Sunteți pe pagina 1din 15

Bazele comunicarii 1) Comunicarea umana: structura si legitatile principale.

Comunicarea uman poate fi neleas ca procesul de transmitere de idei, informaii, opinii, de la un individ la altul, sau de la un grup la altul. Structura: a) In dependent de directia pe care se realizeaza: comunicarea pe orizontala si pe vertical. b) Dupa modul de implicare a participantilor: comunicare unilaterala si bilateral. c) In functie de obiectivele propuse si modul de utilizare a informatiei: comunicare instrumental d) Dupa modalitatile folosite pentru codificare si transmiterea informatiei : comunicare verbala si nonverbal. 2) Functiile comunicarii. a) Functia expresiva - evideniaz strile afective ale emitorului i se manifest mai ales prin interjecii emoionale. b) Functia conativa - orienteaz enunul ctre destinatar (receptor), cu scopul de a obine o reacie. c) Functia referentiala - comunic informaii privitoare la lumea ficional sau real. d) Functia fatica - asigur controlul comunicrii dintre interlocutori (canalul), prin ntrebri, afirmaii sau confirmri e) Functia metalingvistica - verific termenii comunicrii (codul), garantnd faptul c acele cuvinte folosite au forma i sensul corecte, astfel nct receptarea mesajului s fie clar f) Functia poetica - se manifest, n special, n poezie, mesajul fiind alctuit din simetrii sintactice, elemente prozodice sau cuvinte cu sens figurat. 3) Clasificarea comunicarii. a) Comunicarea verbala - se realizeaza prin cuvinte si poate fi orala sau scrisa. b) Comunicarea nonverbala se concretizeaza prin gesturi, pozitia corpului, mimica sau chiar tacerea care intervine intr-o conversatie. c) Comunicarea paraverbala se manifesta prin sunete nearticulate, intonatie, accentul pus pe cuvinte, timbrul, tonalitatea.

4) Canalele de comunicare : posta, mijloace electronice, intruniri, convorbiri telefonice, fata in fata Posta
Exemple i caracteristici: Scrisori, memo-uri, rapoarte Avantaje: nregistrri permanente. Mesaje consecvente ctre toi primitorii. Pot fi citite i li se poate rspunde la momentul potrivit.

Dezavantaje: Necesit spaiu de depozitare. Lipsa implicrii personale. Volum excesiv. Rspuns ntrziat. Mijloace electronice Exemple i caracteristici: Mesaje e-mail, fax-uri, conferine video Avantaje: Rapide, cu un consum redus de hrtie, rspunsul poate fi imediat dac receptorul se afl pe linie. adesea cost mai puin dect trimiterile potale. Dezavantaje: Posibil numai ntre cei care fac parte din reea. Pericolul scurgerii de informaii confideniale. Intruniri Exemple i caracteristici: ntlnirea a dou sau mai multe persoane. Formale-Neformale Planificate-Neplanificate Structurate-Nestructurate Avantaje: Mecanisme efective de concentrare a eforturilor pentru transmiterea informaiilor, soluionarea problemelor, documentarea deciziilor etc. Pot asigura angajarea grupului fa de obiectivele stabilite. Dezavantaje: Consum mare de timp Nu toate discuiile prezint importan pentru toi participanii. Dac nu sunt structurate pot fi manevrate n scopul evitrii lurii unor decizii. Convorbiri telefonice Exemple i caracteristici: Modalitate concret, imediat i direct de transmitere sau obinere de informaii Avantaje: Se poate obine un rspuns imediat.

Asigur un tip de contact personal


Dezavantaje: Nu se fac nregistrri scrise. Nu permit feed-back vizual

Fata in fata
Exemple i caracteristici: Cel mai utilizat i obinuit canal de comunicare. Canalul cel mai preferat Avantaje: Cel mai utilizat i obinuit canal de comunicare. Canalul cel mai preferat Dezavantaje: Consum de timp. Nu se fac nregistrri scrise

6) Scrierea unei cereri.


Cererea este un document oficial prin care i exprimi o dorin, o rugminte, o solicitare. Cu cererea operm atunci cnd avem nevoie s apelm la autoriti pentru a interveni n rezolvarea unei situaii, de obicei ea se va prezenta pe o foaie de format A x 4 . Redactarea unei cereri este i subiectul III din examenul de bacalaureat la l.i literatura romn. Mai jos voi prezenta un model de cerere pentru urmtoarea situaie: eti elev i eti invitat la cantonament ntr-o tabr sportiv i vei lipsi de la ore 10 zile. Ai intenia s ceri permisiunea direciei liceului. Model Domnule Director! Subsemnata..(numele , prenumele), elev()n clasa a XI a Liceului Teoretic .. din or., domiciliat() n or. , str. , rog s-mi permitei s lipsesc de la ore n legtur cu plecarea mea la un cantonament ntr-o tabr sportiv care va dura 10 zile. M angajez s recuperez i s prezint n forma indicat de profesori materia la care voi lipsi. 18 mai 2009 Domnului .. director al Liceului Teoretic . Acestea sunt conveniile specifice redactrii unei cereri. Este foarte importantca s inem cont de toate detaliile redactrii acesteia, precum i de punctuaia utilizat. numele, prenumele

7) Cultura vorbirii- notiuni principale. Nu vreau s ncep prin a explica ce este defapt cultura, pentru c cel ce nu tie, nu este aproape de a o avea. Poporul nostru defapt are mari probleme ce in de cultura comunicrii. M refer nu doar la gesticulaiile, i manierele prezente, ci i la nsi vorbire. Deseori ne intimidm s vorbim corect ntrun cerc de oameni care nu accept asta. De ce ne intimidm? Pentru c a a am fost educai de societate. Un om bun defapt este considerat ru, pe cnd cel ru, este defapt considerat un om normal. Este important s tim c cultura este ceea ce ne reprezint defapt, pentru nceput ne reprezint personalitatea i ajunge pn a ne reprezenta i naiunea. Deci a vorbi frumos, a da dovad de un comportament echilibrat, este defapt ceea ce trebuie s fac un om n societa te. Nu conteaz ce cred, cei ce spun grieti po maldavschi, c o figa am neles, i nici nu trebuie s ne limitm la aa un cerc de prieteni. O alt noti ar fi, despre cultura oamenilor din sate. Ei n unele cazuri sunt mult mai educa i, mai

binevoitori, dect cei ce triesc ntr-o scar cu tine. Nu judecm, pna nu vedem! Poate muli dintre voi nici nu consider asta ca o calitate de valoare, nu am dect s -mi par ru pentru voi. 8) Stiluri de vorbire. Stilurile vorbirii Reprezinta un ansamblu de procedee sintactice prin care o replica produsa in procesul comunicarii este materializata direct ori reprodusa indirect cu sistemul limbii, prin marci gramaticale distincte. Stilurile primare (direct, indirecT) se deosebesc de cele derivate (mixtE), rezultate din interferarea celor dintai (stil direct legat, stil indirect liber, vorbire indirecta intonata direcT). Exista o caracteristica esentiala care disociaza cele doua tipuri sintactice: reproducerea vorbirii (in stil indirecT) se bazeaza pe un sistem gramatical (personal si temporaL) si lexical diferit de acela al producerii vorbirii (in stil direcT).

9) Normele de comunicare interumana in diferite situatii: prezentari, cunostinte, forme de salut si adresare, civilizatia strazii, in localuri si institutii publice. Momentul potrivit de pregtire a unui astfel de plan este nainte de apariia situaiei de urgen. Fiecare zi de pregtire reprezint o investiie nepreuit n activitatea de comunicare din timpul dezastrului. Iat care sunt obiectivele de comunicare n faza predezastru:

Pregtii-v; Realizai parteneriate; Oferii recomandri de comun acord; Testai mesajele.

Urmatorii cinci pai sunt necesari pentru urmrirea acestor obiective. Dei aceti pai sunt numerotai, nu este necesar s-i urmai n aceast ordine. 1) Facei o evaluare a nevoilor pentru planul de comunicare n situaii de urgen 2) Studiai i ncorporai planul de comunicare n situaii de urgen 3) Stabilii activitile necesare pentru implementarea planului 4) Stabilii resursele necesare pentru implementarea planului 5) Pregtii echipa care va implementa planul

10) Scrierea unui CV. Un curriculum vitae (CV) este o schita biografica ntocmita de un candidat care solicita un post sau o pozitie. n general, informatia continuta de un CV trebuie atent selectata, ordonata si inclusa n sectiuni bine cntarite si anuntate de titluri si subtitluri adecvate.

Principalul factor de care trebuie sa tineti seama este obiectivul profesional si postul vizat. Conteaza n mare masura si modul general de prezentare a documentului (ncadrarea n pagina, forma grafica, hrtia etc.). n conceperea unui CV trebuie sa porniti de la ideea ca el nu este un simplu document, ci un produs promotional care trebuie sa convinga. Continutul : - Datele personale; - Obiectivul profesional; - Studiile; - Experienta profesionala; - Informatii suplimentare (hobby-uri, alte activitati, experienta voluntara, nivelul de cunoastere a limbilor straine, cunostintele de operare/programare PC, permisul de conducere. - Referinte (persoanele ce pot oferi referinte despre dvs.)

11) Temperamentul oamenilor si comunicarea. Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care, impreuna cu factorii psihologici, constituie personalitatea; este preponderent innascut. Particularitatile temperamentale se constituie ca urmare a activitatii nervoase superioare. Se presupune ca temperamentul nu se schimba in mod radical in timpul vietii. Tipuri de temperament Exista tot atatea tipuri de temperament cati oameni exista. Hippocrate si Galen distingeau patru temperamente fundamentale: coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic. Coleric: pozitive: vointa accentuata, procese afective intense, bogatia si intensitatea reactiilor, pasionalitatea; negative: excitabilitate, iritabilitate, agresivitate, inegalitatea trairilor. Sangvinic: pozitive: sociabilitate, buna dispozitie, reactivitate accentuata, dinamism; negative: fluctuatia si inegalitatea trairilor, multumirea de sine, superficialitate, sugestibilitate, inconstanta. Flegmatic: pozitive: toleranta, rabdare, perseverenta, echilibru; negative: reactivitate redusa, adaptabilitate dificila, monotonie afectiva, inclinatia spre stereotipie. Melancolic: pozitive: procese afective durabile, sarguinta, perseverenta, responsabilitate si simt al datoriei; negative: adabtabilitate si mobilitate redusa, predispozitii inspre anxietate, neincredere in sine si pesimism.

12) Atractia si empatia in comunicare Empatia Este o trasatura a comunicarii orale eficiente. Vorbitorul trebuie s fie curtenitor i prietenos. Orict de suprat ar fi, el trebuie s ncerce s -i stpneasc emoiile i s rmn calm. Cel mai bun mod de a rmne prietenos i amabil este de a

se pune n locul celeilalte persoane, de a ncerca s simt ceea ce simte cealalt persoan. Punnduse n locul ei, va stabili o empatie cu aceasta. Totui, nu trebuie s fie mereu de acord cu ea sau cu ideile sale. Expresia feei i tonul vocii sunt evident importante, n special n discuiile de grup sau interviuri.

13) Comunicarea asertiva,agresiva,indiferenta Asertivitatea este un stil de comunicare. Acesta presupune abilitatea de a exprima sentimente, gnduri, credine i opinii n mod deschis, fr a nclca dreptul altor persoane. Comportamentul asertiv reprezint echilibrul dintre comportamentul pasiv i agresiv. Comunicarea agresiva se refera la abilitatea de a ne impune dorinta fata de o alta persoana, prin utilizarea actelor verbale sau non-verbale intr-un mod prin care sunt violate standardele sociale, cu intentia de a produce injurii, suferinta sau durere altor persoane. Este sinonima cu conflictul, deoarece de la forme usoare de injurii verbale se poate ajunge la batai sau chiar violuri/omoruri violente. Indiefrenta- Care nu arat nici un fel de interes (pentru cineva sau ceva); nepstor, impasibil. 14) Scrierea unei recomandari,unei referinte Recomandrile au rolul de a semnala sau reveni asupra ctorva aspecte eseniale prin care autorul dorete s in treaz mintea cititorului, n vederea unei evaluri obiective a coninutului raportului; aici se pot include i propunerile de continuare a analizelor, de sugestii metodologice care ar putea conduce la alte rezultate. Referinta- Not sau indicatie precis care se refer la o anumit lucrare. Este o informaie care se
refer la o anumit persoan.

15) Comunicarea orala:ascultarea activa,arta de a pune intrebari,urmarirea reactiei. Definitie: Comunicarea orala se refera la mesajele pe care le distribuim, mesaje care au scopuri bine definite si care dau celorlalti oameni posibilitatea sa aiba ceva de spus despre noi. Totodata, comunicarea orala este si o disciplina a comunicarii de marketing in cadrul relatiilor publice si poate fi planificata, controlata si integrata intr-o strategie mai ampla de comunicare. A asculta inseamna a privi: nu exista ascultare activa fara contact vizual. Privirea deschide canalele de comunicare ; prin privire poti recunoaste prezenta celuilalt, poti manifesta dorinta de comunicare, interes, respect. Asculti nu doar cu urechile, ci cu intreg corpul: aplecare inainte spre interlocutor, aprobare prin miscarea capului, mentinerea contactului vizual, zambet etc. Prima tehnica utilizata pentru ascultarea activa este tacerea. Este important ca mentorul sa taca pentru a permite discipolului sa vorbeasca sau sa -si caute ideile, pentru ca adeseori cea mai buna empatie se realizeaza n liniste.

Arta de a pune intrebari


ntrebarile trebuie astfel formulate, nct sa nu para amenintatoare pentru interlocutor. Cum sa punem ntrebari: 1. Formulati ntrebarile clar si concis 2. Lasati o pauza dupa ntrebare 3..Formulati mai curnd ntrebari deschise dect ntrebari nchise

16) Strategii de comunicare eficienta Comunicarea eficient implic un schimb de informaii ntre dou sau mai multe persoane, precum i obinerea feedback-ului de ctre persoana care a emis mesajul. Primii pai pentru o comunicare eficient sunt: 1. Creterea nivelului de ncredere

Crearea unui climat de ncredere depinde strict de manageri. Ei ar trebui s discute deschis cu ceilal i salariai i s comunice asertiv, nu agresiv 2. Conducerea productiv a edinelor

De cele mai multe ori, directorii conduc edinele ntr-un mod total neproductiv, nefcnd altceva dect s comunice subalternilor nite concluzii sau informri care la fel de bine ar fi putut fi prezentate n note transmise personalului implicat. 3. Schimbarea structurii organizatorice

Organizaiile moderne au redus drastic ierarhiile, aplatiznd ntr-un fel sau altul structurile, n locul structurilor piramidale aprnd mai degrab structuri circulare. n acest fel comunicarea lateral a crescut. 4. Toate barierele de comunicare trebuie evitate pentru a mbunt i comunicarea (cjteva)

Deseori ntre efi i subordonai, pot aprea bariere de comunicare de genul:Diferene de personalitate i percepie,Reacii emoionale;Idei preconcepute;Solicitri conflictuale ale rolului;Efectul de filtrare;Efectul statutului funciei;Diferentele dintre sexe Pentru a atrage atenia interlocutorului i a spori credibilitatea acestuia, ar fi bine s alegei temele potrivite pentru discuie, s nu uitai de folosirea unui limbaj adecvat, s formulai mesajele corect din punct de vedere gramatical i s spunei ntotdeauna lucruri adevrate. Cu siguran, respectnd aceste strategii de comunicare eficient, vei obine mai multe rezultate pe plan profesional, mai muli prieteni adevrai i o mplinire sufleteasc pe care nu toi o au n zilele de astzi. 17) Convorbirea telefonica Comunicarea cu ajutorul cuvintelor (rostite sau scrise) presupune o alegere atenta a vocabularului folosit. Nu folositi cuvinte pe care banuiti ca cei cu care comunicati nu le nteleg. n acest fel evitati confuzia si jena pe care acestia le-ar putea resimti. Pentru a avea o convorbire telefonica eficienta urmati urmatoarele reguli: Gnditi-va la continutul convorbirii telefonice nainte de a forma numarul. Notati-va principalele lucruri pe care doriti sa le discutati. In acest fel veti economisi timp si veti evita pericolul de a fi nevoit ca, dupa ce ati nchis, sa mai telefonati o data spunnd: Ah, am uitat sa va ntreb ! ;

Este indicat sa aveti o agenda n care sa tineti evidenta tuturor convorbirilor telefonice avute si a continutului lor scurt. Rasfoind-o, va veti aminti ce aveti de facut ; Felul n care vorbiti este extrem de important. Nu uitati sa zmbiti chiar daca nu va vede nimeni. Zmbetul va va face vocea mai placuta. Daca doriti sa dominate persoana de la capatul celalalt al firului, ridicati-va n picioare. Va veti convinge ca acest lucru este extrem de util.

18) Rolul mjloacelor non-verbale in comunicarea umana Prin comunicarea nonverbala se intelege transmiterea de informatii si exercitarea influentei prin intermadiul elementelor comportamentale si prin prezenta fizica a individului sau a altor unitati sociale(grupuri si comunitati umane) , precum si perceptia si utilizarea spatiului si a timpului. Limbajul nonverbal static este alcatuit din: expresia fetei (caracteristicile de baza), fizicul, vocea(caracteristicile de baza), imbracamintea sau alte podoabe, machiajul, frizura. Limbajul nonverbal dinamic este alcatuit din: orientarea, distanta, postura, gesturile, miscarile difuze ale trupului, expresia faciala, directia privirii, tonul vocii, ritmul,cantitatea si fluenta vorbirii. Orientarea si postura: persoanele care doresc sa coopereze sunt tentate sa stea jos sau de aceeasi parte. Daca sunt situate in opozitie, pentru a coopera ele trebuie sa stea in picioare sau se vor pozitiona in fata persoanei cu care vorbesc.Miscarile capului: gesturile au semnificatii diferite in diferite culturi. Expresiile fetei sunt cel mai usor de controlat. Acestea trebuie citite in relatie atat cu cuvintele spuse, cat si cu alte miscari ale corpului. Zimbetul este, dintre acestea, cel mai important semnal facial pe care oricine il citeste la fel, oriunde in lume. Dar ce distanta este de la un zambet amabil la un zambet batjocoritor? Mimica faciala e utilizata constient de bunii oratori, in influentarea auditoriului. 19) Contactul vizual, distanta, gesturi, mimica. Contactul vizual este probabil, cel mai important indiciu nonverbal. Multe dintre aprecierile noastre incontiente despre alte persoane se bazeaz pe durata i tipul contactului vizual pe care l avem cu acestea. Cu ct contactul vizual dureaz mai mult cu cineva, cu att ne vom simi mai apropiai de acea persoan. Evitm contactul vizual cu o persoan care ne displace i dac avem contact vizual, adoptm o privire lipsit de emoie dect prietenoas. Diferena dintre cele dou genuri de priviri apare din ct de larg sunt deschii ochii i ct de mult se pot mica muchii din jurul ochilor. Mimica - arta de exprimare a gndurilor i sentimentelor prin gesturi sau prin modificarea expresiei feei, ansamblu de gesturi i de modificri ale fizionomiei care nsoete sau nlocuiete limbajul verbal. Modul n care privim i suntem privii are legtur cu nevoile noastre de aprobare, de acceptare, de ncredere n sine i prietenie. Gesturile sunt, de asemenea, o modalitate de comunicare de informaii suplimentare. De cele mai multe ori utilizm gesturile deliberat, pentru a sprijini i evidenia ceea ce spunem. Uneori ns, utilizm gesturi fr s ne dm seama c ne trdeaz, le facem fr vreo intenie. Semnale cum ar fi btaia nervoas din picior sau minile neastmprate i comunic interlocutorului nostru cum ne simim, fr s ne dm seama. Multe din gesturile pe care le utilizm sunt nvate datorit interaciunilor specifice

culturii n care trim, acestea nsoesc, mai mult sau mai puin, limbajul i interaciun ea social n societatea n care evolum. Poziia i gesturile sunt utilizate ntr-o conversaie pentru a reflecta ceea ce ne spune interlocutorul: ascultorul tinde s fac gesturi mai puin ample dect vorbitorul, dar le face. Acestea, mpreun cu ecoul poziional pe care l prezint multe persoane, imitnd poziia celui cu care comunic, alctuiesc un semn de atenie i empatie fa de emitent. 20) Bariere in calea comunicarii. Printre acestea ,cele mai importante si mai frecvent ntalnite sunt: Diferente de personalitate si de perceptie. Diferente de putere. Structura organizatorica (nivele ierarhice). Statutul financiar. Diferente de limbaj. Comunicarea n exces. Sterotipii. Diferentele de sex. Incapacitatea de a asculta. Diferente de virsta. Idei preconcepute. Emotii. Lipsa de interes. Lipsa de cunoastere. Concluzii grabite. Frica. Deficiente verbale. Conflictul.

21) Stiluri si modalitati de comunicare in scris. Feluri de realizare. Comunicarea scrisa ,alturi de cea verbal, reprezint o component a comunicrii umane.Caracteristicile mesajului scris sunt : 1. are anumite restricii de utilizare sa fie conceput explicit implica in control exigent privind informaiile. 2. faptele si argumentele folosite poate fi exprimat sub diferite forme este judecat dup fondul si forma textului. Un indicator care caracterizeaz comunicarea scrisa este vizibilitatea.Este procedeul de comunicare intre oameni prin scrisori, instiintari sau comunicari scrise. Prin comunicare scrisa se mai intelege totalitatea comunicarilor scrise care intervin in activitatea unei persoane juridice cu privire la relatiile si interesele ei. Acest gen de comunicare abordeaza n general problematica documentelor specifice: note si circulare care sunt documente ce transmit instructiuni n interiorul unei organizatii ; rapoarte si propuneri scrise care sunt documente cu standarde proprii fiecarei organizatii privind forma acestora ; scrisoarea ca document managerial folosit n comunicarea cu exteriorul organizatiei ;

documente caracteristice procesului de evaluare si procesului de angajare (scrisoarea de intentie, curriculum vitae, etc). Documente oficiale folosite in activitatea comunicativ: Memoriul; Proces verbal; Minuta; Scrisoarea de afaceri; Referatul; Darea de seama; CV.

22) Puterea prezentrii n grup. Vorbitul n public: prezentri n faa unei largi audiene propuneri n consiliul de administraie propuneri de vnzri, etc. Prezentrile bune = mijloace de cretere a puterii, control, recunoatere, prestigiu. Elementele unei bune prezentri: nelegerea necesitilor audienei livrarea clar i puternic a mesajului cunoaterea materialului practica prezentrii implicarea participanilor i cercetarea autosugestia mbrcminte i gestic adecvate Pregtirea prezentrii: succesul = funcie(timpul pregtit pentru planificare) DE CE PREZINT? CE DORESC S TIE AUDIENA? CUM VREAU S SE COMPORTE? Cunoaterea audienei: ntreab gazda prezentrii Discut cu participanii Discut cu ali vorbitori. Afl: DE CE ETI ASCULTAT? CUM I AFECTEAZ CE SPUI? CE I INTERESEAZ? DE CE I INTERESEAZ? Care este scopul prezentrii: Informare sau Influenare 23) organizarea unui seminar 9 pasi esentiali pentru succesul seminariilor tale: 1. Te-ai decis s faci un seminar: alege tema si concepe titlul 2. Stabileste data si rezerv locul 3. Acord timp si atentie creatiei 4. Pregteste materiale de prezentare pentru participant 5. Expediaz invitatiile si confirm prezenta 6. Promoveaz-te la locul faptei 7. Verific mijloacele tehnice 8. Creeaz ambiant si decoruri mbietoare 9. ncepe seminarul electrizeaz audienta!

24) Structura si functiile comunicarii de conducere. Comunicarea manageriala reprezinta o forma a comunicarii interumane, un instrument de conducere cu ajutorul caruia managerul isi poate exercita atributiile specifice: previziune, antrerarea, organizare, coordonare, control, evaluare. Comunicarea manageriala trebuie sa aiba in vedere realizarea unor obiective manageriale cu caracter permanent. Aceste obiective trebuie sa fie corelate cu functiile managementului, functii ce se desfasoara intr-o forma specifica la nivelul fiecarei organizatii. Este vorba despre functiile de planificare sau previziune, organizare, coordonare, antrenare si evaluare-control. Functia de planificare sau previziune consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei si componentelor sale, precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor. Rolul acestei functii este acela de a stabili ce anume trebuie realizat, cu ce mijloace, in ce conditii si in ce orizont de timp. Cea de-a doua functie, organizarea, desemneaza la nivelul managementului general, ansamblul proceselor de management prin intermediul carora se stabilesc si delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor (miscari, timpi, operatii, lucrari, sesiuni etc.), precum si gruparea acestora pe posturi. Functia de coordonare consta in ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale, in cadrul previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior. Functia de antrenare ntr-o organizatie si propune sa realizeze prin colaborare si motivare implicarea ct mai profunda a angajatilor n vederea realizarii obiectivelor ce le revin. Functia de evaluare - control poate fi definita ca ansamblul proceselor prin care performantele firmei, subsistemelor si componentelor acesteia sunt masurate si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial n vederea eliminarii deficientelor constatate si integrarii abaterilor positive.

25) Cultura vorbirii a conducatorului- factorul etic in procesul de dirijare. Comunicarea ntre conducator si subordonat reprezinta un element cheie n comunicarea in organizatii. La modul ideal acest schimb ar trebui sa-i dea managerului posibilitatea de a-si dirija subordonatii spre ndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor, sa clarifice contextul recompensei si sa ofere sprijin social si emotional. In acelasi timp ar trebui sa le permita subordonatilor sa puna ntrebari despre rolurile muncii lor si sa faca propuneri care sa permita optima realizare a obiectivelor propuse prin planurile si politicile de la nivelul acestei organizatii. Un sef ar trebui sa respecte citeva reguli din cultura comunicarii: pregtirea atent a mesajului folosirea unei tonaliti adecvate a vocii verificarea nelegerii mesajului

concordanta comunicarii verbale cu cea mimico-gesturala evitarea ambiguitatilor (subintelegerilor, incertitudinilor) constituirea de mesaje clare, concise orientare pozitiva a comunicarii .

26) Stiluri de comunicare a conducatorului cu subalternii Oamenii, deci i managerii, au moduri diferite de a comunica, cu atitudini i experiene diferite, cu puncte forte i slbiciuni diferite. Managerul trebuie s-i dezvolte stilul de comunicare potrivit propriilor aptitudini i puncte forte, inclusiv cele ale propriei culturi. n cazul n care va ntlni persoane care comunic n alte moduri este foarte important s le respecte opiniile i cultura organizaional. Aici sunt incluse urmatoarele stiluri de comunicare: Stilul de comunicare managerial de intervenie presupune: cunoaterea anticipat a interlocutorului; folosirea de cuvinte care s transmit mesaje clare; acordarea de sprijin i atenie interlocutorului; verificarea nelegerii mesajului prin ntrebri bine puse.

Stilul de comunicare managerial de control presupune: ascultarea nemulumirilor subordonailor i oferirea de soluii concrete; rspunsul la ntrebrile puse sincer i la obiect; renunarea la acuzaii i la tendina de a pune n inferioritate interlocutorul; asigurarea c subordonatul nelege consecinele nendeplinirii sarcinii ce -i revine la standardele stabilite; comunicarea a ceea ce se ateapt concret de la subordonai;

Stilul de comunicare managerial de investigare presupune: furnizarea/cererea de informaii; evaluarea punctelor slabe/critice; identificarea resurselor; analizarea problemelor

Stilul de comunicare managerial de influenare presupune: oferirea de soluii de mbuntire a performanei; punerea accentului pe calitate; convingerea subordonailor s gndeasc altfel dect eful i chiar s -l contrazic pe acesta; susinerea opiniilor cu argumente solide; ncheierea discuiei prin trecerea n mod clar i explicit a problemelor discutate.

27) Pregatirea pentru negocierile de afaceri n mod obinuit, o negociere are patru etape: 1. Pregtirea negocierilor: fixarea obiectivelor, definirea strategiei i strngerea datelor; Obiective ntr-o negociere obinuit pentru salari, sindicatele sau organismele reprezentative care prezint pretenii, i definesc trei elemente: inta pe care o urmresc; Nivelul minim (de cretere a salariilor) acceptabil;

Nivelul de la care pornesc n formularea preteniilor s fie cel mai potrivit posibil pentru atingerea intei. Strategia Strategia pe care se bazeaz negocierea trebuie s fie clar, s conduc la realizarea soluiei int, iar nivelul maxim pe care negociatorul este dispus s-l accepte s fie poziia sa de repliere. Msuri pregtitoare (stringerea datelor) Negociatorii s se pregteasc cu toat grija pentru negocieri. Ei trebuie s parcurg urmtorii pai: s alctuiasc o list cu argumente care vin n sprijinul poziiei lor. S treac pe list contra-argumentele pe care le-ar putea nainta cealalt parte. S-i procure datele necesare pentru susinerea poziiei. S-i instruiasc pe membrii echipei n legtur cu rolurile pe care le au, cu strategia i tactica aplicate n negocieri S-i formeze echipa de negociere

28) Principiile negocierilor eficiente: politetea, delicatetea, onestitatea, tactul Negocierea se bazeaz pe credibilitatea prilor i pe justeea intereselor pe care le urmresc. De aceea se spune c o negociere poate determina dar i salva, n situaii critice, imaginea participanilor la un asemenea proces. Negocierea nu este un sport care s aib parte de un regulament specific n care participanii s fie sancionai de un arbitru dac nu sunt respectate regulile. Pentru c procesul de negociere este deosebit de dinamic i nu are parte de regulamentul

standard n domeniu, a aprut nevoia de a suplini asemenea neajunsuri. Regulile pe care le stabilesc prile pentru a fi asigurat un cadru etic de desfurare a negocierilor le numim convenii. O alt convenie specific negocierii conflictelor privete informaiile utilizate. ntr-un proces de negociere nu vor fi utilizate expresii de genul am auzit c... ntruct folosirea unor astfel de formulri denot fie lipsa de respect fa de interlocutor, fie amatorism n domeniul negocierii. Total neetic este i preluarea unui zvon, ca aparinnd unei realiti primare. Este adevrat c zvonul apare pentru a suplini lipsa unei comunicri oficiale, dar nu poate constitui baza unor discuii negocieri. Credibilitatea negociatorilor este important n orice form de negociere. n negocierea distributiv, negociatorii credibili apar ca avnd o putere de convingere mare, fiind capabili s nainteze prin ameninri i promisiuni. n schimb negocierile integrative folosesc ca o surs cheie credibilitatea obinut prin prezentarea la masa tratativelor a unor informaii dense. Dac privim procesualitatea negocierii putem remarca unele probleme etice care apar nc de la nceput. A lsa loc pentru negociere nu exclude importana nceperii negocierilor cu o cerere sau o ofert plauzibil. n cursul negocierilor, de multe ori punerea tuturor crilor pe mas este o convenie de negociere eficient i, n acelai timp, etic. Ea comunic faptul c nu ne jucm i c respectm inteligena partenerului. De asemenea, ar putea ncuraja cealalt parte s nainteze cereri mai oneste, de vreme ce solicitrile lor deformate vor fi n contrast cu un set de solicitri mai oneste. De obicei, subiecii care s-au descurcat cel mai bine n negocieri au fost cei care au afirmat pur i simplu adevrul. Un motiv ar fi ca majoritatea persoanelor se ateapt ca negocierile s fie nsoite de comportament duplicitar