RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE I CEREBRAL LA COPII

(Ghidul ILCOR 2015-2020)

Gh.Ciobanu d.h.s.m.,prof. univ.,
ef catedr Urgen e Medicale
Istoricul Resuscit rii Cardiorespiratorii i Cerebrale
• ” Resuscitarea respiratorie şi cardiacă nu înseamnă a reînvia un mort, ci a
aplica măsuri pentru sus inerea sau înlocuirea temporară a func iilor vitale,
iar operativitatea aplicării măsurilor decide între via ă şi moarte” .
HE Köhnlein
• Fondatori ai resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale contemporane sunt
considera i V.A.Negovsky (Rusia) şi P.Safar (SUA) care :
• Au pus bazele reanimatologiei ca ştiin ă a resuscitării, au studiat
utilizarea hipotermiei în resuscitare, metodele de respira ie artificială
şi mecanică,
• Au elaborat standardele resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale.
SISTEMUL RESUSCIT RII CARDIORESPIRATORII ŞI CEREBRALE
• Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală face parte dintr-un protocol mai
larg de terapie cardiacă de urgen ă (emergency cardiac care –ECC), aceasta
cuprinde 3 faze:
SVB

SVAC

SVP
 INTEGRAREA ACTIVIT ILOR DISPECERATELOR MEDICALE,
SERVICIILOR DE URGEN CARE PRESTEZA SERVICII DE RCR i C
I UTILIZAREA IN TERMENI OPTIMI A DEFIBRILATORULUI

Suportul Vital Bazal Adul i

A – (Airway) - Căi aeriene
B - (Breathing) - Respira ie
C – (Circulation) - Circula ie sanguină
2011-2015-2020
C – (Circulation) - Compresiunitoracice
A – (Airway) - Căi aeriene
B - (Breathing) - Respira ie
Suportul Vital Avansat (SVA) include:
A. Suportul Vital Avansat Cardiac (SVAC);
B. Suportul Vital Avansat Traumatic (SVAT);
C. Suportul Vital Avansat Pediatric (SVAP).
 • Intuba ie traheală
• Respira ie automată
• Masaj cadriac intern
D. (Drags) – medicamente
E. (Electricity) – metode electrice (defibrilare electrică)
F. (Fluide) – lichide (perfuzii intravenoase
Suport Vital Prelungit (SVP)
Terapie postresuscitare – terapie orientată spre refacerea integrală a func iilor
cerebrale.
G. (Gauge) – control (monitorizarea func iilor vitale: respiratorie, cardiovasculară
şi neurologică)
H. (Hypothermia) – resuscitare cerebrală, terapie de restabilire a func iilor
neuronale
I. (Intensive Care) – terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice.
• Combaterea sindromului de reperfuzie;
• Controlul respira iei şi circula iei;
• Reechilibrare hidroelectrolitică şi nutritivă;
• Reechilibrare acido-bazică;
• Terapie reologică şi anticoagulantă;
• Combaterea edemului cerebral;
• Profilaxia infec iilor s.a.
LAN UL DE SUPRAVIE UIRE
• Din aceste considerente conceptul de „lan al supravie uirii” a fost sus inut
de Federa ia Interna ională a Societă ilor de Anesteziologie, Asocia ia
Americană de Cardiologie şi Consiliul European al Resuscitării.
• Concep ia de „lan al supravie uirii” cuprinde, ca ac iuni continue,
concomitente şi consecutive, 5 verigi integrate în asigurarea succesului
resuscitării, atât în vârsta adultă, cât şi la copii de 0-18 ani.
Componentele Lan ului De Suprave uire în stopul Cardio-Respirator copii

Preven ie RCR iC 903(112) SVAP APRI

1. Masuri de prevenâie a Stopului Cardiorespirator la copii;

2. Resunoașterea și RCR şi C promptă cu accente pe compresiuni toracice;

3. Accesul la serviciile de urgen ă 903 (112) cu personal instruit și dotat

tehnologic

4. Suport Vital Avansat Pediatric calitativ

5. Asisten ă post-resuscitare integrată

Resuscitatoarele manuale cu balon autoexpansibil Ambu, Laerdal.

• Baloanele autoexpansibile au volume diferite; pentru nou-născu i au o

capacitate de 250 ml aer, pentru sugari 450-500 ml, pentru copii 600-1000
ml şi adul i 1500-2000 ml aer.

• În resuscitarea cardiorespiratorie la nou-născu i şi la sugari ne folosim de

baloane cu capacitate 450-500 ml pentru a asigura o respira ie mai eficientă.
Canule orofaringiene Guedel

(A); Canule orofaringiene Guedel , (B); Aplicarea canulei orofaringiene Guedel la

copii de 0-8 ani prin deplasarea în jos a podului limbii cu spatula, (C);
Amplasarea canulei orofaringiene Guedel cu pozi ionarea capătului distal între
rădăcina limbii şi peretele posterior al faringelui

A B
C

Canule orofaringiene Berman

(A); Canule orofaringiene Berman

(B); Alegerea lungimii corecte

(C):Administrarea canulei orofaringiene

Examinarea cavit ii bucale la prezen a corpilor str ini

Aplicarea canulei orofaringiene Guedel la copii de 0-8 ani
Pozi ionarea corect a canulei nozofaringiene Robertazzi.
Respira ie artificial cu baloane autoexpansibile

Modalit ile de ventilare cu balonul autoexpansibil

Ventila ie artificial cu balon autoexpansibil
Ventila ia artificial efectuat : A – de doi reanimatori ; B - de un reanimator
A

B
METODELE DE DEZOBSTRUC IE A C ILOR AERIENE INFERIOARE
. Intuba ia endotraheală :
- intuba ie cu sonda combinată
- intuba ie orotraheală
- intuba ie nazotraheală
2. Cricotireotomia (coniotomie) şi cricotireostomia pe ac
3. Traheotomia
4. Aspira ia con inutului traheobronşic cu un aspirator
METODE DE VENTILARE
“B” – RESPIRA IE
Respira ie gură-la-gură, gură-la-nas, gură-la-gură-şi-la-nas, gură-la-mască, gură-la-
tub Safar sau stomă.
• Respira ie cu balonul portabil AMBU
• Ventilarea adecvată este confirmată prin :
• Prezen a mişcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
• Auscultarea şi sesizarea aerului expirator
Respira ia artificial
• Pensa i nasul victimei
• ine i-i bărbia ridicată
• Inspira i adânc
• Încerca i să aplica i cât mai etanş buzele pe cele ale victimei
• Expira i continuu în gura victimei (o insufla ie timp de 1 sec)
• Verifica i dacă i se ridică pieptul
• Păstra i-i bărbia ridicată
• Apoi mai efectua i încă o insufla ie
• Volumul insuflat de 600 – 700 ml este suficient
 OBSTRUC IA C ILOR RESPIRATORII PRIN CORPI STR INI
Manera Heimlich de îndepărtare a corpilor străini situa i mai profund în căile
respiratorii
• Bolnav anxios – respiră convulsiv, începe să tuşească, nu poate vorbi, duce
involuntar mâna strânsă în pumn la gât, respira ia se poate opri, tegumente
palide, cianotice, bolnavul pierde conştien a.
• De suspectat obstruc ia chiar dacă bolnavul se alimentează şi consumă
lichid.
• Copiii aspiră frecvent fragmente de jucării, bomboane, nuci.
• Manevra Heimlich la victima conştientă, inconştientă, la femeile însărcinate,
la victimele cu un grad înalt de adipozitate.
• Manevra Heimlich la sugar.
Obstruc ia c ilor respiratorii prin corpi str ini

• După o obstruc ie totală a căilor respiratorii pierderea conştien ei se

instalează în 2 minute, când PaO2 constituie 30 mm Hg (SaO2=60%) sau mai
pu in.

• Apneea se instalează în 2-6 minute. PaO2 scade şi mai mult la valori de 20-
30 mm a Hg, pH-ul arterial 6,8-7,0 şi PaCO2 - 80 mm Hg cu instalarea
stopului cardiac prin asistolie (în diastolă) în 5-10 minute

MANIFEST RILE CLINICE ALE OCSCA

Semne Obstruc ie uşoară Obstruc ie severă

Nu poate vorbi
Te-ai înecat Răspunde „Da”
Răspunde prin mişcări ale corpului

Respira ie zgomotoasă
Vorbeşte
Nu poate respira
Alte semne Respiră
Tusă ineficientă
Poate tuşi
Pierdere de conştien ă
 Obstruc ia cu corp str in a c ilor aeriene (OCSCA)

Evaluarea gradului de severitate a

obstruc iei căilor aeriene

Tuse ineficientă Tuse eficientă

Obstruc ie totală sau severă Obstruc ie par ială (uşoară)

Incurajarea tusei
Inconştient Conştient Continuă evaluarea tusei până la
Ini iază prompt 5 lovituri înlăturarea obstacolului
resuscitarea interscapulare (expulzia corpului străin) sau
cardiorespiratori 5 compresiuni deteriorarea în continuare cu
e şi cerebrală abdominale instalarea tusei ineficiente şi
perderea conştien ei.

Algoritmul tratamentului obstruc iei c ilor aeriene la adul i prin corpi

str ini.

Obstruc ia cu corp str in a c ilor aeriene (OCSCA)

Evaluarea gradului de severitate a

obstruc iei căilor aeriene

Tuse eficientă
Tuse ineficientă
Obstruc ie totală sau severă Obstruc ie par ială (uşoară)

Incurajarea tusei
Inconştient Conştient Continuă evaluarea tusei până la
Deschide căile 5 lovituri interscapulare înlăturarea obstacolului
aeriene 5 compresiuni (toracale (expulzia corpului străin) sau
5 insufla ii în pentru sugari şi deteriorarea în continuare cu
căile aeriene abdominale pentru copii instalarea tusei ineficiente şi
Ini iază RCR şi > 1 an) perderea conştien ei.
C

Algoritmul tratamentului obstruc iei c ilor aeriene la copii prin corpi

str ini.
 Obstruc ia c ilor aeriene superioare

• 5 lovituri interscapulare
• Se va verifica ob inerea dezobstruc iei după fiecare lovitură
• Dacă nu s-a ob inut dezobstruc ia prin lovituri interscapulare vor fi
efectuate
• 5 compresiuni abdominale
Compresiuni abdominale în serie a câte 5

Criteriile ventil rii corecte:

1. Mişcări de expansiune şi depresiune respiratorii;

2. Prezen a jetului de aer expirator;

3. De asigurat frecven a respira iilor la:

• Adul i şi copii mai mari de 15 ani – 10 respira ii pe 1 minut (durata: 1

insufla ii în căile respiratorii - 1 sec.)

• Copii de 8-15 ani – 12 respira ii pe 1 minut (durata: 1 insufla ii în

căile respiratorii - 1 sec.)

• Copii de 1-8 ani – 15 respira ii pe minut (durata: 1 insufla ii în căile

respiratorii - 1 sec.)

• Copii sub 1-12 luni – 20 respira ii pe minut (durata unei insufla ii în

căile respiratorii durează 1 sec.)

• Nou-născu i (perioada neonatală) 0-28 zile, prematuri – 20-30

respira ii pe minut (durata unei insufla ii în căile respiratorii durează 1
sec.)

4. În cazuri de dificultă i ventilatorii, verifica i permeabilitatea căilor aeriene.

C.Circula ia

1. Determinarea pulsului
2. Corectitudinea efectuării masajului cardiac extern

Determinarea Pulsului

• Determinarea pulsului. Pulsul se determină la copii în vârsta de 1 an şi adul i

la artera carotidă, cu două degete (arătător şi mediu) prin alunecare de pe
cartilajul tiroid în profunzime între marginea muşchiului
sternocleidomastoideu şi cartilajul tiroid.

La copii sub 1 an de zile, datorită gâtului scurt şi dificultă ilor existente în

determinarea pulsului, pulsul se determină la artera brahială în fosa axilară
sau la artera femurală
Masajul cardiac extern

Ocupa i pozi ia lângă bolnav în aşa fel ca mâinile să cadă perpendicular pe

suprafa a cutiei toracice. În timpul compresiunilor mâinile nu se flectează în
articula ia cotului. Sunt două modalită i de aplicare a palmelor, prin
formarea unui lacăt sau a simplei aplicări palmă peste palmă.
• Intervalul de timp de la pierderea conştien ei până la defibrilare constituie
determinanta cea mai importantă de supravie uire în cazul unui stop cardiac.
Defibrilarea precoce pentru pacientul în moartea clinică este o manevră
crucială din următoarele considerente:

• Cele mai frecvente disritmii ca mecanism primar în instalarea mor ii

subite sunt FV sau TV fără puls, care degenerează rapid în FV. În
prezen a acestor disritmii func ia de pompă a cordului este abolită;

• Defibrilarea electrică constituie metoda unică efectivă de tratament;

• FV degenerează în asistolie dacă nu este tratată;

• Probabilitatea succesului defibrilării este în dependen ă de timp şi

scade cu 7-10% la fiecare minut de creştere a intervalului de timp,
pierdere de conştien ă-defibrilare şi această probabilitate scade cu 3-
4% în ini ierea Suportului Vital Bazal al RCR şi C

Masajul cardiac la sugar.

Masajul cardiac la sugar. A. Cu două degete (trei şi patru) cu grosimea unui

deget mai jos de linia intermamelorară pe stern, iar cu cealaltă mână se
men ine copilul în hiperextensie moderată; B. Utilizarea manevrei Thaler,
cuprinderea cutiei toracice a sugarului cu ambele mâini.
A.

B.

Compresiuni toracice cu o singur mân

A. Pozi ionarea podului palmei cu două degete mai sus de rădăcina

procesului xifoid.

B. Fixarea extremită ii cefalice şi comprimarea toracelui cu bra ul şi cotul

întins.

A.
B.

Compresiuni toracice prin formarea unui lac t din ambele mâini.

 RITMURI DE STOP CARDIAC CU INDICA IE DE DEFIBRILARE

(Fibrila ia ventriculară/Tahicardia ventriculară fără puls)

• În lan ul supravie uirii în fibrila ia ventriculară şi în tahicardia ventriculară

fără puls (FV/TV fără puls) defibrilarea reprezintă verigă cea mai
importantă.

• Defibrilarea se defineşte ca oprire a FV/TV fără puls prin aplicarea unui şoc
electric extern la cel mult 5 secunde de la administrarea lui.

• Şocul electric determină depolarizarea miocardului, aducând toate fibrele

miocardului la acelaşi nivel de polarizare şi reluarea activită ii electrice
normale compatibilă cu prezen a pulsului

Particularit i aduli – copii >8ani:

• Frecven a compresiunilor 100 -120 în minut

• 1,8 compresiuni în 1 sec.

• Amplituda compresiunilor 5-6 cm

• Frecven a respira iilor 8-10 în minut

• Durata în timp a unei insufla ii în căile respiratorii 1 sec

• Verificarea digitală a cavită ii bucale se efectuează numai în prezen a

corpilor străini vizibili

ALGORITMUL RESUSCIT RII CARDIO-RESPIRATORII

ŞI CEREBRALE
Copii 1 - 8 ani

• Stabili i lipsa reac iei.

• Dacă reac ia lipseşte timp de 2 min. efectua i măsurile de reanimare de bază,

apoi alarma i un serviciu specializat de AMU.
 • Asigura i controlul şi men inerea permeabilită ii căilor aeriene.

• Efectua i 30 compresiuni toracice ( un singur reanimator) sau 15

compresiuni toracice (doi reanimatori)

• Administra i 2 insufla ii în căile respiratorii.

• Ciclul compresiuni-ventilări de 30:2 (un singur reanimator) şi 15:2 (doi

reanimatori) se continua până la sosirea serviciului specializat de AMU,
restabilirea pacientului, epuizarea reanimatorului, apari ia semnelor de
moarte biologică .

Particularit ile RCRşiC

Copii1- 8 ani

• Pentru compresiuni toracice ne folosim de podul palmei sau de ambele

mâini ca la adul i;

• Compresiunile le efectuăm în jumătatea inferioară a sternului;

• Compresiunile trebuie să asigure o coborâre a sternului cu 5 cm;

• Frecvența compresiunilor – 100-120 în min;

• Frecven a respira iilor

• Copii 1-8 ani – 15 în minut

• Copii 8-15 ani - 12 în minut;

ALGORITMUL RESUSCIT RII CARDIO-RESPIRATORII

ŞI CEREBRALE
Copii sub 1 an

• Stabili i lipsa reac iei.

• Dacă reac ia lipseşte timp de 2 min efectua i măsuri de reanimare de bază,

apoi alarma i un serviciu specializat de AMU.
• Asigura i controlul şi men inerea permeabilită ii căilor aeriene.

• Efectua i 100 - 120 compresiuni în minut cu raportul 30:2 (un reanimator)

sau 15:2 (doi reanimatori)

Efectua i 2 insufla ii în căile respiratorii.

• Ciclul compresiuni-ventilări de 30:2 sau 15:2 se continuă până: la sosirea

serviciului specializat

• de AMU, restabilirea pacientului, epuizarea reanimatorului, apari ia

semnelor de moarte biologică

PARTICULARIT ILE RESUSCIT RIICARDIO-RESPIRATORII

ŞI CEREBRALE
Copii sub 1 an

• Pentru compresiuni toracice ne folosim de vârfurile degetelor II, III sau

podul palmei,sau metoda Thaller;

• Compresiunile le efectuam pe stern cu 1 cm mai jos de linia

intermamelonară;

• Frecventa compresiunilor 100-120 în min;

• Intensitatea compresiunilor trebuie să asigure o coborâre a sternului cu 4

cm;

• Frecven a respiratorie - 20 în min, 1 insufla ie în căile aeriene 1 sec.

SUMARUL COMPONENTELOR CHEIE PENTRU ADUL I,

COPII ŞI COPII SUB 1 AN
Componente Adul i Copii Copii sub 1 an
Stare de inconştien ă (pentru toate vârstele)
Nu respiră normal Nu respiră sau respira ie gasping
(respira ie gasping)

Prezența respirației și pulsului se determină in mai puțin de 10

 sec.
Secven e RCRşiC CAB CAB CAB
Frecven a Nu mai pu in de 100-120/min
compresiunilor
Amplituda 5 cm 5 cm 4 cm
compresiunilor
Revenirea peretelui Revenire totală a peretelui anterior a cutiei toracice la pozi ia ini ială.
toracic Schimbarea cu locurile a resuscitărilor fiecare 2 minute,sau mai des.
Căi aeriene Hiperextenzia capului, subluxarea anterioară a mandibulei (în traume –
manevra Esmarh)
Raportul compresiuni- 30:2 (1 sau 2 30:2 30:2
ventilări, până la reanimatori) (1 reanimator) (1 reanimator)
protezarea căilor 15:2 15:2
aeriene (2 (2
Minimalizarea reanimatori) reanimatori)
pauzelor in
compresiuni toracice
sub 10 sec.
Ventilare cu căi 1 respira ie fiecare 6-8 sec (8-10 respira ii/min)
aeriene protezate Asincron cu compresiuni toracice. Aproximativ 1 sec la o insufla ie .
Mişcări vizibile a cutiei toracice.
Defibrilare De ataşat şi de utilizat DAE cât mai prompt. De minimalizat
întreruperile compresiunilor toracice, înainte şi după aplicarea şocului
relua i RCRşiC începând cu compresiuni imediat după fiecare şoc.
RAPORTUL COMPRESIUNI-VENTIL RI ÎN CORELARE CU VÂRSTA

Vârsta Raportul Compresiuni toracice Ventil ri

16 ani – adul i 30 : 2 100-120 : 10 în min

8 – 15 ani 30 : 2 100-120 : 12 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 8 ani 30 : 2 100-120 : 15 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 12 luni 30 : 2 100-120 : 20 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 28 zile, prematuri 3:1 100 - 120 : 20-30 în min

 Asigurarea calit ii RCRşiC copii

• RCRşiC calitativă

• Compresii puternice: copii – 5 cm, copii sub 1 an – 4 cm; frecven ă de 100-

120 în min. şi de asigurat revenirea la normal a cutiei toracice

• Minimalizarea pauzelor de întrerupere a compresiunilor sub 10 sec.

• De exclus ventilarea excesivă

• De schimbat la fiecare 2 min. reanimatorii

• Dacă căile aeriene nu sunt protezate: raportul compresiuni ventilatori 15:2.

Dacă căile sunt protezate, 8-10 respira ii în minut cu compresiuni toracice
continue

Revenire la Circula ia Normal Adul i

• Pl şi TA

• Creştere bruscă a PETCO2≥40 mm Hg

• Monitoringul intraarterial – unde de presiune arterială

• Energia şocului electric

• Bifazic: Recomandată doza ini ială 120-200J; dacă nu este cunoscută, de

utilizat doza maximă. Al 2-lea şi următoarele sunt echivalente, pot fi luate în
considera ie şi doze mai mari

Monofazic: 360J
Defibrilarea la copii

Aplicarea padelelor autocolante (A).

Padele pediatrice cu atenuator de doz (B).

 Energia şocului electric în timpul defibril rii

Primul şoc 4J/kg, al doilea şoc 4J/kg, următorul şoc ≥4J/kg, maximum
10J/kg sau doza pentru adult.

Restabilirea Circula iei Spontane Copii

• Pulsul şi Tensiunea arterială

• Monitorizarea intra-arterială – unda pulsatilă arterială

• Energia şocului electric în timpul defibrilării

• Primul şoc 4J/kg, al doilea şoc 4J/kg, următorul şoc ≥4J/kg, maximum
10J/kg sau doza pentru adult

• În tratamentul FV asigurarea calită ii RCR şi C şi defibrilarea sunt esen iale.

• Medicamentele utilizate în tratamentul FV:

• epinefrina,

• amiodarona

• lidocaina (în lipsa amiodaronei).

• O FV în termeni precoci poate răspunde la un şoc electric şi aceşti termeni

au fost stabili i de AAC în Ghidul RCR şi C (2000) pentru stopurile
cardiorespiratorii în prespital până la 5 minute şi intraspitaliceşti până la 3
minute

Terapia cu medicamente, Adul i

• Epinefrină IV/IO. Doza 1 mg fiecare 3-5 min

• Amiodarona IV/IO. Doza ini ială 300 mg în bolus. A doua doză:150 mg.

C i aeriene Protezate

• Intuba ie endotraheală

• Capnografia pentru confirmarea şi monitorizarea amplasării tubului

endotraheal

• 8-10 respira ii în minut cu compresiuni toracice neîntrerupte

Terapia cu medicamente, Copii

• Epinefrină 10/IV. Doza 0,01 mg/kg (0,1 ml/kg din solu ia 1:10000)

• De repetat fiecare 3-5 min.

• Dacă nu dispunem de acces 10/IV se administrează endotraheal 0,1mg/kg

(0,1 ml/kg din solu ia 1:1000)

• Amiodarona 10/IV. Doza 5 mg/kg în bolus timpul stopului cardiac refractare

Protezarea C ilor Aeriene

• Intuba ie endotraheală

• Capnografie sau capnometrie pentru confirmarea şi monitorizarea amplasării

tubului endotraheal

În cazul căilor aeriene protezate se administrează 1 respira ie fiecare 6-8

secunde (8-10 respira ii în minut)

Literatura

1.Ghidurile de Resuscitare Cardiorespiratorie și Cerebrală a CER, 2015;

2.AHA BLS,ACLS,2015;

3.Gh. Ciobanu. Resuscitarea Cardiorespiratorie și Cerebrală V.I.,II.,2014.