Clinica Urgenţe Medicale,

USMF“N.Testemiţanu”
Dr. Conf. Vasile Pascari 1
 Examenul primar a pacientului
traumatizat are drept scop:

■ Evaluarea şi managementul stărilor urgente

care prezintă nemijlocit pericol pentru viaţa
accidentatului (folosirea algoritmelor
permiabilităţii căilor respiratorii, respiraţiei,
circuitului sanguin şi statusului neurologic)
■ Stabilizarea şi transportarea pacientului la
unitatea sanitară (DMU).

2
Examenul pacientului traumatiza cuprinde
cinci etape:

 1. Evaluarea locului incidentului

 2. Examenul primar
 3. Evaluarea concentrată
 4. Examenul secundar
 5. Evaluarea continuă

3
 Evaluarea locului incidentului
Evaluarea Iniţială ( examenul primar)

Examenul primar este efectuat pentru fiecare pacient de la locul

incidentului şi trebuie efectuată în mai puţin de 2 min.

Evaluarea va determina de ce fel de asistenţă medicală va avea

necesitate pacientul şi în ce ordine se va efectua ea.

În accidentele cu mulţi pacienţi examenul primar al pacientului este

încorporat în procesul de triaj, ce determină prioritatea
tratamentului pacientului.

Primii salvatorii sosiţi la locul incidentului vor evalua locul,

împrejurările accidentului,determină securitatea la fel ca şi
situaţia generală. 4
 Evaluarea locului incidentului

La efectuarea studiului locului incidentului,

salvatorul trebuie să observe prezenţa
materialelor periculoase pentru salvator şi
pacient, mecanismul traumatismului, necesitatea
degajării pacientului, necesitatea unui triaj,
necesitate în resurse medicale şi juridice

5
 RISCURILE SALVATORULUI
„Salvatorul nu se va expune niciodata la un
risc mai mare decit victima“
Riscuri legate de victimă
♦Infectii: hepatita B, HIV, otraviri (cianuri hidrogen
sulfurat , substante corozive, compusi
organofosforici).
♦Evitarea contactului cu produse biologice ale
pacientului.
♦Folosirea materialelor de protectie: masca faciala ,
manusi, ochelari, etc.
6
PROTECŢIA PERSONALĂ
 Echipamentul de Protecţie
Personală:
 Ochelari
 Salopeta
 Mănuşi
 Apărători p-u urechi
 Masca

Pe primul plan este securitatea salvatorului

7
 Algoritmul examenului primar

 A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea, restabilirea şi

menţinerea permiabilităţii lor
 B – (Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea
şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale
 C – (Circulation) – Circulaţie sanguină: verificarea
semnelor vitale şi suportul circulaţiei sanguine,
controlul hemoragiei
 D – Examenul mini neurologic
8
 A – (Airway) – Căi aeriene: verificarea,
restabilirea şi menţinerea permiabilităţii lor
Se va determina dacă căile respiratorii a pacientului
sunt permeabile:
● Dacă pacientul este conştient şi vorbeşte cu
dificultate, se va presupune că căile respiratorii sunt
libere.
● Atunci când vorbeşte cu pacientul, salvatorul
poate să evalueze calitatea respiraţiei pacientului şi să
determine nivelul de conştiinţă al pacientului.

9
 OBSTRUCŢIA CĂILOR
RESPIRATORII
SUPERIOARE

 Obstrucţia uşoară a căilor respiratorii:

 Victima se sufocă, poate vorbi, tuse seacă sau lătrătoare,
crize de apnee - cianoză
 Obstrucţia severă a căilor respiratorii:
Victima nu poate vorbi, apnee, respiraţie neregulată,
cianoză, epuizare, inconştientă, convulsii, transpiraţii
difuze – stop respirator
10
 Managementul de Bază de restabilire a permiabilităţii Căilor
Respiratorii

Dubla Manevră Esmarx

I. Rivizia cavităţii bucale şi înlăturarea
corpurilor străine
II. subluxaţia anterioară a mandibulei

Tripla Manevră Safar “ subluxaţia

anterioară a mandibulei” este
manevra de bază la pacienţii cu
traumatisme deoarece lipseşte
mişcarea în regiunea cervicală a
coloanei vertebrale.

11
 Manevra “ hiperextensia capului şi
subluxaţia anterioară a mandibulei”

Tripla manevră Safar

12
A - OPENING THE AIRWAY

Managementul de Bază de restabilire a

13
permiabilităţii Căilor Respiratorii
 Dacă se suspicionează leziune de
coloană vertebrală :

 Manevra Esmarch

14
B.(Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea
şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale

15
 Pentru a determina semnele unei respiraţii
adecvate trebuie să:
 Observaţi vizual
expansiunea adecvată şi egală
a ambelor părţi ale cutiei
toracice în timpul inspiraţiei.
 Ascultaţi mişcarea aerului
prin nas, gură şi cutie
toracică.
 Simţiţi mişcarea aerului
din nas sau gură.

Sunetele din gură sau nas trebuie să fie lipsite de zgomote, respirări
convulsive, stridor şi respiraţie zgomotoasă.
16
 RESPIRAŢIA ADECVATĂ
Frecvenţele Normale:
 Adult -12-20 resp. pe minut.
 Copil -15-30 resp/ min.
 Sugar - 25 la 40 resp. pe minut.
 Nou-născut – 40-60 respiraţii pe minut.
Ritmul:Regulat.
Calitatea: Sunetele respirării-prezente şi egale bilateral.
 Expansiunea pieptului - adecvată şi egală bilateral.

17
 Semne ale unei respiraţii neadecvate:
 Mişcările pieptului sunt minimale, absente,
sau inegale.
 În zona nasului sau a gurii nu se simte sau nu
se aude mişcarea aerului, sau volumul aerului
expirat este mai mic decît norma.
 Sunetele respiratorii sunt diminuate sau
absente
 Sunt prezente sunetele patologice: respiraţie
zgomotoasă, dispnee, stridor.
18
 Etapele principale de înlăturare a dificultăţilor
respiratorii cu risc vital pentru viaţa
pacientului sunt:
 Deschiderea şi menţinerea
permiabilităţii căilor respiratorii
 Asigurarea unei ventilaţii artificiale
pentru pacientul ce nu respiră şi pentru
pacientul cu o respiraţie neadecvată .
 Asigurarea oxigenoterapiei a
pacientului
 Sanarea căilor respiratorii prin
aspiraţie.

Balonul AMBU
19
Protecţia căilor aeriene
Canule orofaringiene Guedel

Inserţia incorectă Inserţia corectă 20

Protecţia căilor aeriene
Canula nasofaringiană Robertazzi

21
Respiră victima?

DA

 Dacă situaţia permite, aşezaţi victima într-o poziţie

laterală de siguranţă
 Sunaţi după ajutor
 Reevaluaţi periodic starea pacientului

22
 POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
 Este aplicată persoanelor care sunt inconştiente ,
respiră spontan , prezintă activitate mecanică
cardiacă ( puls central) şi nu prezintă leziuni
traumatice ale coloanei vertebrale.
 Victima nu trebuie să ramînă în aceeaşi pozitie
de siguranţă mai mult de 30 de minute, apoi se
întoarce victima pe partea cealaltă

23
siguranţă Faza I
Poziţia laterală de

Poziţia laterală de
siguranţă
Faza II

Poziţia laterală de siguranţă

Faza IV
Poziţia laterală de siguranţă
24
Faza III
Respiraţia normală absentă

Apel la 903 (112)

Trimiteţi pe cineva după ajutor,

dacă sunteţi singur, mergeţi după

ajutor, dar reveniţi după un minut

şi începeţi efectuarea resuscitării

25
Respiraţia normală absentă
?
 Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi
prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind
• priviţi dacă este prezentă excursia cutiei
toracice
• ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţ
suflurilor respiraţiei
• simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz
Priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10
secunde înainte de a hotărî, este prezentă
respiraţie sau nu. 26
Respiraţia artificială gură la gură

 Pensaţi nasul victimei

 Ţineţi-i bărbia ridicată
 Inspiraţi adânc
 Încercaţi să aplicaţi cât
mai etanş buzele pe cele
ale victimei

27
Respiraţia artificială

 Expiraţi continuu (1 sec)

în gura victimei
 Verificaţi dacă i se ridică
pieptul
 Păstraţi-i bărbia ridicată
 Verificaţi mişcările
toracelui

28
Verificarea revenirii toracelui
29
 Ventilaţia gură-la-nas
 Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă
 Dacă gura este serios lezată

30
Resuscitare numai prin compresiuni toracice

Când salvatorul nu doreşte sau este în

imposibilitate de a administra ventilaţii gură-
la-gură
Compresiile vor fi aplicate fără întrerupere cu
o frecvenţă de 100/minut
Resuscitarea de bază va fi întreruptă pentru
reevaluarea victimei numai dacă aceasta va
prezenta respiraţii normale

31
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut

32
 Management

 ventilare optimă
 imobilizarea voletului costal
 aplicarea pansamentului ocluziv
în pneumotoraxul deschis

33
Evaluarea Stării Circulaţiei

34
 Elemente de anatomie ale sistemului
Circulator/Cardiovascular

 Arterele - reprezintă vase

musculare cu pereţi groşi ce
transportă sângele de la inimă.

 Venele - reprezintă vase

musculare cu pereţi subţiri ce
returnează sângele spre inimă.
 Capilarele - reprezintă vase
sangvine foarte mici, care sunt
foarte permeabile pentru a
permite moleculelor de oxigen şi
bioxid de carbon să treacă prin
pereţii săi.

35
 În dependenţă de ce vas este lizat deosebim:
 Hemoragia arterială –
se caracterizează prin culoarea
roşie vie a sîngelui, caracterul
pulsativ sau continuu intens în
dependenţă de tipul plăgii şi rata
mare a pierderilor de sînge.

 Hemoragia venoasă –
se caracterizează prin coloarea
roşie închisă, a sîngelui, sîngele se
scurge sau se prelinge din plagă.

36
 Evaluarea Stării Circulaţiei

 Circulaţia sau perfuzia, este procesul prin care organele

corpului recepţionează un flux de sânge adecvat pentru
a funcţiona corespunzător. În timpul evaluării
iniţiale, trebuie să evaluaţi trei aspecte a circulaţiei
pacientului:
 Prezenţa pulsului
 Determinaţi dacă pacientul are unele hemoragii externe
majore
 Evaluaţi corespunderea perfuziei prin evaluarea pielii
pacientului

37
Evaluarea Hemoragiilor Externe

 Pentru a evalua prezenţa hemoragiilor externe, efectuaţi

un examen rapid de la cap la picioare folosind
precauţiile şi respectînd asigurarea securităţii personale.
 Tăiaţi orice articol de îmbrăcăminte îmbibat cu sânge şi
verificaţi rana.
 Atent pătrundeţi cu mâna sub pacient pentru a simţi
prezenţa sângelui. Dacă e necesar, rostogoliţi pacientul
pentru a evalua mai bine spatele acestuia.

38
 Constatările evaluării pacientului ce
indică pierderi mari de sînge sunt:
 Un puls slab şi frecvent
 Piele rece, palidă, umedă
 Reumplere capilară înceată.

39
 Evaluarea Pulsului

Evaluarea pulsului
Evaluarea pulsului radial carotid

La evaluarea pulsului unui adult sau copil,

verificaţi pentru început prezenţa pulsului radial.
Dacă pulsul radial e absent, atunci verificaţi
pulsul carotid. La sugari cu o vârstă mai mică de
1 an, palpaţi pulsul brahial.
40
 Evaluarea Pielii

Culoarea Pielii
Pielea normală trebuie să aibă
o nuanţă roză. La toţi
pacienţii, inclusiv cei cu piele
întunecată, cele mai bune
locuri pentru evaluarea culorii
pielii sunt lojele unghiilor,
buzele şi membranele
mucoase ce se localizează de-
a lungul pleoapelor ochiului. Verificarea culorii pe membranele
mucoase de sub pleoape
41
 Evaluarea Pielii

 Culorile anormale ale

pielii includ:

Palidă - deseori asociată cu o

perfuzie proastă, în special cu
pierderile de sânge.
Cianotică – indică lipsa oxigenului
adecvat.
Icterică – asociată cu o boală a
ficatului.

Evaluarea buzelor şi a membranelor

mucoase pentru culoare
42
 Evaluarea Pielii
Temperatura şi Starea Pielei

 Pielea normală trebuie să fie caldă şi uscată la atingere.

Temperatura şi starea patologică ale pielii include
următoarele:
 Pielea rece şi umedă – survine atunci când perfuzia nu e adecvată şi fluxul de sânge
către piele e redus. De asemenea poate surveni în unele urgenţe legate de acţiunea temperaturii
ambiante şi şoc.
 Pielea rece – poate surveni în situaţiile expunerii la temperaturi joase ale mediului.
Pielea rece localizată poate indica o perfuzie proastă.
 Pielea fierbinte şi uscată – poate surveni în febră şi condiţii primejdioase
pentru viaţă legate de urgenţele la temperaturi înalte.

43
 Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea
capilară)
 Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi
fie pe faţa dorsală a (lojei unghiale)
piciorului sau a mâinii cu degetul
mare pentru câteva secunde. Atunci
când înlăturaţi degetul, pielea
normală va arăta o zonă de paloare,
întorcându-se la culoarea normală în
2 secunde. Dacă refacerea la o
culoare normală durează mai mult de
2 secunde, atunci pulsul capilar este
întârziat. Aceasta poate indica o Pulsul capilar în mai puţin de 2
perfuzie neadecvată. secunde e normal

44
 Se va efectua hemostază provizorie de urgenţă a
hemoragiei ce prezintă risc pentru viaţă Se va
verifica pulsul carotid. Dacă nu e atestat un puls,
se vor începe procedurile de resuscitare. Dacă
pacientul are puls, se va verifica frecvenţa şi
calitatea.

45
46
47
 Examenul mini-neurologic
Evaluaţi starea pacientului la prezenţa leziunilor a
sistemului nervos central şi statutul său neurologic.
I.Evaluaţi starea de conştiinţă:
 Alert
 Verbal – Răspunde la stimuli verbali
 Durere – Răspunde la stimuli durerii
 Inconştient – Pacienţii ce nu răspunde la stimulii
enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi. La
ei nu este prezent reflexul de vomitare şi ei nu sunt
capabili să-şi protejeze căile respiratorii. Un pacient
inconştient trebuie să fie considerat ca un pacient cu
prioritate majoră.

48
 Examenul minineurologic

II.Starea pupilelor - dimensiuni, formă,

simetrie şi reacţia fotomotorie

49
III.Deficit motor lateralizat

50
Este esenţială documentarea receptivităţii
pacientului pentru evaluarea ulterioară de
comparare şi pentru transferarea asistenţei
pacientului către alt personal medical

51
 Examenul secundar
 Examenul secundar reprezintă o evaluare mai amănunţită de
la cap la picioare a pacientului în timpul căreia
salvatorul trebuie să obţină o informaţie şi anamnestic
medical precedent, medicamentele administrate curent şi
istoria evenimentului actual.

 Date generale despre pacient şi mecanismul traumei

 Constatări Fizice în Timpul Evaluării:

 Deformări
 Contuzii
 Abraziuni
 Plăgi Penetrante
 Arsurile
 Plăgi Lacerate
 Edem

52
 Examenul secundar şi managementul

 Craniulcerebral şi
maxilofacial
 Evaluare
Inspecţie, palpare - pentru
identificarea traumatismelor
închise şi deschise craniene şi
maxilofaciale a ţesuturilor moi şi
osoase
Reevaluarea pupilelor
Reevaluarea stării de conştienţă
Inspecţia cavităţii nazale, bucale şi a
urechilor pentru depistarea
scurgerilor de sânge şi lichid
cerebrospinal

53
 C. Coloana cervicală şi gâtul

 Evaluare 2. .
Inspecţie - evidenţierea traumatismelor, şi a participării în
respiraţie a musculaturii accesorii
Palpare - depistarea contracturilor, deformaţiilor,
emfizemului subcutan

 Management : Menţinerea în poziţie adecvată de

imobilizare a coloanei cervicale şi protecţia ei

54
 Cutia toracică

 Evaluare
Inspecţia regiunii anterioare,
laterale şi posterioare pentru
identificarea semnelor de
traumatism închis şi deschis, de
includere a musculaturii
accesorii şi a excursiilor
respiratorii bilaterale.
Palpare - depistarea
contracturilor, semnelor de
traumatism închis şi deschis, de
emfizem subcutan şi crepitatie

55
 Management

ImobilizaţI fracturile de coaste

ventilare optimă
imobilizarea voletului costal
aplicarea pansamentului
ocluziv în pneumotoraxul
deschis

56
 Abdomenul
 Evaluare
 Inspecţia regiunii anterioare şi
posterioare la prezenţa semnelor
de traumatism închis şi deschis
 Palpare - evidenţierea contracturii
şi durerii
 Management
 Pansament (la necesitate)
 Transferulbolnavului în
sala de operaţie
57
 G. Spinarea
 Evaluare
 Deformaţii osoase
 Semne de traumatisme
închise şi deschise
 Management
 Mobilizare pe scândură
lungă în caz de suspecţie
a traumei regiunii
toracice sau lombare de
coloană

58
 H. Extremităţi
 Evaluare
 Inspecţia membrelor superioare şi
inferioare la prezenţa traumatismelor
închise şi deschise
 Palparea membrelor superioare şi
inferioare la prezenţa contracturii,
deformaţiilor, crepitaţiei, mobilităţii
anormale, evaluarea, sensibilitatea
 Palparea şi determinarea prezenţei pulsului
la arterele periferice la toate extremităţile
 Palparea oaselor bazinului şi determinarea
fracturilor şi hemoragiei
59