Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Buna Practica in ATI
Ghid de Buna Practica in ATI
USMF“N.Testemiţanu”
Dr. Conf. Vasile Pascari 1
Examenul primar a pacientului
traumatizat are drept scop:
2
Examenul pacientului traumatiza cuprinde
cinci etape:
3
Evaluarea locului incidentului
Evaluarea Iniţială ( examenul primar)
5
RISCURILE SALVATORULUI
„Salvatorul nu se va expune niciodata la un
risc mai mare decit victima“
Riscuri legate de victimă
♦Infectii: hepatita B, HIV, otraviri (cianuri hidrogen
sulfurat , substante corozive, compusi
organofosforici).
♦Evitarea contactului cu produse biologice ale
pacientului.
♦Folosirea materialelor de protectie: masca faciala ,
manusi, ochelari, etc.
6
PROTECŢIA PERSONALĂ
Echipamentul de Protecţie
Personală:
Ochelari
Salopeta
Mănuşi
Apărători p-u urechi
Masca
7
Algoritmul examenului primar
9
OBSTRUCŢIA CĂILOR
RESPIRATORII
SUPERIOARE
11
Manevra “ hiperextensia capului şi
subluxaţia anterioară a mandibulei”
Manevra Esmarch
14
B.(Breathing) – Respiraţie: verificarea, restabilirea
şi asigurarea unei respiraţii optime artificiale
15
Pentru a determina semnele unei respiraţii
adecvate trebuie să:
Observaţi vizual
expansiunea adecvată şi egală
a ambelor părţi ale cutiei
toracice în timpul inspiraţiei.
Ascultaţi mişcarea aerului
prin nas, gură şi cutie
toracică.
Simţiţi mişcarea aerului
din nas sau gură.
Sunetele din gură sau nas trebuie să fie lipsite de zgomote, respirări
convulsive, stridor şi respiraţie zgomotoasă.
16
RESPIRAŢIA ADECVATĂ
Frecvenţele Normale:
Adult -12-20 resp. pe minut.
Copil -15-30 resp/ min.
Sugar - 25 la 40 resp. pe minut.
Nou-născut – 40-60 respiraţii pe minut.
Ritmul:Regulat.
Calitatea: Sunetele respirării-prezente şi egale bilateral.
Expansiunea pieptului - adecvată şi egală bilateral.
17
Semne ale unei respiraţii neadecvate:
Mişcările pieptului sunt minimale, absente,
sau inegale.
În zona nasului sau a gurii nu se simte sau nu
se aude mişcarea aerului, sau volumul aerului
expirat este mai mic decît norma.
Sunetele respiratorii sunt diminuate sau
absente
Sunt prezente sunetele patologice: respiraţie
zgomotoasă, dispnee, stridor.
18
Etapele principale de înlăturare a dificultăţilor
respiratorii cu risc vital pentru viaţa
pacientului sunt:
Deschiderea şi menţinerea
permiabilităţii căilor respiratorii
Asigurarea unei ventilaţii artificiale
pentru pacientul ce nu respiră şi pentru
pacientul cu o respiraţie neadecvată .
Asigurarea oxigenoterapiei a
pacientului
Sanarea căilor respiratorii prin
aspiraţie.
Balonul AMBU
19
Protecţia căilor aeriene
Canule orofaringiene Guedel
21
Respiră victima?
DA
22
POZIŢIA DE SIGURANŢĂ
Este aplicată persoanelor care sunt inconştiente ,
respiră spontan , prezintă activitate mecanică
cardiacă ( puls central) şi nu prezintă leziuni
traumatice ale coloanei vertebrale.
Victima nu trebuie să ramînă în aceeaşi pozitie
de siguranţă mai mult de 30 de minute, apoi se
întoarce victima pe partea cealaltă
23
siguranţă Faza I
Poziţia laterală de
Poziţia laterală de
siguranţă
Faza II
25
Respiraţia normală absentă
?
Păstrând căile respiratorii deschise, apreciaţi
prezenţa respiraţiei privind, ascultând şi simţind
• priviţi dacă este prezentă excursia cutiei
toracice
• ascultaţi aproape de cavitatea bucală prezenţ
suflurilor respiraţiei
• simţiţi mişcarea aerului (respiraţie) pe obraz
Priviţi, ascultaţi şi simţiţi, până la 10
secunde înainte de a hotărî, este prezentă
respiraţie sau nu. 26
Respiraţia artificială gură la gură
27
Respiraţia artificială
28
Verificarea revenirii toracelui
29
Ventilaţia gură-la-nas
Dacă ventilaţia gură-la-gură este dificilă
Dacă gura este serios lezată
30
Resuscitare numai prin compresiuni toracice
31
Apăsaţi pe stern:
Astfel încât acesta să
coboare 4-5 cm
Ritm: 100 /minut
32
Management
ventilare optimă
imobilizarea voletului costal
aplicarea pansamentului ocluziv
în pneumotoraxul deschis
33
Evaluarea Stării Circulaţiei
34
Elemente de anatomie ale sistemului
Circulator/Cardiovascular
35
În dependenţă de ce vas este lizat deosebim:
Hemoragia arterială –
se caracterizează prin culoarea
roşie vie a sîngelui, caracterul
pulsativ sau continuu intens în
dependenţă de tipul plăgii şi rata
mare a pierderilor de sînge.
Hemoragia venoasă –
se caracterizează prin coloarea
roşie închisă, a sîngelui, sîngele se
scurge sau se prelinge din plagă.
36
Evaluarea Stării Circulaţiei
37
Evaluarea Hemoragiilor Externe
38
Constatările evaluării pacientului ce
indică pierderi mari de sînge sunt:
Un puls slab şi frecvent
Piele rece, palidă, umedă
Reumplere capilară înceată.
39
Evaluarea Pulsului
Evaluarea pulsului
Evaluarea pulsului radial carotid
Culoarea Pielii
Pielea normală trebuie să aibă
o nuanţă roză. La toţi
pacienţii, inclusiv cei cu piele
întunecată, cele mai bune
locuri pentru evaluarea culorii
pielii sunt lojele unghiilor,
buzele şi membranele
mucoase ce se localizează de-
a lungul pleoapelor ochiului. Verificarea culorii pe membranele
mucoase de sub pleoape
41
Evaluarea Pielii
43
Evaluarea perfuziei tisulare (reumplerea
capilară)
Pentru a testa pulsul capilar, apăsaţi
fie pe faţa dorsală a (lojei unghiale)
piciorului sau a mâinii cu degetul
mare pentru câteva secunde. Atunci
când înlăturaţi degetul, pielea
normală va arăta o zonă de paloare,
întorcându-se la culoarea normală în
2 secunde. Dacă refacerea la o
culoare normală durează mai mult de
2 secunde, atunci pulsul capilar este
întârziat. Aceasta poate indica o Pulsul capilar în mai puţin de 2
perfuzie neadecvată. secunde e normal
44
Se va efectua hemostază provizorie de urgenţă a
hemoragiei ce prezintă risc pentru viaţă Se va
verifica pulsul carotid. Dacă nu e atestat un puls,
se vor începe procedurile de resuscitare. Dacă
pacientul are puls, se va verifica frecvenţa şi
calitatea.
45
46
47
Examenul mini-neurologic
Evaluaţi starea pacientului la prezenţa leziunilor a
sistemului nervos central şi statutul său neurologic.
I.Evaluaţi starea de conştiinţă:
Alert
Verbal – Răspunde la stimuli verbali
Durere – Răspunde la stimuli durerii
Inconştient – Pacienţii ce nu răspunde la stimulii
enumeraţi mai sus sunt consideraţi inconştienţi. La
ei nu este prezent reflexul de vomitare şi ei nu sunt
capabili să-şi protejeze căile respiratorii. Un pacient
inconştient trebuie să fie considerat ca un pacient cu
prioritate majoră.
48
Examenul minineurologic
49
III.Deficit motor lateralizat
50
Este esenţială documentarea receptivităţii
pacientului pentru evaluarea ulterioară de
comparare şi pentru transferarea asistenţei
pacientului către alt personal medical
51
Examenul secundar
Examenul secundar reprezintă o evaluare mai amănunţită de
la cap la picioare a pacientului în timpul căreia
salvatorul trebuie să obţină o informaţie şi anamnestic
medical precedent, medicamentele administrate curent şi
istoria evenimentului actual.
Deformări
Contuzii
Abraziuni
Plăgi Penetrante
Arsurile
Plăgi Lacerate
Edem
52
Examenul secundar şi managementul
Craniulcerebral şi
maxilofacial
Evaluare
Inspecţie, palpare - pentru
identificarea traumatismelor
închise şi deschise craniene şi
maxilofaciale a ţesuturilor moi şi
osoase
Reevaluarea pupilelor
Reevaluarea stării de conştienţă
Inspecţia cavităţii nazale, bucale şi a
urechilor pentru depistarea
scurgerilor de sânge şi lichid
cerebrospinal
53
C. Coloana cervicală şi gâtul
Evaluare 2. .
Inspecţie - evidenţierea traumatismelor, şi a participării în
respiraţie a musculaturii accesorii
Palpare - depistarea contracturilor, deformaţiilor,
emfizemului subcutan
54
Cutia toracică
Evaluare
Inspecţia regiunii anterioare,
laterale şi posterioare pentru
identificarea semnelor de
traumatism închis şi deschis, de
includere a musculaturii
accesorii şi a excursiilor
respiratorii bilaterale.
Palpare - depistarea
contracturilor, semnelor de
traumatism închis şi deschis, de
emfizem subcutan şi crepitatie
55
Management
56
Abdomenul
Evaluare
Inspecţia regiunii anterioare şi
posterioare la prezenţa semnelor
de traumatism închis şi deschis
Palpare - evidenţierea contracturii
şi durerii
Management
Pansament (la necesitate)
Transferulbolnavului în
sala de operaţie
57
G. Spinarea
Evaluare
Deformaţii osoase
Semne de traumatisme
închise şi deschise
Management
Mobilizare pe scândură
lungă în caz de suspecţie
a traumei regiunii
toracice sau lombare de
coloană
58
H. Extremităţi
Evaluare
Inspecţia membrelor superioare şi
inferioare la prezenţa traumatismelor
închise şi deschise
Palparea membrelor superioare şi
inferioare la prezenţa contracturii,
deformaţiilor, crepitaţiei, mobilităţii
anormale, evaluarea, sensibilitatea
Palparea şi determinarea prezenţei pulsului
la arterele periferice la toate extremităţile
Palparea oaselor bazinului şi determinarea
fracturilor şi hemoragiei
59