Forma ovoidala (partea cea mai vol.

reg. parieto-occipitala,
cea mai mica = menton)
2 regiuni: craniul
fata

CRANIUL: contine encefalul

format din 9 oase 3 nepereche: occipital,
sfenoid, etmoid
3 pereche: frontal,
parietal, temporal

2 jum. ale
frontalului
2 parietale
2 temporale
osul occipital
Separate prin SUTURI care in unele pcte se largesc =
FONTANELE
1) dintre cele 2 jum.
ale frontalului =
mediofrontala
(metopica); se
continua cu 2)

2) interparietala pana
la occipital = anteropost. (sagitala); este
intretaiata de 3)

3) interfrontoparietala
(coronara) de la un pterion la
altul (pct pterion =locul de
intalnire a 3 oase: F, P, T)

La niv. occiputului s. sagitala intalneste s. occipito-parietale care la un loc

= sutura lambdoida
ce se intinde de la un asterion la celalalt (pct asterion = locul unde se
intalnesc P, T si O).

Pe traiectul s. sagitale, la unirea celor 2 jum. ale F cu cele 2 P, se afla

fontanela mare (ant. sau bregma) de forma romboidala; la pct. unde s.
sagitala intalneste O se afla fontanela mica (post. sau lambda), mult
mai mica decat cea ant., aproape punctiforma.
Orientarea craniului fetal in cursul mec. de N

Benzi de tes. cartilaginos ce separa masivela ososase ce o

alcatuiesc, stea in 5 colturi
<-ul ant. separa intre ele cele 2
bolti orbitare; <-le ant-lat. separa
transversal boltile orbitare de
aripile mari ale sfenoidului, iar
cele 2 <-ri post. (oblice indarat si
inafara) separa stancile
temporalului de occipital.
Ultimele 2 colturi - reunite la
extremitatea lor post. printr-o
banda cartilaginoasa ce trece prin
spatele gaurii occipitale
permite occipitalului miscari de
balama in jurul portiunii bazilare
(balamaua Budin).
Centrul stelei cartilaginoase =
corpul sfenoidului.

Baza craniului este mult mai putin

elastica decat bolta.

Structura bazei confera o mare

rezistenta craniului fetal, iar
arhitectura boltii o mare plasticitate
(aici oasele se pot incaleca reducerea
diametrelor.

FATA

(masivul facial) = masiv osos triunghiular format dintr-un

mare nr. de oase. Se intinde de la fontanela ant. la menton. Interes dpdv

obst prez. faciala.

Segm. cefalic interes obstetrical

de prim ordin pt ca este
cel mai voluminos si cel mai dur

3 categorii de
diametre: anteroposterioare
transversale

Arhitectura capului
fetal permite o
oarecare
reductibilitate a
diametrelor sale, iar
cunoasterea lor e de
interes deosebit in
prognosticul nasterii

1. SUBOCCIPITOBREGMATIC :
subocciput M
fontanela = 9,5 cm
2. FRONTO-OCCIPITAL :
vf. occiput radacina
nasului = 12 cm
3. OCCIPITOMENTONIER :
protuberanta occipitala
ext vf. mentonului =
13,5 cm

4. FRONTOSUBOCCIPITAL :

subocciput radacina
nasului =10,5 cm

1. BITEMPORAL :
de la o fosa
temporala la
alta = 8 cm

2. BIPARIETAL :
de la o bosa
parietala la
alta = 9,5 cm
3. BIMASTOIDIA
N: de la o
apofiza
mastoidiana
la alta = 7,5
cm
4. BIMALAR : de

(apartin
fetei)

1. FRONTO-MENTONIER : pct. cel mai ridicat al fruntii

vf. mentonului = 8 cm
2. SUBOMENTO-BREGMATIC : fontanela ant. (bregma) reg.
submentoniera = 9,5 cm

Circumferinta MARE : trece prin punctele diametrului maxim = 38

cm
Circumferinta MICA : trece prin punctele diametrului mic

Segment cu
MARE
MOBILITATE
Datorita lui
capul poate
executa
flexiune

Aceste miscari se petrec nu

numai in articulatia capului cu
gatul, adica intre axis si atlas, ci
in toata coloana cervicala.
Coloana cervicala prezinta o
rezistenta de ~ 50 kg si o
posibilitate de rotatie pe axul
vertical de 180.

deflexiune

1. BIACROMIAL
: intre cele
inflexiune
2 pcte. acromiale = 12 cm
(prinrotatie
tasare la 9,5 cm)
2. STERNO-DORSAL : fata

ant a stern col dorsala =

9,5 cm

3. PUBOSACRAT : pubis

creasta sacrata = 5,5 cm

4. SACRO-PRETIBIAL :
creasta sacrata creasta
tibiei (gambele flectate pe

L brat = 9,5
cm
L antebrat = 8
cm
L coapsei =
10,5 cm
L gambei =