conduse prin directorat şi consiliul de supraveghere nu
reprezentau decât 1,62%, practica va arăta dacă şi în ţara noastră acest sistem va avea o
recepatre asemănătoare sau va fi larg îmbrăţişat de către societăţile pe acţiuni. Forţa tradiţiei
va reprezenta un obstacol important în implementarea sistemului dualist, probabil ca doar
marile societăţi pe acţiuni şi avangardişii ( cei ce doresc să experimenteze avantajele noului
sistem ) vor fi înclinaţi ( ispitiţi ) sa pună în aplicare sistemul dualist de administrare a
societăţilor pe acţiuni ( această apreciere fiind valabilă atât pentru societăţile ce urmează a se
înfiinţa, cât mai ales pentru cele vechi ).

Bibliografie :
Tratate, cursuri, monografii, articole:

8
Elena Cârcei, op.cit. , p.271; Marius Scheaua, op.cit. p.302-303; Brânduşa Ştefănescu, Ion Rucăreanu, op.cit. ,
p.62.

5
  Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, Monica Gabriela Lostun,
Drept comercial, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2000.
 Octavian Căpăţână, Brânduşa Ştefănescu, Tratat de drept al comerţului
internaţional, vol. I şi II, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985-1987.
 Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ed. All Beck, Bucureşti 2004.
 Elena Cârcei, Societăţile comercilae pe acţiuni, Ed.All Beck, Bucuresti, 1999.
 Laetitia Mougenot, Sociétés commerciales: spécificités du directoire et conseil de
surveillance, http://www.mougenot.biz/articles/article-sa.htm
 Gabriel Tiţa-Nicolescu, Administrarea societăţilor pe acţiuni potrivit noilor
reglementări legale, http://www.ornc.ro/documente/presa.
 Vasile Pătulea, Societatea anonimă ( pe acţiuni ) europeană ( I şi II ), în Revista
Dreptul nr. 8 şi 9 / 2006.
 Marius Scheaua, Legea societăţilor comerciale nr. 31/1990. Comentată şi
adnotată, Ed.All Beck, Bucuresti, 2000.
 Brânduşa Ştefănescu, Ion Rucăreanu, Dreptul comerţului internaţional,
Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1983.
Legistaţie:
 Legea nr. 441 din 27 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii
31/1990 privind societaţile comerciale republicată si a Legii nr. 26/1990 privind
registrul comerţului republicată, în Monitorul Oficial , nr. 955 din 28 noiembrie 2006.
 Loi n 66-537 du juillet 1966 sur societes commerciales, J.O. du 26 juillet 1966,
http://www.admi.net/jo/loi66-537.html .
 Code de Commerce, http://www.legifrance.gouv.fr/WAspad/ListeCodes .