PROIECT DE ACȚIUNE LA NIVELUL ȘCOLII

PENTRU PREVENIREA ȘI/ SAU SPRIJINIREA ADOLESCENTULUI

ÎN DEPĂȘIREA UNOR PROBLEME ALE ACESTEI VÂRSTE

 Titlul proiectului: Prevenirea bullyingului și cyberbullyingului în instituția de

învățământ
 Legitimitatea/ argumentul:
Proiectul de acțiune la nivelul școlii pentru prevenirea și combaterea problemelor legate de
violență la vârsta adolescenților își propune să informeze și consilieze elevii care se confruntă cu
astfel de situații, fie că sunt victime sau chiar persoanele care agesează.
În primul rând, aleg să derulez acest proiect, deoarece mă confrunt adesea cu situații diferite
în care elevii cărora le predau utilizează violența, fie verbală, fie fizică, în mediul online sau prin
comportament ostil.
Pe de altă parte, Asociația Salvați Copiii, în 2016, a lansat primul studiu național cu privire la
fenomenul de bullying în școlile românești, cu scopul de a înțelege mai bine motivele care stau la
baza acestor comportamente de violență între copii și a dimensiunii acestui fenomen în contextul
educațional din România.
În urma studiului, s-au constatat, printre altele, următoarele problematici:
• 79% dintre specialiștii intervievați în demersul de investigare identifică neglijarea ca fiind
cea mai frecventă formă de abuz în rândul copiilor cu vârsta mai mică de 11 ani;
• doar 50% dintre profesioniștii care interacționează preponderent cu potențiale victime ale
violenței, mai ales cu copii de vârsta mică, respectiv medici de familie, medici pediatri, medici
școlari, cadre didactice și persoane din conducerea unităților de învățământ, au beneficiat de
formare profesională în domeniul recunoașterii și identificării copiilor victime ale abuzului,
precum și a prevederilor legale în vigoare
• doar 29% din comune și 72% din orașe și municipii aveau un SPAS (Serviciu Public de
Asistență Socială) funcțional. SPAS fiind cea mai importantă instituție, la nivel local, cu
responsabilități directe în ceea ce privește prevenirea și combaterea fenomenului abuzului.
Dat fiind faptul că realitatea educațională este departe de a atinge pragul idealului în
România, consider necesară și urgentă soluționarea problematicii care include violența, atât în
viața tinerilor, cât și în viața adulților.
Grupul țintă: Proiectul are ca țintă elevii de gimnaziu.
 Durata: Lunile Ianuarie, Februarie, Martie, 2023. Se alocă o oră pe săptămână pentru
fiecare clasă vizată în care să se desfășoare activități de combatere și prevenire a
bullyingului și cyberbullyingului.
 Obiectivele vizate sunt acelea de:
 a oferi un instrument de lucru pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și copiilor cu
comportament agresiv, livrându-le elevilor informații de calitate, materiale educative și
recomandări;
 a preveni eventualele situații ce implică violența care pot apărea între colegii de clasă sau
școală;
 a preveni, identifica și semnala conduitele elevilor care prezintă manifestări agresive față
de ceilalți elevi sau chiar față de cadrele didactice astfel încât o echipă multidisciplinară
să intervină;
 a ajuta la crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe
respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de
bine a elevului în unitatea de învățământ.
 Resursele umane:
 Elevii Școlii Gimnaziale
 Echipă multidisciplinară compusă din cadre didactice, directorul școlii, 3 părinți, un
consilier școlar/psiholog
 Părinți
 Resursele materiale:
 Aplicația Educație Fără Bullying;
 Formular de risc
 Fișă de semnalare și identificare din normele metodologice
 Lege anti-bullying
 Exemple de conținuturi ale activităților:
 recunoasterea calitatilor;
 exercitii care să promoveze prietenia ;
 jocuri de rol (înțeleg că sunt importanți, că pot să ajute, îi facem parteneri, ne construim
încrederea);
 bifarea lucrurilor bune pe care le au facut, nu doar pe cele negative pentru a le arata că și
ei pot face lucruri dezirabile social, deoarece, de cele mai multe ori, copiii agresori au
fost cândva victime. Vor vedea că primesc atenție și când fac lucruri pozitive;
 exerciții pentru creșterea stimei de sine – fiecare spune care sunt abilitățile lor și ce fac cu
cea mai mare plăcere;
 regulile clasei;
 despre comportamentele dezirabile/morale, etc.
 Exemple de activități (pentru elevi, cadre didactice și părinți):
Activitatea 1: Activitatea de informare „Nu violenței!”;
Activitatea 2: Elaborarea broșurilor pentru elevi „Suntem împotriva violenței”
Activitatea 3: Prezentare privind prevenirea violenței în colectivul de elevi în cadrul adunării
generale a părinților;
Activitatea 4: Desfășurarea trainingurilor pentru elevi în domeniul comunicării
interpersonale, formării competențelor sociale;
Activitatea 5: Săptămâna toleranței;
Activitatea 6: Joc didactic pentru elevii claselor gimnaziale și liceale „Sesizează violența”,
„Fir de nisip”;
Activitatea 7: Concursul celei mai pașnice clase;
Activitatea 8: Inaugurarea serviciului de mediere în școală;
Activitatea 9: Deschiderea clubului părinților „Creștem copii fără violență”;
Activitatea 10: Ședințe cu părinții la clasă „Copilul meu – responsabilitatea mea”;
Activitatea 11: Chestionarea anonimă a elevilor din clasele V-VII privind experiența de
contact cu violența în școală;
Activitatea 12: Crearea bazei de date a elevilor din grupurile de risc.
 EXEMPLU DE ACTIVITATE
– SĂ ÎNVĂȚĂM DESPRE VIOLENȚĂ-
Obiective:
 Să cunoască definiția violenței și tipurile de violență domestică
 Să identifice soluții de rezolvare în cazul unui copil violent, de vârsta lor, în mediul
școlar
 Să utilizeze diferite tipuri de exprimare a violenței utilizând comunicarea verbală și
comunicarea nonverbală (gestică, mimică) prin jocul de rol
Strategie didactică:
Resurse procedurale:
- Brainstormingul, conversația euristică, problematizarea, jocul de rol, explicația, munca în
echipă, învățarea prin descoperire, copacul ideilor, turul galeriei
Resurse materiale
- prezentări PPT, fișe –tipuri de violență, fișe despre povestea lui Matei, fișe ciorchine sub
formă de stea, fișe cu mesaje pentru exprimarea violenței verbale și nonverbal realizate
de elevi, cutiuța violenței, foi A3, markere, carioca, creioane colorate, laptop,
videoproiector.
Resurse temporale – 1 oră și 45 de minute
Loc de desfășurare – sala de clasă
 DESIGNUL ACTIVITĂȚII

1. Moment organizatoric: (2 minute)

Profesorul anunță că la activitate vor avea ca invitat pe profesorul cu competențe în consiliere
școlară și familială și îl prezintă elevilor.

2. Anunțarea temei și a obiectivelor activității: (3 minute)

Profesorul le comunică elevilor că vor face o activitate cu titlul „Să învățăm despre violență”
și le prezintă pe scurt aspectele care vor fi dicutate și ce aplicații practice vor realiza pe tot
parcursul activității.

3. Organizarea colectivului de elevi:

Elevii vor fi anunțați că vor desfășura activitatea pe grupe de câte 3 elevi, iar alegerea
colegilor de grupă le aparține.

4. Spargerea gheții (15 minute):

- Braistorming - Ce vă vine în minte când va gândiți la VIOLENȚĂ?
- Notați orice cuvânt care vă vine în minte, pe ciorchinele-steluță în timp de (5 minute).
- Toate răspunsurile vor fi prezentate de echipele de elevi, fără a se formula critici.

5. Desfășurarea propriu-zisă a activității:

A. Expunere succintă – Violența domestică (20 minute)
 Definiţie, cauze, tipuri de vilolență domestică;
 Modalități de prevenire a violenței domestic.

B. Dezbatere: (30 minute)

 Citirea Poveștii lui Matei, identificarea și dezbaterea soluției; (10 minute)
 Argumentări, motivații (înscrise de fiecare echipă pe foi); (15 minute)
 Toate echipele vor fi apreciate.
 C. Joc de rol: ( 20 minute)
Fiecare echipă va primi câte un mesaj scris care poate produce stări de violență verbală sau
nonverbal (gesturi, mimică). Fiecare echipă va interpreta verbal și prin gestică, mimică mesajul
primit și va fi aplaudată de ceilalți colegi. Toate echipele vor fi apreciate.

5. Evaluarea activității: (15 minute)

Cutiuța emoțiilor negative
Profesorul le va arăta elevilor Cutiuța emoțiilor negative și îi va îndemna să adauge
fiecare dintre ei câte 6 emoții negative pe care doresc să le lase în urmă. Elevii vor veni pe rând
și vor citi bilețelele scrise, urmând să le adauge în cutiuță.

6. Încheierea activității:
Elevii vor primi câte o fișă sub formă de inimă care reprezintă inima oamenilor,
spunându-le: “Impresia pe care o lași în acea inimă pe care ai rănit-o va fi greu de șters precum
”ridurile” de pe această hârtie. Chiar dacă vom încerca să corectăm greșeala, ”semnele” vor
rămâne. Uneori acționăm din instinct și, fără să ne gândim, ”aruncăm” cuvinte pline de ură și
ranchiună. Mai târziu, când revenim asupra celor spuse, ne pare rău. Dar nu putem da înapoi, nu
putem șterge ceea ce a rămas înregistrat. Și lucrul cel mai trist este că lăsăm răni și urme în multe
inimi și vor fi apreciați pentru participarea la activitate.”
Anexa 1
Anexa 2
VIOLENȚA( domestică și școlară)
În sens general, violenţa este definită ca fiind „utilizarea forţei şi a constrângerii de către
un individ, grup, clasă socială în scopul impunerii voinţei asupra altora”.
Agresivitatea reprezintă „comportamente încărcate de reacţii brutale, distructive şi de
atacare; atitudine bătăioasă; însuşire de a trăi şi de a asigura trebuinţele principale vitale prin
forţă; este o reacţie înnăscută ca o formă de adaptare; rezultat al frustraţiilor”.
Tipuri de violență (conform Ghidului de intervenţie în cazurile de violenţă în
familie):
[Link]ța fizică include pe cei care au fost raniti în mod deliberat, precum si pe cei raniti
datorita insuficientei supravegheri. Forme: împingerea, plesnirea, trasul de păr,răsucirea
braţelor, desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul,
palma sau piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi şi mobilă,
folosirea armelor.
[Link]ţa psihologică (Violenţă emoţională) – se poate manifesta prin injurii,
ameninţări, intimidări, privarea de satisfacerea nevoilor personale esenţiale (mâncare, somn
etc.)., care dauneaza sau împiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. abuzul verbal
(“Eşti un prost!”), stabilirea unor standarde nerealistepentru copil (“Ar trebui să iei numai note
de 10!”), discriminări (elevi slabi şi elevi buni).
Acest tip de violenţă cuprinde 6 componente importante: frica, depersonalizarea,
privarea, supraîncărcarea cu responsabilităţi, degradarea, distorsionarea realităţii.
3. Neglijarea sau violența prin deprivare – incapacitatea sau refuzul părintele de a
împlini nevoile emoţionale de bază (dragoste, atenţie) sau fizice (mâncare, îmbrăcăminte,
adăpost), nu îl supraveghează pe copil (absenţe nemotivate de la şcoală, până la abandon);
"Neglijarea copilului reprezinta o ucidere tacuta si necrutatoare a spiritului uman."(Daro si Mc
Carthy-1991).
Cauzele abuzului/violenței în familie
Familiile în care apare abuzul copiilor au probleme multiple: maritale, financiare,
ocupaţionale, dificultăţi de comunicare, izolare socială, acceptarea violenţei domestice şi a
pedepselor corporale. Anumite caracteristici cresc incidenţa abuzului: sărăcia, şomajul, părinţii
care au fost la rândul lor victime ale abuzurilor în copilărie, stresul în familie, familiile cu valori
mai rigide (aplică pedeapse).
•Cauze ale istoricului familiei: atitudini violente ale părinţilor unul faţă de celălalt sau
faţă de copii, limbaj agresiv, aplicarea pedepselor corporale, părinţi vitregi, cel puţin unul dintre
părinte a fost maltratat sau abuzat în copilărie, copilul este nelegitim, părinţii au sub 20 de ani la
naşterea copilului,(violenţa este modalitatea de rezolvare a situaţiilor de conflict);
•Cauze sociale: abilităţi scăzute de îngrijire şi educare a copilului, utilizează pedeapsa ca
metodă de educare, nu comunică cu copilul, au abilităţi scăzute de rezolvare a situaţiilor de criză,
nu au capacitate de control al comportamentului impulsiv faţă de copil, lipsa deprinderilor
sociale ,expunerea copiilor la violenţa stradală, mediatică(Tv, mass-media, internet).
• Starea de sănătate – reprezentată prin consum de alcool, droguri la cel puţin unul
dintre părinţi, tulburări neurologice sau psihologice grave la cel puţin unul dintre părinţi.
• Cauze școlare: Deficienţele de comunicare şi relaţionare în grup,evaluarea rezultatelor,
climatul de competiţie ;
- Impunerea cu orice preţ a autorităţii profesorului,stilul didactic( de muncă) al profesorului, vârsta şi
experienţa didactică, programe şcolare încărcate
VIOLENȚA în școală
Violenţa în şcoală este orice formă de manifestare a unor comportamente precum:
 exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,
ameninţare, hărţuire;
 bruscare, împingere, lovire, rănire;
 comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum sau comercializare de droguri,
vandalism - provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă - furt);
 ofensă adusă statutului/ autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă
faţă de cadrul didactic);
 comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul
în şcoala şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în
vigoare.
Forme ale violenţei în mediul şcolar:
 Violenţa elev –elev:

•Violenţa fizică;
 •Violenţa verbală.

 Violenţă elev –cadru didactic:

•Agresiunea, verbală sau fizică;

•Indisciplina.

 Violenţa cadru didactic –elev:

•Agresiune verbală;

•Pedeapsa corporală;

•Abuzul emoţional;

•Discriminarea.

 Violenţă părinţi –profesori sau alţi elevi din şcoală

 Violenţa în spaţiul din preajma şcolii.

Comunicarea într-un singur sens (de la profesor la elev, când acestuia din urmă nu i se
oferă ocazia de a răspunde imediat şi direct) are de multe ori efecte psihologice nedorite asupra
elevilor:
o Frustrare - elevul nu poate comunica uşor, este incapabil să ceară clarificări;
o Apatie - lipsa de interes şi de implicare;
o Teama - dacă profesorul se comportă ca şi cum este gestionarul comunicării, induce
elevilor săi teama de a vorbi (cred că astfel profesorul se va supăra pe ei);
o Dependenţă - elevul aşteaptă ca profesorul să ofere toată informaţia necesară, devenind
incapabil să judece valoarea informaţiei;
o Ostilitate şi/ sau agresivitate-elevii pot înceta să mai vină la ore, căutând strategii de
îndepărtare de profesor.
Urmări ale abuzurilor/violenței asupra copiilor:
 imagine de sine scăzută: copiii cred că adulţii au întotdeauna dreptate. Ei pot rămâne cu
impresia că au fost trataţi astfel din cauză că au fost răi şi că, de fapt, au meritat să fie
abuzaţi;
 probleme în dezvoltarea emoţională: pe parcursul vieţii, cel care a suferit un abuz simte
că este dificil să îşi exprime emoţiile (indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative)
sau să înţeleagă sentimentele altora;
 probleme de relaţionare: o parte dintre cei care au fost abuzaţi tind să devină ei înşişi
abuzatori, căutând relaţii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzaţi învaţă să nu
aibă încredere în adulţi şi dezvoltă în timp tulburări de relaţionare;
 coşmaruri: retrăirea traumei în timpul somnului poate fi o caracteristică frecventă la
persoanele care au suferit diverse abuzuri;
 simptome somatice funcţionale: durerile de cap sau abdominale, vărsăturile, starea de
somnolenţă sau de rău, tahicardia, tulburările respiratorii pot fi consecinţele stării de
anxietate şi depresie cauzate de abuz.
Anexa 3
Cum să domolim mânia
Matei era un băiat destul de simpatic. Se bucura de familia şi prietenii
săi şi, în general, si aceştia se bucurau de el. Am spus "în general" pentru că
uneori Matei se enerva foarte tare. Dacă lucrurile nu ieşeau aşa cum vroia el,
putea să strige şi să ţipe la ce din jur. Trântea uşi, împingea alţi copii, sau
arunca cu lucrurile care se întâmplau să fie lângă el. Tatăl şi mama sa îi
spuneau de mult timp cam aşa: "Ar fi bine să inveţi să te controlezi, tinere,
altfel vei avea mari probleme".
Matei a observat ca unii dintre prietenii săi de la şcoală îl evitau din ce
în ce mai mult. Cu cât se enerva mai tare, cu atât vroiau să petreacă mai
puţin timp cu el. Asta l-a îngrijorat pe Matei. Îi plăceau prietenii săi. Nu vroia
să îi piardă dar nu ştia ce să faca în legătură cu asta. Fusese întotdeauna
aşa. Oricât ar fi încercat problemele se adunau ca într-un vulcan care până la
urma erupea. Matei simţea ca nu are nici un control. Ce putea face? Într-o
sâmbătă dimineaţa tatăl său a venit de la magazinul de unelte şi a zis:
"Matei, am un cadou pentru tine". Din punga de cumpărături a sccos un
ciocan nou - nouţ şi o pungă de cuie strălucitoare. A luat o cuite veche de
conserve şi a pus cuiele acolo. Dând lui Matei ciocanul şi cuiele, i-a spus: "De
fiecare data când te enervezi du-te afară şi bate un cui în gardul din spatele
casei".
La început Matei s-a gândit că tatăl sau a luat-o razna sau ceva. Poate
că fusese foarte stresat la serviciu însă Matei s-a gândit să încerce totuşi.
Încercase orice altceva, de ce să nu încerce şi ceea ce zisese tatăl său? De
fiecare când se enerva şi era acasă mergea şi bătea un cui în gard. Dacă se
enerva la şcoală tinea socoteala şi mergea şi bătea numărul corespunzător
de cuie în gard câd ajungea acasa.
 Curând lui Matei a început să i se pară plictisitor să bată cuie în gard.
Nu-i plăcea să ţină socoteala tuturor dăţilor când se enerva şi apoi să mearga
în magazie să ia ciocanul, să meargă la gard şi sa bată câteva cuie mai ales
dacă ploua şi era frig afară. Suprinzător, Matei şi-a dat seama că se enerva
din ce în ce mai puţin. Era mai uşor să se controleze decât să ţină socoteala
şi apoi să mearga şi sa bată cuie în gard.
După ce a trecut o săptmână şi nu a trebuit să bată nici un cui s-a dus
cu mândrie şi a spus tatălui său. "Bine" a spus acesta. "Mă bucur sa aud
asta. Acum. în fiecare zi în care nu trebuie sa baţi nici un cui poţi să mergi şi
să scoţi unul din gard". Zilele au trecut, şi cuiele eu ieşit unul câte unul, dar
scoţându-le Matei a văzut ca lasă urme. Lemnul se strângea lângă unele
găuri, închizându-le un pic, în vreme ce altele rămâneau la mărimea iniţială
chiar dupa ce scotea cuiele.
Când i-a spus tatălui său acesta a zis: "Seamănă un pic cu ceea ce se
întâmplă când ne enervăm Mânia poate răni şi lăsa urme care se păstrează
mult timp după ce mânia a trecut." Matei s-a gândit la cele spuse de tatăl
său următoarele câteva zile. Nu-i plăcea că lăsase găuri în gard. De fiecare
dată când trecea pe acolo îşi amintea de rănile lăsate de acţiunile sale. În
week-endul următor a cerut tatălui său nişte chit şi a acoperit găurile dar tot
se vedeau unde fuseseră.
Matei voia să îndrepte ceea ce făcuse si şi-a întrebat tatăl dacă putea
să vopsească gardul în week-endul următor. "Ce culoare ţi-ar plăcea sa
foloseşti?" a întrebat tatăl său. Matei avea mai multe idei. Putea să
vopseasca tot gardul într-o culoare, putea să vopsească fiecare scândură
într-o culoare diferită, sau sa facă o pictura murală peste tot gardul. Putea
organiza o petrecere de vopsire a gardului, putea să-şi invite prietenii sa
deseneze gardul cu grafitti. Pe măsură ce se gândea, a descoperit că erau
foarte multe lucruri pe care le putea face pentru a schimba ceea ce făcuse
gardului. Asta, s-a gâdit Matei, este mult mai distractiv decât sa baţi cuie în
gard.
Adaptat după 101 Healing Stories for Kids and Teens de G. W. Burns
Anexa 4
Mesaje verbale și nonverbale provocatoare de violență

1. Colegul care stă în banca din spate mă împinge cu pixul în spate să-l ajut la testul de
limba română. Simt că îmi este foarte dificil să mă mai concentrez la ceea ce am de făcut.

2. Ies în pauză şi colegul meu de bancă îmi smulge pachetul de mâncare din mână.

3. Colegul din faţa mea vine la banca mea, îmi ia caietul de pe bancă şi îl trânteşte pe jos.
Îl ridic, îl pun pe bancă şi el îl trânteşte din nou.

4. Colegul de bancă mă strigă „aragaz cu patru ochi”. Ceilalţi copii râd şi se uită spre
mine.
 5. Doi colegi se joacă pe terenul de sport cu mingea de baschet. Merg spre ei şi le iau
mingea să dau la coş. Unul dintre ei îmi vorbeşte urât şi strigă la mine să las mingea jos.

6. Un coleg umblă fără să ceară voie în geanta unui alt coleg. Acesta din urmă află de la
alţi colegi şi îl lovește. Diriginta intră în clasă şi vede cei doi băieţi care se bat.

Anexa 5
 Bibliografie

1. ,,Prevenirea violenței în școală – resurse pentru școli șiprofesori” Ghid pentru profesori,
învăţători și educatoare 2015, ȘCOALA GIMNAZIALĂ LUNCA, PAȘCANI Proiect
finanţat de Comisia Europeană prinProgramul Erasmus +, Acțiunea Cheie 1 ,,Prevenirea
violenței în școală – resurse pentru școli șiprofesori” Ghid pentru profesori, învăţători și
educatoare
2. PREVENIREA VIOLENȚEI ÎN INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT. Ghid metodologic.
Chișinău, 2017
3. Aplicația Educație fără bullying [Link]
educatie-fara-bullying-aplicatia-gratuita-de-prevenire-si-combatere-a-bullying-ul-in-
randul-copiilor-din-romania/
4. [Link]
5. Rațiu, Alina, Maria,Hizo-Miloș, Laura, Silvia- „Violența domestică”, vol.I,Cluj-Napoca,
Ed. Napoca Star, 2016;
6. CJRAE Dolj, ș.a.”Exemple de bună practică în combaterea și prevenirea combaterii
violenței din mediul școlar „- Revista – Simpozion, Craiova, [Link], 2014,
7. CJRAE Dolj, ș.a.”Exemple de bună practică în combaterea și prevenirea combaterii
violenței din mediul școlar „- Revista –Simpozion,Craiova, [Link], 2015,;
8. UNICEF, MEC, ISE,”Prevenirea și combaterea violenței în școală „- Ghid practic pentru
directori și cadre didactice,Buzău,Ed: Alpha MDN, 2006;
9. Caluschi Cezar,coord.„Combaterea Violenței în Scoli: o mai bună comunicare între
Școală,Părinți și Copii”- Proiect POZDRU 2007-2013,
10. ISE, UNICEF, „Violența în școală”, București, Ed. ALPHA DMN, 2006,
11. Ghidul de intervenţie în cazurile de violenţă în familie