Evaluarea primară

Curs de prim ajutor calificat

Consolidarea cursului de bază - Paramedici
 Obiective

 Consolidarea informațiilor.
 Implementarea modificărilor procedurale.
 Secvenţa evaluării pacientului
 Evaluarea primară rapidă:
 Siguranţa salvatorului;

 Nivelul de conștientă;

 ABC.

 Tratarea imediată a problemelor care ameninţă

viaţa.
 Comunicarea problemelor găsite către dispecerat.
 Evaluarea secundară completă:
 ABCDE.

 Comunicarea bilanţului către dispecerat.

 Secvenţa evaluării pacientului

 Evaluarea primară şi măsurile de resuscitare se

realizează la locul unde aţi găsit pacientul.
 Evaluarea secundară se realizează într-un
mediu controlat dacă nu se consideră un
transport rapid.
Managementul căilor
aeriene
(A)
 Obiective

 Managementul de bază şi avansat al căilor

aeriene:
 manevre de deschidere a căilor aeriene;
 menţinerea căilor aeriene deschise;
 utilizarea adjuvanţilor căilor aeriene.
 Ventilaţia eficace.
Deschiderea căilor aeriene

 Hiperextensia capului şi
ridicarea bărbiei.
Deschiderea căilor aeriene

 Subluxaţia mandibulei.
 Curăţarea cavităţii bucale

 Se pot utiliza:
 comprese înfăşurate în jurul degetului;

 aspirator de secreţii.
 Curăţarea cavităţii bucale
 La aspiratoarele mecanice se pot utiliza:
 sondă Yankauer - rigidă, pentru aspirarea
căilor aeriene superioare;
 sondă moale - flexibilă, pentru aspirarea
cavitații nazale la nou-născut (2 cm).
 Adjuvanţii simpli ai
căilor aeriene

 Calea orofaringiană:
 Nu va fi utilizată la pacienţii conştienţi
(poate determina apariţia vărsăturilor).
 Calea orofaringiană
 Cu orificiu la ambele capete (Guedel)
 Clasificarea obstrucțiilor

 Obstrucţia căilor aeriene poate fi:

 uşoară;

 severă.
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la adult

 Semnele obstrucţiei uşoare sunt:

 conştient, poate vorbi;

 tuşeşte eficient;

 respiraţie normală.
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la adult

 Semnele obstrucţiei severe sunt:

 conştient dar nu poate vorbi;

 tuşeşte ineficient, silenţios;

 respiraţii şuierătoare;

 inconştient.
 Conduita de urmat în cazul
obstrucţiei severe la copilul
conştient

 Conduita în cazul copiilor de peste 1 an va fi

asemănătoare cu cea a adulților.
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la sugar şi nou-născuţi conştienţi
cu obstrucţie severă
 Luaţi nou-născutul pe unul dintre antebraţele
D-voastră. Cu ajutorul celuilalt antebraţ aşezaţi
nou-născutul cu faţa în jos, cu capul mai jos
decât restul trunchiului. Degetele arătător şi
mijlociu vor sprijinii pomeţii obrajilor.
 Cu podul palmei libere aplicaţi cinci lovituri
între omoplaţi (interscapulare).
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la sugar şi nou-născuţi conştienţi
cu obstrucţie severă
 Susţineţi capul victimei şi întoarceţi-l cu faţa în sus prin
prinderea lui între antebraţele d-voastre ca un sandwich. Din
nou suntem atenţi să avem capul victimei mai jos decât restul
trunchiului.
 Efectuaţi 5 compresiuni toracice la fel ca pentru compresiuni
toracice externe, dar mai scurte și mai rare.
 Sunt contraindicate compresiile abdominale la sugar și nou-
născut, acestea sunt înlocuite de compresiuni toracice.
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la sugar şi nou-născuţi conştienţi
cu obstrucţie severă
 Repetaţi secvenţele loviturilor interscapulare
cu cele ale compresiunilor toracice până când
reuşiţi eliberarea căii aeriene sau nou-născutul
devine inconştient.
 După ce devine inconștient începeți RCP
(15:2 / 3:1).
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la sugar și nou-născuţi conștienți
cu obstrucție severă
 Dezobstrucţia căilor aeriene
la sugar și nou-născuţi conștienți
cu obstrucție severă
Asistarea respiraţiei
(B)
 Respiraţia
 Semnele respirației anormale: gasp-uri
(respirații rare, superficiale, agonale).
 Examinarea toracelui:
 se urmăreşte ridicarea uniformă a toracelui;

 plaga suflantă se pansează ocluziv în trei

laturi;
 se verifică existenţa emfizemului pulmonar.

 Pacientul poate fi palid, chiar cianotic, mai ales

în jurul buzelor şi a patului unghial.
Verificarea respiraţiei
 Ventilaţie prin mască cu valvă
unidirecţională

 Cauze estetice.
 Scade potenţialul apariţiei infecţiilor.
 Ventilaţie prin mască cu valvă
unidirecţională

 Are formă triunghiulară, vârful triunghiului

este partea care se aşează pe nas, iar baza
triunghiului va fi amplasată pe bărbia victimei.
 Partea măştii care vine în contact cu faţa
prezintă o pernă de aer, ceea ce permite o
fixare şi o etanşeitate bună a măştii pe faţa
victimei.
Ventilaţie prin mască cu valvă
unidirecţională
Ventilaţia cu balon şi mască
 Ventilaţia cu balon şi mască

 Ventilaţia cu aer ambiant

 Ventilaţia cu balon fără suplimentare de oxigen
este posibilă şi este de preferat ventilaţiei cu aer
expirat, datorită concentraţiei superioare de oxigen
(21% faţă de 16 – 18%).
 Ventilaţia cu balon şi mască
 Ventilaţia cu oxigen
 Balonul de ventilaţie oferă posibilitatea
ventilării eficace şi suplimentarea cu oxigen.
 Folosind balonul fără rezervor concentraţia
oxigenului în aerul ventilat nu depăşeşte 60
%.
 Cu rezervor suplimentar de oxigen (care se
ataşează la partea inferioară a balonului) se
asigură o ventilaţie cu oxigen de 90 % sau
chiar peste.
Asistarea circulaţiei
(C)
 Dacă pacientul nu respiră

 Începem CTE raport 30 : 2.

 În timpul RCP urmăriţi:
 corectitudinea compresiunilor;

 căutăm semnele unei hemoragii care poate

pune viaţa în pericol şi le tratăm.
 Dacă pacientul respiră

 Căutăm semnele unei hemoragii care poate

pune viaţa în pericol şi o tratăm.
 Măsurăm timpul reumplerii capilare.
 Hemostaza primară

 Se efectuează la sângerările ameninţătoare de

viaţă prin:
 compresie directă în plagă (orice localizare
a plăgii);
 compresie în punctele de presiune;
Numai în
 ridicarea membrului. cazul
membrelor
ÎNTREBĂRI ???