0% au considerat acest document util (0 voturi)
556 vizualizări6 pagini

Comunicare Si Colaborare

Documentul prezintă principiile comunicării și colaborării eficiente într-o societate democratică. Este important să respectăm ascultarea activă, toleranța față de opinii diverse și drepturile celorlalți pentru a construi o societate bazată pe cooperare.

Încărcat de

Mihaela Ciobanu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
556 vizualizări6 pagini

Comunicare Si Colaborare

Documentul prezintă principiile comunicării și colaborării eficiente într-o societate democratică. Este important să respectăm ascultarea activă, toleranța față de opinii diverse și drepturile celorlalți pentru a construi o societate bazată pe cooperare.

Încărcat de

Mihaela Ciobanu
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

1.3.

EFICIENA COMUNICRII I COLABORRII


1. i-ar plcea s Imagine-simbol
comunici eficient? Ce Totul nva oamenii
ar trebui s faci prin relaiile dintre ei
pentru aceasta?
Un grup de oameni
care comunic ntre ei / Euripides/
2. De ce oamenii au
nevoie de colaborare?
Cunosc ei oare arta
colaborri eficiente?

S ne amintim...
Ce este comunicarea? a) Locul comunicrii ntr-o societate
Prin ce modaliti comunic oamenii?
Care-s componentele situaiilor de comunicare? democratic
Libertatea opiniei i a exprimrii Oamenii, colabornd unii cu alii n familie, la coal, la serviciu,
n strad, la magazin, n muzeu etc., simt permanent necesitatea de a
comunica. Comunicarea este caracteristic fiinei umane nc de la
(1) Oricrui cetean i este garantat libertatea
apariia acestea i a evoluat odat cu societatea. Ea este o art a
gndirii, a opiniei, precum i libertatea exprimrii n
public prin cuvnt, imagine sau alt mijloc posibil; interaciunii, o necesitate vital a omului, importana creia crete tot
mai mult n condiiile democratizrii societii.
(3)Sunt interzise i pedepsite prin lege contestarea la Astzi, la etapa de construcie a unei societi deschise, bazat pe
defimarea statului i a poporului, ndemnul la rzboi de colaborare i respectarea diversitii, nu este mai uor s comunicm.
agresiune, la ur naional, rasial sau religioas, De aceea cetenii ar trebui s cunoasc cerinele fa de o
incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la comunicare eficient, expuse n legi i regulamente, fr de care
violen public, precum i alte manifestri ce atenteaz mesajul transmis nu este perceput sau nu produce efectele ateptate.
la regimul constituional. Sunt mai multe motive din care cauz oamenii colaboreaz ntre
/Art. 32. Constituia Republicii Moldova./ ei: crearea relaiilor; rezolvarea problemelor comune; promovarea
unor valori general-umane, crearea i meninerea imaginii personale
Ce este comun i deosebit n coninutul acestor dou articole?
sau a organizaiei pe care o conduce; analiza performanelor obinute;
mbuntirea CV-ului; argumentarea propriilor opinii; schimbul de
idei i experien; dezvoltarea gndirii analitice etc.
Dicionar Pentru a asigura transmiterea efectiv i operativ a mesajelor
Comunicare aciunea de a informa i cetenilor i grupurilor activeaz presa, pota, teleradio, internetul
rezultatele ei; relaie fundamental ntre etc. Ceea ce dorim s transmitem i s receptm trebuie s expus clar
indivizi, realizat cu ajutorul limbajului i a i sincer, cu acuratee i nelegere.
altor coduri i semne, n care au loc schimb de Membrii unei comuniti cadrul statului, ct i n aspect
informaii, de opinii, de idei etc. i care internaional nu pot comunica i activa fr o colaborare strns ntre
constituie prima i cea mai larg form de ei. Construcia unei societi democratice cere eforturi sporite i
coexisten social; contribuii deosebite de la fiecare membru n parte i de la
Colaborare participare alturi de alii colectivitate n general.
la realizarea unei aciuni sau a unei opere care
se efectuiaz n comun.
Cu spriginul Fundaiei Soros-Moldova i a
Institutului de Politici Publice la Chiinu a fost
organizat o mas rotund cu genericul Educarea
Imagine toleranei ntr-o societate multicultural, la care au
participat experi din 15 ri. Scopul ei a fost analiza
situaiei existente n rile post-totalitare, facilitarea unui
Masa rotund Educarea toleranei ntr-o societate schimb de opinii i elaborarea soluiilor ce ar contribui
multicultural la edificarea unei societi democratice.

Cum crezi, ce principii de comunicare trebuiau


s respecte vorbitorii n cadrul acestei mese rotunde,
abordnd mai multe probleme dificile, cum ar fi
situaia lingvistic, relaiile dintre confesiunile
religioase, rolul statului n crearea unui mediu
tolerant etc?
b) Principii de comunicare i STUDIU DE CAZ
colaborare
Comunicnd i colabornd cu membrii societii, ar Aici ar putea fi povestea cu mistreul orb,
trebui s ne nvm s respectm anumite comportamente, propus de Violeta
cum ar fi: ascultarea activ, colaborarea, corectitudinea,
responsabilitatea, tolerana fa de diverse opinii etc. Dialog ntre vecini
Acestea sunt principii care servesc ca piloni ai unei societi Sandu bate la ua vecinului, cerndu-i insistent s deschid ct mai
repede ua:
democratice versus agresiunii, urei, violenei, discriminrii - Deschide, ce te-ai ncuiat cu zece lcate, de parc trieti n Evul
i altor prejudeci ale vechilor societi. Mediu?
Oamenii au obinut multe succese comunicnd i - Cine-i acolo? Se aude o voce tremurnd de dup ua vecinului.
- Cine-i! Cine-i! Eu nu am timp s-i explic attea, deschide!
interacionnd ntre ei, datorit respectului principiilor i
Recunoscndu-i vocea colegului de clas, care deseori avea deprinderea
normelor unanim acceptate: recunoaterii drepturilor s piard manualele i agendele personale, Petru deschide ua
celorlali, demnitii umane, a egalitii indiferent de ras, apartamentului, rugndu-l:
sex, apartenen etnic i religioas, responsabilitii i - Nu striga, te rog! Tatl a sosit din serviciul de noaapte i n-a
dori s-i ntrerup linitea. A-i dorit ceva?
cooperrii, cultivrii respectului fa de sine i fa de - Cineva mi-a sustras manulul de istorie. Mine profesoara a
ceilali etc. Aceste reguli fundamentale ale vieii n societate cerut s-i prezint o informaie despre personalitatea lui M. Viteazul
stau la baza colaborrii oamenilor de diferite vrste sau i nu tiu de unde s m pregtesc. D-mi manual tu s copii ceva.
ocupaii, statut social sau credin religioas din diferite ri. La ce pagin pot gsi informaii?
- Da, dar tocmai eu pregteam acum sarcinile pentru acas la
Ele au menirea de a orienta cetenii s colaboreze n istorie.
interesul su i a celorlali, s se protejeze mpotriva - Ei i ce! Tu i pe urm te ve-i putea pregti, dar m tem c
abuzurilor i atacurilor asupra drepturilor i libertilor degrab vor sosi ai mei de la serviciu i iar o s m certe c n-am
constituionale. fcut temele. Apropo, dac ntreab prinii mei, s tii c cartea
mea de istorie este la tine, ne-am neles, batem palma
Astfel, dei oamenii sunt diferii, democraia are
nevoie de ceteni activi, capabili s participe competent la EXERCIII:
procesul de comunicare i colaborare. Acestea sunt orientate 1. Ce fel de comunicare i colaborare au demonstrat colegii de
spre dezvoltarea spiritului democratic, n stimularea clas?
2. Crezi c orice comportament poate fi o comunicare?
iniiativei, participrii active i responsabile a cetenilor la 3. Monitorizeaz emisiunile radio/TV ale postului preferat, sau
viaa politic n cadrul rii, pe de o parte i, stabilirii cerceteaz pagini din pres/WWW i afl persoane sau organizaii
relaiilor favorabile ntre state, colaborrii i ajutorului concrete care sunt interesate n cooperarea i colaborarea pentru
reciproc etc., pe de alt parte. rezolvarea problemelor curente?
4.
Sarcin: ncipuii c vei fi invitat pentru a lua cuvntul
n cadrul unei conferine cu genericul Pentru o comunicare i
colaborare eficient, ce principii vei pune la baza discursului
tu. Argumenteaz-i rspunsul n baza unui exemplu concret din
comunitatea ta.
n sala Parlamentului European -
au luat cuvntul multe personaliti
(savani, politiceni, oameni de cultur)
din diferite ri, care au demonstrat
exemple demne de comunicare i
colaborare pentru integrare i unificare
european.
Imagine
Cum crezi, de ce multe personaliti
proeminente au fost ascultate i apreciate n
Sala Parlamentului European acest forum european? Cum s-ar fi schimbat
atitudinea celor din sala Parlamentului
European dac ei promovau violena,
discriminarea, ura dintre oameni, demagogia i
alte nonvalori?
LABORATOR DE CREAIE
Exerciii Extindere
VERIFIC-I COMPETENELE
GNDIRE CRITIC
1. Scrie civa indicatori n baza crora ai putea determina
calitatea unui comunicri eficiente? Stabilind relaii cu diferite persoane, unii se
conving tot mai mult de faptul c de la oamenii buni poi
2. Presupunem c un coleg te-a nvinuit de faptul c nva lucruri bune, iar dac te vei amestica cu cei ri,
nu i-ai permis s copie la o prob de evaluare. Consideri c vei pierde i mintea pe care o ai. Alii consider c
aceasta ar putea fi un mod de colaborare? Crezi c este faptele frumoase sau urte sunt rezultatele atitudinii
corect s se ntmple astfel? Care ar fi rspunsul tu la noastre n relaiile cu ei.
nvinuirea colegului? Cum crezi, ce a avut n vedere Seneca
Cu care din ideile de mai jos ai purea fi de acord? declarnd: S ai legturi cu aceia care te pot face mai
- nu cred c i-ar prinde aceasta bine n via. Doreti s bun. Primete-i pe aceia pe care-i poi face mai buni?
nvm temele mpreun? Cine ar trebui s poarte o mai mare
- nu sunt dator s fac aces lucru; responsabilitate pentru exerciiul comunicrii i
- eu am nvat singur, nva i tu i atunci nu vei avea colaborrii:
nevoie de nimeni; a) societatea n care este prezent slaba
- ai putea s te ajut n viitor dac ntmpini greuti n preocupare pentru o civilizaie a comunicrii i
nsuirea materialului. Doreti s colaborm?; colaborrii;
Argumenteaz-i rspunsul n baza exemplelor din b) coala n care exist o autoritate mai mare a
experiena proprie. Cum i-ar plcea s se comporte colegul profesorului, dect a elevului;
tu n asemenea situaie. c) persoana care este deseori pasiv i
incontient de propria valorificare.
3. Numete 2-3 lucruri utile pe care ar trebui oamenii s
le nsueasc din rezultatul unei colaborri. De ce anume
acest lucruri? Iniiative n comunitate
A FI UN CETEAN BUN
AUTODEZVOLTARE
Vrei s fii membrul unui laborator de
Comunicnd i colabornd ntre ei, membrii societii comunicare n coala natal n care se va susine i
se conving c nu sunt oameni buni sau ri. Pur i simplu toi dezvolta nevoia i dorina ta de exprimare i
oamenii sunt diferii. Ar fi bine s respectm aceast diferen, autoexprimare?
datorit creia ne putem dezvolta propriul Eu. ncearc s-i Scopul activitii n laborator, iniiatorul cruia poi
analizezi propriul mod de comunicare i colaborare cu oamenii fi chiar tu, este stimularea i dezvoltarea ingeniozitii,
care te nconjoar, rspunznd la ntrebrile: Cum sunt creativitii, generozitii, toleranei, cooperrii, omeniei
acceptate diverse opinii? Cum reproezi celor cu care nu eti etc. Aici se pot simula situaii diferite de comunicare
de acord? Eti gata s asculi ideea persoanei pn la capt? provocate de momente din viaa personal sau a
Eti pregtit pentru consensus? altcuiva. Prin acest laborator se intensific sfera
preocuprilor colare, tehnicilor i mijloacelor
dialogului, gndit ca dialog cu cellalt, dar i cu sine, ca
form de intervenie, dar i de ascultare. Rezultatele se
S REINEM! msoar prin dobndirea capacitii de a scrie i arta de
a comunica despre coal, localitate, prieteni, interese
Singura cale de a-i nva pe oameni s comunice etc.
eficient cu noi este s comunicm cu ei n aa fel cum ne dorim
Sugestii de teme-model, care pot fi
nou nsi;
prezentate pentru dezbateri n cadrul laboratorului
A comunica ceva este un fapt al naturii, a primi o de comunicare:
comunicare aa cum ea este gndit este faptul culturii; Studierea tradiiilor culturale ale popoarelor ca factor de
prvenire a conflictelor i de creare a unui mediu tolerant;
n ciuda multor diferene, oamenii colaboreaz ntre ei
pentru a gsi ci de soluionare a problemelor comune; Acomodarea la mediul etnic autohton condiie i
expresie a toleranei ntre alogeni i autohtoni;
Dac oamenii nu vor fi deschii spre colaborare nu vom
avea o comunitate efectiv, n care vor fi create condiii pentru De la toleran i drepturile omului la un stat de drept.
dezvoltarea i afirmarea fiecruia.
Educarea unei personaliti tolerante prin nsuirea
istoriei etc.
1.4 DE LA CONFLICT LA CONSTRUCTIVISM
1. Care sunt cazele Imagine-simbol
apariiei conflictelor? Dou chipuri din profil care stau Dac pentru toi ar fi bune i logice
2. Cum pot fi evitate sau ncruntai frunte n frunte, ce semnific aceleai lucruri n-ar mai exista
soluionate conflictele? nenelegere nenelegere ntre oameni.
/ Euripides/
Studiu de caz
b) Organizarea unei negocieri reuite
Sau Srutul de C. Brncui

De ce apar
DeoareceS nesuntem
conflictele?
amintim...
diferii, conflictele sunt lucruri
inevitabile i a ti cum s le anticipezi, s le soluionezi sau
nvturile lui
a) Cauzele eseniale ale conflictelor
Ai fost
s lenevii
situaii
estedeo conflict sau caoamenii
martor ocular?
Cinenegocia
poart vina n
art. Deseori
conflictul dintre
pentru a soluiona nenelegerile
simt nevoia de a
dou pri?
persoane sau grupuri. Sunt mai multe motive care-i face obinuite.
Solomon
dintre diferite n via, alturi de succese i eecuri, conflictele sunt lucruri
pe ei Comunicnd, persoanele au diferite puncte de vedere, deseori
sOpt moduri
negocieze: de adedezamorsa
dorina a avea un mediu furia favorabil fiind chiar contrar opuse. n unele cazuri contradiciile evoluieaz i
dezvoltrii sale; colaborarea conduc
cu cei la declanarea conflictului. Pot fi identificate mai multe cauze
celeilalte panic
persoane i prieteneasc
din jur; punerea n valoare a resurselor umane i ale apariiei i evoluiei nenelegerilor ntre oameni.
materiale
1. Ascult, dac vrei s nelegi;
etc. n primul rnd conflictele in de natura omului. Oamenii nu sunt
2. Impune-te s nu te enervezi;
3. Vorbete Pentru peaun negocia
ton calm;ar trebui s ne cunoatem bine fel i nivelul lor de inteligen difer. ntotdeauna se gsesc
toi la
posibilitile persoane care accept aceste schimbri, se acomodeaz mai uor la ele,
4. Abine-teisobiectivele
vorbeti mult;proprii, s stpnim sentimentele,
s iar alii
s au alte opinii i posibiliti de manifestare.
5. neStaistrduim s cunoatem
n picioare sau pe scaun mai bine oponenii i chiar
n funcie
anticipm planurile
de poziia lor. n cazurile dificile ar trebui s cerem cu progresul tehnico-tiinific se schimb interesele i
interlocutorului;
Odat
spriginul posibilitile oamenilor i aceasta nu-i mulumete pe toi la fel, pe unii
6. Puneunor persoane
ntrebri competente.
i ascult atent Aceste eforturi ne-ar
s aflm mai bine punctele noastre slabe, s nechiar
ajutarspunsurile; facem i irit.
planuri de soluionare a nenelegerilor, s prevedem Alt cauz a conflictelor ine de nivelul de cultur i educaie,
unele
7. Nu-i depi atribuiile;
dezavantaje. ocupaie i experien al oamenilor. Unii sunt mai mult sau mai puin
8. Folosete mai des fraze de genul: Aud
Angajndu-ne ncpinai i agresivi, dorind s-i realizeze scopurile chiar i cu preul
ce spui i doresc sntr-o negociere,
te ajut..., nelegtrebuie
de s fim Adopt o poziie!
orientai n reuita ambelor demnitii i libertii altor persoane. enervrii este binevenit.
Exprimarea
ce simi acest lucru ..., pri, deoarece
S ncercm s dac vom ctiga
n determentul De asemenea, conflictele sunt inevitabile deoarece trim ntr-o lume
prelungim celeilalte pri, satisfacia
discuia mine... nu va fi complet.
etc. i nu
n actul de negociere care impune limite asupra
De mai multe ori noastre.
resurselor mama seDeseori
avea grijdorim
s-l s obinempe
conving
de genul: Asta teeste important
privete ..., Nusefim explicii, s ne
asumm responsabiliti i s maximum, depunnd
fiul su, eforturi
Doru c minime,
nu e bine de
s se aceea
enerveze exist
n un
cazurileir cnd
de
treaba mea ..., Fiecare custabilim
problemele un climat de ncredere.
n caz constrngeri cu care
are greu ne deprindem.
nenelegeri cu diferite persoane, deoarece aceasta
saledac
... totui
etc. ntmpinm o rezisten din partea
oponenilor, ar trebui s solicitm o soluie din partea lor,Conflicte pot poateaprea
s ducdin cauza delipsei
la situaii stresuridei comunicare.
chiar s-i agravezeMulte
pentru
Crezi ca dac
rezolva problema
mai multe persoanecarevor
a aprut
respectasau s cerempersoane
aceti o pauz pot sgrav nu sntatea.
rspund ateptrilor alteia, de
El, ns, se strduia s-oaceea sub pe
conving diferite
mama
pai, vor
pentru fi maimai
a relua puine nenelegeri
trziu oameni? este forme
dintre Important
negocierea. s fim pot fi c tensionate sau rupte
sunt asemenea situaii,relaiile
i anume: dintre ei. Majoritatea
orientai pozitiv i ncrezui n ceea ce facem. De ce? conflictelor, ns, rezult - s-adin modul
anlizat diferitlanrece
situaia care
i aoamenii neleg i
s-au propus
Dicionar percep lumea. modaliti eficiente de soluionare a conflictelor,
Conflict contradicie ntre ideile, n funcie de motivele darcetotui
le genereaz, exist conflicte de nevoi (de
n-a fost neles;
interesele sau sentimentele diferitelor dorine) i conflicte- de s-au valoripus(de atitudini). n dependen
suficiente ntrebri relevante de i prile
persoane; nenelegere, dezacord, implicate conflictele potoponenii fi de mainelegeau
multe tipuri:
destulinterpersonale,
de bine situaiaintra
ceart; personale, sociale, interstatale real,[Link] se fceau mori n popuoi;
Negociere aciune de a Astfel, cunoscnd - nu cauzele conflictelor,
s-au fcut putem s lum
critici personale, o atitudine
dar persoana
intervedia, a mijloci o realizare pentru a fa de ele, s le gestionm mai uor,
respectiv fceasreprouri
depunemcare eforturi pentrula asigur
afecteaz le
soluiona o nenelegere. evita i soluiona. Pentru aceasta ar trebui:
viitoarele relaii;
s reducem- numrul personal preteniilor
nu te simipejignit
caresaule avem
afectat,fa
dardela cei
din jur, pstrndu-le doar pe cele eseniale
general nu eti de acord c exist nedreptatea;pentru relaia
respectiv; - persoana este sensibil de la natur i nu poate
Imagine s facem mai puine s fie promisiuni, astfel scdem
indiferent atunci cnd unele probalitatea
persoane de se
ai dezamgi pe oameni;
rzbun.
Distrugeri ce exprim rezultatele unui s exprimm clar ateptrile reale i justificate;
conflict: rzboi sau conflicte armate s ascultm
Cum atent
crezi,punctul
are dreptate
de vedereDoru, c sunt asemenea
al celeilalte persoane;situaii
s nvm nscare exprimarea
devenim enervrii
un observator este binevenit.
al propriei viei [Link] care
din aceste opinii eti de accord i cu care nu? De ce?
Sfaturi pentru rezolvarea panic a unui conflict: Deseori din cauza nenelegerilor s-a folosit fora, care a dus la suferina a
sute i mii de oameni nevinovai.
Stabilete o ntlnire ntr-un loc acceptat de ambele pri; Cum crezi c ar putea fi rezolvate aceste conflicte fr folosirea
Situaz-te pe o poziie hotrt i echilibrat pentru a forei sau a violenei?
clarifica problemele aprute;
Comunic eficient pentru ca s nelegi i s fii neles;
n situaiile dificile, ar trebui s apelezi la un mediator, sau
s ei o pauz pentru a relua mai trziu negocierea;
Propune ncheierea unui acord convenional pentru o
anumit perioad.
Imagine

La o mas rotund dou persoane discut aprins o


problem

Unul din ei spune: A-i dori s v propun un plan


de soluionare a problemei. Dac v convine bine,
dac nu...
Al doilea declar: Am mai ncercat i alt dat...
LABORATOR DE CREAIE
Exerciii Extindere
VERIFIC-I COMPETENELE GNDIRE CRITIC

1. Dezvolt ideea: Trebuie s punem capt certurilor Dai Cezarului ce-i al Cezarului...
care pot duce la un sfrit primejdios pentru toi, n Evanghelia dup Matei se povestete c
deoarece... fariseii cutau un prilej ca s-l prind pe Iisus Christos
cu vreo nclcare de lege sau cu vreo vorb mpotriva
2. Cum vei reaciona n cazul cnd o persoan cu care acesteia.
mai mult timp ai avut un ir de nenelegeri i va ntr-o bun zi ei l-au ntrebat: Se cade s
propune s negociezi asupra unei probleme? De ce? pltim bir Cezarului sau nu?
Care din sugestiile de mai jos sunt mai aproape de Christos, dup ce a vzut banul cu chipul
propria decizie?Argumenteaz-i alegerea. Cezarului, le-a rspuns: Dai dar Cezarului ce este a
- l vei ignora, deoarece n-ai ncredere n aceast Cezarului i lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu.
persoan; Dup Cuvinte naripate
- nu vei avea nici o reacie; de Ilie Popescu
- vei analiza situaia rece i vei lua o pauz;
- vei pleca de la premiza c poi avea ncredere n Astzi, rostind fraza cea din urm, avem n
persoana cu care negociezi; vedere aprecierea fiecruia conform meritelor lui.
- vei asculta cu atenie i vei pune ntrebri; Cum ve-i reaciona n situaia, cnd dup o
- vei ncheia un contract clar i la obiect. nenelegere cu o persoan, ce-i apropiai te vor
sftui: Dup fapt i rsplat?
3. Explic dac merit s comunicm cu persoanele
Iniiative n comunitate
care nu au cei apte ani de-acas. Cum?

4. Ce asociaii -i trezesc cuvintele: conflict i S negociem!


negociere? Exprim semnificaia lor printr-un desen. ncipuii-v c ntre doi colegi din clas s-a
iscat o ceart: unul din ei consider c a fost minit
serios, iar al doilea nu recunoate i, ca rspuns, la
AUTODEZVOLTARE insultat pe primul.

Formai trei grupuri care s aib urmtoarele roluri:


Deseori cnd ntre dou sau mai multe persoane sunt 1. susintorii primului coleg;
divergene de opinii, apar i comportamente violente. 2. susintorii celui de-al doilea coleg;
Examineaz cteva asemenea situaii din via i creaz un 3. mediatorii.
buclet n care vei sugera ce ar trebui s ntreprind fiecare
membru al comunitii pentru ca aceasta s nu se ntmple. Ai Simulai aceast ceart, apoi ncercai s soluionai
putea s te referi la: situaia mpreun. Ascultai atent fiecare punct de vedere
- principiile de comunicare i colaborare; i punei ntrebri. Concentrai-v asupra cerinelor
- codul etic al discuiilor eficiente; negocierii i nu asupra poziiei sau persoanelor. Dac
- modaliti de a diminua stresul; este necesar, nu ezitai s luai o pauz sau s apelai la
- sugestii de a monitoriza propria furie etc. un mediator. Ascultai decizia prilor i ntrebaii care
este cerina care ar putea duce la ncheierea negocierii.
S REINEM! Propunei o soluionare a nenelegerii orientat
ctre reuita ambelor pri, de exemplu semnarea unui
- Conflictul este o nenelegere, o lupt de idei, ntre acord pe termen de o sptmn sau dou.
indivizi, sau grupuri, constnd n atingerea unor Gndii-v cum ai putea urmri respectarea
obiective unilaterale; nelegerii lor, dup acceptarea condiiilor, pentru a pune
la punct acordul final.
- Conflictele de interese sunt determinate de
existena anumitor nevoi concrete, dar Nota bene:
Un bun negociator
contradictorii ale persoanelor sau grupurilor;
- va face abstracie de persoane i se va concentra la
rezolvarea problemei;
- Pentru a deprinde calitile de negociator, va - va cuta rspuns la nevoile de baz ale prilor i nu va
trebui mai nti s acceptm importana acestui rol insista asupra propriului punct de vedere;
- va genera opiuni pentru satisfacerea mai multor nevoi
i s gndim critic, s fim deschii spre colaborare ale ambelor pri;
i consensus. - va aprecia obiectiv opiunile ce par corecte i rezonabile.

S-ar putea să vă placă și