C1

Pedagogie II
- Teoria și metodologia instruirii
- Teoria și metodologia evaluării

Definirea, structura și funcționalitatea procesului de

învățământ

1. perspectiva structurală și procesuală de definire a procesului de învățământ

2. modele ale procesului de învățământ
3. caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ
4. didactica – teorie a procesului de învățământ

Structura și funcționalitatea procesului de învățământ este un subiect esențial pentru înțelegerea

modului în care educația modelează cunoștințele și abilitățile noastre. Vom explora componentele
fundamentale ale procesului de învățământ, diferite modele educaționale și importanța caracterului
formativ al învățării.

1. Definirea procesului de învățământ

Procesul de învățământ poate fi considerat un sistem organizat și bine structurat, alcătuit din trei
componente esențiale: predare, învățare și evaluare. Aceste componente sunt interdependente și
stabilesc relații între profesor, elevi și cunoștințe, contribuind la construirea unui cadru educațional
clar (Ionescu & Radu, 2018).

Din perspectiva structurală, procesul de învățământ este static și poate fi planificat conform
obiectivelor stabilite. Structura sa este stabilită în prealabil, fiind compusă din elemente fixe și
relații bine definite între componentele de bază. Acest lucru permite un control mai mare asupra
actului educațional, asigurând că fiecare element are un rol clar în îndeplinirea obiectivelor
educaționale.

În contrast, perspectiva procesuală oferă o viziune dinamică asupra procesului de învățământ,

subliniind evoluția permanentă a cunoștințelor și abilităților elevilor. Această abordare se bazează
pe interacțiunea activă dintre profesor și elev, adaptând predarea și învățarea la nevoile și ritmul
specific al fiecărui elev (Cerghit, 2006). În această viziune, predarea nu mai este doar un transfer
de informații, ci o metodă de dezvoltare personală.

-1-
C1
Pedagogie II
- Teoria și metodologia instruirii
- Teoria și metodologia evaluării

Exemplu: În cadrul unei lecții de matematică, profesorul prezintă un concept nou. Din perspectiva
structurală, predarea ar putea implica expunerea clară a pașilor de rezolvare, urmată de practică
ghidată și apoi evaluare. În perspectiva procesuală, profesorul încurajează elevii să descopere
soluții prin discuții de grup și explorări independente, adaptând ritmul lecției la înțelegerea fiecărui
elev.

Activitate de descoperire
Discuție de structură – În grupuri de câte trei sau patru, schițați o structură ideală a procesului de
învățământ, evidențiind cele trei componente: predare, învățare și evaluare, și relațiile dintre ele.
După discuțiile în grup, fiecare echipă își va prezenta ideile și va compara structura lor ideală cu
cele ale celorlalte grupuri.

2. Modele ale procesului de învățământ

Modele educaționale care influențează modalitățile de predare și învățare.

1. Modelul behaviorist – Acest model se concentrează pe controlul comportamentului

elevului prin stimuli externi, de obicei prin întăriri pozitive sau negative. De exemplu,
elevii primesc recompense pentru comportamentele dorite, ceea ce îi motivează să repete
aceste acțiuni. Modelul behaviorist este frecvent utilizat în predarea competențelor de bază.
2. Modelul constructivist – Acest model promovează implicarea activă a elevului în procesul
de învățare prin interacțiune și descoperire. Conform teoriei lui Vygotsky (1978), elevii își
construiesc propriile cunoștințe prin experiențele de învățare și relațiile cu colegii și
profesorii. În cadrul acestui model, profesorul acționează ca un facilitator, iar elevii
explorează și își dezvoltă cunoștințele în mod activ.
3. Modelul cognitivist – Acesta pune accent pe procesele mentale implicate în învățare, cum
ar fi gândirea critică și rezolvarea problemelor (Neacșu, 2008). Elevii sunt încurajați să își
dezvolte abilitățile de analiză și reflecție, iar profesorii folosesc tehnici care să susțină
înțelegerea profundă.
4. Modelul învățării prin descoperire (Bruner, 1966) – Acest model promovează
participarea activă a elevului și construirea de sensuri proprii prin experiențe și interacțiuni.

Activitate de descoperire
Simularea modelelor educaționale – Fiecare grup va primi un model educațional (behaviorist,
constructivist sau cognitivist) și va crea un scenariu scurt de predare bazat pe acest model. De
exemplu, un grup care aplică modelul behaviorist ar putea folosi recompense pentru a stimula
atenția elevilor, în timp ce grupul constructivist ar încuraja elevii să lucreze în echipă și să își

-2-
C1
Pedagogie II
- Teoria și metodologia instruirii
- Teoria și metodologia evaluării

împărtășească descoperirile. La final, fiecare grup își va prezenta scenariul și va explica modul în
care a integrat modelul în activitatea de predare.

3. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ

Un aspect cheie al procesului educațional este caracterul său formativ-educativ. Acesta nu se

limitează la transmiterea de cunoștințe, ci se axează pe formarea competențelor, atitudinilor și
valorilor esențiale pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor.

Prin urmare, profesorii nu doar transmit informații, ci și modelează abilități precum gândirea
critică, creativitatea și capacitatea de colaborare. Conform lui Cerghit (2006), „formarea
personalității elevului reprezintă un obiectiv esențial al procesului educațional modern.”

Exemplu: În cadrul unei lecții de literatură, profesorul poate să nu se limiteze doar la analiza
textului literar, ci să încurajeze elevii să discute temele morale sau valorile promovate de acesta.
Astfel, elevii își dezvoltă gândirea critică și capacitatea de reflecție asupra valorilor personale.

Activitate de descoperire
Crearea unui profil formativ – Lucrați individual pentru a crea un profil ideal al unui absolvent de
liceu. Acest profil va include competențele și abilitățile pe care elevul ar trebui să le aibă după
parcurgerea unui proces educațional complet. După finalizare, prezentați profilurile în grupuri mici
și discutați cum ați putea implementa aceste caracteristici în practica pedagogică.

4. Didactica ca teorie a procesului de învățământ

Didactica reprezintă fundamentul teoretic care ghidează activitatea pedagogică, studiind

metodele, tehnicile și strategiile de predare. Potrivit lui Ionescu și Radu (2018), didactica modernă
pune accent pe personalizarea învățării, adaptarea metodelor la nevoile individuale ale elevilor și
utilizarea tehnologiilor educaționale.

Exemplu: În cadrul unei lecții online, profesorul poate folosi o platformă interactivă unde elevii
răspund la întrebări în timp real, iar profesorul primește feedback instantaneu asupra progresului
fiecărui elev. Acest tip de tehnologie facilitează adaptarea materialelor la ritmul și nivelul de
înțelegere al fiecăruia.

-3-
C1
Pedagogie II
- Teoria și metodologia instruirii
- Teoria și metodologia evaluării

În concluzie, procesul educațional este unul complex și adaptabil, având rolul de a forma indivizi
competenți, responsabili și capabili să contribuie activ la societate. Indiferent de modelul sau
tehnicile folosite, scopul nostru ca educatori este de a facilita dezvoltarea completă a fiecărui elev.

Referințe

• Ionescu, M., & Radu, I. (2018). Teoria și metodologia instruirii. Editura Polirom.
• Cerghit, I. (2006). Sisteme de instruire alternative și complementare. Editura Polirom.
• Bruner, J. S. (1966). The Process of Education. Harvard University Press.
• Neacșu, I. (2008). Metodologia cercetării educaționale. Editura Didactică și Pedagogică.
• Vygotsky, L. S. (1978). Mind in Society: The Development of Higher Psychological
Processes. Harvard University Press.

-4-