Aplicatii Practice Modul I

2)I.5.1. Aplicații practice

1. Prezentați tipurile de comunicare din cadrul organizației școlare în care activați.

2. Prezentați câteva propuneri ( dacă este cazul) de îmbunătățire a comunicării în cadrul organizației
școlare în care activați.

Fiind cadru didactic, am putut observa felul în care are loc comunicarea în unitatea
şcolară în care lucrez şi toate elementele teoretice studiate îşi pot găsi exemplificările în situaţii
concrete surprinse în activitatea de zi cu zi, atât în relaţia cu elevii şi părinţii, dar mai ales în
relaţia cu ceilalţi profesori şi cu conducerea şcolii.
     În realizarea acestei acestui sumar am pornit de la ipoteza conform căreia comunicarea
în cadrul organizaţiei şcolare este un proces complex ce presupune nenumărate aspecte pe care
un cadru didactic trebuie să le cunoască pentru a fi capabil să medieze şi să rezolve diferite
situaţii delicate conflictuale ce pot apărea la un moment dat în relaţia cu colegii, cu directorii sau
cu elevii.
     Comunicarea organizaţională nu este un proces spontan şi natural, ea este proiectată în
aşa fel încât să permită coordonarea, proces ce are în vedere atingerea unui obiectiv prestabilit,
necesar pentru realizarea scopului final al organizaţiei, precum si armonizarea, activitate ce are
drept scop definirea unui obiectiv comun.
      Forme ale comunicării
     La nivelul organizaţiei noatre , comunicarea poate fi analizată din mai multe perspective
şi pot fi întâlnite mai multe forme de comunicare :
-  comunicare interpersonală (între membrii organizaţiei școlare ) şi comunicare
organizaţională (între diferite structuri, compartimente sau departamente ale organizaţiei);
-  comunicare formală şi comunicare informală;
-  comunicare pe orizontală, comunicare pe verticală şi comunicare pe diagonală (oblică);
-  comunicare verbală (însoţită de componenta paraverbală cu rol esenţial în nuanţarea
sensului unui mesaj);
- comunicare scrisă;
 comunicare nonverbală.
    Comunicarea interpersonală care la rândul ei are mai multe forme: orală, scrisă,
nonverbală
Comunicarea orală utilizează ca vector cuvântul rostit, este întâlnită cel mai frecvent şi
poate lua forma conversaţiilor directe între două persoane, a discuţiilor cu mai multe persoane în
cadrul unor şedinţe sau grupuri de lucru, a conversaţiilor telefonice etc. Avantajele acestui tip de
comunicare sunt: rapiditatea circulaţiei informaţiei, siguranţa, feedbackul rapid, confortul în
realizarea comunicării, posibilitatea de a activa membrii organizaţiei, faptul că le oferă
angajaţilor sentimentul de consideraţie şi participare la adoptarea deciziilor. Are ca dezavantaj
faptul că nu asigură păstrarea în timp a informaţiei. De aceea pot apărea erori sau confuzii. Are,
de asemenea, o mare încărcătură subiectivă, iar transmiterea succesivă este dificilă, cu pierderi
de substanţă informaţională.
      Comunicarea scrisă se utilizează în rapoarte, memorii, note interne, planuri de
activitate, scrisori, mesaje prin fax sau e-mail etc. În acest caz, nota de subiectivitate dispare. În
plus, acest tip de comunicare asigură păstrarea în timp a informaţiei şi coerenţa mesajului şi
permite o elaborare prealabilă. Prezintă însă şi câteva dezavantaje: necesită efort şi timp mare de
realizare (mai mare decât în cazul comunicării orale), nu asigură un feedback rapid şi are un
caracter impersonal.
      Comunicarea nonverbală permite transmiterea unei informaţii fără cuvinte sau, în
cazul utilizării cuvintelor, acestora li se adaugă la înţelesul semantic şi alte influenţe, în special
elemente de limbaj ale corpului: gesturi, distanţa fizică, mimica etc.
     Comunicarea internă se referă la schimbul de mesaje ce se realizează în interiorul
organizaţiei șclare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Comunicarea este formală atunci când
mesajele sunt transmise pe canale prestabilite. Atunci când informaţiile circulă prin canale ce nu
se înscriu în sfera relaţiilor de subordonare, este vorba de o comunicare neformală.
     Comunicarea formală presupune crearea în mod deliberat a unor canale formale de
comunicare, prin stabilirea unui sistem formal de responsabilităţi care respectă structura ierarhică
a organizaţiei școlare. Ele sunt proiectate şi gestionate pentru a permite transferul de informaţii
între niveluri (pe verticală) şi departamente (pe orizontală). Direcţiile formale de comunicare
respectă cu fidelitate relaţiile stabilite în organizaţie, comunicarea desfăşurându-se în general, pe
trei direcţii principale: de sus în jos, de jos în sus, pe orizontală. Aceasta este situaţia ideală de
comunicare. De cele mai multe ori, în cazul organizaţiilor aflate în plin proces de schimbare,
comunicarea orizontală lipseşte cu desăvârşire sau este foarte lentă şi ineficientă. De cele mai
multe ori, comunicarea pe orizontală respectă exclusiv canalele informale, ceea ce duce în mod
inevitabil la scăderea exactităţii informaţiilor. Această situaţie se datorează în mare parte faptului
că, pe de o parte, nu se conştientizează necesitatea circulaţiei neîntrerupte a informaţiilor între
departamente, ca fiind vitală pentru supravieţuirea organizaţiei în condiţii concurenţiale, şi pe de
altă parte faptului că în organigramele acestui tip de companii nu există posturi pentru specialişti
în comunicare.
      Comunicarea de sus în jos este iniţiată de către director şi este îndreptată către
eşaloanele subordonate. De obicei, este folosită pentru transmiterea de dispoziţii şi directive,
pentru explicarea regulamentelor şi practicilor specifice organizaţiilor, ca şi pentru delimitarea
responsabilităţilor membrilor corpului profesoral și are ca scop şi motivarea angajaţilor ca şi
punerea lor periodică la curent cu politica, scopurile şi strategia aleasă de organizaţie. Ideea de
periodicitate este de maximă importanţă pentru că asigură o anume permanenţă şi fluiditate a
comunicării.
Principalele elemente implicate în procesul de comunicare din cadrul organizaţiei noastre
sunt cele binecunoscute pentru toate organizațiile care oferă servicii educaţionale dupa cum
urmeazâ:

● emiţătorul- iniţiatorul mesajului (directorul în cele mai multe cazuri);

● mesajul- care poate fi comunicat în forme verbale, nonverbale şi paraverbale;

● codul- sistemul de semne şi simboluri utilizat în redactarea mesajului (literele

unui alfabet, simboluri specifice, softuri lingvistice etc.);
 ● canalul de transmitere a mesajului - căile utilizate pentru transmiterea
mesajului, care în cadrul unei organizaţii pot fi:

- canale formale sau oficiale;

- canale informale sau neoficiale.

Canalele de comunicare cele mai uzuale sunt: rapoarte, referate, rezoluţii, circulare, note
interne, scrisori, şedinţe, întâlniri personale, convorbiri telefonice, teleconferinţe etc.

● mijloace de comunicare - suportul tehnic al procesului de comunicare (telefon,

fax, reţeaua internet, reţele audio-video, etc.);

● receptorul - destinatarul mesajului;

● sursele de bruiaj/ factorii perturbatori - reprezintă factorii care intervin în

transmiterea mesajului şi care pot constitui obstacole sau surse de distorsiune în
înţelegerea acestuia. Astfel, putem întâlni factori obiectivi (calitatea funcţională
a mijloacelor de comunicare, timp insuficient pentru transmiterea oportună a
mesajului, lipsa de experienţă în utilizarea unor mijloace moderne de
comunicare, etc.) şi factori subiectivi (capacitatea persoanei de a formula şi
înţelege un mesaj, anumite interese personale, oboseala, stresul etc.).
Barierele contextuale depind în cea mai mare măsură de:
-factori externi- zgomot, interferența mesajelor, distanța prea mare sau prezența unor obstacole
între interlocutori etc.;
-statutul interlocutorilor (de exemplu, diferența mare de ranguri în ierarhie sau diferența între
nivelurile de pregătire).

Modul II

10)II.2.6.3.6.1. Aplicații practice 1. Pe ordinea de zi a primei ședințe cu părinții, ai un punct forte -

obligațiile părinților. Alcătuiește un scurt rezumat al acestora care să vizeze activitatea lor acasă și la
școală.

Avand in vedere modificarile survenite in ultimii ani in scoala romaneasca se constata ca

parintii intampina probleme in educarea copiilor.

Parintii trebuie sa stie cum sa-si educe si sa-si ajute copiii, in orice situatie. Au probleme,
dar nu au curajul de a le spune, ori nu-si dau seama ca au probleme
 Sedintele cu parintii au doar rol de informare, parintii nu stiu sa foloseasca informatiile in
beneficiul copiilor. Cand sunt chestionati, fie oral, fie scris, raspund cu teama, nu sunt sinceri sau
nu stiu sa raspunda. Am o colaborare excelenta cu parintii, dar unilaterala: feed-back-ul nu se
realizeaza, sunt foarte buni executanti, vor sa ajute, se implica, dar nu stiu „cum” si „cand” sa
faca ceea ce este potrivit unei situatii. In societatea in care traim se pune din ce in ce mai mare
accent pe conceptul de educatie permanenta, care este chiar o necesitate astfel, educarea
parintilor dupa principii stiintifice de psihopedagogie devine o necesitate.

Meseria de părinte este una dintre cele mai importante şi, de asemenea, una dintre cele mai
dificile. Creşterea copiilor poate fi un rollercoaster fizic şi emoţional. Este important să ştiţi că aveţi parte
de sprijin, să vă simţiţi apreciat/ă, încrezător/toare şi să ştiţi că aveţi posibilitatea de a contribui la
educaţia copilului dumneavoastră. Noi vă vom ajuta prin a vă oferi acces la informaţii, servicii şi resurse
care vă pot sprijini pe dumneavoastră ca părinte şi ca familie acasă.

Studiile arată că şansele copilului de a creşte, de a se dezvolta şi de a obţine rezultate mai bune
cresc pe măsură ce părinţii sunt mai implicaţi în educaţia copilului. „Ceea ce fac părinţii cu copiii acasă
de-a lungul procesului de educaţie este mai important decât orice alt factor...” Desforges 2003 Părinţii şi
familiile au cea mai mare influenţă asupra atitudinilor, comportamentului şi reuşitelor copilului. Un copil
îşi petrece mai puţin de 20% din timp la şcoală şi peste 80% din timp în compania părinţilor, a familiei şi
a altor membri ai comunităţii – de aceea este importantă colaborarea între părinţi, şcoală şi comunitate.

Părinţii joacă un rol cheie în colaborarea cu şcoala pentru beneficiul educaţiei copilului. Printre
diferitele moduri în care vă puteţi implica se numără a veni la şcoală pentru a lăsa sau a lua copilul, a fi
prezent la sedinţele cu părinţii, a participa la evenimentele şcolare, a face voluntariat în clasă, a primi
rapoarte, a împărtăşi imformaţii privitoare la sănătatea şi bunăstarea copilului şi a sărbători reuşitele.
Dar toate acestea reprezintă doar începutul. Implicarea înseamnă de asemenea să jucaţi un rol activ în
educaţia copilului dumneavoastră acasă. În alte cuvinte, puteţi avea un impact pozitiv prin:

• A încuraja copilul să aibă o atitudine pozitivă şi curioasă cu privire la învăţat în orice mediu, acasă, la
şcoală şi în comunitate

• A vă asigura de prezenţa la şcoală, punctualitate şi respectarea unor obiceiuri pozitive

• A încuraja copilul să aibă interese variate ca de exemplu hobby-uri, activităţi extraşcolare şi activităţi
comunitare

• A lua parte în activităţile şcolare în cât mai multe feluri posibile – prin a vă oferi abilităţile, timpul şi
prin a vă împărtăşi preocupările

• A cere informaţii pentru dumneavoastră sau pentru educaţia copilului pentru a vă permite să îl/o
susţineţi

• A vorbi cu copilul despre viitorul, speranţele şi visurile lui/ei.

Pentru a vă putea ajuta copilul să reuşească, trebuie să ştiţi şi să înţelegeţi ce învaţă copilul
dumneavoastră, cum învaţă şi cum puteţi să îl/o sprijiniţi în vederea progresului. Învăţarea împreună în
familie este distractivă, încurajând şi dezvoltând abilităţi pe care copilul le va folosi mai târziu în viaţă.
Împreună, vrem să vă oferim mai multe oportunităţi de a a lua parte la învăţare printr-o serie largă de
activităţi – vrem să sprijinim părinţii şi copiii să înveţe împreună atât acasă cât şi la şcoală.
III.9. Aplicații practice

1. Realizați o programă de opțional care să aibă titlul ,,Bunele maniere la copii” și să se deruleze pe o
perioadă de un an școlar.

TAINELE BUNELOR MANIERE

OPŢIONAL
Nivelul de învățământ: primar
Denumirea opţionalului: „Taina bunelor maniere„
Tipul opţionalului: interdisciplinar
Clasele a III a
Durata: 1 an
Numărul de activităţi pe săptămână: o activitate

MOTTO:
„Tu, in fiecare clipa trebuie sa spui, sa arati cine esti, ce valori porti in constiinta ta, ce bogatii si
frumuseti tainuiesc in mintea ta, simtirea ta. Toate acestea le raspandesti in preajma ta printr-o
modalitate care te infatiseaza lumii si care se numeste comportarea ta de fiecare zi.”

ARGUMENT
Un proverb indian spune ca „florii i se cere parfum, iar omului politete”.
Politetea a fost si este indispensabila fiecarui om, in orice societate. Din cele mai indepartate
timpuri, omul a fost interesat sa aiba legi care sa interzica faptele rele si sa le pedepseasca,
indemnand la fapte si comportari bune.
Respectul si grija fata de altii trebuie sa domine intotdeauna relatiile dintre oameni. Chiar daca
astazi aceste reguli nu mai au caracter de lege si incalcarea lor nu se mai pedepseste aspru ca in
trecut, ele au fost adunate in niste „Coduri ale bunelor maniere”, care doar ne sfatuiesc cum sa ne
comportam in diverse situatii.
Aceste „Coduri” au suferit modificari in functie de timp, de societate si de moda. Acum 200- 300 de
ani existau alte norme de comportament, de exemplu intr-un fel se comportau oamenii simplii,
altfel aristocratii si altfel erau obiceiurile de la curtea domneasca.
Dar legile esentiale ale respectului fata de altii,a fata de sine, fata de rude sau fata de prieteni, fata
de oamenii mai in varsta au ramas peste timpuri aceleasi. Din acestea cele mai importante sunt
normele de conduita ale copiilor, pentru ca, asa cum spunea Freud, „copilul este tatal viitorului
adult”. Vorbind despre bune maniere, este necesar ca acestea sa fie insusite in primul rand de catre
copii, pentru ca altfel nu vor mai invata, sau vor invata foarte greu mai tarziu cum sa se comporte.
Bunele maniere se deprind din copilarie, sau nu se mai deprind deloc.
De aceea, consider ca unul dintre scopurile esentiale ale familiei si al scolii este acela de a forma la
copii deprinderi morale si maniere frumoase.

OBIECTIVE:
1. Intelegerea si insusirea normelor de comportare civilizata
1.1. sa-si dezvolte vocabularul, folosind temeni specifici disciplinelor sociale;
1.2. sa-si exprime opinia cu privire la comportamentul in diferite situatii;
1.3. sa identifice reguli de comportare civilizata .
2. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind formarea unor grupuri sociale
2.1. sa stabileasca rolul fiecarui membru al familiei;
2.2. sa descrie diferite relatii sociale de grup.

CONTINUTURI:
Despre politete
Salutul
 Pe cine salutam?
 Cine saluta primul?
 Cand si cum raspundem la salut?
Punctualitatea
 Ce facem pentru a fi punctuali?
 Cum procedam daca n-am fost punctuali?
Tinuta vestimentara
Cum ne comportam acasa?
 Cand ne trezim dimineata
 Politetea fata de membrii familiei
 Sa nu uitam de vecini!
Cum mancam?
(pe strada, in mijloacele de transport in comun, la scoala, in anumite situatii speciale (la Revelion,
la casatorii la biserica, cand vizitam o persoana bolnava etc.)
In vizita
Cand avem musafiri
 Musafiri poftiti si musafiri nepoftiti
 Cum ne comportam cu musafirii
Despre cadouri
 Cand, cui si cum oferim cadouri?
  Ce cadouri oferim?
 Cum primim cadouri?
Cum ne comportam in magazine, la teatru, la spectacole, la expozitii, la muzee, in excursii, in tren,
in avion
Stim sa vorbim?
 Cum vorbim?
 Ce sau despre ce vorbim?
 Cand vorbim?
 Cat vorbim?
La telefon
Despre scrisori si corespondenta

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

Nr
UNITATEA DE .
O.R. Conţinuturi Săptămâna Observaţii
ÎNVĂŢARE de
ore
1. Despre politete  Saluturi, gesturi, comunicare
1.1. Pe cine salutam?
Cine saluta primul? 2
I-II
Cum salutam?
Cand si cum raspundem la salut?
Arta conversaţiei
1.2. Ce facem pentru a fi punctuali?
2. Punctualitatea
Cum procedam daca n-am fost 2
III-IV
punctuali?

1.3.
Cum ne îmbrăcăm acasă și la
școală?

3.Ținuta cvestimentară 3
Cum procedam pentru a aveam V-VII
mereu o șinută îngrijită?
Haine noi sau curate?
2.1.
4.Cum ne comportăm Cand ne trezim dimineata VIII-IX
acasă? Politetea fata de membrii familiei
2
2.2. Sa nu uitam de vecini!

3.1.  Masa în familie

5.COPII, MASA E
Masa obişnuită cu trei feluri
GATA!
Băutul X-XIII
4
Folosirea tacâmurilor

 La joacă
6.HAI PE-AFARĂ! Nu uita!
XIV
3

În societate, oraş, mijloace de

7.MERGEM LA
transport 3
PLIMBARE?
Vecinii XV-XVII
Semnificaţia unor gesturi
Prioritatea
Cand, cui si cum oferim cadouri?

Ce cadouri oferim?
8.DESPRE CADOURI 3
3.2. XVIII-XX
Cum primim cadouri?

9. CU TRENUL DIN Cum ne comportăm in magazine, 2 XXI-XXII

FRANŢA.... LA
4.1.
TEATRU SAU LA la teatru, la spectacole,
FILM?
la expozitii sau muzee, in
excursii, in tren
5.1.
Vacanţa, călătorii; animale de
companie, restaurant şi fast-food
Probleme de călătorie
Animale de companie
La restaurant
6.1. La fast.food
Regulile lui Joy
 Cum vorbim?

Ce sau despre ce vorbim?

10 ȘIM SĂ VORBIM? XXIII-
Cand vorbim? 6
XXVIII
Cat vorbim?
6.2.

11.Despre telefom ,  Vizite. Cadouri

srisori sau Cadourile
3 XXIX-XXXI
corespondență Prima vizită a unui nou prieten

MODUL IV

8)IV.8.5. Aplicații practice 1. Realizați și apoi redactați o felicitare pe care să o trimiteți din partea
instituției dumneavoastră, primarului , cu ocazia unui eveniment oficial.

Stimate domnule Cornel Napău,

În numele colectivului de cadre didactice al Școlii Gimnaziale ,,Ion Agârbiceanu ”
Bucium, petrmiteti-mi să vă transmit cele mai calde felicitări cu ocazia realegerii dumneavoastră
în funcția de primar al comunei noastre. 
Avem cu toții convingerea că abilitățile de lider, devotamentul și profesionalismul de care ați dat
dovada în mandatul anterior, vor fi la înălțimea așteptărilor pe care întreaga comunitate le
nutrește din partea dumneavoastră.
Vă dorim succes în misiunea dumneavoastră și așteptăm cu mult interes să colaborăm pe
mai departe în proiectele școlare și comunitare pe care ni le- am propus. 
Cu stimă,
Director, prof. Toma Garofița Ramona

Modul V
V.19. Aplicații practice
1.Stabileți o listă de priorități cu obiectivele economice, culturale și turistice, pe care poate să le
viziteze un înalt demnitar străin care sosește în județul dumneavoastră și care prin poziția pe care
o ocupă în țara sa, poate să promoveze ținutul dumneavoastră.
2. Argumentează alegerile făcute.
Cu o natura extrem de generoasa si un patrimoniu cultural de o mare valoare, judetul Alba
dispune de un potential turistic ridicat si diversificat. Relieful montan este predominant si atinge
inaltimi mai mari de 2.000 de metri in sudul judetului si peste 1.800 de metri in nord-vest. Aici
se afla si Parcul Natural Apuseni, care este cel mai antropizat areal protejat din Romania si o
destinatie turistica importanta pentru iubitorii de munte si de natura. Zona de sud a judetului
Alba a cunoscut si ea o dezvoltare turistica insemnata, Muntii Sureanu fiind, datorita domeniului
schiabil existent, o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna preferata de multi
turisti. Datorita dezvoltarii Domeniului schiabil Sureanu, dar si faptului ca judetul Alba este
traversat de soseaua inalta Transalpina, fluxul turistilor a crescut semnificativ, in special in
sezonul estival.

Formele de turism cele mai populare din judetul Alba sunt turismul montan, turismul rural,
turismul cultural si cel generat de existenta pe teritoriul judetului a trei elemente de patrimoniu
mondial UNESCO.
Turismul montan s-a dezvoltat datorita potentialului turistic montan al judetului Alba, care este
unul vast, pus in evidenta printr-o serie de atractii naturale si antropice care au favorizat
dezvoltarea sporturilor de iarna, drumetiilor, turismului de aventura si a ecoturismului.

Intre cele mai cunoscute atractii din cele doua masive montane ale judetului Alba, amintim:
 parcuri naturale: Parcul Natural Apuseni
 peste 240 de arii protejate si rezevatii naturale: Vanatarile Ponorului, Rapa Rosie, Poiana
cu narcise de la Negrileasa, Pestera Ghetarul de la Scarisoara, Pestera Huda lui Papara,
Iezerul Sureanu, Cheile Rametului, Cheile Glodului, Cascada Pisoaia, Dealul cu melci,
Calcarele de la Ampoita, etc.
 19 trasee turistice omologate, trasee turistice tematice si circuite turistice: Drumul
calcarului, Drumul Aurului, Potecu’ Stanelor, Gradus Legionis, etc.
  statiuni turistice de interes local: Albac, Arieseni

 Domeniul schiabil Sureanu cu 10 partii de schi omologate pe o distanta totala de 14,5 km.

Pe langa elementele de potential turistic natural montan, judetul Alba dispune si de
importante zacaminte de sare in zona Ocna Mures, ceea ce reprezinta o prioritate pentru
autoritatile publice de a dezvolta la Ocna Mures o statiune balneo-climaterica.
Turismul rural in judetul Alba a inregistrat o dinamica spectaculoasa in ultimii 20 ani, numarul
pensiunilor turistice din mediul rural fiind de aproape 300 de unitati, oferind peste 5.000 de
locuri de cazare. Aceasta forma de turism atrage indeosebi turisti straini interesati de cultura
romaneasca, de obiceiuri si traditii, de gastronomia specifica locului, fiind un mijloc direct de
cunoastere a civilizatiei traditionale autentice.
Turismul cultural a capatat noi impulsuri in ultimii ani, atat prin valorificarea elementelor de
potential, cat si prin crearea si certificarea a patru rute cultural turistice. Datorita mostenirii
cultural istorice pe care ne-au lasat-o inaintasii nostri, judetul Alba atrage prin diversitatea
obiectivelor turistice, avand numeroase:
obiective culturale:   Casa memoriala Lucian Blaga din Lancram, Muzeul si casa memoriala
Avram Iancu din comuna Avram Iancu, Statuia ecvestra si basorelieful lui Mihai Viteazul din
Alba Iulia, Monumentul Custozza din Alba Iulia, Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia,
Muzeul National si Sala Unirii din Alba Iulia, Muzeul Principia din Alba Iulia, Muzeul
Mineritului Aurifer din Rosia Montana, Complexul muzeal Fefeleaga din Bucium Sasa, etc.
obiective istorice:   Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, Palatul Apor si Palatul Principilor din
Alba Iulia, Centrul Cultural Castel Sancrai,
Cetatea Aiudului, Cetatea Sebesului, etc.            
obiective religioase:   Manastirea Ramet, Catedrala Incoronarii din Alba Iulia, Catedrala
Romano Catolica din Alba Iulia, Biserica de lemn de la Geogel, Biserica de lemn de la Lupsa,
Biserica de lemn de la Goiesti Vidra, etc.
expozitii etnografice:   cele mai semnificative sunt cele din localitatile Stremt, Vidra, Farau,
Ceru Bacainti si Salciua.
 
Coreland elementele de potential cu infrastructura turistica existenta, in cursul anului 2020
Consiliul Judetean Alba a creat patru rute cultural-turistice pentru care a primit din partea
Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri certificarea de „rute cultural-turistice
dezvoltate pe plan regional”, după cum urmeaza:
 
 Ruta Transcultural Apuseni este localizata in partea de nord-vest a judetului Alba si
urmeaza traseul a doua drumuri judetene prin localitatile Rimetea, Aiud, Ramet, Mogos,
Bucium si Abrud. Peisajul cultural este definit de natura, de istoria locului, de evolutia
arhitecturii, a ocupatiilor si mestesugurilor, de traditiile care s-au format de-a lungul
secolelor, parte a memoriei si mostenirii unui conglomerat de nationalitati: romani,
maghiari, germani si alte nationalitati. Vizitatorii zonei pot descoperi un patrimoniu
etnografic bogat, de la gospodarii traditionale cu anexe gospodaresti, la  biserici, troite,
manastiri, expozitii etnografice, evenimente traditionale ale locului, costume bogat
ornamentate, toate constituite intr-o radiografie a multiculturalitatii unei Transilvanii
multietnice.
 
  Ruta Drumul Icoanei strabate zona centrala a judetului Alba prin localitatile Alba Iulia,
Teius, Stremt, Geoagiu de Sus si Valea Manastirii. Drumul Icoanei presupune vizitarea
unora dintre cele mai importante si cunoscute edificii religioase si anume Catedrala
Incoronarii din Alba Iulia si Manastirea Ramet, unele mai putin mediatizate, dar deloc mai
prejos ca rol in istoria acestor locuri, o expozitie etnografica excelent amenajata si un
muzeu dedicat icoanei și cartii, Museikon. Cei care vor calca pe Drumul Icoanei vor
beneficia de experienta cunoasterii rolului credintei in viata romanilor din Transilvania, a
felului in care aceasta credinta a contribuit la mentinerea comunitatilor romanesti precum si
a expresiei artistice a romanilor in Transilvania.
    •  Ruta Unitatii Nationale 1848-1918-1922 parcurge localitatile Blaj, Santimbru, Alba Iulia,
Zlatna, Abrud, Campeni si Avram Iancu. Strabate circa : 150 km din judetul Alba si include atat
obiective istorice si legendare care au legatura cu evenimentele istorice marcante atat pentru
Romania cat si pentru judetul Alba, dar si atractii turistice care completeaza traseul spiritual si
ofera turistilor o experienta diversificata. Aceasta ruta reprezinta o oportunitate de constientizare
si de promovare a valorilor culturale si istorice ale poporului roman. Exista numeroase colectii
muzeale, locuri ale memoriei, monumente de for public care faciliteaza vizitatorului contactul cu
istoria si intelegerea deplina a procesului amintit.
 
 Ruta Via Auraea vizeaza cadrilaterul aurifer al Muntilor Metaliferi, delimitat in judetul
Alba de zona de la Zlatna si Rosia Montana cu zonele adiacente Almasul Mare, Bucium si
Baia de Aries, zone foarte bogate in metal pretios. Punctul de plecare al rutei il reprezinta
zona de exploatare Zlatna – Rosia Montana – Bucium, urmata de drumurile pe care metalul
pretios ajungea pe „autostrada antica” a Daciei Romane (Muresul), zonele de administrare a
exploatarii aurului (Zlatna), fortele militare angrenate in protejarea exploatarii si
transportului aurului (Abrud, Zlatna, Alba Iulia) si nu in ultimul rand zona unde se
organizau transporturile spre Roma (Alba Iulia). Prin parcurgerea acestei rute, turistii
descopera vestigii arheologice conservate in situ sau expuse in colectii muzeale pe Drumul
Aurului Roman.
1. Cetatea Alba Carolina
Este cea mai mare cetate din România şi una dintre cele mai importante cetăţi în stil Vauban din
Europa. Brandul oraşului Alba Iulia este “Cealaltă Capitală”. Promisiunea lui are directă legătură
cu Cetatea Alba Carolina:  Bine aţi venit în cea mai mare cetate din România!

2. Râpa Roşie
Este unică în ţară prin forma şi culoarea sa. În acelaşi timp, este singura rezervaţie naturală de tip
canion, din România. Se întinde pe 10 ha şi este o formaţiune geologică de tip “badlands”. O
găseşti în apropierea autostrăzii A1, la 3 km de oraşul Sebeş.
3. Biserica Evanghelică din Sebeş: are cel mai mai mare altar din Transilvania. 
Clădirea este unică în România prin structura romanico-gotică!
4. Gheţarul din Peştera Scărişoara- după ultimele măsurători este cel mai mare gheţar
subteran din lume. 
Are o vechime de 10 500 de ani şi peste 120 000 metri cubi de gheaţă. Grosimea stratului de
gheaţă este de 36 de m. Dacă nu ai o haină groasă pe tine când intri în peşteră, pregăteşte-te să
dârdâi profesionist!
5. Dealul cu Melci-este un punct fosilifer unic în România.
Aceasta reprezintă o alternanță de conglomerate cu gresii și marne, unde sunt încrustate 35 de
specii de moluște. Au o vechime de 65-70 milioane de ani.
6. Muntele Găina- Târgul de fete
Pe vârful Găina ( cel mai înalt din masivul Găina, Munţii Apuseni), are loc, de sute de ani,
Târgul de fete-o sărbătoare etno-folclorică unică în ţară.
7. Satul Rimetea-este unic în România pentru arhitectura sa tradiţională, cu ferestre verzi
şi faţade albe.
În anul 1999, a fost prima localitate rurală care a fost distinsă de Comisia Europeană cu premiul
„Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural și arhitectonic. În 2013, Rimetea a
fost propus pe lista celor mai frumoase sate din România. Arhitectura care a făcut Rimetea
renumită în ţară şi în străinătate. Este o bucurie să te plimbi prin centrul satului şi să admiri
casele…Tot la fel de interesant e să urci pe Vârful Piatra Secuiului şi să vezi priveliştea.
8. Terenul de golf “Paul Tomiţă” de la Pianu de Jos, judeţul Alba
Este cel mai mare teren natural de golf, din România. Din anul 1995, terenul se întinde pe 70 de
hectare și are 18 găuri. Însă, în primă fază, a fost folosită doar jumătate din suprafață. Paul
Tomiță a fost profesorul de golf al Majestății Sale, Regelui Mihai. A reprezentat România la
Campionatele Mondiale de golf organizate în opt țări ale lumii.
9. Sistemul de galerii romane de la Alburnus Maior, Roşia Montană-este cel mai lung din
Europa, având o lungime de 7 km!
Exploatările miniere din zonă totalizează 150 km. Roşia Montană este cel mai vechi centru
minier din ţară, fiind atestată documentar, pe o tăbliţă cerată, în anul 131 d. HR.
10. Catedrala Greco-Catolică “Sfânta Treime” din Blaj- are cel mai mare iconostas din
România.
O găseşti în centrul oraşul, în Piaţa 1848. Este o zonă superbă, plină de monumente istorice.
Catedrala Sfânta Treime şi Piaţa 1848.
11. Prima şcoală publică cu predare în limba română s-a înfiinţat la Blaj, în 1754. 
12. Vânătările Ponorului- singura formă de relief de tip poljie (relief endocarstic, sub
forma unei depresiuni largi) din România.
Cuvântul care defineşte cel mai bine acest obiectiv? Spectaculos!
13. Peştera Huda lui Papură  
Are  cea mai mare colonie de lilieci din Europa şi cele mai lungi şi mai numeroase excentrite
(număr de intrări). Bonus: are cel mai mare depozit de chiropterit (zăcământ de fosfaţi) din
România. Este cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai mare sală, cu cea
mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă,
din Munţii Trascăului.
14. Iezerul Ighiel-este cel mai întins lac carstic din România.
Totodată, acest paradis natural reprezintă o arie protejată de interes naţional fiind inclusă în situl
de importanţă comunitară – Trascău.
15. Iezerul Şureanu-este cel mai mare lac, aflat pe o suprafaţă calcaroasă.
Se află la poalele Munţilor Şureanu. Îti oferă peisaje spectaculoase, şi la bază şi de sus, de pe
vârful Şureanu.
16. Poiana Inimii-e una dintre cele mai inedite poieni din ţară, având formă de inimă.
Poiana Inimii este cunoscută de localnici sub numele de Poiana Ursoi. A apărut acum câteva sute
de ani, în mijlocul a 260 ha pădure de stejar. Cel mai uşor ajungi la Poiana Inimii, pornind din
satul Craiva, comuna Cricău. (sunt aproximativ 4 km). Pe drumul de pământ se poate merge cu
maşina, până la Piatra Craivii, la ruinele cetăţii dacice Apoulon (cam 8-9 km distanţă totală).
17. Câmpia Libertăţii, Blaj
Câmpia Libertăţii văzută de la Crucea lui Avram Iancu. Aici a avut loc Marea Adunare Națională
din mai 1848. Peste 40.000 de români din întreaga regiune transilvăneană au strigat atunci: „Noi
vrem să ne unim cu țara”.