APARATE DE COMUTATIE SI DE PROTECIE

6.1. Aparataj de instalatii

Aparatajul de instalatii este un ansamblu de produse destinate sa asigure cerintele impuse instalatiei electrice, sa protejeze instalatia si personalul de exploatare contra efectelor curentului electric, n cazul defectelor accidentale, si sa garanteze functionarea corecta a receptoarelor alimentate din retea. Avnd n vedere ca terminologia n domeniul aparatajului nu este prezentata nca pe plan international sub o forma unitara acceptabila, se poate consider 828t1923i a ca, din punct de vedere al rolului fundamental, cel de comutatie n circuitele electrice, se disting: - aparate de comutatie de putere, destinate n special pentru conectarea si deconectarea circuitelor de distributie si de alimentare a receptoarelor; - aparate de automatizare, care opereaza n circuitele de putere mica, n care circula semnalele de comanda. Din punct de vedere al rolului specific n reteaua de energie, se deosebesc, pe de o parte, aparate de distributie si, pe de alta parte, aparate de comanda si auxiliare. Aparatele de distributie asigura: functionarea corecta a retelei, prin conectarea sau deconectarea diverselor ramuri; protectia circuitelor, prin ntrerupere automata n caz de defect accidental; separarea electrica a circuitelor. Aparatele de comanda au drept scop: - asigurarea functionarii aparatelor de distributie conform scopului instalatiei, permitnd: - un control al puterii transmise, inclusiv conectarea si deconectarea sarcinii, att intentionat (manual sau automat), ct si n caz de avarie; - o anumita succesiune a manevrelor din retea; - realizarea unor functii de automatizare: - achizitii de date (detectie) constnd n culegerea de informatii, prin intermediul unor captori, privind starea marimilor caracteristice de proces, n vederea transmiterii lor sistemului de prelucrare a informatiei; - prelucrarea datelor, avnd ca rezultat:

- emiterea de ordine spre aparatele de comutatie; - informatii necesare operatorilor pentru monitorizare functionarii (de exemplu, semnalizari). Prin comanda unui aparat se ntelege ordinul transmis aparatului de a efectua o anumita operatie (de exemplu, manevra de nchidere sau de deschidere, reglajul).
Se disting diverse moduri de comanda asupra aparatelor de comutatie: - manuala, realizata prin interventia umana; - automata, realizata fara interventia umana, n conditii predeterminate; - directa, dintr-un punct situat pe aparat sau n imediata vecinatate a acestuia; - la distanta (telecomanda), dintr-un punct ndepartat fata de aparatul comandat. Aparatele auxiliare sunt folosite n circuite speciale ca, de exemplu, circuitele de semnalizare.

6.2. Aparate de distributie

6.2.1. Tipuri de aparate
Aparatele de distributie pot fi clasificate n : - aparate de comutatie mecanice, care realizeaza modificarea continuitatii circuitului (nchideredeschidere respectiv stabilire-rupere) prin intermediul unor contacte separabile; - aparate electronice; - sigurante fuzibile care realizeaza numai ntreruperea (ruperea) n conditii anormale (supracurenti).

6.2.2. Functiile aparatelor electrice n circuitele de putere

Un aparat poate ndeplini una sau mai multe din urmatoarele functii: comutatia de putere, separarea, protectia electrica. Notiunea de comutatie poate fi privita sub diferite aspecte, n functie de context:
- modificarea configuratiei circuitului;

- modificarea continuitatii circuitului: - mecanic: nchiderea-deschiderea - electric: stabilirea-ntreruperea (ruperea) curentului.

Modificarea configuratiei sarcinii n circuitele de putere poate avea loc sub actiunea unei comenzi manuale sau electrice. Se disting: - comutatia functionala, n conditii normale, eventual ntr-o secventa prestabilita: conectarea/deconectarea de la sursa de energie; modificarea circuitului; - deconectarea (oprirea) de urgenta (ntreruperea alimentarii), n caz de pericol; - deconectarea n vederea lucrarilor de ntretinere curenta (mentenabilitate). Asigurarea unei anumite secvente de functionare a instalatiei se realizeaza prin comanda asupra aparatelor de comutatie din circuitele de putere (functia de auxiliar de comanda); Separarea consta n izolarea unui circuit/receptor fata de sursa de energie, astfel nct sa fie posibila efectuarea n siguranta a unor interventii la partea separata. Protectia electrica are n vedere evitarea si limitarea efectelor curentilor din instalatie: - protectia elementelor de circuit si/sau a receptoarelor n caz de: - supracurenti (suprasarcini, scurtcircuite); - supratensiuni; - scadere sau lipsa de tensiune; - protectia persoanelor mpotriva electrocutarii n cazul atingerilor accidentale (cauzate, n principal, de defecte de izolatie). Protectia poate fi realizata direct de catre aparat (special conceput n acest scop) sau la comanda altor aparate sau dispozitive de supraveghere ncorporate sau asociate aparatului.

6.2.3. Marimi caracteristice generale ale aparatelor de comutatie

Caracteristicile nominale standard sunt valorile caracteristice aproximative ale marimilor, specifice ansamblului conditiilor de functionare, care servesc pentru identificarea aparatului si pe care se bazeaza ncercarile acestuia. Valorile nominale (valorile de utilizare) sunt valorile marimilor caracteristice stabilite, de regula de catre constructor, pentru un anumite conditii de functionare si care figureaza n documentatia aferenta aparatului (de exemplu, n cataloagele de produse).

Tensiunea nominala de utilizare (notatie internationala Ue, notatie uzuala Un) este valoarea tensiunii care, alaturi de curentul nominal, determina domeniul de folosire a aparatului si la care se raporteaza ncercarile corespunzatoare si categoria de utilizare. Curentul prezumat al unui circuit reprezinta intensitatea curentului care ar circula n circuitul considerat n absenta aparatului nseriat n circuit (deci daca acesta ar prezenta o impedanta nula); poate fi apreciat ca valoare efectiva sau ca valoare de vrf. Curentul nominal standard al unui aparat este intensitatea curentului, aleasa dintr-o serie normalizata de valori , de regula asa-numita serie R10 cu modulul (de exemplu: .....6, 10, 16, 20,25, 32 ,.......100, 125, 160, ..400, ... A). Curentul nominal permanent (nentrerupt, notat international Iu si uzual In), precizat de constructor, este valoarea curentului care poate fi suportat de aparat n serviciu nentrerupt. Curentul termic conventional (curentul nominal termic, curentul permanent maximal), n aer liber sau n carcasa, Ith este cea mai mare valoare a curentului de durata (8 ore), la 40oC, pentru care temperatura bornelor aparatului nu depaseste 105oC ( = 65oC = 65 K). Capacitatea de deconectare (capacitatea de rupere), notata Id, Ir sau Ic, este curentul maxim (valoare eficace) pe care aparatul l poate ntrerupe, fara consecinte nedorite (degajare de flacara, arc electric permanent, amorsare a arcului electric ntre faze sau la masa, uzura exagerata a contactelor). Integrala Joule este precizata prin integrala curentului pentru un interval de timp dat:

si este exprimata n A2 s Categoria de utilizare defineste aplicabilitatea aparatului, fiind caracterizata, de exemplu, prin multiplii curentului sau tensiunii de serviciu, factor de putere, capacitate de rupere, selectivitate etc.

6.3. Probleme de comutatie a circuitelor electrice n curent alternativ

n functie de natura sarcinii circuitului, fenomenele de comutatie n circuite au o evolutie diferita si, n consecinta, aparatele de comutatie cu acelasi curent termic vor avea o comportare diferita si performante diferite. Alegerea aparatelor de comutatie trebuie realizata deci n strnsa corelatie cu natura sarcinii comutate.

6.3.1. Conectarea circuitelor n sarcina

Se vor reaminti particularitatile de conectare pentru cteva tipuri de sarcina reprezentative, la aceeasi valoare efectiva I a curentului n serviciu permanent. a. Curentul de conectare a receptoarelor rezistive normale, cu rezistenta R, a caror temperatura de functionare nu depaseste cteva sute de K, poate fi considerat practic egal cu curentul de functionare n serviciu de durata (treapta de curent):

(6.3.1)

b. Conectarea sarcinilor cu caracter preponderent inductiv (R + L), caracterizate prin factorul de putere cos , include un regim tranzitoriu, n care intensitatea curentului este data de o relatie de forma mentionata anterior pentru regimul de scurtcircuit ( 3.7):

(6.3.2)

unde este amplitudinea curentului n serviciu permanent, = - , unghiul de conectare (evaluat fata de trecerea prin zero a tensiunii), T = L/R - constanta de timp electrica a circuitului. Se observa ca la t = 0 rezulta curentul de conectare
(6.3.3)

iar dupa prima semiperioada se manifesta curentul de soc, a carui valoare se calculeaza cu relatia similara expresiei 3.7.4:
(6.3.4)

c. Pentru sarcinile cu caracter capacitiv (C+R), n cazul cel mai defavorabil de conectare, curentul va fi.

(6.3.5)

iar la t = 0 rezulta:

(6.3.6)

care, n cazul cnd rezistenta circuitului este foarte mica, poate atinge valori de (3 10)I. d. La conectarea lampilor cu incandescenta, filamentul aflat initial n stare rece, ajunge n stare finala la temperaturi ce depasesc 2500 K. Deoarece rezistenta variaza aproximativ cu puterea 1,2 a temperaturii absolute, valoarea initiala a acesteia este de circa 13 ori mai mica dect valoarea n serviciu permanent. Rezulta, n general, un curent la conectare de ordinul (12 15)I. Curentul de conectare intra, de regula, n categoria supracurentilor functionali. Valorile curentului de conectare influenteaza ncalzirea cailor de curent, inclusiv comportarea contactelor aparatelor de comutatie, existnd riscul de sudare a contactelor. Aceleasi valori sunt resimtite de aparatele de protectie la supracurenti, care nu trebuie sa le interpreteze drept valori de defect si, prin urmare, nu trebuie sa provoace deconectarea sarcinii.

6.3.2. Deconectarea circuitelor

ntreruperea unui circuit este nsotita de formarea unui arc electric ntre contactele aparatului de comutatie. Arcul electric reprezinta, n general, un fenomen nedorit, avnd un efect termic distrugator si prelungind timpul de ntrerupere efectiva a circuitului. De retinut ca arcul n curent alternativ se stinge n fiecare semiperioada n momentul trecerii naturale a curentului prin zero si se poate reaprinde n semiperioada urmatoare daca deionizarea nu este suficienta, respectiv daca rigiditatea dielectrica a spatiului de descarcare este inferioara tensiunii aplicate.

Dupa trecerea prin zero a curentului si stingerea arcului electric, tensiunea ntre contactele aparatului de comutatie devine tensiunea retelei, n urma unui proces tranzitoriu sub forma unei oscilatii sinusoidale

amortizate, cu o frecventa mult superioara frecventei retelei, ceea ce da nastere la o supratensiune (tensiunea oscilanta de restabilire). n absenta amortizarii, valoarea de vrf poate atinge sau chiar (cum este, de exemplu, cazul sarcinilor capacitive).

Reamorsarea arcului electric este rezultatul unei adevarate competitii ntre tensiunea oscilanta de restabilire (determinata de retea) si restabilirea rigiditatii dielectrice a spatiului dintre contacte (determinata de constructia aparatului de comutatie), competitie care se desfasoara diferit n diferite aparate si la diferite tipuri de sarcini. Viteza de restabilire a tensiunii si amplitudinea acesteia depind, n principal, de constantele circuitului ntrerupt. Restabilirea rigiditatii dielectrice este determinata, n primul rnd, de actiunea dispozitivelor pentru stingerea arcului, de proprietatile mediului care stinge arcul, etc. n figura 6.3.1 sunt reprezentate evolutiile n timp pentru: tensiunea retelei (cu valoarea U0 n momentul trecerii prin zero a curentului, curba 1), tensiunea oscilanta de restabilire (curba 2), tensiunea de arc Ua, restabilirea rigiditatii dielectrice n spatiul de descarcare (curba A - caz n care are loc strapungerea spatiului de descarcare si reamorsarea arcului electric, respectiv curba B - cnd arcul nu se reaprinde). n general, aparatele de comutatie mecanice sunt construite astfel nct, n mod repetitiv si fara a suferi deteriorari sensibile, sa accelereze stingerea arcului electric, prin deionizarea intensiva a spatiului de descarcare si prin realizarea unei anumite viteze de separare a contactelor. Trebuie subliniat si faptul ca, n anumite situatii, coloana de arc electric de deconectare poate juca un rol pozitiv n limitarea valorii curentului ntrerupt, prin nserierea rezistentei sale n circuit ( 6.3.3).

6.3.3. Limitarea curentului ntrerupt

n timpul ntreruperii, n functie de parametrii aparatului de comutatie si ai retelei, curentul de defect din circuit atinge cel putin o data valoarea de vrf. Efectele termice si electrodinamice ale curentilor de scurtcircuit, ale caror valori depasesc de zeci de ori valorile curentului n serviciu normal si care pot necesita cteva semiperioade pna la ntreruperea de catre aparatul de comutatie, impun ca, pe ct posibil, sa se diminueze amplitudinea si durata curentilor respectivi.

Limitarea curentului ntrerupt consta n abilitatea aparatului de a mpiedica atingerea valorii de vrf a curentului de defect prezumat din circuit, reducnd valoarea curentului ntrerupt si durata acestuia prin circuit (sub o semiperioada) si diminund astfel solicitarile termice si mecanice din elementele de retea parcurse de curent si perturbarile electromagnetice rezultate. Limitarea curentului contribuie la exploatarea optima a circuitelor electrice, a sistemelor de bare colectoare si a aparatelor de comutatie si contribuie la prelungirea semnificativa a duratei de viata a acestora. n acelasi timp, devine posibila realizarea n mod economic a selectivitatii functionarii aparatelor pe niveluri diferite ale retelei de distributie. Procesele fizice care contribuie la limitarea curentului ntrerupt sunt specifice fiecarui aparat de comutatie.

Figura 6.3.2 exemplifica procesul de ntrerupere n cazul ntreruptoarelor si al sigurantelor fuzibile. Curentul ntrerupt este limitat la o valoare il < .

6.4. Aparate de comutatie mecanice

6.4.1. Aparate cu functii specifice
O mare parte din aparatele de comutatie sunt destinate sa realizeze sarcini specifice n circuitele de distributie, fiecare aparat prezentnd anumite particularitati de functionare. a. Separatorul se caracterizeaza prin: - nchidere si deschidere manuala, cu viteza dependenta de operator; - doua pozitii de repaus (nchis, deschis); - n pozitia deschis, evidentiabila n mod clar (fie vizibil, fie prin dispozitive de semnalizare), realizeaza o distanta de izolare corespunzatoare, care asigura protectia personalului la interventia n instalatia din aval; - nu poate fi manevrat n sarcina, ci numai n gol (stabilirea si ntreruperea curentului de sarcina se realizeaza de catre alte aparate din circuit);

- realizeaza functia de separare; - suporta timp nelimitat curentii normali si, pentru scurt timp (precizat), curenti de suprasarcina si de scurtcircuit, pna la eliminarea acestora de catre aparate specializate din circuit. b. ntreruptorul (separator de sarcina) este caracterizat prin: - nchidere si deschidere manuala, n general cu viteza independenta de operator; - doua pozitii de repaus (nchis, deschis); - suporta si ntrerupe curenti normali, inclusiv curenti de suprasarcina; poate fi manevrat n sarcina; - suporta, un timp specificat, curenti de scurtcircuit, pna la eliminarea acestora de catre alte aparate specializate nseriate n circuit; - realizeaza functiile de comutatie functionala (ntr-un domeniu limitat de curenti) si separare. c. ntreruptorul de putere (disjunctor) are drept particularitati: - nchidere manuala sau prin acumulare de energie ntr-un resort, cu viteza independenta de operator (de exemplu, cu ajutorul unui motor); - doua pozitii de repaus (nchis, deschis); mentinerea n pozitia nchis se realizeaza printr-un mecanism cu zavor (clichet); - deschidere voita (ca urmare a comenzii operatorului (manuala sau electromagnetica, locala sau de la distanta) sau automata, n caz de supracurenti (la comanda unor aparate de protectie - declansatoare - ncorporate); - prin echipare cu declansatoare, ndeplineste simultan functiile de comutatie de putere si de protectie; - poate fi conceput sa realizeze si functia de separare; - stabileste si ntrerupe curenti normali, inclusiv curenti de suprasarcina; ntrerupe curenti de scurtcircuit; - suporta, un timp specificat, curenti de scurtcircuit, pna la eliminarea acestora de catre aparatul respectiv; - numar posibil de manevre (n gol si n sarcina normala) relativ redus, datorita constructiei mecanice.

d. Contactorul (electromagnetic) se deosebeste prin: - actionare exclusiv prin electromagnet (nchidere-deschidere, la comanda); - o singura pozitie de repaus (de regula, deschis), mentinerea n pozitia actionat fiind asigurata de catre electromagnet;
- stabileste, suporta si ntrerupe curenti normali si de suprasarcina;

- suporta, un timp specificat, curenti de scurtcircuit, pna la eliminarea acestora de catre alte aparate specializate nseriate n circuit; - asociat cu relee adecvate, ndeplineste att functia de comutatie functionala (functia de baza), ct si functia de protectie la suprasarcina; - poate fi folosit ca aparat auxiliar de comanda; - frecventa de conectare foarte mare (n gol si n sarcina).

6.4.2. Asociatii de aparate

Pentru a face fata cerintelor de comutatie si de protectie n circuite, se asociaza diverse aparate cu functii specifice, care se completeaza functional reciproc. Ca exemple uzuale de combinatii, se pot mentiona: - contactor + relee de protectie (care realizeaza comutatia functionala si protectia la suprasarcina); - contactor (singur sau asociat cu relee de protectie) + sigurante fuzibile (care realizeaza comutatia functionala, protectia la scurtcircuit si, eventual, protectia la suprasarcina); - ntreruptor + sigurante fuzibile (asigurnd comutatia n sarcina normala si protectia n caz de scurtcircuit); - ntreruptor de putere + sigurante fuzibile (atunci cnd curentul de defect depaseste capacitatea de rupere a ntreruptorului).

6.4.3. Aparate integrate, cu functii multiple

Solutiile practice sunt: a. separator + sigurante ncorporate (sigurante fuzibile pe fiecare pol); b. ntreruptor - separator;

c. ntreruptor + sigurante ncorporate; d. ntreruptor de putere (disjunctor) - contactor; e. ntreruptor de putere (disjunctor) - contactor - separator; f. demaror (starter) - ansamblu de aparate care asigura pornirea si oprirea unui motor, precum si protectia acestuia n caz de suprasarcina.

6.4.4. Marimi caracteristice comune

Pe lnga marimile mentionate n 6.2.3, sunt definite si alte marimi caracteristice ale aparatelor, dintre care o parte vor fi mentionate n continuare.

Capacitatea de conectare (de nchidere) Icon reprezinta curentul maxim (valoare efectiva) pe care aparatul l poate stabili, fara o uzura exagerata sau sudura contactelor. Curentul admisibil de scurta durata, cu notatia Isd sau Icw, este curentul (valoare efectiva) pe care aparatul l poate suporta, n pozitia nchis, ntr-un timp si n conditii specificate. Curentul nominal de utilizare (notatie internationala Ie), precizat de constructor, tine seama de tensiunea si frecventa nominala, de serviciul atribuit, de categoria de utilizare si, dpa caz, de tipul carcasei de protectie. Serviciile n care contactele principale ale aparatului ramn nchise, parcurse de un curent constant, pot fi, de exemplu: - serviciu de scurta durata (temporar), n cadrul caruia nu se atinge echilibrul termic;
- serviciu continuu (8 ore); - serviciu permanent (nentrerupt) cu durata mai mare de 8 ore;

- serviciu intermitent periodic sau serviciu intermitent, definit prin: duratele cu si fara sarcina, care nu permit atingerea echilibrului termic; factorul de ncarcare (raportul ntre durata de functionare n sarcina si durata totala a ciclului - cunoscut si sub denumirile de durata relativa de conectare sau durata de actionare - si exprimat, de regula, n procente : 15 - 25 - 40 - 60%); frecventa de conectare (numarul de manevre pe ora). Anduranta mecanica este caracterizata prin numarul de cicluri de manevra (nchidere-deschidere) n gol (fara sarcina electrica) pe care l poate efectua un aparat fara revizia sau nlocuirea pieselor mecanice, cu posibilitatea ntretinerii normale conform indicatiilor Anduranta electrica este caracterizata prin numarul de cicluri de

manevra (nchidere-deschidere) n sarcina pe care l poate efectua un aparat fara repararea sau nlocuirea pieselor mecanice.

6.4.5. Circuitele aparatelor de comutatie

Circuitele aparatelor electrice sunt: - circuite principale (de putere, de curenti intensi), avnd functia de comutatie (nchidere-deschidere) n circuitul electric aferent; - circuite de comanda, folosite pentru a comanda manevrele aparatului (nchidere, deschidere sau nchidere-deschidere); - circuite auxiliare, destinate a fi nserate n circuitele altor aparate, ndeplinind functii de semnalizare, blocare etc. n mod corespunzator, se deosebesc, pe de o parte, contacte principale si, pe de alta parte, contacte de comanda si contacte auxiliare, manevrate mecanic de aparatul respectiv.

6.4.6. Conditii generale pentru realizarea functiei de comutatie

Alegerea aparatelor se realizeaza pornind de la: curentul de calcul (de durata Ic si de vrf Iv) din circuitul respectiv, curentul de scurtcircuit al retelei Isc ( 4.5 4.7) si de la categoria de utilizare. Se folosesc datele de catalog ale furnizorului de aparataj. n principiu, aparatele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: - n functionare de durata, sa suporte timp nelimitat curentul de calcul: Is Ic, n functie de specificul receptorului; - sa prezinte stabilitate termica si dinamica n cazul unui scurtcircuit n aval de punctul de montare a aparatului, pentru o durata precizata; - sa asigure conectarea si deconectarea sarcinii fara consecinte daunatoare asupra instalatiei (supratensiuni, uzura a aparatelor, reamorsarea arcului electric), tinnd seama de supracurentii functionali de scurta durata; - sa poata ntrerupe curentii de defect din instalatie, nainte ca acestia sa exercite efecte daunatoare asupra instalatiei; - sa ofere posibilitatea de racordare la borne a conductoarelor retelei (sectiuni minime si maxime posibile).

6.5. Protectia circuitelor electrice

6.5.1. Functiile protectiei
Protectia electrica a elementelor de circuit este asigurata prin doua functii: - detectarea situatiei anormale din circuit, realizata de elemente specifice (cum sunt releele sau declansatoarele) sau de catre sigurante fuzibile (care realizeaza si deconectarea circuitului); - ntreruperea circuitului, efectuata ca urmare a unei detectii, fie prin aparatul care realizeaza detectia (cazul sigurantelor fuzibile), fie prin aparate de comutatie mecanica (contactoare, ntreruptoare de putere) comandate de catre dispozitivul de protectie.

6.5.2. Aparate de protectie la suprasarcina

Protectia la suprasarcina se realizeaza practic prin: - relee sau declansatoare termice conventionale sau dispozitive electronice, asociate cu sau ncorporate n aparate de comutatie ( 6.8); - prin sigurante fuzibile alese n mod convenabil, n anumite circuite ( 6.10.3).

6.5.3. Aparate de protectie mpotriva scurtcircuitelor

Protectia mpotriva scurtcircuitelor se obtine cu ajutorul sigurantelor fuzibile sau al disjunctoarelor. n cazul disjunctoarelor, detectarea scurtcircuitului si comanda de deschidere a aparatului sunt asigurate de catre declansatoarele electromagnetice ncorporate. Analiza comparativa a celor doua aparate scoate n evidenta ca fiecare prezinta att avantaje, ct si dezavantaje, pe baza carora se pot stabili situatiile n care folosirea lor se recomanda cu precadere. Sigurantele fuzibile ( 6.10) prezinta urmatoarele avantaje: - au o constructie simpla si un cost scazut; - au efect limitator, ntrerupnd curentul de scurtcircuit nainte ca acesta sa atinga valoarea maxima (curentul prezumat ip) n prima semiperioada (fig. 6.3.2); din acest motiv, instalatiile protejate cu sigurante fuzibile nu se verifica la stabilitatea termica, iar verificarea la stabilitatea dinamica se face la cea mai mare valoare instantanee a curentului care parcurge siguranta - curentul limitat taiat ilt (curent de trecere); - ndeplinesc si un rol de separator, patronul cu elementul fuzibil fiind amovibil.

Ca dezavantaje ale sigurantelor fuzibile se mentioneaza: - necesitatea nlocuirii patronului cu element fuzibil la fiecare defect, ceea ce, pe de o parte, diminueaza avantajul costului scazut si, pe de alta parte, conduce la timpi mari de repunere n functiune a instalatiei dupa eliminarea defectului; - "mbatrnirea" termica a elementului fuzibil, ca urmare a suprasarcinilor din retea sau a unor scurtcircuite care au fost eliminate prin topirea altor sigurante consecutive de curenti nominali mai mici; - posibilitatea ntreruperii unei singure faze, producnd functionarea motoarelor n doua faze si, deci, suprasarcini ale acestora; - imposibilitatea unui reglaj al curentului de actionare, realizndu-se o protectie "bruta"; - curenti nominali limitati n mod frecvent la 630 A. Avndu-se n vedere avantajele prezentate, precum si faptul ca o protectie "bruta" este suficienta n retele, sigurantele sunt folosite n majoritatea instaltiilor existente, n portiunile de retea cu curenti de sarcina pna la 630 A, n special daca curentii de scurtcircuit sunt mari, iar suprasarcinile sunt rare. ntreruptoarele (automate) de putere ( 6.9) au o serie de avantaje: - echipate cu declansatoare de supracurent, ndeplinesc simultan functia de aparat de protectie (att la suprasarcina ct si la scurtcircuit) si functia de aparat de comutatie; - permit repunerea rapida n functiune a instalatiilor dupa defect; - exista posibilitatea reglarii curentului de actionare (la unele ntreruptoare), rezultnd o protectie mai exacta, mai adaptata mpotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor; - asigura ntreruperea simultana a celor trei faze; - permit comenzi spre si de la alte aparate (inclusiv interblocaje, comanda de la distanta). Ca dezavantaje, se remarca: - constructia complicata si mai scumpa; - lipsa efectului de limitare a curentului de scurtcircuit de catre ntreruptoarele "clasice", cu ntreruperea curentului la trecerea naturala prin zero, spre sfrsitul celei de a doua semiperioade, cu toate consecintele care decurg din aceasta (solicitari termice si

electrodinamice importante n elementele retelei). Acest dezavantaj este eliminat la ntreruptoarele limitatoare, cu o constructie mai complicata, la care are loc limitarea curentului chiar n prima semiperioada , similar sigurantelor fuzibile (fig.6.3.2). ntreruptoarele automate se recomanda n urmatoarele situatii: - pentru curenti de sarcina peste 630 A; - cnd este necesar ca instalatia sa fie repusa rapid n functiune dupa defect, sa se execute comenzi da la distanta sau sa se prevada comenzi de la alte aparate sau interblocaje; - cnd instalatiile functioneaza frecvent n regim de suprasarcina; - cnd se impune deconectarea pe toate fazele; - n circuitele motoarelor de putere mare. Data fiind perfectionarea constructiva a ntreruptoarelor si dezvoltarea ntreruptoarelor limitatoare, o distributie fara sigurante fuzibile n joasa tensiune, avantajoasa din multe puncte de vedere, devine o solutie cu o utilizare din ce n ce mai larga.

6.5.4. Protectia la scaderea tensiunii de alimentare

Deconectarea echipamentelor alimentate, n cazul disparitiei sau scaderii sub o anumita limita a tensiunii de alimentare, se realizeaza prin: - sensibilitatea contactoarelor electromagnetice la valoarea tensiunii de alimentare a bobinei; - relee sau declansatoare specializate.

6.6. Contactoare
Contactorul este un aparat cu o singura pozitie de repaus, actionat altfel dect manual, care poate sa nchida, sa suporte si sa ntrerupa curenti n conditiile normale ale circuitului (inclusiv cele de suprasarcina).

6.6.1. Contactorul electromagnetic

Contactorul electromagnetic este constituit dintr-un electromagnet de actionare si un ansamblu de contacte principale si contacte auxiliare (fig. 6.6.1).

6.6.2. Marimi caracteristice specifice

Marimile definite n 6.2.3 si 6.4.4 sunt aplicabile, n general, si contactoarelor, adaugndu-li-se o serie de particularitati.

Curentul nominal de utilizare Ie tine seama si de curentul nominal al releului de suprasarcina. n cazul utilizarii pentru comanda unui singur motor sau a unui receptor capacitiv, poate fi nlocuit prin indicarea puterii maxime care poate fi comandata. Curentul temporar admisibil este definit pentru durate de: 1 s, 5 s, 10 s, 30 s, 1 min, 3 min sau 10 min, pornind din stare rece (curent nul timp de cel putin 15 min), la o temperatura a mediului ambiant de cel mult 40oC. Este inferior capacitatii de conectare. Prezinta interes, de exemplu, n cazul motoarelor cu demaraj lung, datorat inertiei mecanismului antrenat. Categoria de utilizare n curent alternativ (AC) si n curent continuu (DC) defineste conditiile de stabilire si rupere a curentului n raport cu curentul de utilizare Ie (Is). Pentru contactoare, categoria de utilizare depinde de: - natura receptorului comandat (rezistor, motor etc.) - conditiile n care se efectueaza nchiderea si deschiderea circuitului receptorului.

Cteva exemple sunt ilustrate n figura 6.6.2: AC-1 - toate receptoarele alimentate n curent alternativ, avnd cos 0,95 (sarcini rezistive); AC-3 - pornirea motoarelor asincrone cu rotorul n scurtcircuit, deconectare n sarcina; AC-4 - pornire, frnare contracurent si functionare n impulsuri pentru motoare asincrone cu rotorul n colivie.

6.6.3. Alegerea contactoarelor

Principalele marimi caracteristice sunt precizate n datele de catalog ale furnizorului de aparataj (de exemplu, tab. 6.6.1, pentru contactoare Tlmcanique).
Tabelul 6.6.1. Caracteristici ale unor contactoare (Tlmcanique).

D09 D12 D18 Curent termic Ith, A 25 25 32 Curent de serviciu (utilizare) Is, A ( a = 40C) AC-1 25 25 32 AC-3 9 12 18 Putere activa nominala de utilizare (puterea normalizata 4 5,5 7,5 a motorului, trifazat 400 V, AC-3), kW Putere reactiva (capacitiva) de 11 11 15 utilizare (trifazat, 400 V), kvar

Tip de contactor

D25 40 40 25 11

LC1 D32 D40 50 60 50 32 15 60 40 18,5

D50 80 80 50 22

D65 80 80 65 30

D80 125 125 80 37

D95 125 125 95 45

20

25

30

40

40

60

60

Puterea maxima a transformatorului JT/JT comandat 7 7 8 (trifazat, 400 V), kVA Capacitate de nchidere/rupere, 250 250 300 Icon/Ir A Curent admisibil de scurta durata , Isd A Pentru 1s 210 210 240 Pentru 5 s Pentru 10 s Sectiune conductor de racord, mm2 130 105 4 130 105 4 185 145 6

12,5

15

24

27

31

34

34

450 380 290 240 6

550 430 340 260 10

800 720 420 320 16

900 810 520 400 25

1000 900 660 520 25

1100 990 800 640 50

1100 990 800 640 50

a. Pentru un circuit de iluminat cu lampi cu incandescenta: Curentul la conectare, filamentul lampilor fiind, initial, n stare rece este:
(6.6.1)

Conditiile de alegere sunt:

(6.6.2)

b. Pentru lampile cu descarcare electrica (AC-1, 40 oC):

- lampi fluorescente tubulare

(6.6.3)

- lampi cu mercur sau sodiu la nalta presiune

(6.6.4)

(este necesar sa se verifice si conectarea sarcinii capacitive reprezentate de condensatorul de compensare montat n paralel cu fiecare lampa). c. n cazul unui circuit de ncalzire rezistiv (AC-1, cos 1, I = const)
(6.6.5)

d. Pentru circuitul de alimentare a unui transformator JT/JT (AC-1)

(6.6.6)

e. Circuitul capacitiv (AC-1) solicita, de regula:

(6.6.7)

Puterea reactiva maxima comandabila este indicata n catalogul constructorului (de exemplu, tab. 6.6.1). f. Circuitul unui motor asincron n colivie (AC-3) - necesita un contactor specific puterii motorului comandat, conform tabelului cu caracteristici ale contactoarelor furnizate de constructor (de exemplu, tab. 6.6.1).
Asociat cu un releu de protectie (de exemplu, un releu termic), contactorul asigura comutatia si protectia la suprasarcina n circuitul unui motor. Un exemplu de schema este dat n Anexa 2.

6.7. Relee si declansatoare

6.7.1. Principiul de functionare
Releele si declansatoarele pot fi ncadrate n categoria aparatelor de comanda, care, controlnd o anumita marime din circuitele electrice n care sunt inserate, pot ndeplini att functii de protectie ct si functii de automatizare. Un releu/declansator consta n principiu din doua componente. Organul de detectie este sensibilizat de marimea electrica din circuitul supravegheat si, n conditii prestabilite pentru marimea urmarita, face sa intre n actiune organul de executie. Asemenea aparate pot fi concepute ca dispozitive de masura, care functioneaza atunci cnd marimea controlata iese din anumite limite prestabilite, sau ca dispozitive "tot sau nimic", actionate de o marime care fie se mentine n limite admisibile, fie ca are valoarea zero. Releul electric este un aparat destinat sa produca modificari predeterminate n unul sau mai multe circuite "de iesire", ca urmare a realizarii anumitor conditii n circuitul "de intrare" caruia i este afectat. Releul realizeaza nchiderea sau deschiderea anumitor circuite prin intermediul contactelor lui, care sunt nseriate n aceste circuite (de exemplu, circuitul de comanda al unui aparat de comutatie). Asemenea dispozitive sunt realizate ca aparate independente. Releele de protectie pot fi asociate cu aparate de comutatie mecanica n circuitele de putere (uzual, cu contactoare). n schemele de comanda, releele realizeaza comutatia "tot sau nimic" n circuitele altor aparate.

Declansatorul, asociat totdeauna cu un aparat mecanic de comutatie, este un dispozitiv legat mecanic cu aparatul respectiv, realiznd eliberarea organelor mecanice de retinere (zavorre) si permitnd efectuarea manevrei de nchidere. Uzual, declansatoarele sunt ncorporate n ntreruptoarele de putere (disjunctoare). Releele/declansatoarele se pot grupa n : - relee/declansatoare de protectie, marimea supravegheata putnd fi curentul sau tensiunea din circuite ; - relee de automatizare. Marea majoritate a releelor/declansatoarelor sunt aparate de amplitudine, care actioneaza la atingerea unui anumit prag fie prin valori crescatoare (aparate de maximum), fie prin valori descrescatoare (aparate de minimum). Conform aprincipiului de functionare, releele si declansatoarele pot fi construite ca aparate termice, electromagnetice sau electronice

6.7.2. Marimi caracteristice pentru releele si declansatoarele de curent

Releele/declansatoarele de curent, care supravegheaza intensitatea curentului dintr-un anumit circuit, au ca elemente caracteristice curentul nominal, curentul de reglaj si caracteristica timp-curent. Curentul nominal (sau curentul de serviciu) In corespunde intensitatii maxime a curentului de referinta din circuit. Curentul de reglaj Ir este valoarea intensitatii curentului din circuitul n care releul/declansatorul este nserat, la care se raporteaza caracteristicile de functionare ale aparatului si pentru care aparatul respectiv este reglat. Caracteristica timp-curent a unui releu/declansator indica durata de actionare (timpul de declansare propriu sau al aparatului asociat) n functie de curentul prezumat din circuit, exprimata uzual n multipli ai curentului de reglaj. n raport cu timpul de functionare (intervalul de timp ntre detectie si executie), releele/declansatoarele de protectie pot fi: - cu timp de actionare normal, denumite si instantanee (fara ntrziere intentionata a functionarii); - cu timp de actionare precizat, eventual reglabil, denumite si temporizate a caror actiune este ntrziata intentionat, prin folosirea unor organe de temporizare.

Releele/declansatoarele pot avea o caracteristica independenta sau dependenta de valoarea marimii supravegheate (de intrare).

6.8. Relee si declansatoare termice

6.8.1. Constructie si caracteristici
Releele si declansatoarele termice sunt construite pe baza unor lamele bimetalice (doua lamele metalice, cu coeficienti de dilatare termica diferiti, laminate mpreuna) ncalzite de curentul din circuitul protejat: - fie direct, prin nserierea n circuit,
- fie indirect, printr-o nfasurare de ncalzire dispusa n jurul lamelei,

- fie mixt (direct si indirect). n cazul curentilor mari, se foloseste un transformator de curent. Releele termice de protectie care functioneaza n curent alternativ sunt n general tripolare; trei lamele bimetalice sunt continute ntr-o carcasa comuna. Releele sunt de regula compensate (fiind insensibile la variatia temperaturii ambiante) si prevazute cu un dispozitiv sensibil la ntreruperea unei faze (functionarea n monofazat). Revenirea n starea initiala dupa functionare (rearmarea) se poate face manual sau automat. Releele termice sunt asociate cu contactoare, avnd un contact de deschidere (normal nchis) nseriat n circuitul bobinei de actionare a contactorului. Declansatoarele termice sunt n executie unipolara, fiind nglobate n ntreruptoare, putnd provoca deschidere aparatului prin dezavorrea mecanismului de mentinere n pozitia nchis. Curentul nominal (de serviciu) In este curentul nominal al lamelei bimetalice. Gama de curenti nominali cuprinde un numar de valori discrete (tab. 6.8.1). Curentul nominal al unui bloc de relee termice (realizat ca element independent) se constituie ntr-o scara de valori discrete, cu mai putine trepte dect In, ntr-un bloc putnd fi montate lamele avnd curenti de serviciu ntr-o anumita gama (de exemplu, tab. 6.8.1).
Tabelul 6.8.1 Trepte de curent pentru relee termice (exemple)

Lamela In, A Bloc

0,4 0,55 0,75 1,0 1,3 1,8 3,3 4,5 6 8 10 32 --

11

16 20 25 32 40 63 --63

Pentru a putea acoperi toate valorile curentului din circuitul supravegheat, releul/declansatorul poate fi reglat, ntr-o plaja stabilita, modificnd, cu ajutorul unui surub, cursa unghiulara pe care trebuie s-o efectueze extremitatea lamelei pentru a elibera dispozitivul care mentine releul/declansatorul armat. Plajele de reglaj corespunzatoare diverselor valori ale curentului de serviciu sunt alese astfel nct sa se suprapuna partial, dnd posibilitatea alegerii unui dispozitiv de protectie pentru orice valoare a curentului din circuitul protejat. Curentul de reglaj Ir poate fi situat n una din plajele (indicate de catre constructor):

(6.8.1)

Caracteristica (de declansare) timp-curent este o caracteristica descendenta, invers dependenta de curent (fig. 6.8.1, 6.8.2), indicata frecvent pentru functionarea pornind din stare rece (fara trecerea prealabila a unui curent); declansarea se produce dupa un timp cu att mai scurt cu ct suprasarcina este mai mare. n cazul cnd suprasarcina intervine dupa o ncalzire prealabila la curentul nominal, constructorul trebuie sa furnizeze o curba corespunzatoare sau sa precizeze precentul de reducere a timpiilor de declansare (25 50%).Declansarea are loc dupa depasirea unui prag cuprins ntre 105 si 120% din valoarea curentului de reglaj.

Protectia la suprasarcina n circuitele motoarelor trebuie realizata tinnd seama si de particularitatile pornirii. Supracurentul de pornire nu trebuie interpretat drept curent de defect. De asemenea, aparatele de protectie trebuie nu trebuie sa actioneze pe durata pornirii n diferite conditii (de exemplu, pornire n gol, porniri n sarcina la antrenarea unor masini cu inertie mare). Pentru a putea fi adaptate le caracteristicile motoarelor, au fost stabilite clase de declansare (fig. 6.8.1, tab. 6.8.2).

Protectia termica de clasa 10 (fig. 6.8.2) convine majoritatii situatiilor practice (timp de pornire sub 10 s).
Tabelul 6.8.2. Clase de declansare Clasa 10A 10 20 30 Timp de declansare, pornind din stare rece (fara sarcina initiala) 1,05 Ir 1,2 Ir 1,5 Ir 7,2 Ir < 2 min 2 10 s , 4 min 4 10 s >2h <2h < 8 min 2 20 s < 12 min 2 30 s

Curentul de autoprotectie este valoarea curentului (circa 10 Is) care provoaca declansarea aparatului comandat de releu/declansator nainte ca lamela bimetalica sa depaseasca temperatura limita la care se mentin caracteristicile de material.

6.8.2. Alegerea releelor/declansatoarelor termice

a. Alegerea curentului nominal al lamelei (curentul de serviciu) se face n functie de curentul maxim admisibil al receptorului si conductorului circuitului. Pentru motoare, se alege acea valoare a curentului de serviciu n a carui plaja de reglaj se situeaza (recomandabil, ct mai aproape de limita superioara) curentul nominal al motorului:
(6.8.2)

b. Alegerea curentului nominal al blocului de relee termice se face conform tabelului de corespondenta ntre curentii nominali ai lamelei si blocului (de exemplu, tab. 7.8.1).

6.9. ntreruptoare de putere (disjunctoare)

ntreruptorul de putere (disjunctorul) este capabil sa nchida (stabileasca), sa suporte si sa ntrerupa curenti n conditiile normale ale circuitului precum si sa suporte un timp determinat si sa ntrerupa curenti de suprasarcina si de scurtcircuit.

6.9.1. Constructie si functionare

Prin ncorporarea sau asocierea de elemente specializate, ntreruptoarele de putere sunt aparate capabile sa satisfaca simultan aproape toate functiile cerute de o instalatie electrica (comutatie, separare, protectie) precum si alte functii (semnalizare, masurare, comanda la distanta).

Desi, n principiu, se pot realiza si ca ntreruptoare simple (neautomate), avnd numai functiile de comutatie si, eventual, de separare, ntreruptoarele de putere sunt, de regula, echipate cu diverse declansatoare care permit declansarea automata n caz de defect n circuit (suprasarcina,

scurtcircuit, lipsa de tensiune sau tensiune minima) sau comanda deconectarii de la distanta, asa cum rezulta din figura 6.9.1. n constructia "clasica", declansatoarele de curent sunt elemente unipolare: - declansatoare termice de suprasarcina ; - declansatoare electromagnetice (de curent maxim) pentru protectia la scurtcircuit. n constructiile moderne se folosesc declansatoare electronice.

6.9.2. Marimi caracteristice specifice

Marimilor precizate n 6.3.3 li se adauga o serie de marimi specifice.
Categoriile de utilizare ale ntreruptoarelor sunt : - A - ntreruptoare fara o ntrziere deliberata de declansare la scurtcircuit; - B - ntreruptoare prevazute cu mijloace de temporizare a declansarii n caz de scurtcircuit.

Curentul nominal (de serviciu, de utilizare) In este curentul de serviciu nentrerupt Iu si are aceeasi valoare cu curentul termic conventional Ith. Capacitatea de nchidere pe scurtcircuit Icm se exprima prin valoarea de vrf a curentului de scurtcircuit prezumat, n , pe care ntreruptorul l poate conecta.

n cazul ruperii n scurtcircuit, se definesc: - Capacitatea de rupere limita la scurtcircuit (Idu sau Icu) - cea mai mare valoare a curentului ntrerupt, n cadrul ncercarii la scurtcircuit; - Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit (Ids sau Ics) - corespunde curentului de defect maxim ntrerupt, fara ca aparatul sa fie afectat semnificativ; valoarea lui este definita ca un procent din Icu (25, 50, 75 sau 100%).
Capacitatile de rupere se exprima n kA (valoare efectiva). Curentul de scurta durata admisibil Icw este valoarea eficace a curentului de scurtcircuit prezumat, suportabila un timp specificat (de preferinta 0,05 - 0,1 - 0,25 - 0,5 - 1 s). Valorile minime sunt max[12In , 5 kA] pentru In 2500 A si 30 kA pentru In 2500 A. Se defineste pentru ntreruptoare din categoria B.

Caracteristica de limitare a curentului de scurtcircuit, specifica ntreruptoarelor limitatoare, arata dependenta valorii de vrf a curentului limitat n raport cu valoarea efectiva a curentului de defect prezumat (fig. 6.9.2).

n principiu, caracteristica timp-curent a unui ntreruptor care asigura functiile de protectie la supracurenti este formata din caracteristicile timp-curent ale declansatoarelor termic si electromagnetic. Caracteristica declansatorului termic, destinat protectiei n caz de suprasarcina, este o caracteristica dependenta de curent ( 6.8), iar caracteristicadeclansatorului electromagnetic, destinat protectiei n caz de scurtcircuit, este o caracteristica practic independenta de curent (fig. 6.9.3). Curentii de reglaj sunt Ir (Irt, In) pentru declansatorul termic respectiv Im pentru declansatorul electromagnetic. Declansatorul termic este, n esenta, clasic, corespunznd acelorasi cerinte mentionate n 6.8. Declansatorul electromagnetic este conceput astfel nct sa satisfaca cerintele impuse de sarcina circuitului. n acest sens, standardele stabilesc curbe specifice care difera prin valoarea curentului de reglaj (Im)n raport cu valoarea de reglaj a declansatorului termic (In), conform tabelului 6.9.1. n figurile 6.9.4, 6.9.5, 6.9.6 sunt prezentate grafic curbele caracteristice, cu precizarea limitelor de declansare termica (1 la rece) si electromagnetica (2) pentru ntreruptoare din categoria A (netemporizate).

Tabelul 6.9.1. Curbe de declansare Curba B C D Im/In 3,24,8 fix 710 fix 1014 fix Figura 6.9.4 6.9.4 6.9.4 Aplicatii Protectia generatoarelor, a personalului si a lungimilor mari de cablu (n sistemele TN si TT) Protectia cablurilor care alimenteaza receptoare clasice Protectia cablurilor de alimentare a receptoarelor cu curenti de vrf

MA K Z U L

12 fix 1014 fix 2,43,6 5,58,8 2,63,85

6.9.5 6.9.5 6.9.5 6.9.6 6.9.6

Protectia demaroarelor pentru motoare Protectia cablurilor de alimentare a receptoarelor cu curenti de vrf Protectia circuitelor electronice Protectia circuitelor de distributie terminale n sectoarele tertiare, agricole sau industriale Protectia circuitelor si a personalului n circuitele terminale, pentru lungimi ale cablurilor mai mari dect n cazul curbei U (sistem TNS)

6.9.3. Alegerea ntreruptoarelor

Pe lnga cerintele mentionate anterior pentru functia de comutatie si pentru protectia la suprasarcina, este necesar, n principiu, ca declansatoarele de curent maxim sa asigure protectia conductorului retelei la scurtcircuit si sa nu reactioneze la supracurentii functionali (de vrf) din circuit (daca acestia exista).
a. Protectia conductorului este realizata atunci cnd caracteristica de declansare a ntreruptorului se situeaza sub caracteristica I2t a conductorului (integrala Joule a ntreruptorului trebuie sa fie inferioara integralei Joule a conductorului) pentru toate valorile curentului de defect pna la capacitatea de rupere Ids a aparatului (fig. 6.9.7). n practica se foloseste frecvent pentru ntreruptoarele normale relatia:

(6.9.1)

fiind intensitatea curentului maxim admisibil, n conditii de exploatare, functie de sectiunea conductorului (cap. 5); b. Nefunctionarea la curentii de vrf are loc daca declansatorul electromagnetic este reglat astfel nct:
(6.9.2)

Pentru situatiile concrete, este necesar sa se aiba n vedere caracteristicile de declansare specifice.
Alegerea ntreruptoarelor limitatoare urmeaza aceleasi principii aplicate nsa particularitatilor constructive si functionale corespunzatoare.

6.10. Sigurante fuzibile

Siguranta este un aparat destinat ca, prin topirea unuia sau mai multor elemente dimensionate n acest scop, sa deschida circuitul in care este intercalata, ntrerupnd curentul atunci cnd acesta depaseste o anumita valoare ntr-un timp suficient.

6.10.1. Constructie si functionare

O siguranta fuzibila are, n general, doua componente de baza : - elementul nlocuibil (de nlocuire) - partea mobila care contine elementul fuzibil ce urmeaza a se topi n caz de defect si care va fi nlocuita dupa functionare - prevazut cu contacte n vederea montarii n soclu ; - soclul - partea fixa, n care se monteaza elementul de nlocuire, prevazut cu contacte fixe racordate direct la circuitul protejat.

n functie de realizarea constructiva, privind asamblarea elementului de nlocuire cu soclul, se deosebesc : - sigurante cu filet ; - sigurante tubulare ; - sigurante cu "cutite". Sigurantele functioneaza (prin topirea elementului fuzibil) n principal ca aparate de protectie n caz de scurtcircuit. n anumite circuite, sigurantele pot fi folosite si ca aparate de protectie la suprasarcina.

6.10.2. Caracteristici principale

Curentul nominal al elementului de nlocuire In este curentul la care elementul de nlocuire (fuzibil) rezista timp nelimitat. Valorile curentilor nominali sunt (conform CEI): 2, 4, 6, 8, 10, 12, 16, 20, 25, 32, 40, 50, 63, 80, 100, 125, 160, 200, 250, 315, 400, 500, 630, 800, 1000, 1250 A. Curentul nominal al soclului Isoclu caracterizeaza functionarea normala a soclului n care se monteaza elementele de nlocuire. Valorile celor doi curenti variaza n trepte corelate, conform tabelului 6.10.1 si se indica n scheme sub forma unei fractii Isoclu/In.

Tabelul 6.10.1. Trepte de curent pentru sigurante fuzibile

Fuzibil Soclu Sigurante cu filet Sigurante tip "cutit" sau tubulare

6 10 16 20 25 32 50 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 25 63 100 160 250 400 630 -

In, A

Identificarea sigurantelor fuzibile se face printr-un grup de doua litere: - prima litera indica domeniul curentilor de rupere (de catre elementul de nlocuire):
- g - toti curentii;

- a - numai o parte din curenti; - a doua litera precizeaza categoria de utilizare, definind caracteristica timpcurent, timpii si curentii conventionali: - gG - sigurante de uz general, care pot rupe orice curent; - aM - sigurante pentru protectia circuitelor motoarelor, care pot rupe numai o parte din curenti.

n practica de proiectare se mai ntlneste notatia gL - sigurante pentru protectia liniilor (conductoare si cabluri). n mod frecvent, sigurantele gG sunt folosite si pentru protectia circuitelor motoarelor, n masura n care caracteristicile lor tin seama de curentul de pornire al motorului. Este evident ca, la acelasi curent de calcul al circuitului, sigurantele din circuitul unui motor vor avea curenti nominali mai mari dect n cazul unui receptor fara curent de vrf. Curentul (conventional) de nefuziune Inf este valoarea curentului pe care elementul de nlocuire l poate suporta un timp precizat (1, 2, 3, 4 ore, n functie de curentul nominal) fara a se topi. Pentru fuzibilele cu In > 25 A, Inf = (1,3 1,2) In. Curentul (conventional) de fuziune If este valoarea curentului care provoaca functionarea elementului de nlocuire nainte de expirarea timpului specificat. Pentru fuzibilele cu In > 25 A, If = 1,6 In. Corespunzator principiului de functionare a sigurantelor caracteristica timp curent (caracteristica de protectie) este o curba care indica, n functie de curentul prezumat ntrerupt, fie durata de prearc, numita si durata de topire, (timpul scurs ntre aparitia curentului de defect si momentul formarii arcului electric), fie durata de functionare (suma duratelor de prearc si de arc). Caracteristicile de protectie se reprezinta n coordonate dublu logaritmice. Caracteristica de topire(curba a, fig. 6.10.1) are drept asimptote dreapta curentului de topire If si dreapta (c) corespunzatoare integralei Joule de topire (curba b reprezentnd caracteristica de functionare). Practic, curbele de prearc si de functionare sunt identice pna la valori ale curentului n jur de 20 In. De retinut ca, n cataloagele producatorilor de sigurante, sunt indicate, de regula, caracteristicile de prearc corespunzatoare fuzibilelor n stare rece; pentru sigurantele

prencalzite, prin trecerea curentului de serviciu, duratele se reduc proportional cu sarcina preliminara, ajungnd la circa 65% dupa functionarea la curentul nominal. Avnd n vedere dispersia timpilor de topire si de functionare, la aceeasi valoare a curentului, fiecarei sigurante i corespund, n general, doua curbe delimitnd o zona de protectie n care poate avea loc ntreruperea. Dispersia caracteristicilor de protectie se ia n considerare n proiectarea retelelor pentru receptoare foarte importante; n rest se recurge la caracteristica de protectie sub forma unei singure curbe reprezentnd, de regula, durata de prearc n functie de intensitatea curentului.

Diferenta ntre caracteristicile celor doua clase de sigurante gG si aM este evidentiata n figura 6.10.2. n timp ce sigurantele de uz general ntrerup curentii cu valori cuprinse ntre curentul conventional de fuziune (circa 1,6In) si capacitatea lor de rupere Ir, sigurantele de nsotire functioneaza ca protectie ncepnd cu valori de circa 4In. Caracteristicile sigurantelor gG cu diferiti curenti nominali In alcatuiesc o familie de caracteristici (fig. 6.10.3) din care se observa ca, la aceeasi valoare a curentului de scurtcircuit care parcurge succesiv mai multe sigurante, functioneaza mai nti, de regula, fuzibilul cu curentul nominal cel mai mic. Asa cum s-a mentionat, timpii de functionare indicati n caracteristici pentru starea rece a sigurantelor se reduc cu circa 35% n cazul unei sarcini preliminare egale cu curentul nominal. Integrala Joule de functionare are valorile maxime prezentate selectiv in tabelul 6.10.3.
Tabelul 6.10.2

In , A I t, A s
2 2

10 640

25 4000

50 13700

80 21200

100 36000

160 104000

250 302000

315 557000

400 900000

Caracteristica de limitare (fig. 6.10.4) indica, la o anumita valoare a curentului nominal In, valoarea curentului limitat taiat (numit si curent de trecere) iD (valoarea instantanee maxima a curentului limitat il) functie de valoarea efectiva a curentului de scurtcircuit prezumat Ip (n exemplul din figura, la un scurtcircuit simetric cu Ip = 10 kA, curentul din circuit este limitat, n cursul ntreruperii la 7 kA pentru o siguranta cu In = 100 A, n timp ce o siguranta cu In = 10 A limiteaza valoarea curentului la 1,4 kA). Fenomenul de limitare a curentului este ilustrat n figura (6.3.2).

6.10.3. Alegerea sigurantelor fuzibile

Alegerea sigurantelor consta n stabilirea curentului nominal al elementului de nlocuire In, urmata de alegerea soclului corespunzator (de exemplu, conform tab.6.10.1). n acest scop, n practica se folosesc relatii simple ntre curentul nominal al sigurantei si parametrii circuitului n care sunt nserate (curentul de calcul Ic, curentul de vrf Iv, curentul maxim admisibil al conductorului sau cablului conditiilor de exploatare. ), specifice

I. Sigurantele de uz general folosite n circuitele de putere trebuie sa satisfaca simultan doua sau trei conditii n absenta respectiv n prezenta curentului de vrf n circuitul respectiv. 1. Siguranta trebuie sa suporte timp nelimitat curentul de calcul al circuitului, ceea ce se realizeaza atunci cnd curentul nominal al sigurantei este superior curentului de calcul:
(6.10.1)

(din acest punct de vedere, siguranta ar trebui sa fie de un curent ct mai mare). 2. Trebuie sa se asigure protectia conductorului retelei la supracurenti anormali, deconectnd circuitul nainte ca temperatura acestuia sa depaseasca limitele admise, n corelatie cu valoarea curentului maxim admisibil corespunzator materialului si sectiunii conductorului metalic, executia circuitului (conductor, cablu, bare) si conditiilor de montaj si exploatare: a. protectia numai la scurtcircuit (daca este cazul, n circuit trebuie sa existe un dispozitiv special de protectie la suprasarcina):
(6.10.2)

b. protectia la suprasarcina si scurtcircuit (daca n circuit nu sunt prevazute aparate specifice de protectie la suprasarcina):

(6.10.3)

Din acest punct de vedere, siguranta ar trebui sa aiba curent nominal ct mai mic.

Mai precis, protectia conductorului rezulta din corelarea integralei Joule a acestuia cu integrala Joule de functionare a sigurantei (fig. 6.10.5). 3. Siguranta nu trebuie sa functioneze la curentii de vrf (supracurenti functionali, care nu trebuie interpretati drept curenti de defect). Curentul nominal al sigurantei trebuie corelat cu intensitatea curentului de vrf Iv si cu durata acestuia tv. n cazul cel mai des ntlnit al motoarelor electrice, intervin curentul de pornire Ip:
(cf. . 4.6) (6.10.4) si durata pornirii

(6.10.5) care depinde de dificultatea pornirii, n functie de sarcina n momentul pornirii. Se pot considera aproximativ valorile din tabelul 6.10.3:

Tabelul 6.10.3 Felul pornirii usoara normala grea Timp de pornire tp, s 25 5 8 (10) > 8 (10)

Exista mai multe modalitati de aplicare a acestei conditii. a. folosirea caracteristicilor individuale timp-curent t = f(In) ale sigurantelor (fig. 6.10.6); se poate alege orice siguranta a carei caracteristica se gaseste deasupra punctului critic, de coordonate (tp, Ip); b. folosirea unei caracteristici comune pentru o familie de sigurante t = f(I/In), care, de regula este reprezentata printr-o zona n planul caracteristicilor (fig. 6.10.7); conditia de alegere este

(6.10.6)

n care Cp depinde att de felul motorului si schema de pornire (Kp), ct si de dificultatea pornirii (tp). n practica de proiectare actuala, se considera valorile din tabelul 6.10.4 (care conduc, se pare, la o supradimensionare acceptabila).

Tabelul 6.10.4 Felul motorului asincron, cu rotorul n scurtcircuit (n colivie) asincron, cu rotorul bobinat (cu inele) de curent continuu Felul pornirii directa, usoara directa, grea stea-triunghi cu frecventa mare, la intervale mici Cp 2,5 2 2 1,6 2 2 1,7

c. utilizarea indicatiilor din cataloagele de produs, specifice tipului de siguranta, care se pot prezenta sub cel putin doua forme: tabele indicnd direct curentul nominal al sigurantei n functie de puterea motorului; relatia ntre curentul nominal al sigurantei si curentul nominal al motorului

(6.10.7) De exemplu, pentru unele sigurante produse de AEG se indica pentru factorul C valorile 1,2 1,5 pentru pornire normala si peste 1,5 pentru pornire grea. Pentru a permite conectarea receptoarelor cu sarcini de vrf, sigurantele din circuitele respective (cu curentul nominal superior valorii Iv/Cv) ar trebui sa fie de gabarit ct mai mare. Limita superioara este determinata de asigurarea protectiei conductorului retelei. II. Sigurantele de uz general folosite n circuitele de lumina si prize (care asigura si protectia la suprasarcina rezultata prin suprancarcare) trebuie sa satisfaca relatia: a. daca posibilitatea de aparitie a suprasarcinilor este minima (de exemplu, n cazul lampilor fluorescente tubulare)

(6.10.8) b. n restul cazurilor:

(6.10.9) III. Sigurantele de nsotire se aleg conform indicatiilor din cataloagele referitoare la receptorul alimentat.

6. Aparate de comutatie si de protectie

6.1. Aparataj de instalatii.....................................................................................................................................6.1 6.2. Aparate de distributie....................................................................................................................................6.1 6.2.1. Tipuri de aparate.......................................................................................................................................6.1 6.2.2. Functiile aparatelor electrice n circuitele de putere...................................................................................6.2 6.2.3. Marimi caracteristice generale ale aparatelor de comutatie.......................................................................6.2 6.3. Probleme de comutatie a circuitelor electrice n curent alternativ.................................................................6.3 6.3.1. Conectarea circuitelor n sarcina...............................................................................................................6.3 6.3.2. Deconectarea circuitelor............................................................................................................................6.4 6.3.3. Limitarea curentului ntrerupt.....................................................................................................................6.5 6.4. Aparate de comutatie mecanice...................................................................................................................6.6 6.4.1. Aparate cu functii specifice........................................................................................................................6.6 6.4.2. Asociatii de aparate...................................................................................................................................6.7 6.4.3. Aparate integrate, cu functii multiple..........................................................................................................6.7

6.4.4. Marimi caracteristice comune....................................................................................................................6.7 6.4.5. Circuitele aparatelor de comutatie.............................................................................................................6.8 6.4.6. Conditii generale pentru realizarea functiei de comutatie...........................................................................6.8 6.5. Protectia circuitelor electrice.........................................................................................................................6.9 6.5.1. Functiile protectiei......................................................................................................................................6.9 6.5.2. Aparate de protectie la suprasarcina.........................................................................................................6.9 6.5.3. Aparate de protectie mpotriva scurtcircuitelor...........................................................................................6.9 6.5.4. Protectia la scaderea tensiunii de alimentare...........................................................................................6.10 6.6. Contactoare................................................................................................................................................6.10 6.6.1. Contactorul electromagnetic....................................................................................................................6.10 6.6.2. Marimi caracteristice specifice.................................................................................................................6.10 6.6.3. Alegerea contactoarelor...........................................................................................................................6.11 6.7. Relee si declansatoare..................................................................................................................................13 6.7.1. Principiul de functionare..........................................................................................................................6.13 6.7.2. Marimi caracteristice pentru releele si declansatoarele de curent............................................................6.13 6.8. Relee si declansatoare termice...................................................................................................................6.14 6.8.1. Constructie si caracteristici......................................................................................................................6.14 6.8.2. Alegerea releelor/declansatoarelor termice.....................................................................................6.16 6.9. ntreruptoare de putere (disjunctoare).........................................................................................................6.16 6.9.1. Constructie si functionare........................................................................................................................6.17 6.9.2. Marimi caracteristice specifice.................................................................................................................6.17 6.9.3. Alegerea ntreruptoarelor.........................................................................................................................6.20 6.10. Sigurante fuzibile......................................................................................................................................6.21 6.10.1. Constructie si functionare......................................................................................................................6.21 6.10.2. Caracteristici principale..........................................................................................................................6.22 6.10.3. Alegerea sigurantelor fuzibile.................................................................................................................6.24

Document Info