Curriculum AMG II

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006 MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
CURRICULUM ANUL AL II LEA ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2006
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
PLAN DE INVATAMANT ANUL II Nr. crt. 1 2 Denumirea modulului Nr. De credite 2C 1C Detaliere ore (T + P) 48 +72 pe tot anul scolar 24+36
Comunicare in limba moderna Management si legislatie sanitara 3 Epidemiologie si sanatate 1C 24+36 publica 4 Principii de baza ale cercetarii 1C 24+36 5 Pneumologie si nursing 2C 60+60 specific 6 Cardiologie si nursing in 2C 60+60 cardiologie 7 Gastroenterologie si nursing in 2 C 60+60 gastroenterologie 8 Nefrologie si urologie si 2C 60+60 nursing in afectiunile renale 9 Chirurgie generala si nursing 2C 60+60 in chirurgia generala 10 Chirurgie toracica si 1C 24+36 cardiovasculara si nursing specific 11 O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 12 Oftalmologie si nursing in 1C 24+36 oftalmologie 13 Hematologie si nursing in 1C 24+36 hematologie 14 Ortopedie, traumatologie si 1C 24+36 nursing specific 15 Reumatologie si nursing in 1C 24+36 reumatologie 16 Dermatologie, B T S si nursing 1 C 24+36 specific 17 Boli infectocontagioase si 1C 24+36 nursing infecto-contagios 18 Endocrinologie si nursing in 1C 24+36 endocrinologie 19 Boli metabolice, de nutritie si 1C 24+36 nursing specific 20 Nutritie si dietetica 1C 24+36 TOTAL 26 C Consemnarea orelor cu scris italic si subliniat este pe semestrul IIAn scolar: 42 saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 12 saptamani teorie si 9 saptamani de practica Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI

NR. CRT. UNITATEA DE COMPETENTA NR. CREDITE NR. TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 12 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 12 SAPTAMANI 2 h teorie+ 5 3h lab. tehnologic 2h teorie+ 5 3h lab. tehnologic 3h teorie m.instr. 5 2h teorie medic 3h teorie m.nstr. 5 2h teorie medic 1h teorie m.instr. 2 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 28 h teorie + 6h lab.tehnologic 2 2 2 2 2 2 34 PRACTICA 9 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA OBSERVATII
1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare in limba moderna Management si legislatie sanitara Pneumologie si nursing specific Cardiologie si nursing in cardiologie Chirurgie toracica si cardiovasculara si nursing specific O. R. L. si nursing O. R. L. Oftalmologie si nursing in oftalmologie Ortopedie, traumatologie si nursing specific Reumatologie si nursing in reumatologie Boli metabolice, de nutritie si nursing specific Nutritie si dietetica TOTAL
2C 1C 2C 2C 1C
48+72 pe tot anul scolar (24+36/semestru) 24+36 60+60 60+60 24+36
60 60 36
6. 7. 8. 9. 10. 11
1C 1C 1C 1C 1C 1C 14 C
24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 312+408
36 36 36 36 36 36 372
Se va efectua 1 garda de 12h
ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI

NR. CRT. UNITATEA DE COMPETENTA NR. CREDITE NR. TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 12 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 12 SAPTAMANI 1C 1C 2C 2C 24+36 24+36 60+60 60+60 2h teorie+ 3h lab. tehnologic 2h teorie 3h teorie m.nstr. 2h teorie medic 3h teorie m.instr. 2h teorie medic 3h teorie m.instr. 2h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 1h teorie m.instr. 1h teorie medic 27 h teorie + 3h lab.tehnologic 5 2 5 5 36 60 60 PRACTICA 9 SAPTAMANI NR. ORE TOTAL ORE / INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA OBSERVATII
1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare in limba moderna Epidemiologie si sanatate publica Principii de baza ale cercetarii Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Nefrologie si urologie si nursing in afectiunile renale Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Hematologie si nursing in hematologie Dermatologie, B T S si nursing specific Boli infectocontagioase si nursing infecto-contagios Endocrinologie si nursing in endocrinologie TOTAL
Vezi semestrul I -
6. 7. 8. 9. 10.
2C 1C 1C 1C 1C 12 C
60+60 24+36 24+36 24+36 24+36 324+396
5 2 2 2 2 30
60 36 36 36 36 360
Modulul 19: COMUNICARE N LIMBA MODERN
Not introductiv Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN face parte din pregtirea anului II, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist. n modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN se regsesc abilitile din unitatea de competen COMUNICARE N LIMBA MODERN. Modulul are alocate 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic . Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative 2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale 3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative Tabel de corelare a competenelor si coninuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore din care 72 de ore laborator tehnologic) Nr Unitatea de Competene crt competen Coninuturi
1.
Comunicare n C.1. Obine limba modern informaii prin receptarea de mesaje orale, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative
1. Tipuri de informaii: - informaii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instruciuni, solicitri, ntrebri, explicaii; - informaii factuale, inclusiv numerice, privind specificaii de procese, produse i servicii; -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutr), prioriti. 2. Surse i tipuri de mesaje orale: -mesaje, formale i informale directe, emise clieni, colegi sau de cei din jur; -discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv video-conferine); -prezentri (formale / informale) de produse / servicii; -transmisiuni radio i TV, anunuri publice; -conversaii telefonice, inclusiv mesaje telefonice nregistrate. 1. Tipuri de texte: - documente profesionale specifice specializrii: manuale, rapoarte, reclame, oferte, fie tehnice; - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de pres, prezentri, reclame, anunuri; - texte cu coninut operaional profesional: coresponden, faxuri, circulare, formulare, instruciuni cereri, reclamaii, procese verbale. 2. Tipuri de informaii scrise: - elemente cheie din documente relevante; - informaii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; - informaii profesionale: instruciuni, explicaii, date tehnice ale unor produse i servicii, evaluri; - date privind: materii prime, materiale i produse finite, operaii i procese tehnologice.
C.2. Obine informaii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative
C.3. Exprim mesaje orale n limbaj complex, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu
C.4. Elaboreaz mesaje scrise specializate, n contexte profesionale semnificative, n scopul ndeplinirii de sarcini de serviciu
1. Tipuri de informaii: - informaii factuale , idei, opinii; - instruciuni, explicaii, detalii de operare, sfaturi; descrieri i specificaii de obiecte, procese, operaii. 2. Tipuri de discurs: - discuii profesionale formale i informale. - prezentri. - scurte rapoarte profesionale. 3. Moduri de comunicare: - fa n fa, individual sau n grup; - la telefon, robot telefonic. 1. Tipuri i formate de documente i texte funcionale: - formulare i alte documente specifice specializrii (facturi, facturi pro-forma, oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie de producie, documente de eviden, specificaii, evaluri); - coresponden profesional: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv email); - dri de seam, procese verbale, minute, referate, rapoarte. - formate formale; - formate informale. 2. Tipuri de informaii: - informaii factuale de specialitate (inclusiv descrieri i date tehnice), despre produse i servicii; - aranjamente i instruciuni de serviciu; - idei, opinii, puncte de vedere; - raportri privind desfurarea unor evenimente, edine, procese. 3. Teme specifice: - organizarea locului de munc; - operaii, activiti i procese de producie; - calitatea serviciilor / produselor.
1. Discuii profesionale: - situaii sociale si profesionale formale i informale; - interviuri individuale sau n grup; - ntlniri formale / informale profesionale de rutin, activiti profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonic: - contacte de rutin cu colegi, subalterni, superiori, n activiti profesionale zilnice; - comunicri formale / informale cu parteneri i clieni; - interviuri telefonice individuale. 3. Coresponden profesional: - formal i informal, legat de sarcini de serviciu; - n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri, cu poteniali clieni / parteneri. Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire. Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
C.5. Particip la interaciuni orale i n scris legate de ndeplinirea de sarcini de serviciu, n contexte profesionale semnificative
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Sugestii metodologice Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore de teorie/ saptamana/ an i 3 ore de laborator tehnologic/ saptamana/an. Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare a cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n standard. MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR Not introductiv
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modului: 1. Precizeaz principiile managementului general 2. Identific politicile i sistemele de sntate 3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar 4. Aplic legislaia sanitar Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR (60 de ore din care 36 de ore de laborator tehnologic).
Nr. Unitate de Cr competen t. 1 MANAGEMENT I LEGISLAI E SANITAR
Competene C.1. Precizeaz principiile managemen -tului general.
Coninuturi
1. Management general: 1.1. Definiie, motivarea existenei managementului, funciile managementului (dup Henri Fayol planificare, organizare, conducere i control), principii generale ale conducerii. 1.2. Abiliti necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaionale, decizionale). 1.3. Factori implicai direct n desfurarea activitii: competena, autoritatea (surse ale autoritii, tipuri de autoritate n management), responsabilitatea, delegarea autoritii (principii, variabile care influieneaz gradul de delegare), tipuri i mecanisme de luare a deciziei. 1.4. Sistemul de informaii: (structuri formale i informale). 1.5. Comunicarea managerial. 1.6. Management organizaional (definiie i obiectiv, activiti, organizaii formale i informale, parametri de caracterizare a organizaiei, componentele principale ale organizaiei, cultura organizaional, managementul echipei, stresul organizaional), managementul timpului de lucru (folosirea eficient a timpului, stabilirea obiectivelor i prioritilor, instrumente utilizate, metode de raionalizare a timpului), managementul schimbrii (tipuri de schimbare, metode/abordri dup Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbrii). 2. Etapele procesului de management: 2.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz n utilizarea planificrii, tipuri de planificare (strategic, tactic, operaional). 2.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i aplicarea mecanismelor de coordonare. 2.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr. Cr t.
Unitate de competen
Competene C.2. Identific politicile i sistemele de sntate. 1.
Coninuturi
Tipologiile i caracteristicile sistemelor de sntate: 1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de sntate, servicii de sntate, furnizori de servicii de sntate, beneficiari de servicii de sntate, definirea sistemelor de sntate, performana sistemelor de sntate, eficiena sistemelor de sntate, modele de sisteme de sntate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noiuni i termeni de baz privind definiia i particularitile economiei sanitare, sistemul pieei libere, piaa ngrijirilor de sntate (beneficiar, furnizor, administraia de sntate), cumprarea i contractarea serviciilor (practica independent a asistentului medical, pachetul de servicii de ngrijiri de sntate furnizate de asistentul medical), evaluarea economic a ngrijirilor de sntate (analiza costeficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echitii n finanarea serviciilor publice de sntate). 2.2. Finanarea serviciilor de sntate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plat (plata per serviciu, plata bazat pe diagnostic, capitaia, bugetul global, salariul, plata dup timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plat. 3. Reforma sistemelor de sntate: 3.1. Principii pe care se bazeaz reformele sistemelor de sntate, scopurile i obiectivele reformelor, stabilirea prioritilor, criterii de evaluare n compararea reformelor din diferite ri (coerena SIS, universalitatea asigurrii cu servicii, caracterul cuprinztor al serviciilor, limitarea costurilor cu meninerea calitii ngrijirilor de sntate). Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr. Cr t.
Unitate de competen
Competene C.3. Analizeaz caracteristicile managemen -tului sanitar. 1.
Coninuturi
Managementul serviciilor sociale i de sntate: 1.1. Definiie, scopul i obiectivele, funciile, roluri manageriale, unitile medico-sanitare ca organizaii, nivelurile ngrijirilor de sntate (primar, secundar i teriar). 1.2. Leadership n ngrijirile de sntate. 2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic i financiar n organizaiile de sntate, managementul calitii serviciilor de sntate, managementul timpului, managementul resurselor umane, managementul stresului. 3. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de ngrijiri de sntate: 3.1. Managementul serviciilor de ngrijiri primare de sntate: serviciul de primire al pacienilor, modul de organizare al ngrijirilor primare de sntate (cabinetele de medicina de familie, cabinetele stomatologice, cabinetele de specialitate private, ngrijirile de sntate comunitare i ngrijirile le domiciliu), nregistrrile medicale, sistemul informaional, interrelaiile profesionale. 3.2. Managementul serviciilor de ngrijiri secundare de sntate: spitalul ca organizaie (scopurile generale, structura, componente, tipuri, circuitul bolnavului, roluri), finanarea spitalului (spitalul public/non-profit, spitalul privat/pentru profit, parteneriatul public-privat), aprecierea performanei unui spital (indicatori de eficien pentru paturile de spital, indicatori financiari, indicatori ai calitii serviciilor, satisfacia pacientului), alte uniti medicale i medico-sociale cu paturi (centre de ngrijire i asisten pentru copii, vrstnici, persoane cu Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr. Cr t.
Unitate de competen
Competene C.4. Aplic legislaia sanitar.
Coninuturi
1. Noiuni de drept medical: 1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept, izvoare de drept medical (Constituia Romniei, legi organice i ordinare, hotrrile de guvern, ordine de ministru, actele cu caracter normativ elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i obligaiile cetenilor, asistena medical acordat populaiei, asistena social, drepturile pacienilor. 1.2. Domenii medicale cu reglementri speciale: medicina muncii, sntatea mintal, activitatea de medicin legal, medicina experimental, transplantul de organe i esuturi. 2. Legislaia privind organizarea i funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate: asigurrile sociale de sntate, casele de asigurri sociale de sntate, administraia de sntate public, drepturile i obligaiile asigurailor, furnizorii de servicii de sntate 2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i completat prin actele ulterioare succesive. 2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii. 3. Principalele acte normative care reglementeaz exercitarea profesiei n domeniul ngrijirilor de sntate: 3.1. Formarea profesional (H.G. 458/2000, Legea nr. 307/2004, Ord. M.E.C. nr. 4104/2001), nvmnt post-baz (Ord. M.S.F. Nr. 66/2002, Ord. M.S.F. Nr. 93/2003, Ord. M.S.F. nr. 716/2002, programul Naional de Educaie Medical Continu a O.A.M.M.R.). 3.2. Autorizarea (Ord. M.S. nr. 979/2004), acreditarea (Ord. Nr. 868/2001), atestarea i reatestarea profesional (Ord. M.S. nr. 501/2005, H.G. nr. 970/2004). 3.3. Desfurarea activitii: codul muncii Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia. Sugestii metodologice Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore/sptmn de instruire teoretic/semestru I i 3 ore/sptmn de laborator tehnologic/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti". Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer, soft, etc. Bibliografie recomandat: 1. 2. 3. 4. 5. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed. Expert, 2000 European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius University Press, Constana, 1998 Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004 Monitorul Oficial al Romniei
MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC Not introductiv
Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modului: 1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei. 2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice. 3. Monitorizeaz starea de sntate. 4. Msoar i analizeaz morbiditatea. 5. Aplic programe de sntate public.. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 de ore din care 36 de ore de laborator tehnologic).
Nr. Unitate de Competene Coninuturi Crt. competen 1 EPIDEMIOLOGIE C.1. Descrie 3. Noiuni de baz ale I SNTATE conceptele de epidemiologiei: PUBLIC baz ale 3.1. Definire, obiectul preocuprilor epidemiologiei. (grupurile populaionale populaie int de referin, grup particular de bolnavi). 3.2. Obiective: descrierea distribuiei bolilor/factorilor de risc n populaiile umane, explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora, predicia n legtur cu numrul probabil al bolilor, fundamentarea programelor de prevenire i combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sntate. 3.3. Domenii de aplicare: n sntatea public, n medicina clinic. 3.4. Nivelele cercetrii epidemiologice: nivelul cunoaterii (cercetarea fundamental) i nivelul interveniei (cercetarea aplicativ). 4. Caracterul cauzal al unor asociaii. 4.1. Termenul de inferene (generalizri) de tip cauzal elemente luate n consideraie n cazul asocierii epidemiologice, relaia de cauzalitate dintre un factor i boal (argumente: fora asociaiei, consistena asociaiei, specificitatea, relaia temporal, relaia tip doz-efect, plauzibilitatea, coerena, insuficiena altor explicaii, dovada experimental). 4.2. Strategia bazat pe factori de risc comuni mai multor boli, strategia ecologic. 5. Epidemiologia bolilor infecioase: 5.1. Procesul epidemic, clasificarea epidemiologic a bolilor infecioase, activitatea i asistena Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice. 1.
Coninuturi Modele de sntate public: 1.1. Modelul epidemiologic Denver (starea de sntate influienat de biologia uman, mediu, comportament i serviciile de sntate). 1.2. Modelul integrat al strii de sntate (starea de sntate influienat de srcie, factori sociali, stilul de via, omajul, locuinele nesntoase, poluarea mediului, nivelul de educaie). 1.3. Modelul strii de sntate, a determinanilor i a interveniilor (determinani direci - fumatul, nutriia, alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabil, sanitaia, habitatul, violena mai ales n familie, accesul la ingrijiri de sntate i determinani indireci - produsul intern brut, distribuia veniturilor ntre judee/n interiorul judeului, srcia, modificrile climei, factori socio-demografici, educaia, situaiile de criz). 1.4. Conceptul "structur-procesrezultate" de analiz a determinanilor sntii n relaie cu calitatea vieii. 2. Managementul datelor i al informaiilor medicale. Managementul sistemelor de informaii. 2.1. Definiie, concepte, tipuri de informaii (clasificarea dup surs, dup natur, dup nivelul managerial, dup temporalitate, dup frecvena de colectare, dup utilizare, dup format, dup apariie, dup tip). 2.2. Calitatea datelor (relevana, corectitudinea, exhaustivitatea, ncrederea n sursa informaiei), metode de comunicare a
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.3. Monitorizeaz starea de sntate. 1.
Coninuturi Indicatori utilizai n monitorizarea strii de sntate a comunitii: 1.1. Propui de U.E. (indicatori ai strii de sntate, indicatori ai stilului de via, indicatori de caracterizare a condiiilor de via i munc, protecia sntii, caracteristici demografice i sociale); 1.2. Propui de O.M.S. - strategia "Sntatea pentru toi n secolul XXI", ngrijirile de sntate (nursingul) n contextul strategiei "Sntate XXI". 1.3. Strategia naional de sntate public: starea de sntate a populaiei, politica de sntate a guvernului, principii directoare, scopul i obiectivele strategiei naionale de sntate public, domenii prioritare de intervenie (boli netransmisibile, boli transmisibile, sntatea mintal, sntatea familiei, servicii preventive, implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaiei, dinamica populaiei, (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu incapacitatea, msurarea mortalitii infantile). 2. Metode de monitorizare a strii de sntate bazate pe rate demografice: 2.1. Statistica populaiei (numrul, repartiia teritorial, ponderea n mediul urban/rural, densitatea, structura pe sexe, structura pe grupe de vrst). 2.2. Dinamica populaiei (concepte, msurarea natalitii i fertilitii, ani poteniali de via pierdui, anii de via ajustai cu
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.4. Msoar i analizeaz morbiditatea. 1.
Coninuturi Morbiditatea i tipurile de morbiditate: supravegherea bolilor acute i cronice (caracteristici comune i difereniate), definiia morbiditii, co-morbiditatea, utilizarea morbiditii n studiile epidemiologice descriptive. 2. Msurarea morbiditii observate: 2.1. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaiei dintre factorii de risc i boal, abordarea transversal i abordarea longitudinal, populaia la risc. 2.2. Abordarea morbiditii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de mbolnvire, persoana bolnav) i aspectul morbiditii = fenomenul (incidena, prevalena, morbiditatea cu ITM, morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea spitalizat, mortalitatea specific, morbiditatea individual - pe contingent, morbiditatea succesiv - n dinamic), sursa datelor i informaiilor (date de rutin i date obinute prin studii speciale - cercetri, screening, anchete medicale). 3. Indicatorii de morbiditate: 3.1. Incidena, prevalena, morbiditatea spitalizat, morbiditatea cu incapacitate de munc, indici de structur pentru inciden/prevalen - obiective, formule de calcul, reprezentri grafice. 3.2. Conceptul de vizualizare a informaiilor referitoare la sntate (aplicabil la nivelul individului, familiei, comunitii, cu evaluri la nivel regional i
Nr. Crt.
Unitate de competen
Competene C.5. Aplic programe de sntate public.
Coninuturi 1. Iniierea: 1.1. Prezentarea situaiei existente, (elemente de biostatistic, analiza statistic, reprezentarea grafic a informaiilor, utilizarea softwareului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea prioritilor i formularea problemei de sntate. 1.3. Specificarea participanilor i colaboratorilor, stabilirea populaiei int i a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportuniti i constrngeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaionale), rezultate ateptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmrite, organizarea implementrii (resurse umane, materiale, financiare, informaionale). 3.2. Structura organizaional, responsabiliti, planul activitilor. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii i norme utile n control i evaluare, evaluri pariale, evaluare final, concluzii i propuneri.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare; Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n cas, investigaia.
Sugestii metodologice Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestru II i 3 ore/sptmn de laborator tehnologic /semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti". Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice, etc. Bibliografie recomandat: 6. 7. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "Metode utilizate n monitorizarea strii de sntate" - Ed. Institutului de Sntate Public Bucureti, 2002 Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile transmisibile" - Ed. Medical, 1988 Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul Sntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul mprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004
8. 9. 10.
Modulul 22:
PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice corespunzatoare modulului: unitatii de competenta
1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII (60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica ) Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Competente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi 1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative. 1. Etape: definirea problemei, selectarea bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea
C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice
concluziilor cercetarii. Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore /saptamana teorie / semestrul II si 36 ore / semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 23:
PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice corespunzatoare modulului: unitatii de competenta
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. 2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 2. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. 3. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC (120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de pregatire practica ) Nr. Unitatea de crt. competenta 23. Pneumologie si nursing specific Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice Continuturi 1. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse, expectoratie, dispnee, ortopnee,
afectiunilor aparatului respirator.
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.
C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
cianoza, junghi thoracic, modificari toracice, febra. 2. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite, pneumonii, BPOC, astm bronsic, TBC, pneumotorax, cancer pulmonar (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament). 1. Culegere de date prin: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. Analiza si sinteza informatiilor : 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate 3. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) : alterarea vocii, dispnee, obstructia cailor aeriene, comunicareineficace, durere, hipertermie, vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infectie. 1. Obiectivul nursing : specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire : mentinerea functiilor viatale, supravegherea starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor.
3. Interventii: 3.1. Interventii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, mobilizare, igiena, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora, administrarea tratamentului general si local. C.4. Aplica 1. Resurse materiale: interventiile 1.1. Instrumente: aparatura pentru proprii si delegate. oxigenoterapie, seringi, ace, stetoscop, tensiometru, termometru. 1.2. Materiale : placute Petrii, scuipatori, solutii antiseptice, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente, etc. 2. Metode si mijloace de pregatirea pacientului : 2.1. Pregatirea psihica : explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica : pozitie adecvata, igiena, etc. 3. Interventii specifice : dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor oso-faringiene, oxigenoterapie, tapotaj, tuse asistata, inhalatii, instilatii, gargarisme, drenaj postural, recoltari sputa, punctie pluerala, etc. C.5. Evalueaza 1. Obiective stabilite : rezultatele 1.1 Realizate : manifestari de Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
ingrijirilor aplicate
dependenta absente sau ameliorate 1.2. Nerealizate : manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. Reformularea obiectivelor : adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2. Planificarea interventiilor : adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFICpoate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura astfel: 5 ore /saptamana de teorie din care 2 ore medic si 3 ore maistru instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare ;
elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare ; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda. Fesi, comprese, etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice (demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul VI : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE Nota introductiva Modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE NGRIJIRE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare . 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate . 5. Evalueaza rezultatele obtinute .
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE ( 120 ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic ). Nr. crt 1 Unitate de comp. Cardiologie Competente C 1 Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor cardi-vasculare Coninuturi/ca i titlul de lecie (tematici) 1. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare : 1.1. Simptome functionale : dispnee(cardiaca,de efort, decubit, paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca, cardiaca) palpitatii, cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine), T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate : respirator(tusea cardiaca , hemoptizia ),digestive ( greturi , varsaturi, balonare ,ascita , hepatomegalie), nervos (cefalee, ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru), accidente motorii trecatoare sau definitive ( afazii, paralizii, hemiplegii). 1.2. Semne fizice :culoarea tegumentelor si mucoaselor,pozitia bolnavului (ortopnee, genu-pectorala) ,anorexie tisulara, astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial, turgescenta venelor jugulare, bombarea abdomenului,socul apexian, freamatele, zgomotele, sufluri, tulburari de ritm. 2. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie ,etiopatogenie, simptomatologie , forme clinice,investigatii, evolutie, prognostic, tratament, profilaxie). 2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala, insuficienta aortica, stenoza aortica , alte cardiopatii valvulare (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice, investigatii, complicatii,evolutie, tratament). 2.3 Bolile miocardului (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament ). 2.4 Bolile pericardului :pericardita acuta ,pericardita cronica constrictiva, mediastinopericardita, revarsatele pericardice neinflamatorii(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament). 2.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene, cianogene(definitie,simptomatologie , tratament) 2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale ,ectopice, tulburari in conducerea stimulilor(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigstii tratament). 2.7 Bolile arterelor coronare : cardiopatiile ischemice,angina pectorala,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare
etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.8 Insuficienta cardiaca : stanga acuta si cronica, insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic, insuficienta cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare, simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament) 2.9 Hipertensiunea arteriala ( clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament, profilaxie) 2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica, ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii, tratament) 2.11 Socul:definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie, simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie). 2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome, prim ajutor, tratament. 2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament. 2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, complicatii, tratament , profilaxie. 2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice, boli organice ale arterelor periferice( definitie, tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostic tratament). 2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, tratament) 1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/ deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie, palpare, percutie). 1. 2. Independenta/ Dependenta 2. 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semen vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta . 3. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica, imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii. 4. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc
C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)
C. 4. Aplica interventiile proprii si delegate
de infectii, risc de complicatii, escara de decubit, cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. 5. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative, tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate , stres), de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii. 6. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 7. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu, lung. 8. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 9. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare , hidratare, alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor, educatie etc. 10. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, recoltari de sange si urina, administrarea tratamentului general si local specific, administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor. 1 Resurse materiale: 1.1 Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa de aspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi, electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator, tensiometru, stetoscop etc. 1.2 Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie, tampoane, solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen, termometru, etc. 2. Pregatirea pacientului: 2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, etc. 2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar, etc. 3. interventii specifice: 3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie artificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala, montarea une perfuzii, etc. 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda, carucior, pat , metode improvizate). 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea
C. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare. 3. 4 Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene, aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura sau ,,gura la nas trusa de ventilatie , trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare , tehnica de executie, scop, indicatii/ contraindicatii, supravegherea bolnavului , supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de munca . 3.5 Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare, pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolul asistentei. 3.6 Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic, masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinarea masei de sange circulant: pregatire pacientului , pregatirea dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare, tehnici de executie , reorganizarea locului de munca , notarea in F.O. a parametrilor masurati . 3.7. Recoltarea analizelor biochimice , hematologice, bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului. 3. 8 Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia, apexograma, testul Rumpel Lee : pegatirea dispozitivelor si a materialelor necesare , tehnici de executie, supraveghere bolnavului, notarea in F.O. 3.9 Cateterismul cardiac : indicatii/ contraindicatii, definitie, scop, materiale necesare , pregatirea pacientului, supraveghera pacientului. 3.10. Examenul radiologic : radioscopia, radiografia, radiocardiograma, angiocardiografia, ecografia cardiaca: pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare , rolul asistentei. 3.11 Punctia pericardica : definitie, scop, indicatii/ contraindicatii, pregatirea pacientului, supravegherea pacientului dupa punctie. 1. Obiective stabilite: 1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului. 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Modulul CA RDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; - elevii au stiluri diferite de invatare; - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in clasa, investigatia, proiectul. Continutul 1.1si 1. 2 parte a curriculei vor fi predate de professor iar 1.3si 1.4 vor fi predate de professor instructor(asistent medical). Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna( profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.
Sugestii metodologice Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura astfel: 5 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul I si 60 de ore / semestrul I de instruire practica. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala . Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Not introductiv Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In specializat modulul GASTROENTEROLOGIE SI SI NURSING NURSING IN IN GASTROENTEROLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic GASTROENTEROLOGIE
GASTROENTEROLOGIE . Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie 36 vor fi predate de instructor (3 ore x 12 sptmni) i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv; 25.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv; 25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 25.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen: 25. GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE (120 ore din care 60 ore pregtire practic) Nr. crt. COMPETENTE C 1. 25. GASTROENTEROLOGIE Analizeaz SI NURSING IN semnele i GASTROENTEROLOGIE simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv UNITATEA DE COMPETENTA CONTINUTURI 1. Semne i simptome prezente in afeciunile aparatului digestiv: 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia (clasificare, gravitate), pirozis, eructaie, regurgitaie, inapeten, anorexie, odinofagie, disfagie, vrsturile (clasificare, caracteristici), tulburri de tranzit (diaree, constipaie sau alternana intre cele dou, caracteristicile scaunului), edeme, icter (localizare, caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea
C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv.
funciilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala, paloare, transpiraii profuze, scderea diurezei); scderea in greutate (denutriie, caexie), ascita, tulburri ale strii de cunotina (confuzie, encefalopatie, coma). 2. Principalele afeciuni ale aparatului digestiv: 2.1. Afeciunile esofagului: esofagita caustica, esofagita de reflux, hernia hiatal (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament) 2.2. Afeciuni ale stomacului, intestinului subire si gros: gastrita acut si cronic, ulcerul gastro-duodenal, boala inflamatorie a intestinului, colonul iritabil, rectocolita ulcero-hemoragic, parazitozele intestinale (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.3. Afeciuni ale glandelor anexe: hepatita cronica, sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si cronica nelitiazic, sindroame pancreatice, ciroza hepatic (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei
C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)
C 4. Aplic interveniile proprii i delegate.
medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 2.2. Independen/Dependen 2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente intacte si normal colorate, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, absena durerii, somn odihnitor, alimentaie adecvat, apetit normal, stare de constituie normal corespunztoare vrstei si nlimii corporale, absena eliminrilor patologice. 2.2.2. Probleme de dependenta: alterarea nutriiei, durere acuta/cronica, postura inadecvata, disconfort abdominal, alterarea eliminrii digestive, exces de volum lichidian, risc nalt de sngerare, modificarea tegumentelor si mucoaselor, risc nalt de alterare a conceptului de sine. Manifestri de dependen: durere, hematemeza, melena, rectoragii, vrsturi, inapeten, edeme, icter, somnolen, hipotensiune arterial, dispnee, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare, srcie), lipsa de cunotine. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se
poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotin, a alimentaiei, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, cntrire, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si tehnici, pregtirea pentru paracenteza abdominal, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: sonde de aspiraie, seringi, trus pentru paracentez abdominal, endoscoape (esofagoscop, gastroscop, colonoscop, rectosigmoidoscop), canul rectal. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzat, trus de transfuzie, soluii perfuzabile, snge, derivate de snge, medicamente, materiale pentru reacia Rivalta, mnui de cauciuc, recipiente pentru colectarea lichidului aspirat si a lichidului de ascit, materiale pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu, irigator, cearaf). 4.2. Pregtirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Pregtirea fizic:
C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, crearea cmpului operator, golirea colonului, sistarea alimentaiei pe cale orala. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1.Alimentatia pacienilor: natural (activ, pasiv), artificial; igiena alimentaiei. 4.3.2. Transportul pacienilor: metode de transport (brancard, fotoliu rulant, pat). 4.3.3. Intervenii de urgen: aspiraia digestiv continu sau intermitent, spltura gastric, paracenteza abdominal evacuatoare. 4.3.4. Prevenirea complicaiilor:prevenirea vrsturilor, oprirea hemoragiei prin aspiraie digestiv, administrarea de hemostatice; prevenirea deshidratrii prin hidratare parenteral; prevenirea socului neurogen si a tulburrilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). 4.3.5. Investigaii specifice: a. examene radiologice: tranzitul baritat, irigografia, colangiografia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. b. examene endoscopice: esofagoscopia, colonoscopia, rectosigmoidoscopia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. c. puncia hepatica si abdominala: definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
produsului recoltat pentru examinare, supravegherea pacientului dup puncie, reorganizarea locului de munc, notarea punciei in F.O., incidente si accidente. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12 sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv. MODULUL 26: NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Not introductiv Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie, 36 vor fi predate de instructor i 24 vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i urologice; 26.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice; 26.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 26.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
26.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: 26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Nr. UNITATEA DE crt. COMPETENTA 26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE COMPETENTE C1 Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i urologice CONTINUTURI 1. Semne i simptome prezente in afeciunile nefrologice i urologice: 1.1. Semne locale: durerea lombar uni sau bilaterala (caracteristici), tulburri calitative ale urinei (culoare, aspect, miros), tulburri de miciune (polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de urina caracteristici), tulburri cantitative (poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria, hematuria, piuria caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea aparent nejustificat a strii generale; astenie fizic progresiv, tulburri digestive cu inapeten, grea, halen amoniacal, vrsturi, alternana diaree-constipaie, hematemeza, melena; accese febrile, transpiraii profuze, epistaxis, somnolen sau chiar tulburri psihice. 2. Principalele afeciuni nefrologice si urologice: 2.1. Afeciuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronic, sindromul nefrotic, insuficiena renal acut si cronic (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.2. Infecii: infecia urinar, pielonefrita acut si cronica, tuberculoza renal (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal, bolile aparatului genital masculin adenomul de prostat, cancerul de prostat, varicocelul, hidrocelul, tumorile renale (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament).
C 2. Identific problemele de dependen i
stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice
2.4. Malformaiile congenitale renale: ectopia renal, rinichiul polichistic (definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.5. Traumatismele renale: definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinica, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 2.2. Independen/Dependen 2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, absena durerii, semne vitale (R, P , T.A., T0) in limite normale, eliminri urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ, somn odihnitor, confort psihic. 2.2.2. Probleme de dependen: alterarea eliminrii urinare, alterarea confortului, alterarea eliminrii digestive, comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv, anxietate, deficit de autongrijire, risc potenial de violenta, risc nalt de deteriorare a strii de sntate. Manifestri de dependen: disurie, cistalgie, oligurie, poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic, agitaie, odihn insuficient, glob vezical, tulburri de dinamic sexual, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni, obstrucii ale aparatului renal), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (schimbarea modului de via, program de munc inadecvat) lipsa de cunotine. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism,
C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)
observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a strii de cunotina, a eliminrii urinare, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igien, mobilizare/transport, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analize, pregtirea preoperatorie, ngrijiri postoperatorii, ngrijirea stomelor, administrarea tratamentului general si local, pregtirea pentru dializ. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sonde Cook, seringi, trusa chirurgicala pentru ngrijirea plgilor, truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului, fistulei arteriovenoase, cistoscop, rezectoscop, seringi Guyon. 4.1.2. Materiale: casolete cu material textil, fei de tifon, soluii antiseptice, pungi pentru urin, trus de perfuzat, soluii perfuzabile, medicamente, soluii pentru spltura vezical, dializoare, catetere TENCHKOFF, pungi cu soluia de dializ, pungi pentru drenaj, surse de oxigen. 4.2. Pregtirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvata, igiena, crearea cmpului operator, crearea abordului vascular, etc. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1.Dializa peritoneal si hemodializa: definiie, indicaii, pregtirea pacientului, materiale necesare, efectuarea dializei, supravegherea bolnavului, evaluarea rezultatelor epurrii extrarenale. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Implicaiile psihosociale ale dializei. 4.3.2. Prevenirea complicaiilor cardiovasculare, pulmonare, cutanate, a dezechilibrului hidro-electrolitic si acidobazic 4.3.3. Intervenii de urgen: sondajul vezical si montarea sondei demeure, puncia vezical, cistostomia definiie, scop, indicaii/contraindicaii, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, supraveghere si ngrijiri ulterioare. 4.4. Investigaii specifice: 4.4.1. Examene radiologice: radiografia abdominal pe gol, urografia, cistografia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. 4.4.2. Examene endoscopice: cistoscopia, ureteroscopia; pregtirea bolnavului; rolul asistentului medical. 4.4.3. Puncia renal: definiie, scop, indicaii/ contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie; supravegherea pacientului dup puncie, incidente, accidente. 4.5. Pregtirea preoperatorie: 4.5.1. Pregtirea general: bilanul clinic general, bilanul paraclinic (HLH, hematocrit, teste de coagulare, grup sanguin, uree, creatinina, glicemie). Explorarea mecanismelor funcionale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). 4.5.2. Pregtirea din ziua precedent si din ziua operaiei; pregtirea local. 4.5.3. Pregtirea preoperatorie in urgente. 4.6.a. Supravegherea postoperatorie: aspectul general, parametri fiziologici, pierderile lichidiene (snge, urin, vrsturi, transpiraie, lichide de drenaj), hidratarea pacientului, plaga operatorie, pansamentul. 4.6.b. ngrijirile postoperatorii legate de: igien, alimentaie, mobilizare, combaterea durerii, ngrijirea plgii,
prevenirea complicaiilor: retenie de urin, constipaie, alte complicaii de decubit. 5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12 sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni nefrologice si urologice.
Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nota introductiva
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore teorie si 60 de ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. 3. 4. 5. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Aplica interventiile proprii si delegate. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor
Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA (120 de ore din care 60 de ore de pregatire practica) Nr. crt. 1. Unitate de Competenta Chirurgie generala si nursing in chirurgie generala. Competenta C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. Continuturi 1. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie, greata, varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis, meteorism, diaree, constipatie, hematemeza, melena, rectoragii, durere, febra, frison, hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie, dispnee, adenopatie, contractura, etc. 2. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii principii de tratament): 2.1. Patologia esofagului 2.2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul duodenal, tumorile intestinului subtire, enteritele regionale (boala Crohn) 2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica, cancerul de colon, diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala, cancerul rectal, patologia ano-rectala. 2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului, abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic, litiaza biliara, colecistita acuta). 2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de pancreas), 2.6. Patologia chirurgicala a splinei 2.7. Peritonita 2.8. Herniile 2.9. Eventratia, evisceratia 2.10. Contuziile si plagile abdomenului, etc. 2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2.11.1. Furunculul 2.11.2. Hidrosadenita 2.11.3. Abcesul cald 2.11.4. Flegmonul 2.11.5. Erizipelul 2.11.6. Gangrena gazoasa 2.11.7. Antraxul 2.11.8. Tetanosul
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.
2.11.9. Septicemia 2.11.10 Pioemia, etc. 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece. 1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii. 2. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute din culegerile de date: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.3. Surse de dificultate.
3. Probleme de dependenta, diagnostice de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor pacientilor :constipatia, deshidratarea, diareea, anxietatea, durerea, alterarea tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea, intoleranta la activitate, risc de infectie, C.3 Elaboreaza deficit nutritional legat de incapacitatea de a planul de digera sau a absorbi alimentele, deficit de ingrijire autoingrijire, perturbarea stimei de sine, (planul alterarea imaginii corporale, dificultatea sau nursing). refuzul de a urma dieta, alimentatie inadecvata prin deficit, etc. 1. Obiective de ingrijire (nursing): specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2. Prioritati de ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica, alimentarea, mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supravegherea functiilor vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. C.4 Aplica interventiile proprii si delegat 3. Interventii: 3,1. Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea
preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile, tuburi de dren, solutii antiseptice, solutii spalaturi, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, medicamente, comprese sterile, mese, sonde (Faucher, Einhorn, Blakmore, aspiratie), tub Kehr, echipament necesar oxigenoterapiei, etc. 1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa pentru punctie, trusa de pansat 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic, 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena, camp operator, etc. 3. Interventii specifice: 3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie gastrica, clisme 3.2. Prelevari de produse biologice 3.3. Punctii (biopsica, hepatica, abdominala), 3.4. Alimentatie artificiala 3.5. Ingrijire stome 3.6. Aplicare pansamente 3.7. Interventii chirurgicale elementare 3.8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare, retentie de urina, constipatie, etc.) 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. Nerealizate - manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. 2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
evolutia pacientului.
Sugestii metodologice
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA . Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se va desfasura astfel: 5 ore/saptamana de teorie 2 ore medic + 3 ore maistru instructor / semestrul II si 60 ore / semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, invatare;
invatare; analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de
ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Modulul 28: CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Nota introductiva Modelul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 24 de ore teorie si 36 de ore pregatire practica . Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. 3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC (60 de ore din care 36 de pregatire practica). Nr. Unitate de Competente Crt. Competenta 1. Chirurgia C1. C.1. toracica, Analizeaza semnele si cardiovasculara simptomele specifice si nursing afectiunilor chirurgicale specific. toracice si cardiovasculare. Continuturi 1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si cardiovasculara : Semne clinice :junghi toracic, dispnee expiratorie, tuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii, hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem, cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope, claudicatie intermitenta ; Manifestari digestive : balonare, greturi, varsaturi ; Manifestari nervoase :cefalee, insomnii, astenie fizica si psihica, confuzii, anxietate, etc. 2.Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare : Chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata, tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic, traumatismele toracice, anevrismele arteriale, varicele membrelor inferioare, trombozele, limfangita, adenita si elefantiazisul. 1.Culegerea de date prin diverse metode : Interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu echipa de ingrijire , familie si apartinatori. 2 Analiza si sinteza datelor: 2.1 Manifestari de independenta : pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale( R, P, TA, T ) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare ineficienta senzo-motorie. 2.2 Manifestari de dependenta : dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, risc de complicatii, risc de infectii, escare de decubit, cianoza, tegumente
C.2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare.
palide si reci, modificari ale functiilor vitale, sentiment de inferioritate. 2.3 Surse de dificultate :de ordin fizic(alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate, depresie, stres), de ordin social, lipsa de cunostinte. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire( nursing) =PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee, circulatie defectuoasa, durere, comunicare ineficienta la nivel senzo-motor, hipertermie, risc de infectie, durere acuta/cronica, risc de accidente. 1. Obiectivul nursing : specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. C.3. Elaboreaza planul 2. Prioritati de ingrijire :supravegherea de ingrijire (nursing) functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii : 3.1.interventii autonome : comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie, educatie. 3.2.interventii delegate : pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale : 1.1 Instrumente :pensa hemostatica, foarfeca, tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa de pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie C.4.Aplica interventiile sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa proprii si delegate chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare. 1.2. Materiale : pansamente, comprese, solutii antiseptice, solutii perfuzabile, medicamente, materiale de protectie, manusi sterile, masca, camp steril, fese, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului ; 2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica : asigurarea confortului Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp operator,etc. 3. Interventii specifice : dezobstruarea cailor aeriene superioare, aspirarea secretiilor, efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii patologice, toracocenteza, inhalatii, supravegherea functiilor vitale si vegetative, supravegherea cailor vasculare, supravegherea drenurilor, supravegherea plagii si a pansamentului. Pregatirea preoperatorie. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. 1.Obiective stabilite : 1.1 obiective realizate - manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. obiective nerealizate manifestari de dependenta care se mentin. 2. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1 reformularea obiectivelor : adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. 2.2 planificarea interventiilor : adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.
C.5C5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.
Sugestii Metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificu l notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel 2 ore/ saptamana de teorie pe semenstrul I, 1 ora medic si 1 ora maistru instructor si 36 ore semestrul I de pregatire practica. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare ; elevii au stiluri diferite de invatare ; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare ; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE I NURSING N OTORINOLARINGOLOGIE Not introductiv: Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE . Modulul are alocate 60 de ore, din care: 24 de ore de teorie i 36 de ore de pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ORL. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE (60 de ore din care 36 de ore de pregtire practic).
modulului:
Nr. Unitate de crt. competen 29. Otorinolaringologie si nursing in otorinolaringologie
Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL.
Coninuturi 1. Semne clinice: durere, inflamaie, febr, anosmie, edem, rinoree, dispnee, hemoragie, disfonie, rgueal, disfagie, obstrucie, parestezie faringian, afonie, hipoacuzie, surditate, otoree, epistaxis. 2. Afeciuni ( definiie, etiopatologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament): rinit, sinuzit, obstrucie cu corpi strini, adenoidit, polipoz, stomatit, herpes, traumatisme, faringit, laringit, otit, mastoidit, furuncul conduct auditiv extern, tumori 1. Modaliti culegere date: interviu, observaie clinic, cercetare documente medicale, discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii 2. Analiza i sinteza informaiilor 2.1. Manifestri de independen. 2.2. Manifestri de dependen. 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunotine 3. Probleme de dependen si diagnostice de ngrijire (nursing): vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infecie, comunicare ineficace la nivel senzorio motor, alterarea vocii, dispnee, obstrucia cilor aeriene, durere etc. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate 2. Prioriti de ngrijire: meninerea funciilor vitale, a strii de contien, supraveghere funcii vegetative, profilaxie infecii , prevenire complicaii 3. Intervenii: 3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii, i analize, administrarea tratamentului general i local, pregtirea preoperatorie i ngrijiri postoperatorii
C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.
C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
1. Resurse materiale 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, pens Politzer, lingual, laringian, stilet butonat, sering Guyon, specul nazal, C.4. pedagogica auricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde Domeniul: Sanatate si asistenta Aplic Calificarea: Asistent medical generalist aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de interveniile pansat, oglind Clar, seringi, trocare, Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat proprii i amigdalotom, pipete etc. delegate. 1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie, soluii perfuzabile, inhalante, aerosoli, medicamente etc.
Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel:2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul I, din care 1 or teoriemedic i 1 or teorie maistru -instructor i 36 ore de pregtire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic, descoperirea, demonstraia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca independent, dezbaterea, conversaia. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie i uniti sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea cunotinelor la problemele reale existente. Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CD-uri, retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse. Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de pregtire profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. MODULUL 30: OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE Not introductiv Modulul - OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE. Modulul are alocat 60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36 de ore de pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor oftalmologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni oftalmologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic interveniile proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: Oftalmologie i nursing n oftalmologie (60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36 de ore de pregtire practic) Nr. crt. 30. Unitatea de competen Oftalmologie i nursing n oftalmologie Competene C1 Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunii oftalmologice. Coninuturi 1.Semnele i simptomele prezente la pacientul cu afeciuni oftalmologice: scderea acuitii vizuale, durere, reacie pupilar, fotofobie, diplopie, cecitate, ochiul rou, secreii oculare descriere. 2.Principalele afeciuni oftalmologice: vicii de refracie, miopie, hipermetropie, presbitism, afeciuni inflamatorii ale ochiului, blefarite, orjeletul, dacriocistita, conjunctivita, keratita, iridociclita, cataracta, glaucomul, traumatisme ale ochiului i corpi strini intraoculari (contuzii, plgi, arsuri chimice, arsuri fizice, corpi strini conjunctivali, corneeni, intraoculari). Definiie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 1. Culegerea de date prin: interviu, observaie clinic, cercetare documente medicale, discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii. 2. Analiza i sinteza datelor obinute din culegerile de date: 2.1. Manifestri de independen. 2.2. Manifestri de dependen.
C2 Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele (nursing) la Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
pacieni cu afeciuni oftalmologice.
2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice, sociologice, lipsa de cunotine. 2.4. Probleme de dependen i de diagnostic de ngrijire (nursing) specifice afeciunilor oftalmologice: vulnerabilitate, risc de accidente, risc de infecie, comunicare ineficace la nivel senzorial, alterarea vederii, risc de complicaii, anxietate datorit lipsei de cunotine, durere. Diagnosticul = PES (problem + surs de dificultate + manifestarea de dependen). 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate. 2.Prioriti de ngrijire: supravegherea i meninerea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor. 3.Interveniile: 3.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie; 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului general i local, pregtirea preoperatorie i ngrijirile postoperatorii. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop, optotip, perimetru Forstek, instrumentar chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de pansat. 1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii, soluii perfuzabile, medicamente, camer semiobscur, soluii anestezice. 2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului: 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic; 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator, etc; 3. Interveniile specifice: 3.1. Tratament ortoptic; 3.2. Instilaii i unguente oftalmice;
C3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
C4. Aplic interveniile proprii i delegate.
3.3. Recoltare secreie ocular, pansament ocular, splturi oculare, perfuzii cu Manitol 15 %, diuretice, alimentaie hiposodat, aport redus de lichide. C5 Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. 1. Obiectivele stabilite: 1.1. Realizate- manifestri de dependen absente sau ameliorate; 1.2. Nerealizate- manifestri de dependen care se menin. 2. Restructurarea planului de ngrijire: 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului; 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului.
Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod independent. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an, din care 24 de ore teorie (1 or medic + 1 or maistru instructor) i 36 de ore/sem.I pregtire practic (stagiu clinic). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; elevii au stiluri diferite de nvare; elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare: expunerea, conversaia, observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activiti se
adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de demonstraie i secii de spital de specialitate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: atlase pentru instruire, casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin, fie tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, S.P.P.-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investigaia, problematizarea, tema n clas, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not introductiv

Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 24 de ore de teorie in semestrul II i 36 de ore de pregtire practic in semestrul II. Din cele 24 de ore de teorie 12 vor fi predate de instructor i 12 ore vor fi predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice; 31.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice; 31.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing); 31.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate; 31.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen:
31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

(60 ore din care 36 ore pregtire practic) Nr. crt. UNITATEA DE COMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI C 1. 1. Semne i simptome prezente in
31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice
C 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice.
afeciunile hematologice: 1.1. Semne locale: durerea (caracteristici), hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici), adenopatii (caracteristici), inapetena, disfagie, modificri ale fanerelor, paloare sau icter (localizare, caracteristici). 1.2. Semne generale: alterarea funciilor vitale si vegetative (dispnee, tahicardie, hipotensiune arterial, extremiti reci, acrocianoz, tulburri de echilibru, astenie fizic, scdere in greutate, lipotimie, febr. 2. Principalele afeciuni hematologice: 2.1. Anemiile: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.2. Leucemia acuta si cronica: definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.3. Hemofilia: definiie, clasificare, etiopatogenie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament. 2.4. Hemopatii maligne: boala Hodgkin, mielomul multiplu (definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, principii de tratament). 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaia, interviul formal sau informal, cercetarea documentelor medicale (F.O. clinic, bilete de ieire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, reete, etc.), discuii cu membrii echipei medicale si cu aparintorii, examen fizic (inspecie, palpare, percuie, auscultaie). Analizarea si organizarea datelor: informaii semnificative. 2.2. Independen/Dependen 2.2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente si mucoase normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absena durerii, somn odihnitor,
C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).
alimentaie adecvat, constituie normal, absena eliminrilor patologice si a hemoragiilor. 2.2.2. Probleme de dependen: intoleran la activitate, risc nalt de infecie, risc nalt de sngerare, alterarea mucoasei orale, alterarea nutriiei, tulburri cardio-respiratorii, vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. Manifestri de dependen: paloarea tegumentelor si mucoaselor, hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee, oboseala, lipotimii, inapeten, disfagie, peteii, hematoame, dureri, etc. 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic (modificri ale elementelor figurate, proliferri ale sistemului hematopoetic), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (condiii de munc inadecvate, expunere la radiaii), lipsa de cunotine. 3.1.Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe termen scurt, mediu si lung). 3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale si vegetative, a sngerrilor, profilaxia infeciilor si a complicaiilor. 3.3. Intervenii proprii (autonome): comunicare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, protecie, profilaxie, educaie. 3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii si analizei, administrarea tratamentului general si local. 4.1. Resurse materiale: 4.1.1. Instrumente: trus pentru puncia osoas, ganglionar, seringi, ace de unic folosin, abexlang, oglind frontal, surs de oxigen. 4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus
de transfuzie, soluii perfuzabile, snge si derivate de snge (MER, MT, plasm), medicamente hemostatice, chimioterapice, mee pentru tamponament nazal, soluii antiseptice, pung cu ghea, atel gipsat. 4.2. Pregtirea pacientului: 4.2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de confort ambiental, poziie adecvat, igien, asepsie si antisepsie. 4.3. Intervenii specifice: 4.3.1. Puncia osoas, biopsia (definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dup puncie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente, accidente. 4.3.2. Puncia ganglionara: definiie, scop, indicaii/contraindicaii, locuri de electie, materiale necesare, pregtirea pacientului, tehnica de execuie, pregtirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dup tehnic, reorganizarea locului de munc, notarea in F.O., incidente, accidente. 4.3.3. Transfuzia cu snge: definiie, scop, indicaii, pregtirea pacientului, materiale necesare, tehnica de execuie, supravegherea pacientului in timpul si dup transfuzie, reorganizarea locului de munc, incidente, accidente; determinarea grupelor sanguine si a factorului Rh. 4.4. Intervenii de urgen: hemostaza, imobilizarea, oxigenoterapia. 4.5. Prevenirea complicaiilor: prevenirea sngerrilor, infeciilor, complicaiilor legate de imobilizare si de administrarea citostaticelor.
5.1. Obiective stabilite: 5.1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau diminuate, satisfacia pacientului. 5.1.2 Nerealizate manifestri de dependen care se menin, manifestri de dependen aprute pe perioada ngrijirii. 5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 5.3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente in evoluia pacientului.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 1 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni, predate de instructor, 1 ora de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni, predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane, scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de patologie precizate in coninuturile tematice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi, ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar. Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri individualizate pacienilor cu afeciuni hematologice. Modulul 32 : ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 4. Aplica interventiile proprii si delegate. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC (60 de ore din care 36 de ore de pregatire practica). Nr. crt . 1. Unitate de competenta Ortopedietraumatologie si nursing specific Competente C. 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice Continuturi 1. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1.1.Semne locale: durerea (localizare, intensitate, caracter) hemoragia (clasificare, gravitate) plaga (aseptica, septica, superficiala, profunda), hematomul, edemul, tumefactia, deformarea regiunii, scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase), mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate, crepitatii osoase, impotenta functionala. 1.2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale, dispnee, tahicardie, puls filiform, paloare, cianoza, hipertermie, transpiratii profuze, intreruperea diurezei). 2. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2.1. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala, piciorul equin, genu varum, genu valgum, torticolis, deformarile coloanei vertebrale (cifoza, lordoza, scolioza congenitale): definitie, simptomatologie, principii de tratament. 2.2. Infectii: osteita si osteomielita (definitie, etiopatogenie, investigatii, simptomatologie, evolutie, tratament, profilaxie). 2.3. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie, etiopatogenie, complicatii fractura patologica, tratament, prevenire), tumori osoase (definitie,, etiologie, simptomatologie, investigatii, tratament). 2.4. Traumatisme: 2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie, investigatii, principii de tratament). Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
C. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice
2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale, voletul costal (definitie, simptome, complicatii pneumotoraxul , investigatii, principii de tratament). 2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament. 2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii, entorse, luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie, semne si simptome comune si patognomonice, diagnostic diferential, investigatii, prim ajutor, principii de tratament). 1. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect, cu intrebari inchise / deschise), observatie, cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori medicale, carnet de sanatate, retete, etc.), discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, auscultatie, palpare). 2. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. 2.1. Manifestari de independenta: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor normala, semne vitale (R, P, TA, To) in limite normale, lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta la nivel motor. 2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare, diminuarea sau absenta miscarii, alterarea starii de confort, atonie musculara, atrofie musculara, contractura musculara, anchiloza, crampa, deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor, risc de accidente, risc de complicatii, risc de infectii, escara de decubit, cianoza, tegumente palide, reci, modificari ale semnelor vitale, sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. 2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social
C. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)
(izolare, saracie), lipsa de cunostinte. 3. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea miscarilor, postura inadecvata, edeme ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate fata de pericole, comunicare ineficienta la nivel motor. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce se poate face?, cum?, in ce masura?, cand?); obiective pe termen scurt, mediu, lung. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor. 3. Interventii: 3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igiena, mobilizare/transport, profilaxie, educatie. 3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense anatomice si chirurgicale, bisturie, foarfeci, portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi, etc. 1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen, manometru, termometru, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
C. 4. Aplica interventiile proprii si delegate
operator, etc. 3. Interventii specifice: 3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii, pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului). 3.2. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda, carucior, pat, metode improvizate). 3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor si definitiva aparatul gipsat), schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati, 3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia, intubatia orotraheala. 3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor, a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant), prevenirea pneumoniei hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. 3.6. Punctia articulara: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.7. Punctia biopsica: definitie, scop, indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare, pregatirea pacientului, tehnica de executie, pregatirea produsului pentru examinare, supravegherea pacientului dupa punctie, reorganizarea locului de munca, notarea in F.O., incidente accidente. 3.8. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteo-articular; rolul asistentei medicale. 3.9. Administrarea tratamentului anticoagulant. 3.10. Pregatirea preoperatorie: 3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic general, supravegherea functiilor vitale si vegetative, examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC, grup sanguin, hematocrit, glicemie, uree sanguina). 3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in ziua
C. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate
precedenta, in ziua operatiei). 3.9.3. Pregatirea in urgente. 3.10. Ingrijirea postoperatorie: 3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. 3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene (sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin dren), hidratarea pacientului. 3.10.3. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietatii. 3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara, constipatie, alte complicatii de decubit. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestari de dependenta absente sau ameliorate, satisfactia pacientului; 1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin, manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2. Restructurarea planului de ingrijire: 2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 2.2.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Sugestii metodologice
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie 1 ora medic + 1 ora maistru instructor / semestrul I si 36 ore / semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de elevii au stiluri dierite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, invatare;
invatare; analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.) Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE
Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza reumatismale 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE (60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica) Nr. crt. 33. Unitate de competenta Reumatologie si nursing in reumatologie semnele si simptomele specifice afectiunilor
Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale
Continuturi 1. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere, redoare, tumefiere, congestie, ankiloza, deformari osoase, febra, tahicardie, etc.) 2. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut, poliartrita reumatoida, spondilita ankilozanta, reumatismul articular degenerativ (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii, principii de tratament) 1. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu, observatia clinica, cercetarea documentelor medicale, discutii cu echipa de ingrijire, familia si apartinatorii) 2. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. 2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism, sezand, in decubit), miscari (de abductie, adductie, extensie,
C.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale
flexie, rotatie, etc), exercitii fizice (active, pasive, izometrice, de rezistenta, coordonate, armonioase, complete) 2.2 manifestari de dependenta: hipotonie, atonie, atrofie, contractura, ankiloza 2.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor, durere), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin sociologic (izolare), lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. Probleme de dependenta, diagnostice de ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit, imobilitate, durere, vulnerabilitate fata de pericole, etc. C.3. Elaboreaza planul de 1. Obiective pe termen scurt si lung ingrijire (planul nursing) obiective de ingrijire: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate 2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor, supravegherea functiilor vitale si vegetative, profilaxia infectiilor, prevenirea complicatiilor 3. Interventii 3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni, mobilizare, comunicare, alimentatie, educatie 3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, administrarea tratamentului general si local (electroterapie, hidroterapie, termoterapie, ionizari, ultraviolete, cura balneara, ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie, etc) C.4. Aplica interventiile proprii si delegate 1. Resurse 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne, corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti, bicicleta ergonomica, planseta cu rotile, inele pentru maini, parafina, namol, substante medicamentoase, platou steril, tavita renala, manusi sterile, comprese sterile, substante antiseptice, etc. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului
2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea confortului psihic 2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii functionale incalzire musculara 3. Interventiii specifice: miscari izometrice, masaj cu miscare activa, bai medicamentoase, miscari izotone, injectia intraarticulara C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. Obiective stabilite 1.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Restructurarea planului de ingrijire 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului
Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie: 1 ora teorie medic si 1 ora teorie maistru instructor in semestrul I si 36 de ore de pregatire practica in semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea, conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date, exercitii de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, etc. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, carti, fise terapeutice. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect. Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Modulul: 34.DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE Not introductiv Modulul face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24 de ore teorie i 36 stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competenta corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele si simptomele specifice din afeciunile dermatologice. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la pacienii cu afeciuni dermatologice. 3. Elaboreaz planul de ngrijire-nursing. 4. Aplic intervenii proprii i delegate. 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor i coninuturilor Unitatea de competenta: DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE (60 ore din care 36 ore stagiu clinic) Nr. Unitatea de Crt. competen 1 Dermato venerologia i particulariti de ngrijire Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice dermatologie Coninuturi tematice 1. Semnele i simptomele prezente n dermatologie 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare: macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulceraia, scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erupia, pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz, 1.2. Semne generale: edeme, febra, frison, vrsturi, tahicardie, etc, 2. Principalele afeciuni dermatologice: 2.1. Dermatomicozele: epidermofiia, tricofiia, candidozele mucoaselor, etc 2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile, Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
afeciunilor n prezena paraziilor, durerea.
piodermite profesionale, etc 2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la medicamente, dermatoze profesionale, etc 2.4. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos, sclerodermia. 2.5. Tuberculoza cutanata 2.6. Hematodermiile: leucoplazia, boala Bowen, boala Paget, tumori maligne, etc 2.7. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul, gonoree, C.2. Identific dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la pacienii cu afeciuni hiv 1. Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu ntrebri nchise, deschise, observaia, cercetarea bilet de externare, trimiteri, scrisori medicale, carnet sntate, reete), discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examen fizic, etc Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative 2. Independena si dependena. mobilitate pstrat, semne vitale (R, P, TA, T), n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel afectiv i motor. 2.2. Probleme de dependen: vulnerabilitate, alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, risc de infecie, alterarea confortului fizic i psihic, alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica, refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i de infecie. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
problemele de documentelor medicale (foaia de observaie clinic,
dermatologice 2.1. Manifestri de independen: pacient contient,
Manifestri de dependen: vezicula, pustula, papula, filctena, ulceraia, ancru, eritemul, crusta, plaga, escara, durere, neglijarea igienei, inut nengrijit, incapacitatea urmrii prescripiilor, percepia negativ a propriului corp, pesimism, sentiment de inferioritate, devalorizare, frustrare. 2.3. Semne de dificultate: - de ordin fizic: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, proces infecios, slbiciune i oboseal, diminuarea motricitii, durere, incontinen sfincterian. - psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare depresiv - social: izolare, srcie, divor, deces - lipsa cunoaterii: neaccesibilitate la informaii, lipsa interesului, lipsa de cunoatere a msurilor de igien i protecie, lipsa de informare asupra ngrijirilor preventive i curative ale leziunilor pielii, lipsa de cunoatere a obiceiurilor sntoase de via. 2.4. Diagnosticul de ngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de C.3. Elaboreaz planul de ngrijire nursing dependen. 1. Obiectivul nursing: performan, specificitate, implicare, realism, observabil, obiective pe termen scurt, mediu si lung. 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, profilaxia infeciilor, prevenirea complicaiilor - intervenii proprii: comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, transport, profilaxie, educaie, etc Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
- intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului local i general, pregtirea preoperatorie i ngirjiri postoperatorii, C.4. Aplic interveniile proprii i delegate etc. 1. Resurse materiale: - instrumente: seringi, ace, ans de platin, truse chirurgicale, electrocauter, aparat LASER, trusa oxigen, baghete plastic, stilet butonat, sond canelat, lame de sticl, microscop, etc - materiale: comprese, mese, tampoane de vat, soluii antiseptice, soluii anestezice, soluii perfuzabile, medicamente, fei, crme, unguente, termometru, zpad carbonic, etc. 2. Pregtirea pacientului: - psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, educare, etc - fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie adecvat, igien, cmp operator, etc
3. Intervenii specifice
3.1. Recoltarea produselor patologice, secreii snge 3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i ulceraiilor, pansamente i bandaje 3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3.4. Intervenii electrocauter, intervenii LASER, cauterizare, etc 3.5. Pregtirea postoperatorie 3.5.1. Pregtire general: bilan hidric general, supravegherea funciilor vitale i vegetative, investigaii paraclinice (biochimice), etc 3.5.2. Pregtirea din zona interveniei 3.5.3. ngrijiri postoperatorii
3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general, parametrii fiziologici, bilan hidric, hidratarea pacientului 3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea durerii, combaterea anxietii 3.5.6. Prevenirea complicaiilor postoperatorii: C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate retenie de urin, constipaie, tromboflebite, etc 1. Obiective stabilite 1.1 realizate: manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2 nerealizate: manifestri de dependen care se menin, sau aprute pe perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului 3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului. Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE poate fi parcurs n mod independent. n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare elevii au stiluri diferite de nvare elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodice Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 36 ore / semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD uri, folii de retroproiector, etc. MODULUL 35: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTOCONTAGIOS Not introductiv Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTOCONTAGIOS face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTOCONTAGIOS se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat infecto contagioase i particulariti de ngrijire. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore teorie i 36 ore stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specifice calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor infecto - contagioase. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) 4. Aplic interveniile proprii i delegate 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate Tabelul de corelarea competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-CONTAGIOS (60 ore din care 36 ore de instruire clinic) Nr. crt. 1 Unitatea de competen Boli infectocontagioase i particulariti de ngrijire Competene C.1. Analizez semnele i simptomele specifice afeciunilor infecto contagioase 1.2. 1.1. Coninuturi tematice 1. Semnele i simptomele prezente n afeciunile infecto contagioase, Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor i mucoaselor: macula, papula, vezicula, pustula, flictena, ulceraia eritemul Semne generale: febr, frison, tahipnee, greuri, vrsturi, cefalee, dureri abdominale, hipertermie, inapeten, obstrucia cilor respiratorii, tulburri circulatorii, rinoree, tuse seac, rgueal, iritabilitate, modificri ale funciilor vitale, 2.Principalele afeciuni infecto contagioase. Boli infecioase cu poart de intrare Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
respiratorie: varicela, TBC pulmonar, scarlatina, rujeola, rubeola, difteria, tusea convulsiv, pneumoniile, gripa, meningita, parotidita epidemic, poliomielita. Boli infecioase cu poart de intrare digestiv: toxiinfecii alimentare, dizenteria, febra tifoid, enterovirozele, hepatita viral. Alte boli infecioase variate: rabia, tetanos, hiv, hepatita B, C i infecii nosocomiale Boli infecioase cu poart de intrare C.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase tegumentar i variat. 1.Culegerea de date ( date subiecte, obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu ntrebri nchise deschise), observaie cercetare documente medicale (foaia de observaie clinic, trimiteri, scrisori medicale, reete, etc.), discuii cu echipele de ngrijire i aparintorii, examen fizic, ancheta epidemiologic 2. Independena/ Dependena: 2.1. Manifestri de independen: pacientul contient, mobilitate pstrat, comunicarea eficient la nivel motor. 2.2. Probleme de dependen: alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, potenial de suprainfecie a leziunilor, potenial de complicaii respiratorii, digestive nervoase, alterarea confortului psihic i fizic, dezinteres fa de msurile de igien i protecie, deficit de autongrijire Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres, anxietate, de ordin social ( izolare, srcie) lipsa cunoaterii 2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependea) C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing) Obiectivul nursing: specifitate, performan, implicare, realism, observabilitate ( cine, ce, ce se poate face, cum n ce msur, cnd?) obiective pe termen lung, mediu scurt. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative , profilaxia infecilor, prevenirea complicaiilor. 2.1. Intervenii propii ( autonome) comunicare, hidratare, alimentare, igien, mobilizare, profilaxie, educaie 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului local i general, administrarea serurilor imune, vaccinuri i anatoxine C.4. Aplic interveniile proprii i delegate 1. Resurse materiale: 1.1. Instrumente: canul traheal, sond laringian, spatul, sond de oxigen, sonde de aspiraie, trocare, pipete, termometre, tensiometru, seringi de diferite mrimii, tvi renal cutii Petri, recipiente pentru recoltarea produselor biologice. 1.2. Materiale: comprese sterile, soluii antiseptice, anestezice, truse perfuzie, soluile perfuzabile, medicamente inhalate, unguente creme, alcool mentolat, pudre, Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
seruri i vaccinuri 2. Pregtirea pacientului: 2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, poziia adecvat, izoalare i diet, igien 3.Intervenii specifice 3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii, aspirarea secreilor instilaii gargarisme, intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj postural C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate 1. Obiective stabilite: 1.1.Realizate- manifestare de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care se menin, 2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile fizice ale pacientului. 3. Planificarea interveniei: adecvate manifestrii de dependen prezente n evoluia pacientului
Condiii de aplicare didactic i de evaluare Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-CONTAGIOS poate fi parcurs n mod independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de nvare elevii au stiluri diferite de nvare elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, simulri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe parcursul anului colar. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodice Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 24 ore / semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTOCONTAGIOS are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale sanitare diverse.
Modulul 36: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE Not introductiv Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. n modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic, 12 ore predate de instructorul de nursing) i 36 de ore pregtire practic (stagiu clinic) n secia de specialitate. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli endocrine. 3. 4. 5. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). Aplic intervenii proprii i delegate. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic). Nr. crt. 36. Unitate de competen Endocrinologie si particularitile de ngrijire Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine Coninuturi 1. Semne i simptome prezente n bolile endocrine. 1.1. Manifestri subiective 1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat, intensitate, tulburri asociate; 1.1.2. Oboseala fizic si intelectual. 1.1.3.tulburarile somnului insomnie, comaruri, hipersomnie. 1.1.4. Transpiraie localizare;
C.2.
1.1.5. Sughiul 1.1.6. Setea 1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapetena, vrsturi, diaree, constipaie, dureri abdominale. 1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaii, ameeli, dispnee. 1.1.Tulburri ale aparatului genital: de instalare a pubertii, tulburri menstruale 1.1.Modificri ale vocii, tulburri de vedere. 1.2. Manifestri obiective: 1.2.1. Poziia, micri i contracii involuntare 1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian, cushingoid, acromegalic, addisonian, hipopituitar; 1.2.3.Statura gigantismul, nanismul; 1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri, slbirea 1.2.5. Starea mental 1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i unghiile; 1.2.7. Edemul 1.2.8. Aspectul ochilor 1.2.9. Modificri ale oaselor i muchilor 1.2.10. Modificri ale semnelor vitale: temperatur, tensiune arterial, respiraie 2. Principalele boli endocrine. 2.1. Bolile hipofizei: adenomul cromofob.,acromegalia si gigantismul ,nanismul hipofizar, sindromul adipozogenital insuficiena hipofizara, diabetul insipid-definiie, etiopatogonie, simptomatologie, investigaii, evoluie, tratament. 2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing, sindromul adreno-genital, hiperaldosteronismul, boala Addison, feocromocitomul-definiie, etiologie, simptomatologie, investigaii, evoluie, tratament. 2.3.Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul, gua i cretinismul, cancerul tiroidian definiie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament
Identific probleme de dependen i stabilete diagnosticul de ngrijire (nursing) la pacientul cu boli endocrine.
2.4. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismuldefiniie, etiologie, simptomatologie, investigaie, tratament 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul, eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian, hirsutismul, boala polichistic ovarian, pubertatea precoce i ntrziat- definiie, etiologie, simptome i semne, investigaie, tratament 1. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu,observaie, cercetarea documentelor medicale (foaia de observaie clinic, bilete de ieire din spital, trimitere, scrisori medicale, carnet de sntate, card de identificare, reete, etc.), discuii cu membri echipei de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, auscultaie, msurtori antropometrice). Analiza i sistematizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independena / Dependena 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, comunicare eficient la nivel motor i senzorial 2.2. Probleme de dependen: cefalee, postur inadecvat, cooperare ineficient la nivel individual, dispnee, circulaie inadecvat, hipertermie, hipotermie, risc de rnire, risc de infecie, disfuncie sexual, alterarea nutriiei (exces sau deficit), alterarea eliminrilor intestinale (diaree, constipaie), alterarea echilibrului electrolitic i hidric, alterarea imaginii corporale, pierderea stimei de sine, alterarea vocii 2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau bradipnee, voce rguit, hidratare exagerat, polifagie, inapeten, greutate peste normal sau sub normal, vrsturi, edeme, furnicturi, deplasare greoaie, odihn insuficient, slbiciune, iritabilitate, neadaptare la rol, diaforez, dificultatea de a nelege informaia 2.4. Surse de dificultate
C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).
2.4.1. Surse de dificultate fizic: alimentaie i hidratare insuficient sau n exces, constipaie, deficit auditiv, olfactiv, vizual, deformarea articulaiilor extremitilor, dezechilibru endocrin metabolic, diaforez, diminuarea peristaltismului, epuizare, ameeal, diminuarea tonusului muscular, frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi alimentare deficitare, obezitate, edeme, tremurturi ale membrelor, etc. 2.4.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate, stress, team de obezitate, depresie, frustrare, nelinite fa de diagnostic i tratament, ameninarea conceptului de sine, pierderea respectului de sine, neacceptarea bolii, tulburri de gndire. 2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc inadecvate, insuficiena resurselor familiale 2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoatere 2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependen) 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realismul, observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt mediu i lung) 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, meninerea unei stri nutriionale adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic, mbuntirea aceptarea imaginii de sine, crearea unui mediu sigur, creterea toleranei la activitate 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare, alimentare, igien, asigurarea confortului fizic i psihic, prevenirea complicaiilor, educaia pacientului/familiei 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, administrarea tratamentului, asigurarea dietei, pregtirea preoperatorie i ngrijirea postoperatorie
C.4. Aplic interveniile proprii i delegate.
1.Resurse materiale : seringi, recipiente, material de dezinfecie, substane pentru stimularea sau inhibarea secreiei de hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii perfuzabile, medicamente pentru acordarea ajutorului de urgen n criza tireotoxic, criza de tetanie, criza addisonian 2. Pregtirea pacientului 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului psihic, obinerea acordului 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor de mediu, poziia adecvat, restricii alimentare i lichidiene, restricii de tratament 3. Intervenii specifice 3.1. Investigaii 3.1.1. Examene de laborator: recoltarea sngelui pentru dozri hormonale, glicemie, dozarea calciului, fosforului, acizi grai liberi, colesterol, lipide serice, uree, creatinin, ionogram, iodemie. Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie, ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor. 3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid, paratiroide, reprarenale, gonade. 3.1.3. Examene imagistice: radiografia cranian i a scheletului, tomografia computerizat, rezonana magnetic nuclear, ecografia, probe cu izotopi radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea ) 3.1.4. Alte examinri: examene oftalmologice (determinarea cmpului vizual i a acuitii vizuale, examenul fundului de ochi); determinarea metabolismului bazal, reflexograma ahilian; electromiograma, testul hiperpneei provocate. 3.2. Prevenirea complicaiilor : supravegherea funciilor vitale, observarea semnelor de deshidratare, evitarea excesului de lichide, reducerea riscului de rnire, creterea aportului de potasiu, hidratare parenteral 3.3. Educaia pacientului /familiei Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
-Informarea privind modul de producere al bolii, factorii favorizani i agravani; -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor, doze, orar, cale de administrare, efectul terapeutic i reaciile adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea cardului (carnetului) i a medicamentelor de urgen, creterea dozelor n caz de urgen -Instruirea cu privire la diet: scopul dietei, tipul i cantitatea de alimente care trebuie evitate, substanele pentru corectarea gustului, nlocuirea celor interzise; -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rnire - Importana controlului periodic, acceptarea tratamentului cronic i a limitrilor, conservarea resurselor bolnavului, acceptarea rolului de bolnav 3.4. Pregtirea preoperatorie : - informarea pacientului i obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic i fizic - pregtirea general i local: bilan clinic i biologic, pregtirea cmpului operator 3.5. ngrijirea postoperatorie - ngrijiri generale comune altor intervenii; - ngrijiri speciale dup interveniile pe craniu, pe glanda tiroid i pe glandele suprarenale 1. Obiectivele stabilite 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau aprute n perioada ngrijirii 2. Reformularea obiectivelor adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. Planificare interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului
Criterii de aplicare didactic i de evaluare Modulul EDOCRINOLOGIE I PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fi parcurs n mod independent n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Sugestii metodologice Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs n mod independent
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE. Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si 1 or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul. Modulul 35: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC Not introductiv Modulul BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic, 12 ore predate de instructorul de nursing) i 36 ore pregtire practic (stagiu clinic) n secia de specialitate. Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutriie i dietetic cu care realizeaz o bun legtur i ajuta viitorul asistent s neleag mai bine particularitile ngrijirii n bolile metabolico-nutriionale care n marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire continu comprehensiv, flexibil i integrat. Aceste particulariti se regsesc n lista competenelor i criteriile de performan din standardul de pregtire profesional. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii. Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului: 1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutriie. 2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutriie. 3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing). 4. Aplic intervenii proprii i delegate. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor Unitatea de competen: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic). Nr. crt. 35. Unitate de competen Boli metabolice i de nutriie i nursingul specific Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutriie. Coninuturi 1. Semnele i simptomele prezente n boli metabolice i de nutriie: creterea sau scderea n greutate, polifagie, poliurie, polidipsie, inapeten, astenie fizic, transpiraii, dureri articulare i musculare, modificri ale tensiunii arteriale, tulburri de tranzit intestinal, xantoame si xantelasmele etc. prezentare sumar, exemple de afeciuni n care se ntlnesc. 2. Principalele boli metabolice i de nutriie. 2.1. Diabetul zaharat: definiie, etiopatogenie, forme clinice (tip 1, tip 2), simptomatologie, investigaii, evoluie i complicaii acute (comele) i cronice (macroangiopatii, microangiopatii), infectiile, modificarile cutanate, osteoarticulare, hepatice, etc. Tratamentul nonfarmacologic dieta si exercitiul fizic terapeutic n diabetul zaharat. Tratamentul farmacologic: insulin, antidiabetice orale, tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. Profilaxia complicatiilor. 2.2. Obezitatea definiie i epidemiologie, etiopatogenie, forme clinice. Complicaiile obezitii. Dieta, exercitiul fizic terapeutic, tratament farmacologic, tratamentul chirurgical in obezitate 2.3. Denutriia definiie, etiopatogenie, simptomatologie, evoluie i complicaii. Principii de tratament. 2.4. Dislipidemiile definiie, clasificare, factori de risc etiopatogenie, forme clinice i asocieri morbide, investigaii, complicaii. Tratament nonfarmacologic (dieta) i farmacologic. 2.5. Hiperuricemiile , guta definiie,
C.2. Identifica probleme de dependen i stabilete diagnosticul de ngrijire (nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutriie.
etiopatogenie i clasificare, simptomatologie, investigaii, evoluie. Principii de tratament n hiperuricemiile asimptomatice i in gut. (in puseu si intercritic). 2.6. Sindromul X metabolic definiie, factori de risc etiopatogenie, depistare i evaluare. Obiective de tratament: optimizarea stilului de via (dieta si efort fizic terapeutic), medicaia specific, educaia specific si continu. 2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic sau boala celiac) definiie, etiopatogenie, forme clinice i simptomatologie, investigaii. Principii de tratament. 2.8. Hipoglicemiile definiie, forme clinice ( uoare, medii, grave, organice, funcionale), simptomatologie, evoluie. Principii de tratament. 1. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct, chestionare specifice (nutriional, de frecvena alimentaie, ancheta alimentar, investigarea stilului de via), observaie, cercetare documente medicale (foaia de observae, bilete de externare din spital, buletine de analize/investigaii, scrisori i trimiteri medicale, carnet de sntate, reete etc.), discuii cu echipa de ngrijire i aparintorii, examenul fizic (inspecie, msurtori antropometrice: nlime, greutate, circumferina abdominal). Analizarea i organizarea datelor: informaii semnificative. 2. Independena/dependena. 2.1. Manifestri de independen: pacient contient, mobilitate pstrat, tegumente intacte, normal colorate, semne vitale (R, P, TA, T0) n limite normale, absena durerii, somn i odihn corespunztoare, apetit nemodificat, comunicare eficient la nivel motor i senzorial. 2.2. Probleme de dependen: imobilitate, incoordonarea micrilor, postur inadecvat, dispnee, circulaie inadecvat, comunicare ineficient la nivel motor i senzorial, risc de
C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).
infecie, risc de rnire, alterarea strii de nutriie (exces), diaree, deficit de cunotine, alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual. Manifestri de dependen: dificultate n deplasare, disconfort, oboseal, fatigabilitate, polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete, surplus n greutate, epuizare,a limentaie insuficient, leziuni cutanate), de ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin social (izolare geografic, srcie, izolare social), lipsa informaiilor (n legtur cu boala, tratamentul cronic, complicaiile, eventualele operaii). Diagnostic de ngrijire = PES (problem + surs de dificultate + manifestri de dependen). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performan, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe termen scurt, mediu i lung). 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor vitale i vegetative, a strii de contien, supravegherea alimentaiei i respectarea dietei, profilaxila complicaiilor. 2.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare, hidratare i alimentare, igien, mobilizare, supravegherea eliminrilor, educaie. 2.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i analize, controlul i asigurarea dietei, administrarea tratamentului, pregtirea special pentru operaie i ngrijirea postoperatorie a pacientului cu diabet, obezitate i denutritie. 1. Resurse materiale Seringi, ace, recipiente, garou, material de dezinfecie, cntar taliometru, panglic metric, tensiometru, glucometru cu teste. Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane de insulin. Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz, sulfat de bariu, izotopi radioactivi.
C.4. Aplic interveniile proprii i delegate.
2. Pregtirea pacientului. 2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii, obinerea consimmntului, asigurarea confortului psihic. 2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului ambiental, respectarea restriciilor alimentare, asigurarea poziiei. 3. Intervenii specifice. 3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG, Hb glicozilat, colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, proteine serice, ionogram, acid uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti muchi neted. 3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie, ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h examenul sedimentului, urocultura. 3.3. Alte examene. 3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei: testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. 3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral (TTGO). 3.3.3. Examene radiologice: radiografia articular (guta), examenul gastrointestinal (enteropatia glutenic) rolul asistentei n pregtirea pacientului. 3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen dermatologic. 3.4. Educaia pacientului/familiei. 3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare i autongrijire, evaluarea efectelor i beneficiilor aplicrii planului terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin, determinarea glicemiei cu glucometru i evidena rezultatelor, a dozelor de insulin, ntocmirea meniului cu respectarea cantitii de carbohidrai, cntrirea sau aprecierea folosind alte echivalene pentru o porie, repartizarea pe mese, respectarea orarului meselor i a ritmului de administrare a insulinei i antidiabeticelor orale (ADO). Recunoaterea semnelor comelor i hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
intercurente. 3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea stilului de via i creterea complianei (aderenei) la tratament. 3.5.Prevenirea complicaiilor: supravegherea strii de contien, supravegherea i msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de medic, curba diurezei, observarea semnelor de deshidratare, supravegherea sondei urinare, combaterea vrsturilor, ngrijirea n cazul convulsiilor. 3.6. Controlul i asigurarea dietei. Obiectivele i principiile dietoterapiei. Asigurarea dietei recomandate. Comunicarea cu familia i controlul aportului alimentar din afar. Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie, vrst, activitate fizica, complicatii si comorbiditati asociate, preferine alimentare) Respectarea particularitilor n funcie de forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst (diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare fiziologic (gravida cu diabet). Controlul greutii. 3.7. Administrarea tratamentului medicamentos Respectarea dozelor i orarului corelat cu alimentaia, observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie la sulfonilureice, insulina), incidente i accidente alergice, retenie hidric. 3.8. Intervenia chirurgical la diabetic. Pregtirea special i reechilibrarea preoperatorie, supravegherea intraoperatorie, ngrijirea special postoperatorie, prevenirea complicaiilor. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate manifestri de dependen absente sau ameliorate, satisfacia pacientului. 1.2. Nerealizate manifestri de dependen care se menin sau apar n perioada ngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor adaptate la capacitile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
C.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
3. Planificarea interveniilor adecvate manifestrilor de dependen prezente n evoluia pacientului. Sugestii metodologice Modulul BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I NURSINGUL SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I PARTICULARITILE DE NGRIJIRE. Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va desfaura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si 1 or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evideniereii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire). Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.
Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din pregtirea specifica din anul II , pentru calificarea asistent medical generalist . In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. Alimentaia (dieta) este esenial pentru promovarea sntii, prevenirea bolilor i existena vieii, fcnd parte din nevoile de baz ale individului. Strategia OMS Sntate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 11 un trai mai sntos i obiectivul nr. 12 reducerea efectelor datorate alcoolului, drogurilor i tutunului stabilete direcii clare pn n 2015 n realizarea crora asistentul medical generalist are un rol important, avnd n vedere c sfera sa de activitate cuprinde deopotriv omul sntos i bolnav, n diferite etape ale vieii sau situaii fiziologice, omul n corelaie cu mediul su obinuit de via. Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor incidena bolilor, ar crete calitatea i durata vieii. Modului are alocate 60 ore din care 24 teorie (12 ore predate de medic si 12 ore predate de maestrul instructor) si 36 ore pregtire practica in seciile de spital si bucataria dietetica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente. 2. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. 3. Promoveaz educaia nutriional a individului si familiei . 4. Identific tulburri de alimentatie. 5.Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor Unitatea de competenta:NUTRITIE SI DIETETICA (60 de ore din care 36 instruire practica) Nr. Unitate de Competene crt. competen 38. Nutriie si C.1. dietetic Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente. Coninuturi 1. Macronutrienti - definitie 1.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie,clasificare,rolul in organism. Notiuni despre digstie si metabolism.Surse alimentare. 1.2. Lipidele-definitie,clasificare,rolul in organism.Notiuni despre digestie si metabolism.Surse alimentare. 1.3.Proteinele-definitie, clasificare,rolul in organism.Notiuni despre digestie si metabolism.Surse alimentare. 2. Vitaminele, apa si sarurile minerale 2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubile- definitie, rol,surse. Substante cu efecte vitaminice. 2.2Apa-rolul apei si distributia apei in organism.Bilantul hidric-aportul si eliminarea.Necesar hidric.Electroliti si tulburari electrolitice,tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. 2.3Sarurile minerale-caracteristici. 2.3.1Macrominerale:Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S 2.3.2Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu
2.3.3Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn, Mb, Vn, Br, Ni 2.3.4Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. 3Grupe de alimente 3.1Carnea si produsele de carne 3.2Laptele si produsele lactate 3.3Ouale 3.4Grasimile 3.5Cerealele 3.6Legumele si fructele 3.7Produsele zaharoase 3.8Bauturile nealcoolice 3.9Condimente 3.10Produse alimentare de protectie:peste oceanic,cereala germinate,produse fermentate lactic,imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Alimentele i exerciiul fizic C.2. Identific nevoi nutriionale n funcie de vrst, activitate i starea individului 1. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentaiei, hedonismul, aspecte religioase. 2. Raia alimentar. Nevoile energetice i plastice. nevoile bazale n funcie de greutate, suprafaa corporal, vrst, stri fiziologice, factori de mediu,tipul de activitate, stri patologice. 2.1 Raia caloric la nou nscut i sugarul mic 2.2. Nevoi nutriionale n perioada copilriei. Educaia nutriional. Prevenirea afeciunilor cronice 2.3.Raia caloric la adolesceni, prevenirea obezitii. 2.4. Raia caloric la aduli i vrstnici. Alimentaie protectoare 2.5. Raia caloric n sarcin i alptare:ghidul dietei, complicaii ale sarcinii legate de aportul alimentar ( prezentare sumar) 3. Alctuirea dietei adecvate 3.1. Moderaie i echilibru. Piramida Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
alimentelor 3.2. Exemple de diet raportat la vrst i greutate 3.3. Factorii care influeneaz aportul alimentar : clima, mediul familial ( obiceiuri), tendine sociale, mediatizarea unor produse prin massmedia, boala C.3. Promoveaz educaia nutriional a individului i familiei 1. Stilul de via sntos 1.1.Indicatorii stilului de via sntos, alimentaia, comportamentul alimentar, efectele consumului de alcool, ale stresului psiho-social, obiceiuri alimentare nesntoase, efectele fumatului, greutatea corporal n limite normale . Rolul exerciiului fizic. 1.2 ntocmirea planului de educaie pentru schimbarea stilului de via . 2. Noiuni de gastro-tehnie 2.1. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animal i vegetal 2.2 Metode de pstrare i conservare a alimentelor: fizice, chimice, fizicochimice, biochimice 2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i petelui, oulor, fructelor i legumelor. 2.3. Metode de prelucrare i preparare: prelucrare preliminar, prelucrare termic (fierbere, n aburi, prjire, frigere, coacere) 2.4. Preparate culinare: supe, sosuri, gustri, intrri, salate,garnituri, budinci, sufleuri, fripturi, aluaturi, pinea, deserturi. 3. Alctuirea dietei i alegerea meniului 3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i calitativ pe caz concret Stabilirea preferinelor alimentare 3.2. Combinarea alimentelor 3.3. Echivalene pentru o porie 3.4. Orarul poriilor- repartizarea alimentelor pe mese
C.4. Identific tulburri de nutriie i alimentaie
1.Evaluarea strii nutriionale 1.1.Factori care influeneaz necesarul alimentar, stres determinat de boal,stri anabolice fiziologice, cretere, sarcin, convalescen 1.2. Factori care influeneaz aportul alimentar: starea economic, cultura, climatul emoional, strile patologice, comportamentul alimentar 1.3. Metode: anamneza, date antropometrice, examenul fizic 1.4. Interaciunea dintre alimente i medicamente 1.5. Alimentaia enteral i parenteral 2. Tulburri de alimentaie 2.1 Anorexia nervoas 2.2 Bulimia 2.3. Boal supra alimentaiei 2.4. Tulburri nespecifice 2.5. Comportamente inadecvate n copilrie 1. Principii generale ale alimentaiei dietetice i dieta n :bolile aparatului digestiv, ficatului i pancreasului, anemii, afeciuni cardio-vasculare i HTA, afeciuni renale, boli neoplazice, diabet i boli de nutriie. 2. Consilierea pacientului i familiei 2.1. Importana dietei pentru tratarea bolii 2.2. Preferine alimentare 2.3. Compliana ( aderena) pacientului l;a indicaiile terapeutice, msuri de control a alimentelor din afara. 2.4. Prezentare de meniuri folosite n spital i ambulatoriu 2.5. Prezentarea listei de alimente interzise permise 3. ntocmirea foii de alimentaiei Verificarea recomandrilor medicale.
C.5. Asigur respectarea dietei n diferite afeciuni
Sugestii metodologice
Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i n corelare cu modulul Boli metabolice i de nutriie i nursingul specific. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i dietetica. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic i 1 or predat de maistrul instructor) i 36 ore pregtire practic (stagiul clinic). Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna dotare material, n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni medicali generaliti. n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele principii moderne ale educaiei: - elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare; - elevii au stiluri diferite de nvare; - elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice sau nsuite n alte module) la procesul de nvare; - elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n vederea evidenierii aspectelor semnificative. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i exerciiul, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire, expunere i conversaie, munc independent, simularea, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de a lua decizii. Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti. Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret. Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare realizrii unor preparate culinare, foi de alimentaie, list de alimente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea raiei alimentare, alctuirea meniului. Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional. Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica Calificarea: Asistent medical generalist Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire. Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor. Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent legtur cu celelalte module studiate n anul II ( boli de nutriie i metabolice, endocrine, afeciuni de medicin intern i chirurgicale). Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n clas, investigaia, proiectul.

Curriculum AMG II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum AMG II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006 MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

CURRICULUM ANUL AL II LEA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI

48+72 pe tot anul scolar (24+36/semestru) 24+36 60+60 60+60 24+36

24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 24+36 312+408

Se va efectua 1 garda de 12h

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI

60+60 24+36 24+36 24+36 24+36 324+396

Modulul 19: COMUNICARE N LIMBA MODERN

Nr. Unitate de Cr competen t. 1 MANAGEMENT I LEGISLAI E SANITAR

Competene C.1. Precizeaz principiile managemen -tului general.

Competene C.2. Identific politicile i sistemele de sntate. 1.

Competene C.3. Analizeaz caracteristicile managemen -tului sanitar. 1.

Competene C.4. Aplic legislaia sanitar.

MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC Not introductiv

Competene C.2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice. 1.

Competene C.3. Monitorizeaz starea de sntate. 1.

Competene C.4. Msoar i analizeaz morbiditatea. 1.

Competene C.5. Aplic programe de sntate public.

PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

afectiunilor aparatului respirator.

C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)

C.3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)

C. 4. Aplica interventiile proprii si delegate

C. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

C 4. Aplic interveniile proprii i delegate.

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

26.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor

C 2. Identific problemele de dependen i

stabilete diagnosticele de ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice

C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)

C 4. Aplic interveniile proprii i delegate.

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nota introductiva

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

C.5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

C.5C5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

Nr. Unitate de crt. competen 29. Otorinolaringologie si nursing in otorinolaringologie

Competene C.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL.

C.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).

Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.

pacieni cu afeciuni oftalmologice.

C3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).

C4. Aplic interveniile proprii i delegate.

MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not introductiv

Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE

Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice

C 3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing).

C 4. Aplic interveniile proprii i delegate.

C 5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

C. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing)

C. 4. Aplica interventiile proprii si delegate

C. 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Competente C.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale

afeciunilor n prezena paraziilor, durerea.