ARTA GOTIC

Studenta: Toflecica Silvia Facultatea de Istorie, Filosofie i Teologie Specializarea: Istorie Anul I Disciplina: Istoria artei

 Denumirea dat acestui stil aparine artitilor renascentiti, nemulumiti de gusturile barbare pe care le trdeaz acest stil artistic. Idealul artistic specific Renaterii respingea aceast art pe motiv c este lipsit de armonie, haotic si iraional.

Data apariiei goticului este greu de precizat. Condiile locale au determinat mari decalaje de timp ntre construcii din diferite ri i regiuni. Foarte rapid, se extinde n toat arhitectura francez i, de aici, n ntreaga Europ.Perioada de extindere a artei gotice acoper un spaiu geografic foarte important. La Nord, ptrunde n Scandinavia; la Est, atinge Polonia, iar la Sud, cucerete o parte din Orientul Latin, pn n Cipru i insula Rhodos. n Frana - ara de origine a acestui stil - prima construcie gotic din regiunea pariziana dateaza din jurul anului 1130; dar n alte ri goticul apare mult mai trziu, n a doua jumtate a secolului al XII-lea, i n secolul al XIIIlea si chiar al XIV-lea n unele regiuni din Germania, unde va coexista mult timp cu romanicul. n Frana, stilul gotic a avut trei etape: gotic timpuriu sau lanceolat(1140-1220) goticul matur sau reionant goticul trziu sau flamboaiant (flamboyant).

GOTICUL LANCEOLAT Arta Gotic apare la mijlocul secolului XII, o dat cu construirea corului bazilicii Saint-Denis, la iniiativa Abatelui Suger. Compus dintr-o nav cu dou travee i dou colaterale mai mici ca nlime, cldirea a fost acoperita cu boli pe ogive ncruciate. Imediat dup construirea nartexului a urmat nlarea noului cor, Bazilica Saint-Denis cu dublu deambulatoriu, cu acelai sistem de boltire ogival, graie unei ogive suplimentare. Teza estetic formulat de Suger avea ca reper principal lumina n biseric, sursa de iluminare a spiritului. nlarea i lrgirea spaiilor, ptrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor, penumbrei i transparenei luminii. Bolile se sprijin pe coloanele fine, dnd edificiului un aspect de o inedit suplee i graie. Zidurile, al cror rol de susinere este diminuat, sunt strpunse de goluri ornate cu vitralii care permit o iluminare abundent.

NAVA CENTRAL BAZILICA SAINT-DENIS

Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres Prima etap a goticului a avut drept carcteristic prezena turlelor-clopotni, n form de lance, plasate deasupra intrrii navelor laterale ale catedralei. Ascuite, nalte, acestea ddeau caracterul original de zveltele i elansare a arhitecturii noi. Desfurarea verticalitii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia general a sensului ascensional, opus orizontalei dominante i caracterului static i masiv al construciilor romanice.
Catedrala Notre-Dame, Chartres

Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris

Este considerat momentul clasic al stilului, avnd caracteristic ponderea, echilibrul proporiilor, armonia ansamblului. Prezena ferestrei n forma circular, rozeta sau rozasa, plasat pe faada vestic a catedralei, ddea de asemenea particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compoziional al structurii plastice a faadei.

Catedrala Notre-Dame din Paris

Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica.

Goticul flamboyant Arhitectura perioadei are caracteristic abundent decorarii faadelor cu sculpturi n relief i ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului faadelor i acoperirea golului cu vitralii. Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt reprezentative pentru aceast perioad, n care vitraliile ocup o mare parte a faadelor, asigurnd ambiana feeric a luminii. Sculptura n ronde-bosse i relief creaez grandiosul spectacol al mpodobirii ntregului exterior al catedralei, siluetele i scenele figurative fiind amplasate i integrate arhitecturii de la sol pn la acoperi i muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante i stqlpii de sprijin ai acestora.
Catedrala din Amiens

Catedrala Notre-Dame, Reims

Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice, cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in numar impar.

Planul Catedralei Notre-Dame, Chartres

Planul Catedralei No tre-Dame, Reims

Elevaia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta.

Catedrala Notre-Dame, Chartres

Primul nivel ramane in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si altarului.

Transeptul

Altarul

Ultimul nivel este al ferestrelor care asigur luminarea direct a navei central. Ferestrele de la triforium, transept i absidiole ca i cele ale navei centrale sunt acoperite cu vitralii. Sistemul de acoperire bolta nervurata cu arce frnte. Se deosebete fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotic se bazeaz pe arcele frnte (ogivale). Intersectata prin nenumrate deschideri nervurate, bolta gotic se nal la zeci de metri de sol. ntre nervuri nu exist boltari (ca la bolta romanica), ci umplutura de zidarie nefuncional. Desfurarea cldirii pe nlime, atingnd 35 m (N-D Paris) i 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorit folosirii arcelor ogivale, care au permis bolilor gotice nlimi impresionante. Primele incercri ale arcelor ogivale au fost efectuate de abatele Suger la C. St. Denis. Fa de bolta romanic, masiv i rigid, stilul gotic a folosit sistemul de acoperire suplu si graios. Bolta era realizat din multiple arce frnte, ntre ele avnd umplutura de zidrie. Cu ct arcele ogivale urcau mai sus, cu ct ele erau mai nalte n raport cu deschiderea, cu att unghiul de impingere n zidurile laterale era mai mic. Traversarea, ntretierea i ntlnirea arcelor frnte se realiza n mijlocul bolii, punct numit cheie de bolt, marcat, de obicei, cu un relief sculptat.

BOLTA

Statuile gotice erau realizate in asa fel incat aveau tot timpul o asemanare cu a catedralei gotice ca si vitraliile au compozitiile de relif. Prin cerectarea schitelor s-a observat desenul in forme strict geometrice, chiar daca era desenat un om sau animal. Artistii gotici incercau sa descopere misterul cercului si triunghiului si sa inteleaga diferite legi geometrice. Stilul gotic ii urmeaza celui romanic. In concluzie, artistii gotici au incercat sa se apropie de lumea interioara a omului, tarsmitand prin ceea ce faceau, emotie.