Sunteți pe pagina 1din 41

Radu IFTINOIU

www.popasduhovnicesc.ro

Radu IFTINOIU www.popasduhovnicesc.ro - 2008 -

- 2008 -

BUCHEŢEL DE GHICITORI
BUCHEŢEL DE
GHICITORI

A. <><><><><><><><>

Ghicitoarea A5

Ghicitoarea B2

 

SFINTELE

Este foc curăţitor Şi de viaţă dătător. Hrană sfântă pentru vrednici Şi blestem pentru nevrednici.

Ne îndeamnă să-mplinim Datoria de creştin Şi aproapelui să-i dăm Ce-i al lui, ce-i datorăm.

TAINE

<><><><><><><><><><>

(Răspunsul la pagina nr. 13)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

 

Ghicitoarea A1

Ghicitoarea A6

Ghicitoarea B3

Cel micuţ şi nevoiaş

Taina asta este mare Şi aduce vindecare Celor ce-s în suferinţă, Care, însă, au credinţă.

Ne vorbeşte de măsură La mâncare, băutură, În purtare, în veşminte, În efort şi în cuvinte.

A

primit un îngeraş

Şi o haină nepătată, Luminoasă şi curată.

 

(Răspunsul la pagina nr. 13)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

Ghicitoarea A2

Ghicitoarea A7

Ghicitoarea B4

Taina ce v-o ilustrez

Din cei doi ea face unul, Nu mai e ce-a fost nici unul:

Ne îndeamnă tari să fim, Curajoşi să vieţuim, Şi,-n primejdiile vieţii, Să luptăm precum isteţii.

E

al doilea botez,

E

o naştere din nou,

Nici bărbatul, nici nevasta. Ghici: ce taină e aceasta ?

Un nepreţuit cadou.

 

(Răspunsul la pagina nr. 13)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

Ghicitoarea A3

B. <><><><><><><><>

Ghicitoarea B5

Fără taina asta vie,

Este dor şi aşteptare

Nu se face Liturghie. Se dă celui ce-i curat Şi e doar pentru bărbat.

VIRTUŢILE

CREŞTINEŞTI

<><><><><><><><><><>

Pentru ziua ceea-n care Bunătăţile promise Ne vor fi, în dar, deschise.

 

(Răspunsul la pagina nr. 13)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

Ghicitoarea A4

Ghicitoarea B1

Ghicitoarea B6

E

pecetea Duhului

Ne îndeamnă la credinţă, Şi la multă chibzuinţă. Fiică-i este prevederea, Ascultarea şi vegherea.

Este dar dumnezeiesc Pentru neamul omenesc. Prin acest efort poporul Îşi cunoaşte Creatorul.

Peste faţa pruncului. Se dă celui luminat După ce s-a botezat.

 

(Răspunsul la pagina nr. 13)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

(Răspunsul la pagina nr. 14)

 

3

 

Ghicitoarea B7

Ghicitoarea C4

Ghicitoarea C10

E virtutea cea mai mare, Ce nu are-asemănare. Ea dă pace, bucurie Şi acum, şi-n veşnicie.

Luna-n care Moş Crăciun

Luna asta-i de mijloc, Când cireşele se coc. De aceea, popular, I se spune "cireşar".

O

porneşte iar la drum,

Fiindcă, în "undrea", Iisus

A

venit din cer, de sus.

(Răspunsul la pagina nr. 15)

(Răspunsul la pagina nr. 16)

(Răspunsul la pagina nr. 17)

Ghicitoarea B8

Ghicitoarea C5

Ghicitoarea C11

Ghicitoarea C11

Cine-o are, har primeşte, Cine nu, se chinuieşte. Ea,-mpreună cu iubirea, Garantează mântuirea.

Este lună friguroasă, Când se stă mai mult prin casă. Este prima-n calendar Şi-i mai zice şi "gerar".

(Răspunsul la pagina nr. 15)

(Răspunsul la pagina nr. 16)

Ghicitoarea C6

C. <><><><><><><><>

LUNILE

Este luna cea mai scurtă, Când natura e "căruntă" Şi, în graiul popular,

Lună tare călduroasă, Când pe câmp sunt mulţi la coasă, Dar aproape de izvor, Căci e cald ca în "cuptor".

ANULUI

E

numită "făurar".

 

<><><><><><><><><><>

(Răspunsul la pagina nr. 16)

(Răspunsul la pagina nr. 17)

Ghicitoarea C1

Ghicitoarea C7

Ghicitoarea C12

Anul nou, bisericesc, Eu acum sărbătoresc. Şcoala se deschide iar. E "răpciune", aşadar ?

Luna-n care încolţeşte Firul ierbii şi-nverzeşte. Unii oameni din popor

Luna-i scrisă-n calendar Şi cu numele "gustar". Strugurii şi multe roade Vor să-i guşti acuma, bade.

Îi

mai zic şi "mărţişor".

(Răspunsul la pagina nr. 15)

(Răspunsul la pagina nr. 16)

(Răspunsul la pagina nr. 17)

Ghicitoarea C2

Ghicitoarea C8

Iarna vine-ncetinel, Ne grăieşte "brumărel", Căci pe case-n astă lună Ai să vezi şi-un pic de brumă.

Luna asta cei din sat Pleacă-n zor la semănat, Pentru că-i frumos afară, Căci "prier" e-n primăvară.

D. <><><><><><><><>

ZILELE

SĂPTĂMÂNII

(Răspunsul la pagina nr. 15)

(Răspunsul la pagina nr. 16)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea C3

Ghicitoarea C9

Ghicitoarea D1

Luna asta-n calendar Se numeşte şi "brumar", Când oiţele, cu dor, Se întorc la casa lor.

Luna asta, popular,

 

Este ziua învierii, Ziua sfânt-a liberării, Când Hristos a înviat in mormântu-ntunecat.

Se numeşte şi "florar". Peste tot miros de flori

În

tot felul de culori.

(Răspunsul la pagina nr. 15)

(Răspunsul la pagina nr. 16)

(Răspunsul la pagina nr. 17)

 

4

 

Ghicitoarea D2

Ghicitoarea E6

În această zi, copile, Lazăr, mort de patru zile, A fost lesne înviat De Acel ce l-a creat.

E. <><><><><><><><>

E

momentul când Iisus

CELE ŞAPTE LAUDE

Pentru moarte e propus Şi mai e şi ceasul când Datu-ni-s-a Duhul Sfânt.

(Răspunsul la pagina nr. 17)

<><><><><><><><><><>

 

(Răspunsul la pagina nr. 19)

Ghicitoarea D3

Ghicitoarea E1

 

Ghicitoarea E7

Zi de doliu pe pământ. Este ziua ceea când, Domnul nostru bun şi dulce Răstignit a fost pe cruce.

După nume, bunăoară, Este slujba cea de seară, Când creştinii se închină, Intonând "Lumină lină".

Slujba asta strigă tare Despre crima cea mai mare, Când Iisus scuipat, rănit,

E

pe cruce răstignit.

(Răspunsul la pagina nr. 17)

(Răspunsul la pagina nr. 18)

(Răspunsul la pagina nr. 19)

Ghicitoarea D4

Ghicitoarea E2

 

Ghicitoarea E8

În ce zi, copii cuminţi, Doar pe treizeci de-arginţi Iuda, zis şi vânzătorul, L-a vândut pe Salvatorul ?

Slujba care e de faţă Este cea de dimineaţă, Când cântăm doxologia (Şi urmează Liturghia).

Este ceasul când, pe cruce, Domnul nostru bun şi dulce Îşi dă duhul său cel sfânt Şi se-ndreaptă spre mormânt.

(Răspunsul la pagina nr.16 )

(Răspunsul la pagina nr. 18)

 

(Răspunsul la pagina nr. 19)

Ghicitoarea D5

Ghicitoarea E3

 
 

F. <><><><><><><><>

Ziua-n care, spre apus, Ucenicilor, Iisus, (Strânşi la Cina cea de taină) Le împarte sfânta hrană.

Slujba asta-i, ia aminte, Tânguirea Maicii Sfinte, Ce l-a plâns pe Fiul Sfânt După punerea-n mormânt.

 

CELE ZECE PORUNCI

(Răspunsul la pagina nr. 18)

(Răspunsul la pagina nr. 18)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea D6

Ghicitoarea E4

 

Ghicitoarea F1

Zi din Săptămâna Mare, Când la denie-n cântare, Se aminteşte, repetat, De smochinul blestemat.

Este slujba cea de noapte, Cu o mare-nsemnătate:

"Pe părinţi să îi cinsteşti", Ca mulţi ani să vieţuieşti Şi să-ţi fie ţie bine !", Care din porunci ne spune ?

E ne-ndeamnă, cu putere, Pe noi, toţi, la priveghere.

(Răspunsul la pagina nr. 18)

(Răspunsul la pagina nr. 19)

 

(Răspunsul la pagina nr. 19)

Ghicitoarea D7

Ghicitoarea E5

Ghicitoarea F2

Zi din Săptămâna Mare, Când se face predicare Despre cinci fecioare bune Şi de alte cinci nebune.

Este ceasul când Iisus De ostaşi, legat, e dus La Caiafa şi la Ana, Puşi la cale de satana.

Spune-mi, dacă ţi-aminteşti:

"Să nu furi !" unde găseşti ? Care din porunci a zis Lucrul ăsta ? Dar precis !

(Răspunsul la pagina nr. 18)

(Răspunsul la pagina nr. 19)

 

(Răspunsul la pagina nr. 20)

 

5

 
 

Ghicitoarea F3

Ghicitoarea F9

 

Ghicitoarea G4

"Ziua Domnului păzeşte,

"Nu pofti ce nu-i al tău:

Este frate cu Ioan

Şi

cu râvnă o sfinţeşte !

Lucru bun, sau lucru rău, Casă, vite, robi, soţie !" Spuneţi-mi în care scrie ?

Şi

aprins de sfânt elan.

Tu şi cei din casa ta, Nu lucra deloc în ea !"

E

un vrednic văzător

Al

luminii pe Tabor.

 

(Răspunsul la pagina nr. 20)

(Răspunsul la pagina nr. 21)

(Răspunsul la pagina nr. 22)

Ghicitoarea F4

Ghicitoarea F10

Ghicitoarea G5

O

poruncă-n care scrie:

"Mărturie mincinoasă, Niciodată să nu fii !". Ce poruncă nu ne lasă Să minţim, iubiţi copii ?

Pe Bartolomeu l-a dus Ca să-L vadă pe Iisus.

"Adulter (sau preacurvie),

E

păcat să săvârşeşti !".

În

Ierapole sfârşeşte,

Să vedem dacă ghiceşti.

Răposând muceniceşte.

 

(Răspunsul la pagina nr. 20)

(Răspunsul la pagina nr. 21)

 

(Răspunsul la pagina nr. 22)

Ghicitoarea F5

Ghicitoarea G6

"Eu sunt Dumnezeul tău, Domn să-ţi fiu, atâta, Eu ! Să nu ai alţi dumnezei !". Ce poruncă-i, dragii mei ?

G. <><><><><><><><>

El

a propovăduit

 

SFINŢII

 

Pe Iisus Cel răstignit

În

Armenia cea Mare,

APOSTOLI

Unde pironit, el, moare.

 

(Răspunsul la pagina nr. 20)

<><><><><><><><><><>

 

(Răspunsul la pagina nr. 22)

Ghicitoarea F6

Ghicitoarea G1

Ghicitoarea G7

"Să nu-ţi faci vreun chip cioplit Ca să i te-nchini, smerit ! Nici la altă-nfăţişare, Să n-aduci cumva-nchinare !".

De trei ori s-a lepădat De Stăpânul lui legat, Dar, prin lacrimi de căinţă, A-ntrecut orice voinţă.

Nu a fost necredincios Că a înviat Hristos,

Ci

puţin s-a îndoit,

Până ce l-a pipăit.

 

(Răspunsul la pagina nr. 20)

(Răspunsul la pagina nr. 21)

 

(Răspunsul la pagina nr. 22)

Ghicitoarea F7

Ghicitoarea G2

Ghicitoarea G8

O

poruncă-n care scrie

Pe români i-a creştinat Cel ce e întâi chemat. El, în Sciţia Minor,

A

fost vameş, prozaist

S-avem milă, omenie, Să fim paşnici şi nu cruzi, Sau pe scurt: "Să nu ucizi !"

Şi, apoi, evanghelist.

El

în Etiopia

A

grăit românilor.

 

Şi-a-mplinit lucrarea sa.

 

(Răspunsul la pagina nr. 21)

(Răspunsul la pagina nr. 21)

 

(Răspunsul la pagina nr. 23)

Ghicitoarea F8

Ghicitoarea G3

Ghicitoarea G9

"Spre a nu-ţi fi ţie greu, Numele lui Dumnezeu,

E

apostolul numit:

 

Este fiul lui Alfeu

"Ucenicul cel iubit", Ce-a urmat cu îndrăznire

Şi-al credinţei corifeu.

În

deşert, nicicând să-L iei !"

E

pe drept să se numească:

Ce poruncă-i, dragii mei ?

Pe Iisus la răstignire.

"Sămânţă dumnezeiască".

 

(Răspunsul la pagina nr. 21)

(Răspunsul la pagina nr. 22)

 

(Răspunsul la pagina nr. 23)

 

6

 
 

Ghicitoarea G10

Ghicitoarea H2

 
 

I. <><><><><><><><>

Ruda Domnului numit, Este cel ce a murit Spânzurat şi săgetat În cetatea Ararat.

Pâinea binecuvântată, (Pentru Maica Preacurată) Şi pe care o primim După ce ne miruim.

DIN

BISERICĂ

 

(Răspunsul la pagina nr. 23)

(Răspunsul la pagina nr. 24)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea G11

Ghicitoarea H3

Ghicitoarea I1

Pe el l-a numit poporul Ca fiind şi "râvnitorul". Este mirele din Cana Şi vrăjmaşul lui satana.

Apă celor demni menită, La sfeştanie sfinţită. Zilnic o putem lua, Dar întâi anafora.

Nu vorbeşte, nu se plimbă, Însă când e tras de limbă, Zgomotos şi fără teamă La biserică ne cheamă.

 

(Răspunsul la pagina nr.21 )

(Răspunsul la pagina nr. 24)

(Răspunsul la pagina nr. 25)

Ghicitoarea G12

Ghicitoarea H4

Ghicitoarea I2

A

lui Iuda vânzătorul

Este apa cea sfinţită Şi de preoţi dăruită Celor care ajunează, Sau postesc (la Bobotează).

O corabie cu daruri, Ce pluteşte printre valuri. Cine stă în ea, nu moare, Cine nu, la închisoare.

El e înlocuitorul. Pe el sorţii au căzut, Fiindcă Dumnezeu l-a vrut.

 

(Răspunsul la pagina nr. 23)

(Răspunsul la pagina nr. 24)

(Răspunsul la pagina nr. 25)

Ghicitoarea G13

Ghicitoarea H5

Ghicitoarea I3

Pe-a Damascului cărare Lui i s-a făcut chemare. Mai întâi prigonitor, Iar pe urmă hristofor.

E mireasmă dar şi ceaţă De o vrednică dulceaţă, Ce-i alungă pe vrăjmaşi. Ce mireasmă-i, copilaşi ?

Stă mereu lângă icoane, Iar atunci când îi e "foame", Se hrăneşte din bărdac Cu ulei şi cu bumbac.

 

(Răspunsul la pagina nr. 24)

(Răspunsul la pagina nr. 25)

(Răspunsul la pagina nr. 25)

 

Ghicitoarea H6

Ghicitoarea I4

H. <><><><><><><><>

 

SFINŢENIILE

Este pânza cea sfinţită Şi de preoţi împărţită, Când se (re)sfinţesc biserici, De episcop şi de clerici.

Este dreaptă şi senină Şi în cap are lumină. Pentru ce înfăptuieşte, Totdeauna se jertfeşte.

BISERICII

<><><><><><><><><><>

(Răspunsul la pagina nr. 25)

(Răspunsul la pagina nr. 25)

 

Ghicitoarea H1

Ghicitoarea I5

Untdelemn sfinţit, pe care,

Untdelemn sfinţit, pe care, Ea ne-aduce-n casă sfinţii, Fiindcă e fereastră minţii. Pentru lumea vinovată, Ea

Ea ne-aduce-n casă sfinţii, Fiindcă e fereastră minţii. Pentru lumea vinovată, Ea mai plânge câteodată.

Îl

prepară-n Joia Mare

Un sobor de-arhierei. Ştii tu ce-i acest ulei ?

 

(Răspunsul la pagina nr. 24)

(Răspunsul la pagina nr. 26)

 

7

 
 

Ghicitoarea I6

Ghicitoarea I12

Ghicitoarea I18

Ghicitoare foarte simplă:

O

biserică micuţă

 

Ca doi mândri împăraţi Sunt cu ele-ncoronaţi, Când soborul glăsuieşte "Isaie dănţuieşte".

Amândouă sunt pe tâmplă.

Şade-ntr-o bisericuţă, Iar în ea un Mire drag, Pentru cei ce-aşteaptă-n prag.

Una-n nord şi alta-n sud.

Ia

să-mi spuneţi ! Vreau s-aud !

(Răspunsul la pagina nr. 26)

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 28)

Ghicitoarea I7

Ghicitoarea I13

Ghicitoarea I19

O

perdea care se plimbă

Locul cel de răsărit

 

Un dreptunghi cu moaşte-n plasă Care stă pe Sfânta Masă. Fără el, nicicând, se ştie, Nu se face Liturghie.

Şi

acoperă la slujbă

Al

bisericii, numit

Uşile împărăteşti. Ce răspuns îmi dăruieşti ?

"Sfânta Sfintelor", în care Se petrece-o taină mare.

 

(Răspunsul la pagina nr. 26)

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 28)

Ghicitoarea I8

Ghicitoarea I14

Ghicitoarea I20

Ce-i aceasta, dragii mei ? Vas sfinţit, cu clopoţei, Cu jeratec şi tămâie. (Are soră pe căţuie).

Chiar de este aurit

 

Nu-i o cupă oarecare, Ci-i un vas sfinţit în care Preotul, în sfinte straie, Unui prunc îi face "baie".

Şi

frumos împodobit,

Dacă n-are lumânare, Nici o importanţă n-are.

 

(Răspunsul la pagina nr. 26)

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 29)

Ghicitoarea I9

Ghicitoarea I15

Ghicitoarea I21

E

o preafrumoasă tâmplă

Este semnul cel mai drag Şi-al creştinătăţii steag. (Va apare, spun profeţii, Înaintea Judecăţii)

E-n biserici la intrare Şi oferă spre vânzare:

Care nu-i deloc căruntă.

În

biserică e-n frunte

Cărţi, tămâie, iconiţe Lumânări şi căndeluţe.

Şi

în spate taine-ascunde.

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 28)

(Răspunsul la pagina nr. 29)

Ghicitoarea I10

Ghicitoarea I16

De la slujbă, spun cinstit, Niciodată n-a lipsit

Masa asta se măreşte Când părintele citeşte Pe solee, cu glas blând, Evanghelia de rând.

J. <><><><><><><><>

Şi

deşi-i mereu bătută,

DIN VIAŢA MONAHALĂ

Dar de-a colo nu se mută.

 

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 28)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea I11

Ghicitoarea I17

Ghicitoarea J1

Poartă sfântă şi domnească Unde o mireasă-aşteaptă, Cu credinţă şi iubire, Pe al său Stăpân şi Mire.

Un buchet de sfeşnice

În pădure locuieşte, Din pădure se hrăneşte, Doar cu ruga se-ncălzeşte Şi cu nimeni nu vorbeşte.

Pentru lucruri vrednice. Cu trei lanţuri e legat

Şi

e straşnic acrobat.

 

(Răspunsul la pagina nr. 27)

(Răspunsul la pagina nr. 28)

(Răspunsul la pagina nr. 29)

 

8

 
 

Ghicitoarea J2

Ghicitoarea J8

 

E

supunere totală,

E

contabilul ce are

 

K. <><><><><><><><>

Într-o obşte monahală, De părintele cutare, Sau de cine e mai mare.

O

sporită ascultare:

PRAZNICE

ÎMPĂRĂTEŞTI

E

Cum e orişice contabil.

de obşte responsabil,

 

(Răspunsul la pagina nr. 29)

(Răspunsul la pagina nr. 30)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea J3

Ghicitoarea J9

Ghicitoarea K1

E

un tată cu mulţi fii,

El de bani se îngrijeşte:

După post îndelungat, Praznic mare, luminat, Când a iadului robie S-a surpat pentru vecie.

(Pot fi sute şi chiar mii)

Încasează şi plăteşte, Însă nu-i deloc robit De iubirea de argint.

Ce cu râvnă îi hrăneşte, Însă numai sufleteşte.

 

(Răspunsul la pagina nr. 29)

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 31)

Ghicitoarea J4

Ghicitoarea J10

Ghicitoarea K2

Nume dat cu mult onor, Unui sfânt vindecător, Peste care Dumnezeu Îşi revarsă harul Său.

E

o dulce cămăruţă

Praznic care, măi, copile, Se serbează la opt zile După ce Iisus se naşte. Să vedem de-l vei cunoaşte ?

(Parc-ar fi bisericuţă). În ea lucră şi se roagă Un călugăr, ziua-ntreagă.

 

(Răspunsul la pagina nr. 29)

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 32)

Ghicitoarea J5

Ghicitoarea J11

Ghicitoarea K3

Pentru dânsul, ascultarea

El conduce cu iubire Un sobor în mânăstire. I se spune şi egumen Şi lui, toţi să ne supunem.

Praznicul domnesc şi sfânt Când creştinii pe pământ, Laicii şi preoţimea, Celebrează "Cincizecimea"

E

aprovizionarea,

Exclusiv alimentară, Pentru obştea monahală.

 

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 32)

Ghicitoarea J6

Ghicitoarea J12

Ghicitoarea K4

Este cel ce îi primeşte Şi în obşte-i odihneşte Cu iubire pe creştini, Pe turişti şi pelerini.

Un călugăresc veşmânt, Ce e lung pân' la pământ. Este negru, larg în spate, Şi cu mâneci evazate.

În această zi din an Petru, Iacov şi Ioan Văd pe-al lor ceresc Păstor În lumină pe Tabor.

 

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 31)

(Răspunsul la pagina nr. 32)

Ghicitoarea J7

Ghicitoarea J13

Ghicitoarea J7 Ghicitoarea J13

Se-ngrijeşte-n mod expres De al slujbelor bun mers:

E

un nume, un cuvânt

Ce-L descrie pe Cel Sfânt:

De tipic, de rânduială, De a lor chiverniseală.

"Domnul oştilor cereşti". Ai putea să-l tălmăceşti ?

 

(Răspunsul la pagina nr. 30)

(Răspunsul la pagina nr. 31)

 

9

 

Ghicitoarea K5

Ghicitoarea K11

Ghicitoarea L2

Praznicul împărătesc Despre care vă vorbesc, Totdeauna pică joi, Când serbăm şi pe eroi.

"Bucură-te, mult, Marie, Că har mare s-a dat ţie !", A grăit, purtând un crin, Gavriil, un sol divin.

Sfânt ce pune în ghetuţe Ursuleţi şi maşinuţe, Dar mai pune, după uşă, Uneori, şi-o nuieluşă.

(Răspunsul la pagina nr. 32)

(Răspunsul la pagina nr. 33)

(Răspunsul la pagina nr. 34)

Ghicitoarea K6

Ghicitoarea K12

Ghicitoarea L3

În această zi, copii, Moşu-aduce jucării. Ăstui praznic sfânt, străbun, I se spune şi "Crăciun".

În

noiembrie, cu dor,

Sfânt de Dumnezeu iubit Care-a fost la cer răpit. El trimite nori şi ploaie Peste câmpuri şi zăvoaie.

Sus în templu, intră-n zbor

O

pruncuţă minunată,

Din vechime aşteptată.

(Răspunsul la pagina nr. 32)

(Răspunsul la pagina nr. 34)

(Răspunsul la pagina nr. 35)

Ghicitoarea K7

Ghicitoarea K13

Ghicitoarea L4

Azi la templu, părinteşte, Dreptul Simeon primeşte Pe Pruncuţul Sfânt, Iisus, Ce-i de Maica Sa adus.

În

septembrie, pe opt,

Mucenic vindecător, Care,-n luna lui cuptor, Cu speranţă e serbat, De acei ce zac în pat.

Când toţi strugurii s-au copt Ne răsare viţa Vieţii, Despre care-au scris profeţii.

(Răspunsul la pagina nr. 33)

(Răspunsul la pagina nr. 34)

(Răspunsul la pagina nr. 35)

Ghicitoarea K8

Ghicitoarea K14

Ghicitoarea L5

Ziua-n care la Iordan Vine Domnul şi Ioan. I se spune-n calendare Şi "Divina arătare".

După două săptămâni De post aspru, mulţi creştini, Prăznuiesc cu întristare A Măicuţei lor mutare.

Sfânt ce este cunoscut Ca izbăvitor de furt. El pe hoţi îi urmăreşte Şi de pagube fereşte.

(Răspunsul la pagina nr. 33)

(Răspunsul la pagina nr. 34)

(Răspunsul la pagina nr. 35)

Ghicitoarea K9

Ghicitoarea L6

 

L. <><><><><><><><>

De copii întâmpinat, Domnul vieţii, aclamat, Intră în Ierusalim Pentru moarte, pe asin.

SFINŢI DIN CALENDAR

Sfânt trecut în calendar Care, cu cerescul dar, Pe copii îi ocroteşte Şi pe mame le păzeşte.

(Răspunsul la pagina nr. 33)

<><><><><><><><><><>

(Răspunsul la pagina nr. 35)

Ghicitoarea K10

Ghicitoarea L1

 

Azi e post şi mare praznic Când se-nalţă sus şi falnic Al creştinătăţii steag. Să-l cinstiţi, copii, cu drag !

Sfânt ce este în popor Cunoscut ca răbdător, Care, groaznic ispitit, Niciodată n-a cârtit.

copii, cu drag ! Sfânt ce este în popor Cunoscut ca răbdător, Care, groaznic ispitit, Niciodată

(Răspunsul la pagina nr. 33)

(Răspunsul la pagina nr. 34)

 

10

 
Ghicitoarea L12   Ghicitoarea L18

Ghicitoarea L12

 

Ghicitoarea L18

Mucenic ierarh ce are În decembrie serbare. Este doctor, cu dar mare, Pentru necuvântătoare.

Sfânta noastră de la Iaşi, Mama celor nevoiaşi, Care-adună-ntregul neam În octombrie, la hram.

(Răspunsul la pagina nr. 37)

 

(Răspunsul la pagina nr. 38)

Ghicitoarea L7

Ghicitoarea L13

Ghicitoarea L19

Sfinţi ce sunt de mult folos Sufletului credincios, Ce ajută-n căsnicii Dobândirii de copii.

Sfântă muceniţă, care E de boli vindecătoare. De la Argeş, cu iubire, Ea ne dă tămăduire.

Sfânt pe care îl găseşti La Palat, în Bucureşti.

A

lui moaşte fac minuni

Celor ce-s la suflet buni.

(Răspunsul la pagina nr. 36)

(Răspunsul la pagina nr. 37)

 

(Răspunsul la pagina nr. 39)

Ghicitoarea L8

Ghicitoarea L14

Ghicitoarea L20

Primul sfânt în calendare, Care e numit "cel Mare". Prin moliftele-i vestite Ne salvează din ispite.

E sfânt mare, postitor, Şi iubit mult de popor. În Iordan l-a botezat Pe al lumii Împărat.

De minuni e făcător

Cel ce-a fost la oi păstor.

E

pictat, pentru-o pricină,

Cu o cărămidă-n mână.

(Răspunsul la pagina nr. 36)

(Răspunsul la pagina nr. 37)

 

(Răspunsul la pagina nr. 39)

Ghicitoarea L9

Ghicitoarea L15

 

Sunt trei sfinţi, ce, separat, Fiecare e serbat, Dar mai sunt, la alt soroc, Prăznuiţi, toţi, la un loc.

M. <><><><><><><><>

Sfânt ce-a fost un vrăjitor, E acum izbăvitor De maleficele străji, De deochiuri şi de vrăji.

 

PĂCATE DIN PĂCATE

(Răspunsul la pagina nr. 36)

(Răspunsul la pagina nr. 38)

<><><><><><><><><><>

Ghicitoarea L10

Ghicitoarea L16

 

Ghicitoarea M1

Mucenic neînfricat, În aprilie serbat. Purtător de biruinţă, Ce ajută-n neputinţă.

De-a sa mamă îndemnat, El creştinilor le-a dat Libertate, în regat. (Este sfânt şi împărat)

Pentru bine, se-ntristează, Fiindcă nu îl agreează. Ea pe om îl chinuieşte Când aproapele sporeşte.

(Răspunsul la pagina nr. 36)

(Răspunsul la pagina nr. 38)

 

(Răspunsul la pagina nr. 39)

Ghicitoarea L11

Ghicitoarea L17

Ghicitoarea L11 Ghicitoarea L17

Doctori fără de arginţi, De folos în rugăminţi, În noiembrie serbaţi. (Aceşti sfinţi erau şi fraţi)

În aceeaşi zi din lună Au primit câte-o cunună, Doi apostoli, ce,-mpreună, Sunt serbaţi cu voie bună.

(Răspunsul la pagina nr. 37)

(Răspunsul la pagina nr. 38)

 

11

 
 
Ghicitoarea M2

Ghicitoarea M2

Ghicitoarea M7

Ghicitoarea N5

Cel ce are-acest păcat E întruna tulburat; Urlă, sparge şi trânteşte, Şi nimic nu-l mulţumeşte.

Carte care se citeşte Şi la lume tâlcuieşte Evanghelia. (O zic Dascălii la chinonic).

(Răspunsul la pagina nr. 40)

(Răspunsul la pagina nr. 41)

Ghicitoarea N6

E

păcatul ce îl are

N. <><><><><><><><>

Rânduieli de pomenire, Ce se fac fără oprire Pentru morţi, şi pentru vii. (Patruzeci de Liturghii).

Cel ce simte că e mare,

CĂRŢI ŞI

 

E

păcatul ce-a făcut

Şi pe îngeri, de-au căzut.

SLUJBE

 

(Răspunsul la pagina nr. 39)

<><><><><><><><><><>

(Răspunsul la pagina nr. 42)

Ghicitoarea M3

Ghicitoarea N1

Ghicitoarea N7

E

avere şi strânsură

Are zeci de acatiste Pentru sufleţele triste. Dacă le citeşti cu dor, De la sfinţi iei ajutor.

E o slujbă de slăvire Şi un imn de mulţumire, Închinat Lui Dumnezeu, Pentru ajutorul său.

Fără rost, fără măsură.

O

agoniseală mare

Pentru viaţa trecătoare.

 

(Răspunsul la pagina nr. 40)

(Răspunsul la pagina nr. 41)

(Răspunsul la pagina nr. 42)

Ghicitoarea M4

Ghicitoarea N2

Ghicitoarea N8

E

păcatul ce-i prieşte

Carte sfântă şi iubită, "Cartea cărţilor" numită, Care are componente, Cele două testamente.

Masa dragostei frăţeşti, Masă ce o întâlneşti La biserici, pe la hramuri, Când se-adună multe neamuri.

Celui care nu munceşte.

El

îndeamnă des pe om

La odihnă şi la somn.

 

(Răspunsul la pagina nr. 40)

(Răspunsul la pagina nr. 41)

(Răspunsul la pagina nr. 42)

Ghicitoarea M5

Ghicitoarea N3

Ghicitoarea M5 Ghicitoarea N3

E

păcatul cunoscut,

Carte pentru rugăciune, Care, sub coperţi, conţine Imnuri şi cântări sublime, Împărţite în catisme.

Ce se săvârşeşte-n trup.

El desparte căsnicii, De rămân pe drum copii.

 

(Răspunsul la pagina nr. 40)

(Răspunsul la pagina nr. 41)

Ghicitoarea M6

Ghicitoarea N4

Este grea idolatrie, Este mare lăcomie Pentru cei ce-s doritori De mulţi bani şi de comori.

În ea afli lângă ceasuri Rugile din zi şi glasuri. Pentru Creangă, ca şcolar, Ea a fost abecedar.

 

(Răspunsul la pagina nr. 40)

(Răspunsul la pagina nr. 41)

 

12

 

Ghicitoarea A1 Botezul

Ghicitoarea A1 Botezul Botezul este Sfânta Taină prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită

Botezul este Sfânta Taină prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită şi prin rostirea de către preot a cuvintelor: "Botează-se robul (roaba) lui Dumnezeu (Numele) în numele Tatălui, amin şi al Fiului, amin şi al Sfântului Duh, amin", dobândeşte iertare de păcatul strămoşesc, se naşte din nou duhovniceşte în Hristos şi se face membru al Bisericii. După Botez, duhovniceşte omul este om nou, căci s-a născut duhovniceşte "din apa şi din Duh" (Ioan 3, 5).

Ghicitoarea A2 Spovedania

apa şi din Duh" (Ioan 3, 5). Ghicitoarea A2 Spovedania RÃSPUNSURI Spovedania este Sfânta Taină prin

RÃSPUNSURI

Spovedania este Sfânta

Taină prin care credinciosul, mărturisindu-se în faţa preotului duhovnic şi primind dezlegare de la acesta, primeşte, prin puterea Duhului Sfânt, iertarea păcatelor mărturisite.

Ghicitoarea A3 Preoţia

iertarea păcatelor mărturisite. Ghicitoarea A3 Preoţia Hirotonia (Preoţia) e cuvânt grecesc, care se

Hirotonia (Preoţia) e cuvânt grecesc, care se tălmăceşte:

"alegere prin ridicarea şi punerea mâinilor", pentru că orice har în legătură cu gradele preoţiei se dă prin punerea mâinilor Episcopului. Prin Taina Hirotoniei se aşază în Biserică cele trei trepte ale preoţiei, adică: diaconia, preoţia şi arhieria.

Ghicitoarea A4 Mirungerea

diaconia, preoţia şi arhieria. Ghicitoarea A4 Mirungerea Ungerea cu Sfântul Mir (Mirungerea) este Sfânta Taină 13

Ungerea cu Sfântul Mir (Mirungerea) este Sfânta Taină

13

prin care credinciosul de curând

botezat primeşte harul întăririi şi creşterii vieţii duhovniceşti, prin ungerea cu Sfântul Mir în părţile mai însemnate ale trupului:

frunte, gură, ochi, urechi, piept,

mâini şi picioare, rostindu-se de preot cuvintele: "Pecetea darului Sfântului Duh, amin". Ungerea la frunte înseamnă sfinţirea cugetului, la piept sfinţirea inimii sau a dorinţelor, la ochi, urechi şi gură sfinţirea simţirilor, la mâini şi la picioare sfinţirea lucrărilor şi a puterii sufleteşti ale creştinului.

Ghicitoarea A5 Împărtăşania

ale creştinului. Ghicitoarea A5 Împărtăşania Sfânta Cuminecătură (dumnezeiasca Euharistie, Sfânta

Sfânta Cuminecătură

(dumnezeiasca Euharistie, Sfânta Împărtăşanie) este Sfânta Taină prin care, sub chipul pâinii şi al vinului sfinţite, credinciosul se împărtăşeşte cu însuşi trupul şi sângele Mântuitorului Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor şi spre viata de veci. Pâinea şi vinul Sfintei Cuminecături sunt pâine şi vin numai pentru simţurile noastre trupeşti, dar cu adevărat sunt însuşi trupul şi însuşi sângele Mântuitorului Hristos, căci în timpul Sfintei Liturghii au fost prefăcute în chip minunat în trupul şi sângele Domnului, prin puterea Duhului Sfânt.

Sfintei Liturghii au fost prefăcute în chip minunat în trupul şi sângele Domnului, prin puterea Duhului
 

Ghicitoarea A6 Maslul

 
  Ghicitoarea A6 Maslul     Ghicitoarea B4 Bărbăţia
 

Ghicitoarea B4 Bărbăţia

Sfântul Maslu este taina prin care cel bolnav recapătă sănătatea şi integritatea firii sale o

Sfântul Maslu este taina prin care cel bolnav recapătă sănătatea şi integritatea firii sale o data cu tămăduirea trupului şi iertarea păcatelor, prin ungerea cu untdelemn sfinţit şi invocarea harului Sfântului Duh de către preoţi.

şi iertarea păcatelor, prin ungerea cu untdelemn sfinţit şi invocarea harului Sfântului Duh de către preoţi.

Ghicitoarea B2 Dreptatea

Curajul omului îl întăreşte în vreme de suferinţă, iar pe un om lipsit de bărbăţie, cine-l va ridica?” (Pildele lui Solomon)

Ghicitoarea A7 Nunta

 
“Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor

“Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea lui şi toate acestea vi se vor adăuga”. (Evanghelia după Matei)

Ghicitoarea B5 Nădejdea

(Evanghelia după Matei) Ghicitoarea B5 Nădejdea Nunta este cea dintâi dintre tainele creştine amintite de
(Evanghelia după Matei) Ghicitoarea B5 Nădejdea Nunta este cea dintâi dintre tainele creştine amintite de

Nunta este cea dintâi dintre tainele creştine amintite de Noul Testament, în care se binecuvintează unirea bărbatului cu femeia, spre

Ghicitoarea B3 Cumpătarea

Ghicitoarea B3 Cumpătarea

Binecuvântat fie omul care nădăjduieşte în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul”. (Proorocul Ieremia)

 

ajutorare reciprocă pe calea mântuirii şi pentru naşterea de prunci.

 

Ghicitoarea B6 Credinţa

 
 

Ghicitoarea B1 Înţelepciunea

 

Este un Domn, o credinţă,

 

un

Prin

credinţă au

 

În

toate

lucrurile tale fii

trecut israeliţii Marea Roşie, ca pe uscat, pe care egiptenii, încercând şi ei s-o treacă, s-au înecat”. (Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel)

 

Frica

de

Dumnezeu

este

cumpătat şi nici o neputinţă nu te va întâmpina”.

(Ecclesiasticul)

începutul înţelepciunii”. (Pildele lui Solomon)

 
 

14

 
 
 
 
 

1 martie (October - vine de la cuvântul latinesc octo, opt), luna a zecea în calendarul iulian cu început la 1 ianuarie şi luna a doua în calendarul creştin cu început de an la 1 septembrie. În graiul popular octombrie este cunoscut sub numele de Brumărel, fiindcă anunţă primele brume şi apropierea iernii. Are o durată de 31 de zile.

Ghicitoarea B7 Dragostea

 
 
   

Ghicitoarea C1 Septembrie

 
“ Şi acum rămân acestea trei:

Şi acum rămân acestea trei:

Septembrie este luna a şaptea în calendarul roman cu început la 1 martie (September -

Septembrie este luna a şaptea în calendarul roman cu început la 1 martie (September - vine de la cuvântul latinesc septem, şapte), luna a noua în calendarul iulian cu început la 1 ianuarie şi luna întâi în calendarul creştin cu început de an la 1 septembrie. În graiul popular septembrie este cunoscut sub numele de Răpciune, cu înţeles de răcire a timpului. Pe 23 septembrie este echinocţiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea. Are o durată de 30 de zile.

Ghicitoarea C3 Noiembrie

Are o durată de 30 de zile. Ghicitoarea C3 Noiembrie Noiembrie este luna a noua în

Noiembrie este luna a noua în calendarul roman cu început la 1 martie (November - vine de la cuvântul latinesc novem, nouă), luna a unsprezecea în calendarul iulian cu început la 1

credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea”. (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)

Ghicitoarea B8 Smerenia

 

întru smere-

nie, pentru că Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har”. (Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru)

îmbrăcaţi-vă

Ghicitoarea C2 Octombrie

 

ianuarie şi luna a treia în calendarul creştin cu început de an la 1 septembrie. În graiul popular noiembrie este cunoscut sub numele de Brumar, Brumarul Mare,

 

Octombrie este luna a opta în calendarul roman cu început la

 

15

 

Promorar. Are o durată de 30 de zile.

uşilor, un deschizător şi închizător de porţi, un zeu al începuturilor, zeu cu două feţe:

uşilor, un deschizător şi închizător de porţi, un zeu al începuturilor, zeu cu două feţe:

Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia

 

Ghicitoarea C4 Decembrie

romană şi era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Pe 21 martie este echinocţiul de

romană şi era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Pe 21 martie este echinocţiul de primăvară, când ziua este egală cu noaptea. Are o durată de 31 de zile.

ziua este egală cu noaptea. Are o durată de 31 de zile. Decembrie este luna a

Decembrie este luna a zecea în calendarul roman cu început la 1 martie (Detember - vine de la cuvântul latinesc detem, zece), luna a douăsprezecea în

una orientată spre anul care se încheie şi una orientată spre anul care începe. Denumirea populară a lunii (Gerar) se referă la gerurile năprasnice de la miezul iernii.

 

Ghicitoarea C8 Aprilie

calendarul iulian cu început la 1 ianuarie şi luna a patra în calendarul creştin cu început de an la 1 septembrie. În graiul popular decembrie este cunoscut sub numele de Undrea, Andrea, Îndrea, Luna lui Andrei, fiindcă păstrează amintirea Sfântului Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii noiembrie. Pe 22 decembrie este

Are

o durată de 31 de zile.

Numele lunii aprilie (latină:

Numele lunii aprilie (latină:

Ghicitoarea C6 Februarie

Numele lunii aprilie (latină: Ghicitoarea C6 Februarie Aprilis) vine de la cuvântul latinesc aperio, ire =

Aprilis) vine de la cuvântul

latinesc aperio, ire = a deschide, deoarece în aprilie se deschid

mugurii plantelor. Numele popular al lunii aprilie, Prier, înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Are o durată de 30 de zile.

 

solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi a anului. Are o durată de 31 de zile.

A

doua lună a anului,

Ghicitoarea C5 Ianuarie

Ghicitoarea C5 Ianuarie februarie, îşi trage numele de la latinescul "februarius" - luna purificării. În

februarie, îşi trage numele de la latinescul "februarius" - luna purificării. În mitologia romană era închinată zeului Februus, zeu al purificării şi protector al cirezilor de vite. Denumirea populară a lunii februarie (Făurar, Luna Ferarilor, Faur) este legată de

meşterii fauri, lucrători ai fierului, care, în vechime, pregăteau uneltele de muncă înainte de deschiderea sezonului agrar.

 

Ghicitoarea C9 Mai

 
 
 

Are

o durată de 28 de zile (29

în anii bisecţi).

 

Luna Ianuarie păstrează amintirea lui Ianus, zeu cinstit de romani a cărui denumire vine de la cuvântul "ianua" - "uşă", "poartă". Ianus, deci, era zeul

Ghicitoarea C7 Martie

Numele lunii martie (latină:

 

16

 

Numele lunii mai (latină:

Maius) vine de la denumirea majores dată de Romulus senatorilor romani. Această lună indică prin denumirea sa populară (Florar) timpul florilor. Are o durată de 31 de zile.

întregul an, poporul a numit-o luna lui Cuptor. Are o durată de 31 de zile.

romani zeului şi planetei Saturn.

romani zeului şi planetei Saturn. În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus

În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţă veşnică.

Ghicitoarea C12 August

Ghicitoarea C12 August Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August. Luna

Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August. Luna are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna

Ghicitoarea C10 Iunie

Numele lunii iunie (latină:

Numele lunii iunie (latină:

Iunius) vine de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter, din mitologia romană. Deoarece în iunie se coc cireşele, primele fructe ale anului, popular, luna se numeşte Cireşar sau Cireşel. Pe 21 iunie este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi a anului. Are o durată de 30 de zile.

lui Iulius Cezar, luna iulie. În graiul popular denumirea “Gustar” vine de la faptul că în această perioadă se coc şi se gustă cele mai multe fructe.

Ghicitoarea D3 Vineri

Ghicitoarea D3 Vineri
 

Ghicitoarea D1 Duminică

Ghicitoarea D1 Duminică Duminica, singura zi a săptămânii care poartă un nume creştin (Dies Dominica -

Duminica, singura zi a săptămânii care poartă un nume creştin (Dies Dominica - Ziua Domnului), este ziua când Domnul Iisus Hristos a înviat din morţi, eliberând neamul omenesc din robia iadului, este ziua Pogorârii Duhului Sfânt, este ziua când Dumnezeu a făcut lumina (Ziua Soarelui).

Ghicitoarea C11 Iulie

Ghicitoarea C11 Iulie Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar, reformator al calendarului roman, care

Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar, reformator al calendarului roman, care s-a născut în această lună. Deoarece luna iulie este perioada când se înregistrează cele mai mari temperaturi din

Această zi era dedicată de romani zeiţei Venera şi planetei Venus. În Sfânta şi Marea Vineri se prăznuiesc sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Se mai face încă pomenire şi de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.

Ghicitoarea D2 Sâmbătă

 
 

Această zi era dedicată de

 
 

17

 

Ghicitoarea D4 Miercuri

Ghicitoarea E1 Vecernia

 
D4 Miercuri Ghicitoarea E1 Vecernia   Această zi era dedicată de romani zeului şi planetei
D4 Miercuri Ghicitoarea E1 Vecernia   Această zi era dedicată de romani zeului şi planetei
D4 Miercuri Ghicitoarea E1 Vecernia   Această zi era dedicată de romani zeului şi planetei

Această zi era dedicată de romani zeului şi planetei Mercur. În Sfânta şi Marea Miercuri, dumnezeieştii Părinţi au hotărât să se pomenească femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, pentru că aceasta s-a întâmplat cu puţin înainte de mântuitoarea Patimă.

face pomenire de fericitul Iosif

Vecernia este a şasea laudă din zi şi simbolizează momentul pogorârii Mântuitorului de pe cruce şi punerea Lui în mormânt nou, de către Iosif şi Nicodim. Mai este şi momentul sfânt al Cinei celei de Taină.

cel prea frumos care este o preînchipuire a Domnului

   

Ghicitoarea D5 Joi

Ghicitoarea D5 Joi
 

Hristos, care a ţinut să împlinească întru toate voia Părintelui Ceresc şi să ne fie nouă pildă de urmat. Tot în această zi se face pomenire şi de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

Ghicitoarea E2 Utrenia

Tot în această zi se face pomenire şi de smochinul care s-a uscat prin blestemul Domnului.

Ghicitoarea D7 Marţi

 

Această zi era dedicată de romani planetei Jupiter. În Sfânta şi Marea Joi, dumnezeieştii Părinţi, urmând predaniilor dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a

ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a A doua laudă, care se face la

A doua laudă, care se face la miezul nopţii, este Utrenia şi Ceasul întâi. Utrenia este timpul când l-au prins pe Mântuitorul în grădina Ghetsimani, Iuda cu cei o mie de ostaşi cu suliţe şi când toţi apostolii L-au părăsit şi au fugit, iar El a rămas singur în mâinile celor fără de lege.

picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire din Ghetsimani şi vânzarea Domnului.

Ghicitoarea E3 Miezonoptica

 
 

În mitologia romană această zi era dedicată planetei Marte. În Sfânta şi Marea Marţi se face pomenire de pilda celor zece fecioare: cinci înţelepte şi cinci neînţelepte.

Miezonoptica

este

prima

Ghicitoarea D6 Luni

laudă din cele şapte. Simbolizează şi ne aduce aminte nouă de rugăciunea Mântuitorului din grădina Ghetsimani, când s-a rugat şi s-au făcut sudorile lui ca picăturile de sânge.

 

În mitologia romană această zi era dedicată Lunii, singurul satelit natural al Pământului. În Sfânta şi Marea Luni se

 
 

18

 
  Domnului, cât şi pogorârea Sfântului Duh în chip de limbi de foc peste Sfinţii
 

Domnului, cât şi pogorârea Sfântului Duh în chip de limbi de foc peste Sfinţii Apostoli.

 

Ghicitoarea E8 Pavecerniţa

Ghicitoarea E6 Ceasul al şaselea

Ghicitoarea E6 Ceasul al şaselea
Ghicitoarea E6 Ceasul al şaselea
 

Ghicitoarea E4 Ceasul întâi

Ceasul al şaselea este a patra laudă a Bisericii lui Hristos şi corespunde cu momentul

Ceasul al şaselea este a patra laudă a Bisericii lui Hristos şi corespunde cu momentul răstignirii Mântuitorului pe crucea de pe Golgota, între cei doi tâlhari.

Pavecerniţa este a şaptea

A doua laudă, care se face la

miezul nopţii, este Utrenia şi Ceasul întâi. Ceasul întâi este momentul când L-au dus pe Hristos la Ana şi la Caiafa, după ce L-au prins.

 

Ghicitoarea E7 Ceasul al nouălea

 

laudă a zilei şi simbolizează tânguirea Maicii Domnului, când a plâns după ce L-a pus pe Mântuitorul în mormânt.

 
  Ghicitoarea F1 Porunca a V-a
 

Ghicitoarea F1 Porunca a V-a

Ghicitoarea E5 Ceasul al treilea

Ghicitoarea E5 Ceasul al treilea Lauda a treia a Bisericii lui

Lauda a treia a Bisericii lui

Ghicitoarea E5 Ceasul al treilea Lauda a treia a Bisericii lui

"Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să "

trăieşti ani mulţi pe pământ

 

Ceasul al nouălea este a cincia laudă a Bisericii şi închipuie momentul înfricoşat în care Mântuitorul îşi dă duhul pe cruce, când a zis: “Săvârşitu-s-a! Doamne, în mâinile Tale îmi dau duhul Meu”.

În această poruncă ni se cere dragostea şi cinstirea aproapelui, îndeosebi a celor mai apropiaţi, începând cu părinţii. Am ascultat noi de părinţii noştri când ne învăţau la bine şi când ne arătau calea cea bună? Nu cumva ne mustră conştiinţa

Hristos este Ceasul al treilea. El simbolizează atât momentul condamnării la moarte a

când ne aducem aminte de purtările noastre faţă de ei ?

 
 

19

 
 

Ghicitoarea F2 Porunca a VIII-a

Ghicitoarea F2 Porunca a VIII-a

Necinstesc această poruncă cei care nu merg Duminica sau în sărbători la biserică, cei care, nesiliţi de nimeni, muncesc sau merg în locuri necreştineşti (discoteci, stadioane, bodegi) în zilele sfinte.

care, nesiliţi de nimeni, muncesc sau merg în locuri necreştineşti (discoteci, stadioane, bodegi) în zilele sfinte.

Ghicitoarea F4 Porunca a VII-a

 

"Să nu furi !"

În

această poruncă ni se cere

să nu vătămăm averea cuiva.

 
 

fura înseamnă a-ţi însuşi

lucrul, munca sau meritele aproapelui, pe care le-a dobândit cu sudoarea frunţii lui, ori le-a primit în dar. Tot de furat sunt şi banii pe care îi câştigăm în duminici, pentru că furăm ziua

A

Domnului.

le-a primit în dar. Tot de furat sunt şi banii pe care îi câştigăm în duminici,

Ghicitoarea F6 Porunca a II-a

Ghicitoarea F6 Porunca a II-a

Ghicitoarea F3 Porunca a IV-a

Ghicitoarea F3 Porunca a IV-a

"Să nu fii desfrânat !" În această poruncă ni se cere să nu vătămăm cinstea aproapelui. Desfrânate sunt nu numai persoanele care săvârşesc păcatul cu fapta, ci şi acelea ce privesc imagini imorale prin reviste, internet, televizor, sau le expun prin casă, persoanele care instigă la desfrânare prin vestimentaţie şi comportament.

"Să nu-ţi faci chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, şi din câte sunt pe pământ, jos şi din câte sunt în apele de sub pământ ! Să nu te închini "

lor, nici să le slujeşti

 

Ghicitoarea F5 Porunca I-a

 

În această poruncă ni se cere să fugim de cinstirea dumnezeilor mincinoşi. Idol este orice lucru care ocupă locul Dumnezeului Celui viu şi nevăzut în inima, mintea şi ochiul omului. Idol poate fi banul şi averea, pântecele, bărbatul, femeia sau copilul, calculatorul şi televizorul la care ţii mai mult decât la Dumnezeu şi le dedici mai mult timp.

"Eu sunt Domnul Dumnezeul

 

"Adu-ţi aminte de ziua

tău

Să nu ai alţi dumnezei

odihnei, ca să o sfinţeşti. Lucrează şase zile şi-ţi fă în acelea toate treburile tale, iar în ziua a şaptea este odihna "

Domnului Dumnezeului tău

afară de Mine !" În această poruncă ni se cere

să cunoaştem şi să cinstim pe adevăratul Dumnezeu. Ocupă Dumnezeu primul loc în gândirea, inima şi viaţa noastră? Ne temem de El? Îi

suntem recunoscători? Îl ascultăm şi ne supunem Lui întru totul?

În

această poruncă ni se cere

să ţinem rânduiala timpurilor şi

faptelor de cinstire către Dumnezeu.

 
 

20

 

Ghicitoarea F7 Porunca a VI-a

 

de

care se scârbeşte cugetul

sau zic "zău", cei care Îl cheamă în descântece, vrăji, ghicit, spiritism.

Său: ochii mândri, limba

" Să nu ucizi! " În această poruncă ni se cere să nu vătămăm viaţa

"Să nu ucizi!" În această poruncă ni se cere să nu vătămăm viaţa aproapelui. În vremea noastră crimele şi avorturile s-au înmulţit mai mult ca oricând. Dar ucidere este şi ura, răutatea, vorbirea de rău. Sfântul Evanghelist Ioan spune:

Ghicitoarea F9 Porunca a X-a

Ghicitoarea F9 Porunca a X-a mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care plănuieşte gânduri

mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care plănuieşte gânduri viclene, picioare grabnice să alerge spre rău, martorul mincinos care spune minciuni şi cel care seamănă vrajbă între fraţi”. (Pildele lui Solomon)

 

Ghicitoarea G1 Sf. Ap. Petru

"Să nu doreşti casa aproapelui tău; să nu doreşti femeia aproapelui tău, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui şi nici unul din dobitoacele lui şi nimic din câte are aproapele tău !" Această poruncă ne cere să nu dorim vătămarea aproapelui. Ea ne vorbeşte de pofta dinlăuntru, de pofta păcătoasă,

poruncă ne cere să nu dorim vătămarea aproapelui. Ea ne vorbeşte de pofta dinlăuntru, de pofta

"Oricine urăşte pe fratele său, este ucigaş".

Sfântul Apostol Petru, era

 

care dacă nu este ucisă, omul ajunge să facă păcatul cu fapta.

pescar din Betsaida, la Marea Galileii şi se chema Simon,

 

Ghicitoarea F8 Porunca a III-a

Ghicitoarea F8 Porunca a III-a

Ghicitoarea F10 Porunca a IX-a

Ghicitoarea F10 Porunca a IX-a înainte de a se întâlni cu Domnul. Era frate cu Sfântul

înainte de a se întâlni cu Domnul. Era frate cu Sfântul Apostol Andrei şi era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici. Deseori vorbea în numele Apostolilor, rugând pe Învăţătorul să le tâlcuiască

înţelesul tainelor credinţei. Era o

fire

înfocată, cinstită şi plină de

"Să nu iei numele Domnului

rodire pentru Hristos şi gata, oricând, la uitarea de sine.

Dumnezeului tău în deşert

".

Istoria Susanei

 

În această poruncă ni se cere să nu călcăm nici cu cel mai mic cuvânt cinstea lui Dumnezeu. Iau numele lui Dumnezeu în deşert cei care jură şi înjură, cei care Îi pronunţă numele fără nici un gând la Dumnezeu şi ajutorul Lui ("Of, Doamne, Doamne !", "Pentru numele lui Dumnezeu!")

"Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău !" În această poruncă ni se cere să nu-l vătămăm cu cuvântul.

Ghicitoarea G2 Sf. Ap. Andrei

Sfântul Apostol Andrei, "cel întâi chemat", era fratele

Sfântului Petru. După tradiţie, el

 

a

propovăduit credinţa lui

“Şase sunt lucrurile pe care le urăşte Domnul, ba chiar şapte

Hristos în toate ţările de pe lângă Marea Neagră şi în Dobrogea, după care, s-a întors

 

21

 
în Tracia şi s-a dus în Grecia, iar la Patras, a fost răstignit pe o

în Tracia şi s-a dus în Grecia, iar la Patras, a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, "Crucea Sfântului Andrei".

Ghicitoarea G3 Sf. Ap. Ioan

Sfântului Andrei". Ghicitoarea G3 Sf. Ap. Ioan Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul, numit şi Teologul, era

Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul, numit şi Teologul, era ucenicul iubit, care la Cină

şi-a rezemat capul pe pieptul lui Hristos, iar, lângă Cruce, a stat cu Preacurata Fecioară şi s-a învrednicit a se numi fiu al ei. Acesta a propovăduit Evanghelia în Efes şi în toata Asia şi a scris Evanghelia a

patra, Apocalipsa şi cele trei Epistole din Noul Testament. El a adormit, în Domnul, la Efes, bătrân fiind cu anii.

Ghicitoarea G4 Sf. Ap. Iacob

Efes, bătrân fiind cu anii. Ghicitoarea G4 Sf. Ap. Iacob Sfântul Apostol Iacob, fiul lui Zevedeu,

Sfântul Apostol Iacob, fiul lui Zevedeu, a fost numit de Domnul, "fiul tunetului", ca şi fratele său, Sfântul Ioan Evanghelistul. Împreuna cu acesta, şi cu Petru, a văzut Schimbarea la faţă a Domnului pe Tabor. După Înălţarea la cer a Domnului, el a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu în Ierusalim şi în Iudeea şi a fost ucis de Irod Agripa, cu sabia.

Ghicitoarea G5 Sf. Ap. Filip

Sfântul Apostol Filip era din Betsaida Galileii, cetatea lui Petru şi Andrei. Acesta a adus la Hristos pe Natanail şi a propovăduit pe Hristos, în părţile Asiei, cu sora sa Mariam. A avut sfârşit mucenicesc, în Ierapole, din Frigia.

22

A avut sfârşit mucenicesc, în Ierapole, din Frigia. 22 Ghicitoarea G6 Sf. Ap. Bartolomeu Sfântul Apostol

Ghicitoarea G6 Sf. Ap. Bartolomeu

Ierapole, din Frigia. 22 Ghicitoarea G6 Sf. Ap. Bartolomeu Sfântul Apostol Bartolomeu, a propovăduit pe Hristos,

Sfântul Apostol Bartolomeu, a propovăduit pe Hristos, o

vreme, împreună cu Apostolul Filip, în Asia, iar, după moartea acestuia, a mers până în India, şi a tâlcuit, pentru indieni Evanghelia scrisă de Sfântul Matei. S-a dus, apoi, de acolo, în Armenia cea Mare şi în Albana a primit moarte de mucenic.

Ghicitoarea G7 Sf. Ap. Toma

Sfântul Apostol Toma este cel căruia i se mai spunea şi

a primit moarte de mucenic. Ghicitoarea G7 Sf. Ap. Toma Sfântul Apostol Toma este cel căruia
"Geamănul" şi care a pipăit rănile Mântuitorului, după Învierea Lui. A purtat lumina Evangheliei până

"Geamănul" şi care a pipăit rănile Mântuitorului, după Învierea Lui. A purtat lumina Evangheliei până în părţile Indiei şi a murit străpuns de săgeţi, pentru Hristos.

Ghicitoarea G8 Sf. Ap. Matei

de săgeţi, pentru Hristos. Ghicitoarea G8 Sf. Ap. Matei Sfântul Apostol Matei, care pe când era

Sfântul Apostol Matei, care pe când era vameş, se numea Levi, lăsând toate, n-a pregetat să meargă după Hristos. Şi, fiind scriitor, a scris cel dintâi, Evanghelia Domnului, în limba ebraică, şi, apoi, aceeaşi Evanghelie, în greceşte. El a propovăduit pe Hristos în toată Etiopia şi, tradiţia spune, Apostolul a primit moarte de mucenic, fiind ars pe rug, în Etiopia.

Ghicitoarea G9 Sf. Ap. Iacov al lui Alfeu

rug, în Etiopia. Ghicitoarea G9 Sf. Ap. Iacov al lui Alfeu Sfântul Apostol Iacov al lui

Sfântul Apostol Iacov al lui

Alfeu, a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu în multe ţări din răsărit, închinătoare la idoli. Aducând nenumărate neamuri la Hristos, a primit moarte de mucenic, iar cei ce s-au întors la credinţă, l-au numit "sămânţă dumnezeiască."

Ghicitoarea G10 Sf. Ap. Iuda Tadeul

dumnezeiască." Ghicitoarea G10 Sf. Ap. Iuda Tadeul Sfântul Apostol Iuda Tadeul, este acela care a propovăduit

Sfântul Apostol Iuda Tadeul, este acela care a propovăduit pe Hristos în Iudeea, în Galileea şi în Samaria, în Arabia, în Siria

23

şi în Mesopotamia. Şi, fiind

spânzurat de un lemn, de slujitorii idolilor, din părţile Araratului, şi-a pus sufletul pentru Domnul său.

Ghicitoarea G11 Sf. Ap. Simon Zilotul

pentru Domnul său. Ghicitoarea G11 Sf. Ap. Simon Zilotul Sfântul Apostol Simon Zilotul era din Cana

Sfântul Apostol Simon Zilotul era din Cana Galileii. A propovăduit cu mult zel, cuvântul mântuirii în Mauritania şi, din Africa, până în Britania. Răstignit fiind de cei necredincioşi, şi-a dat lui Dumnezeu duhul său.

Ghicitoarea G12 Sf. Ap. Matia

în Britania. Răstignit fiind de cei necredincioşi, şi-a dat lui Dumnezeu duhul său. Ghicitoarea G12 Sf.
în Britania. Răstignit fiind de cei necredincioşi, şi-a dat lui Dumnezeu duhul său. Ghicitoarea G12 Sf.

Sfântul Apostol Matia a fost ales în locul lui Iuda, vânzătorul, numărându-se cu cei unsprezece Apostoli. El a propovăduit pe Hristos în Capadochia şi în Etiopia, unde, multe pătimind, cu moarte năprasnică s-a săvârşit.

Ghicitoarea G13 Sf. Ap. Pavel

năprasnică s-a săvârşit. Ghicitoarea G13 Sf. Ap. Pavel Sfântul mare Apostol Pavel, care în urma tuturor,

Sfântul mare Apostol Pavel, care în urma tuturor, a fost chemat de Sus, de la Domnul, la apostolie, s-a arătat vas ales al lui Hristos, pe care l-a propovăduit de la Ierusalim până la Roma. Şi-a săvârşit nevoinţa alergării sale, fiind ucis de Nero, cu sabia. Drept aceea, acest Sfânt Apostol se prăznuieşte împreună cu Sfântul Petru, ca unul ce, mai mult decât alţi Apostoli, s-a ostenit, cu bunăvestirea lui Hristos.

alţi Apostoli, s-a ostenit, cu bunăvestirea lui Hristos. săvârşeşte atunci. El se întrebuinţează îndată

săvârşeşte atunci. El se întrebuinţează îndată după Sfântul Botez când se administrează Sfânta Taină a Mirungerii, la sfinţirea bisericilor şi la sfinţirea antimiselor.

Ghicitoarea H2 Anafura

şi la sfinţirea antimiselor. Ghicitoarea H2 Anafura Anafura este restul prescurii din care s-a scos Sfântul

Anafura este restul prescurii din care s-a scos Sfântul Agneţ şi care o închipuie pe Sfânta Fecioară; ea este binecuvântată de preot în timpul Axionului, adică al imnului cântat în cinstea şi spre slava Sfintei Fecioare. De aceea, împărţirea ei la sfârşitul Liturghiei închipuie rămânerea Maicii Domnului încă multă vreme pe pământ, în mijlocul Bisericii, după înălţarea dumnezeiescului ei Fiu.

Ghicitoarea H1 Sf. Mir

Sfântul Mir este untdelemn amestecat cu diferite arome, în număr de 38, sfinţit de soborul episcopilor prezidat de Patriarhul Bisericii, în Joia Patimilor, la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, care se

Ghicitoarea H3 Aghiasma Mică

Prin aghiasmă se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei (de la cuvântul grecesc aghios” care înseamnă

sfinţire). Sfinţirea cea mică a apei se săvârşeşte în biserică, de regulă

24

mică a apei se săvârşeşte în biserică, de regulă 24 la fiecare zi întâi a lunii,

la fiecare zi întâi a lunii, la “Izvorul Tămăduirii”, şi cu alte ocazii, iar în case (sfeştanie),

oricând cer credincioşii, mai ales în zilele de post. Ea este folositoare pentru sufletele, trupurile şi casele creştinilor care o primesc cu credinţă.

Ghicitoarea H4 Aghiasma Mare

care o primesc cu credinţă. Ghicitoarea H4 Aghiasma Mare Aghiasma Mare, adică apa Sfinţită la Boboteaza,

Aghiasma Mare, adică apa

Sfinţită la Boboteaza, are putere sfinţitoare şi tămăduitoare, mult mai mare decât Aghiasma Mică.

De aceea, ea se păstrează nestricată, proaspătă, curată şi plăcută la gust vreme îndelungată. Trebuie păstrată în fiecare casă într-un vas curat, la loc de cinste şi folosită cu binecuvântarea preotului.

Trebuie păstrată în fiecare casă într-un vas curat, la loc de cinste şi folosită cu binecuvântarea
 

pânză sfinţită de la lumânare şi

 

Ghicitoarea H5 Tămâia

Ghicitoarea H5 Tămâia

se face cruce cu târnoseala care arde pe la tocurile de la ferestre şi de la uşi, iar persoanele din casă trag puţin fum pe nas. Se pot afuma şi hainele pe care le poartă cei din casă. Este indicat să se facă aceasta miercurea şi vinerea, precum şi în perioada celor patru posturi.

îndrumă credincioşii pe calea vieţii adevărate.

miercurea şi vinerea, precum şi în perioada celor patru posturi. îndrumă credincioşii pe calea vieţii adevărate.
     
 

“Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ,

Ghicitoarea I1 Clopotul

Ghicitoarea I1 Clopotul O, clopote! Frumos mai suni, Când credincioşii îi aduni La locul sfânt de

O, clopote! Frumos mai suni, Când credincioşii îi aduni La locul sfânt de rugăciune, În cer cântarea să le sune În zile mari de sărbătoare, La răsărit ş-apus de soare, Tu chemi stăpâni şi muncitori Ai lui Hristos închinători. (Alexei Mateevici)

 

s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă”. (Sfânta Evanghelie după Matei)

Ghicitoarea I3 Candela

“Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară”. (Psalmi)

“ Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: Porunceşte fiilor lui Israel să-ţi

Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis: Porunceşte fiilor lui Israel să-ţi aducă untdelemn de măsline, curat şi limpede, pentru candele, ca să ardă sfeşnicul necontenit, înaintea perdelei din cortul adunării”. (Leviticul)

Ghicitoarea H6 Târnoseala

adunării”. (Leviticul) Ghicitoarea H6 Târnoseala   Ghicitoarea I4 Lumânarea    
 

Ghicitoarea I4 Lumânarea

 
 

Ghicitoarea I2 Biserica

Lumânarea îl însoţeşte pe credincios în toate manifestările sale cultice şi religioase începând de la botez până la mormânt. Lumânarea pe care preotul i-o dă naşului la botez simbolizează lumina interioară a harului împărtăşit. Tot la fel şi făcliile aprinse pe care le ţin în mâini naşii la cununie,

Târnoseala este o bucăţică de pânză luată de la sfinţirea unei biserici şi se întrebuinţează astfel: se aprinde o lumânare, se fac rugăciuni în casa bântuită de farmece şi de duhuri necurate, se zic psalmii 50, 69 şi 142, se aprinde apoi această

Biserica este aşezământul sfânt întemeiat de Domnul nostru Iisus Hristos, pentru mântuirea oamenilor. Ea duce mai departe, până la sfârşitul veacurilor, propovăduirea cuvântului dumnezeiesc, împărtăşeşte fiilor ei harul sfinţitor prin Sfintele Taine şi

 

25

 
reprezintă simbolul curăţiei mirilor şi al luminii darului dumnezeiesc. La slujba înmormântării, când îl

reprezintă simbolul curăţiei mirilor şi al luminii darului dumnezeiesc. La slujba înmormântării, când îl însoţim pe răposat cu lumânări aprinse, îi arătăm iubirea noastră şi comuniunea cu el, fiindcă cel adormit continuă să fie viu, rămânând el însuşi o lumină ce trece la lumina deplină şi veşnică.

Ghicitoarea I5 Icoana

la lumina deplină şi veşnică. Ghicitoarea I5 Icoana Icoana este o imagine reprezentând pe Mântuitorul Hristos,

Icoana este o imagine reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului, pe sfinţi, pe îngeri, sau evenimente biblice importante, pilde şi evenimente din istoria bisericii. Sfântul Grigore Dialogul

consideră icoanele ca fiind Scriptura pentru analfabeţi, iar Sfântul Ioan Damaschin a scris că "prin icoane vizibile suntem conduşi la contemplarea a ceea ce este divin şi spiritual". Se cunosc nenumărate cazuri de icoane care plâng sau care au săvârşit minuni şi vindecări.

Ghicitoarea I6 Uşile diaconeşti

minuni şi vindecări. Ghicitoarea I6 Uşile diaconeşti Uşile diaconeşti sunt cele două uşi laterale din

Uşile diaconeşti sunt cele două uşi laterale din catapeteasmă. Se numesc aşa fiindcă în vechime diaconii stăteau în ele şi primeau darurile ce se aduceau la altar. Pe ele sunt zugrăvite chipurile arhanghelilor Mihail şi Gavriil.

Ghicitoarea I7 Dvera

arhanghelilor Mihail şi Gavriil. Ghicitoarea I7 Dvera Dvera sau valul de tâmplă este o broderie utilizată

Dvera sau valul de tâmplă este o broderie utilizată în cultul

26

ortodox, care a evoluat în paralel cu sistemul de separare a altarului de naos. În primele secole ale creştinismului, altarul era separat de restul spaţiului eclezial printr-o perdea numită catapeteasmă. Ulterior apar 12 coloane monumentale, simbol al

celor 12 apostoli. Între aceste coloane erau aşezate icoanele împărăteşti, iar restul golurilor

erau astupate cu perdele brodate ce aveau rolul unor uşi între altar si naos. Odată cu apariţia tâmplei, în secolul XIV- XV, rolul acestor perdele se va restrânge, rămânând să acopere uşile împărăteşti şi diaconeşti.

Ghicitoarea I8 Cădelniţa

împărăteşti şi diaconeşti. Ghicitoarea I8 Cădelniţa “ Şi a venit un alt înger şi a stat

Şi a venit un alt înger şi a stat la altar, având cădelniţă de aur, şi i s-a dat lui tămâie multă, ca s-o aducă împreună cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului”. (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul)

cu rugăciunile tuturor sfinţilor, pe altarul de aur dinaintea tronului”. (Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul)

Ghicitoarea I9 Catapeteasma

şi se bate într-un anume ritm cu unul sau două ciocănele. Acest "cântec" este o chemare şi un imbold pentru creştini spre a-şi grăbi paşii pentru a ajunge repejor la biserica.

Chivotul este un obiect de cult creştin în forma unei bisericuţe de metal preţios, aşezat pe masa din altar, în care se păstrează, într-o cutiuţă, Sfânta Împărtăşanie pe tot anul pentru împărtăşirea grabnică a bolnavilor şi a copiilor.

Ghicitoarea I11 Uşile împărăteşti

 
Catapeteasma (tâmpla sau iconostas) este un perete de lemn, ori de zid împodobit cu sculpturi

Catapeteasma (tâmpla sau iconostas) este un perete de lemn, ori de zid împodobit cu sculpturi şi cu icoane frumos zugrăvite ce desparte naosul de altar. Acest perete înseamnă “osebirea celor văzute de cele nevăzute”. Icoanele sunt aşezate într-o anumită ordine pe patru rânduri, iar în rândul cinci stă Sfânta Cruce.

pe patru rânduri, iar în rândul cinci stă Sfânta Cruce. Uşile împărăteşti sunt cele două uşi

Uşile împărăteşti sunt cele două uşi centrale din catapeteasmă, care

Ghicitoarea I13 Altarul

Ghicitoarea I13 Altarul

Ghicitoarea I10 Toaca

simbolizează cele două Testamente şi, totodată, simbol al uşilor cerului. Se cheamă împărăteşti, căci prin ele trece Hristos Împăratul nostru, sub chipul Sfintelor Taine.

Altarul este partea dinspre răsărit a bisericii. Numele îi vine de la cuvântul latinesc «altar», care înseamnă loc înalt şi este, într-adevăr, cu o treaptă sau două mai sus decât naosul. În el se săvârşeşte Sfânta Liturghie, se păstrează Sfânta Împărtăşanie şi intră numai sfinţiţii slujitori. Sfântul Altar este partea cea mai însemnată a bisericii.

Toaca este făcută dintr-o scândură de lemn sau din metal

Toaca este făcută dintr-o scândură de lemn sau din metal

Ghicitoarea I12 Chivotul

Ghicitoarea I12 Chivotul
 

Ghicitoarea I14 Sfeşnicul

Să faci sfeşnic din aur curat. Sfeşnicul să-l faci bătut din ciocan: fusul, braţele, cupele, nodurile şi florile lui să fie dintr-o bucată”. (Ieşire - a doua carte a lui Moise)

 

27

 
  “Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce
 

“Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu.”

lumina pe care o răspândeşte candelabrul aminteşte şi de lumina dumnezeiască din Împărăţia Cerurilor şi de biruinţa Luminii asupra întunericului.

(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)

Ghicitoarea I18 Cununiile

 
 

Ghicitoarea I16 Analogul

Ghicitoarea I16 Analogul
Cununiile închipuie podoaba, cinstea şi răsplata care se aduc curăţiei şi fecioriei mirilor pentru care

Cununiile închipuie podoaba, cinstea şi răsplata care se aduc curăţiei şi fecioriei mirilor pentru care aceştia sunt încununaţi ca nişte împăraţi, înzestraţi cu puterea de a da viaţă, de a naşte copii. De aceea se şi cântă pentru dânşii: «Doamne, Dumnezeul nostru, cu mărire şi cu cinste încununează-i pe dânşii!»

“Sufletul

omului

este

un

sfeşnic de la Domnul;

el

cercetează toate cămările trupului”. (Pildele lui Solomon)

Ghicitoarea I15 Crucea

 
Analogul (tetrapod, iconos- tas) este un pupitru portativ relativ înalt pe care se aşază cărţile

Analogul (tetrapod, iconos- tas) este un pupitru portativ relativ înalt pe care se aşază cărţile în timpul slujbei.

Ghicitoarea I19 Antimisul

Ghicitoarea I17 Policandrul

 

“Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine”. (Sfânta Evanghelie după Matei)

Policandrul (candelabrul) închipuie cerul şi stelele. Prin

Policandrul (candelabrul) închipuie cerul şi stelele. Prin

Antimisul este o bucată de pânza, în formă dreptunghiu- lară, cu laturile de 50-60 cm,

Antimisul este o bucată de pânza, în formă dreptunghiu- lară, cu laturile de 50-60 cm, având imprimată scena punerii Domnului în mormânt şi cusute în el sfinte moaşte. El stă în permanenţă pe Sfânta Masă şi este obligatoriu pentru slujirea Sfintei Liturghii. În caz de nevoie Sfânta Liturghie poate fi săvârşită şi în afara bisericii dar numai pe antimis.

 

28

 

Ghicitoarea I20 Cristelniţa

Ghicitoarea J1 Pustnicul

“Unde nu este ascultare, nu cheltui vorba”. (Ecclesiasticul)

    Ghicitoarea J3 Părintele duhovnicesc
 
    Ghicitoarea J3 Părintele duhovnicesc
 

Ghicitoarea J3 Părintele duhovnicesc

    Ghicitoarea J3 Părintele duhovnicesc Cristelniţa (vasul pentru Botez) vine de la cuvântul

Cristelniţa (vasul pentru Botez) vine de la cuvântul Hristos şi se cheamă vas de creştinare. Cristelniţa închipuie trei lucruri: trupul Bisericii, în care ne naştem din nou; baia duhovnicească, în care ne curăţim de păcatul strămoşesc, şi mormântul în care îngropăm pe omul cel vechi din noi, ca să înviem la o viaţă nouă în Hristos. Apa închipuie pe Duhul Sfânt revărsat peste lume.

Pustnicul (sihastru, ascet, anahoret, eremit) este un creştin (călugăr) care s-a izolat de lumea păcatelor, nu din lipsă de

dragoste pentru semeni, ci din

Un părinte duhovnicesc este un confident şi un organ al Duhului Sfânt. “Cel care nu s-a născut (în

duh) nu e capabil să nască fii duhovniceşti

 

Pentru

a dărui Duhul Sfânt,

dorinţa de a se putea ruga şi osteni mai mult pentru lume şi

trebuie mai întâi să-l primeşti”.

pentru el, în linişte, cu post şi priveghere.

(Sfântul Simeon Noul Teolog)

 

Ghicitoarea J2 Ascultarea

Ghicitoarea J4 Taumaturgul

Ghicitoarea I21 Pangarul

Ghicitoarea I21 Pangarul
Ghicitoarea I21 Pangarul
Ghicitoarea I21 Pangarul

Spaţiul amenajat în interiorul bisericii unde se vând anumite obiecte de cult: lumânări, tămâie, căndeluţe, iconiţe, cărţi etc.

“Să ştiţi, iubiţii mei fraţi: orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire, zăbavnic la mânie”. (Epistola soborniceasca a Sfântului Apostol Iacov)

“Chemând la Sine (Iisus) pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă”. (Evanghelia după Matei)

 
 

29

 
 

Ghicitoarea J5 Chelarul

  Ghicitoarea J5 Chelarul  
  Ghicitoarea J5 Chelarul  
 
 
 
 
 

Chelarul se îngrijeşte, în cadrul mânăstirii, de păstrarea produselor alimentare, depo- zitate în magazii, cămări şi pivniţe, de distribuirea lor, având răspunderea directă, împreună cu bucătarul, de calitatea mesei de obşte.

Ghicitoarea J10 Chilia

Ghicitoarea J10 Chilia Dacă te afli în chilie şi nu ai rucodelie (lucru de mâna), atunci

Dacă te afli în chilie şi nu ai rucodelie (lucru de mâna), atunci citeşte din cărţile sfinte, mai ales din Psaltire. Străduieşte-te să repeţi de mai multe ori un verset ca să ţii minte totul. Dacă te cheamă la ascultare, du-te şi spune şi rugăciunea: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine,

mânăstirii şi de inventarul lor, primind de la casier sumele de bani necesare. Este dator să vegheze ca sfintele slujbe să se săvârşească după Tipicul mânăstiresc.

Ghicitoarea J6 Arhondarul

 
 
 

Ghicitoarea J8 Economul

 
Arhondarul, în cadrul mânăstirii, îngrijeşte casa de oaspeţi şi se ocupă de primirea închinătorilor. El

Arhondarul, în cadrul mânăstirii, îngrijeşte casa de oaspeţi şi se ocupă de primirea închinătorilor. El ţine registre de vizitatori şi răspunde de conduita personalului ajutător şi de buna ordine în arhondărie, precum şi de respectarea Regulamentului şi de dispoziţiile Chiriarhului privitoare la primirea şi găzduirea oaspeţilor.

Economul poartă grija de aprovizionarea mânăstirii cu alimente şi îmbrăcăminte. Totodată se îngrijeşte de

Economul poartă grija de aprovizionarea mânăstirii cu alimente şi îmbrăcăminte. Totodată se îngrijeşte de cămări, magazii şi pivniţe, de bolnavii şi bătrânii din mânăstire.

 

păcătosul”. (Sfântul Serafim de Sarov)

 
 

Ghicitoarea J7 Eclesiarhul

Eclesiarhul are în grija sa slujbele ce se săvârşesc în mânăstire, se îngrijeşte de cele necesare cultului, de buna întreţinere a bisericilor

Ghicitoarea J9 Casierul

Casierul face încasări şi plăţi în numele mânăstirii şi trebuie să fie un suflet neiubitor de argint, fiindcă iubirea de argint naşte pofte nesăţioase, aţâţă patimi, duce la înşelăciune, furt, minciună, jurământ strâmb.

Ghicitoarea J11 Stareţul

Stareţul (egumen, superior, năstavnic) este conducătorul spiritual şi gospodăresc al unei comunităţi monahale, hirotonit de un episcop şi ales de ceilalţi membri ai comunităţii.

 
 

30

 
  stinge tristeţea mohorâtă a   “ iată ce zice Domnul  
 

stinge tristeţea mohorâtă a

 

iată

ce zice Domnul

 

patimilor; Crucea pe care o va purta cu conştiinţa permanentei jertfiri de sine ca "arma împotriva diavolului"; Paramanul, o pânza neagră pe

Savaot: Fiţi cu băgare de seamă la căile voastre !” (Sfântul Prooroc Agheu)

 

care

este scris: "Luaţi jugul Meu

“El este Cel care a întocmit munţii şi a făurit vântul şi descoperă omului gândurile sale; El a făcut zorile şi întunericul şi calcă peste înălţimile pământului. Domnul Dumnezeu Savaot este numele Lui !” (Sfântul Prooroc Amos)

că este bun şi sarcina Mea

uşoară; Dulama (anteriul), haină

a

pocăinţei, care este

semnificată prin culoarea ei neagră; Brâul, pentru a-şi

încinge mijlocul cu "puterea adevărului", spre supunerea trupului şi înnoirea duhului;

Ghicitoarea K1 Învierea Domnului

Ghicitoarea J12 Rasa călugărească

Ghicitoarea J12 Rasa călugărească Rasa călugărească , pe care

Rasa călugărească, pe care

Sandalele, spre a alerga fără greutate, vestind Evanghelia păcii; Culionul (potcapul), menit să apere capul de săgeţile "vrăjmaşului", îndeosebi al deznădejdii; Mantia, semnul acoperământului părintesc (al stareţului sau duhovnicului) pentru noii fii duhovniceşti; Camilafca, simbol al minţii care, purificată prin har, devine străvezie, diafană, lumină înălţătoare, "minte a lui Hristos"; Metaniile, "sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu"; Crucea de mâna care aminteşte despre "lepădarea de sine", prin purtarea şi puterea crucii.

Dumnezeu"; Crucea de mâna care aminteşte despre "lepădarea de sine", prin purtarea şi puterea crucii.

Ghicitoarea J13 Domnul Savaot

Iisus

i-a

zis: Eu sunt

învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi”. (Sfânta

învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi”. (Sfânta Evanghelie după Ioan)

 
 

Dumnezeu,

trecând cu

vederea veacurile neştiinţei, vesteşte acum oamenilor ca toţi de pretutindeni să se pocăiască, pentru că a hotărât o zi în care va să judece lumea întru dreptate, prin Bărbatul pe care L-a rânduit, dăruind tuturor încredinţare, prin Învierea Lui din morţi”.

 

o

primeşte monahul la

călugărie, este haina cuvioşilor, apărătoarea de gânduri rele, "platoşă a dreptăţii". Tot la călugărie monahul mai primeşte: O cămaşă albă, aşa

 

cum

este cea de la botez, care

 

(Faptele Apostolilor)

este "haina veseliei", menite a

   
 

31

 
 

Ghicitoarea K2

“Şi

când

a

sosit

ziua

 
  Ghicitoarea K2 “Şi când a sosit ziua  
 

Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei”. (Faptele Apostolilor)

Tăierea Împrejur a Domnului

Tăierea Împrejur a Domnului
 

Ghicitoarea K4

 

“În El aţi şi fost tăiaţi împrejur,

Schimbarea la Faţă a Domnului

Schimbarea la Faţă a Domnului

Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu”. (Evanghelia după Luca)

cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos”. (Epistola

către Coloseni a Sfântului Apostol Pavel)

“Tăierea împrejur nu este nimic; şi netăierea împrejur nu este nimic, ci paza poruncilor lui Dumnezeu”. (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel)

“Şi după şase zile, Iisus a luat

Ghicitoarea K6 Naşterea Domnului

Ghicitoarea K6 Naşterea Domnului

Ghicitoarea K3 Pogorârea Duhului Sfânt

Ghicitoarea K3 Pogorârea Duhului Sfânt

cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El”. (Evanghelia după Matei)

 

Ghicitoarea K5 Înălţarea Domnului

 

“Şi s-a suit şi Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din neamul lui David ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască, şi a

“Şi i-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în

 

32

 

născut pe Fiul său, Cel Unul-Născut şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei”. (Evanghelia după Matei)

Ghicitoarea K10 Înălţarea Sfintei Cruci

Ghicitoarea K10 Înălţarea Sfintei Cruci

Ghicitoarea K7 Întâmpinarea Domnului

 
eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit”. (Evanghelia după Marcu)
eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit”. (Evanghelia după Marcu)

eşti Fiul Meu cel iubit, întru Tine am binevoit”. (Evanghelia după Marcu)

 

Ghicitoarea K9 Floriile

Ghicitoarea K9 Floriile

Când facem semnul Sfintei Cruci, degetul mare, indexul şi degetul mijlociu sunt împreunate într-un singur punct, în timp ce inelarul şi degetul mic sunt ţinute în palmă. Cele trei degete astfel împreunate se pun pe frunte, apoi coboară spre piept; de acolo, mâna merge către umărul drept, iar apoi ea merge orizontal către umărul stâng. În timp ce se face semnul crucii, se rosteşte "în numele Tatălui" (când mâna e pe frunte), "şi al Fiului" (când mâna coboară pe piept), "şi al Sfântului Duh. Amin" (când mâna se duce de la un umăr la celălalt).

când

părinţii au adus

înăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul Legii, El (Dreptul Simeon) L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace, că ochii mei văzură mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului

mulţime

multă, care venise

Tău Israel”. (Sfânta Evanghelie după Luca)

 

Ghicitoarea K8 Botezul Domnului

la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic şi au ieşit întru întâmpinarea Lui şi strigau:

 

Ghicitoarea K11 Bunavestire

Osana! Binecuvântat este Cel

“Şi intrând îngerul la ea, a zis:

Iisus

a venit din Nazaretul

Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei

te teme, Marie, căci ai

Nu

Galileii şi s-a botezat în Iordan, de către Ioan. Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El. Şi glas s-a făcut din ceruri: Tu

ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel ! Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris:

Nu te teme, fiica Sionului ! Iată Împăratul tău vine, şezând pe mânzul asinei”. (Evanghelia după Ioan)

aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.

 

33

 
Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi

Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui

tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit

Sfânt Se va pogorî

peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va

naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”. (Evanghelia după Luca)

Duhul

Ghicitoarea K12 Intrarea în Biserica a

Maicii Domnului

Ghicitoarea K12 Intrarea în Biserica a Maicii Domnului “Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta

“Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău, că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău. Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, feţei Tale se vor ruga mai-marii poporului. Toată slava fiicei Împăratului este

înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de aur şi prea înfrumuseţată. Aduce-se-vor Împăratului

fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ţie

numele tău în

tot neamul; pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului”. (Psalmul 44)

Pomeni-vor

Ghicitoarea K13 Naşterea Maicii Domnului

44) Pomeni-vor Ghicitoarea K13 Naşterea Maicii Domnului “Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te,

“Crăiasă alegându-te