RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIEȘI CEREBRALĂ LA COPII

(Ghidul ILCOR 2015-2020)

Gh.Ciobanu d.h.s.m.,prof. univ.,
Șef catedră Urgențe Medicale
Istoricul Resuscitării Cardiorespiratorii și Cerebrale
• ” Resuscitarea respiratorie şi cardiacă nu înseamnă a reînvia un mort, ci a
aplica măsuri pentru susţinerea sau înlocuirea temporară a funcţiilor vitale,
iar operativitatea aplicării măsurilor decide între viaţă şi moarte” .
HE Köhnlein
• Fondatori ai resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale contemporane sunt
consideraţi V.A.Negovsky (Rusia) şi P.Safar (SUA) care :
• Au pus bazele reanimatologiei ca ştiinţă a resuscitării, au studiat
utilizarea hipotermiei în resuscitare, metodele de respiraţie artificială
şi mecanică,
• Au elaborat standardele resuscitării cardiorespiratorii şi cerebrale.
SISTEMUL RESUSCITĂRII CARDIORESPIRATORII ŞI CEREBRALE
• Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală face parte dintr-un protocol mai
larg de terapie cardiacă de urgenţă (emergency cardiac care –ECC), aceasta
cuprinde 3 faze: SVB,SVAP și SVP

INTEGRAREA ACTIVITĂȚILOR DISPECERATELOR MEDICALE,

SERVICIILOR DE URGENȚĂ CARE PRESTEZA SERVICII DE RCR și C
ȘI UTILIZAREA IN TERMENI OPTIMI A DEFIBRILATORULUI
Suportul Vital Bazal Adulţi
A – (Airway) - Căi aeriene
B - (Breathing) - Respiraţie
C – (Circulation) - Circulaţie sanguină
D- Defibrilare
2011-2015-2020
C – (Circulation) - Compresiunitoracice
A – (Airway) - Căi aeriene
B - (Breathing) - Respiraţie
Suportul Vital Avansat (SVA) include:
A. Suportul Vital Avansat Cardiac (SVAC);
B. Suportul Vital Avansat Traumatic (SVAT);
C. Suportul Vital Avansat Pediatric (SVAP).
• Intubaţie traheală
• Respiraţie automată
 • Masaj cadriac intern
D. (Drags) – medicamente
E. (Electricity) – metode electrice (defibrilare electrică)
F. (Fluide) – lichide (perfuzii intravenoase
Suport Vital Prelungit (SVP)
Terapie postresuscitare – terapie orientată spre refacerea integrală a funcţiilor
cerebrale.
G. (Gauge) – control (monitorizarea funcţiilor vitale: respiratorie, cardiovasculară
şi neurologică)
H. (Hypothermia) – resuscitare cerebrală, terapie de restabilire a funcţiilor
neuronale
I. (Intensive Care) – terapie intensivă postresuscitare a encefalopatiei anoxice.
• Combaterea sindromului de reperfuzie;
• Controlul respiraţiei şi circulaţiei;
• Reechilibrare hidroelectrolitică şi nutritivă;
• Reechilibrare acido-bazică;
• Terapie reologică şi anticoagulantă;
• Combaterea edemului cerebral;
• Profilaxia infecţiilor s.a.
LANȚUL DE SUPRAVIEȚUIRE
• Din aceste considerente conceptul de „lanţ al supravieţuirii” a fost susţinut
de Federaţia Internaţională a Societăţilor de Anesteziologie, Asociaţia
Americană de Cardiologie şi Consiliul European al Resuscitării.
• Concepţia de „lanţ al supravieţuirii” cuprinde, ca acţiuni continue,
concomitente şi consecutive, 5 verigi integrate în asigurarea succesului
resuscitării, atât în vârsta adultă, cât şi la copii de 0-18 ani.

Componentele Lanţului De Supraveţuire în stopul Cardio-Respirator copii

 Prevenție RCRșiC 903(112) SVAP APRI

1. Masuri de prevenâie a Stopului Cardiorespirator la copii;

2. Resunoașterea și RCR şi C promptă cu accente pe compresiuni toracice;

3. Accesul la serviciile de urgenţă 903 (112) cu personal instruit și dotat

tehnologic

4. Suport Vital Avansat Pediatric calitativ

5. Asistenţă post-resuscitare integrată

Resuscitatoarele manuale cu balon autoexpansibil Ambu, Laerdal.

• Baloanele autoexpansibile au volume diferite; pentru nou-născuţi au o

capacitate de 250 ml aer, pentru sugari 450-500 ml, pentru copii 600-1000
ml şi adulţi 1500-2000 ml aer.

• În resuscitarea cardiorespiratorie la nou-născuţi şi la sugari ne folosim de

baloane cu capacitate 450-500 ml pentru a asigura o respiraţie mai eficientă.
Canule orofaringiene Guedel

(A); Canule orofaringiene Guedel , (B); Aplicarea canulei orofaringiene Guedel la

copii de 0-8 ani prin deplasarea în jos a podului limbii cu spatula, (C);
Amplasarea canulei orofaringiene Guedel cu poziţionarea capătului distal între
rădăcina limbii şi peretele posterior al faringelui

A B
C

Canule orofaringiene Berman

(A); Canule orofaringiene Berman

(B); Alegerea lungimii corecte

(C):Administrarea canulei orofaringiene

Examinarea cavităţii bucale la prezenţa corpilor străini

Aplicarea canulei orofaringiene Guedel la copii de 0-8 ani
Poziţionarea corectă a canulei nozofaringiene Robertazzi.

Respiraţie artificială cu baloane autoexpansibile

Modalităţile de ventilare cu balonul autoexpansibil
Ventilaţie artificială cu balon autoexpansibil
Ventilația artificială efectuată: A – de doi reanimatori ; B - de un reanimator
A

B
METODELE DE DEZOBSTRUCŢIE A CĂILOR AERIENE INFERIOARE
. Intubaţia endotraheală :
- intubaţie cu sonda combinată
- intubaţie orotraheală
- intubaţie nazotraheală
2. Cricotireotomia (coniotomie) şi cricotireostomia pe ac
3. Traheotomia
4. Aspiraţia conţinutului traheobronşic cu un aspirator
METODE DE VENTILARE
“B” – RESPIRAŢIE
Respiraţie gură-la-gură, gură-la-nas, gură-la-gură-şi-la-nas, gură-la-mască, gură-la-
tub Safar sau stomă.
• Respiraţie cu balonul portabil AMBU
• Ventilarea adecvată este confirmată prin :
• Prezenţa mişcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
• Auscultarea şi sesizarea aerului expirator
Respiraţia artificială
• Pensaţi nasul victimei
• Ţineţi-i bărbia ridicată
• Inspiraţi adânc
• Încercaţi să aplicaţi cât mai etanş buzele pe cele ale victimei
• Expiraţi continuu în gura victimei (o insuflaţie timp de 1 sec)
• Verificaţi dacă i se ridică pieptul
• Păstraţi-i bărbia ridicată
• Apoi mai efectuaţi încă o insuflaţie
• Volumul insuflat de 600 – 700 ml este suficient
 OBSTRUCŢIA CĂILOR RESPIRATORII PRIN CORPI STRĂINI
Manera Heimlich de îndepărtare a corpilor străini situaţi mai profund în căile
respiratorii
• Bolnav anxios – respiră convulsiv, începe să tuşească, nu poate vorbi, duce
involuntar mâna strânsă în pumn la gât, respiraţia se poate opri, tegumente
palide, cianotice, bolnavul pierde conştienţa.
• De suspectat obstrucţia chiar dacă bolnavul se alimentează şi consumă
lichid.
• Copiii aspiră frecvent fragmente de jucării, bomboane, nuci.
• Manevra Heimlich la victima conştientă, inconştientă, la femeile însărcinate,
la victimele cu un grad înalt de adipozitate.
• Manevra Heimlich la sugar.
Obstrucția căilor respiratorii prin corpi străini

• După o obstrucţie totală a căilor respiratorii pierderea conştienţei se

instalează în 2 minute, când PaO2 constituie 30 mm Hg (SaO2=60%) sau mai
puţin.

• Apneea se instalează în 2-6 minute. PaO2 scade şi mai mult la valori de 20-
30 mm a Hg, pH-ul arterial 6,8-7,0 şi PaCO 2 - 80 mm Hg cu instalarea
stopului cardiac prin asistolie (în diastolă) în 5-10 minute

MANIFESTĂRILE CLINICE ALE OCSCA

Semne Obstrucţie uşoară Obstrucţie severă

Nu poate vorbi
Te-ai înecat Răspunde „Da”
Răspunde prin mişcări ale corpului

Respiraţie zgomotoasă
Vorbeşte
Nu poate respira
Alte semne Respiră
Tusă ineficientă
Poate tuşi
Pierdere de conştienţă
 Obstrucţia cu corp străin a căilor aeriene (OCSCA)

Evaluarea gradului de severitate a

obstrucţiei căilor aeriene

Tuse eficientă
Tuse ineficientă
Obstrucţie parţială (uşoară)
Obstrucţie totală sau severă

Incurajarea tusei
Inconştient Conştient Continuă evaluarea tusei până la
Iniţiază prompt 5 lovituri înlăturarea obstacolului
resuscitarea interscapulare (expulzia corpului străin) sau
cardiorespiratori 5 compresiuni deteriorarea în continuare cu
e şi cerebrală abdominale instalarea tusei ineficiente şi
perderea conştienţei.

Algoritmul tratamentului obstrucţiei căilor aeriene la adulţi prin corpi

străini.

Obstrucţia cu corp străin a căilor aeriene (OCSCA)

Evaluarea gradului de severitate a

obstrucţiei căilor aeriene

Tuse eficientă
Tuse ineficientă
Obstrucţie parţială (uşoară)
Obstrucţie totală sau severă

Incurajarea tusei
Inconştient Conştient Continuă evaluarea tusei până la
Deschide căile 5 lovituri interscapulare înlăturarea obstacolului
aeriene 5 compresiuni (toracale (expulzia corpului străin) sau
5 insuflaţii în pentru sugari şi deteriorarea în continuare cu
căile aeriene abdominale pentru copii instalarea tusei ineficiente şi
Iniţiază RCR şi > 1 an) perderea conştienţei.
C

Algoritmul tratamentului obstrucţiei căilor aeriene la copii prin corpi

străini.
 Obstrucţia căilor aeriene superioare

• 5 lovituri interscapulare
• Se va verifica obţinerea dezobstrucţiei după fiecare lovitură
• Dacă nu s-a obţinut dezobstrucţia prin lovituri interscapulare vor fi
efectuate
• 5 compresiuni abdominale
Compresiuni abdominale în serie a câte 5

Criteriile ventilării corecte:

1. Mişcări de expansiune şi depresiune respiratorii;

2. Prezenţa jetului de aer expirator;

3. De asigurat frecvenţa respiraţiilor la:

• Adulţi şi copii mai mari de 15 ani – 10 respiraţii pe 1 minut (durata: 1

insuflaţii în căile respiratorii - 1 sec.)

• Copii de 8-15 ani – 12 respiraţii pe 1 minut (durata: 1 insuflaţii în

căile respiratorii - 1 sec.)

• Copii de 1-8 ani – 15 respiraţii pe minut (durata: 1 insuflaţii în căile

respiratorii - 1 sec.)

• Copii sub 1-12 luni – 20 respiraţii pe minut (durata unei insuflaţii în

căile respiratorii durează 1 sec.)

• Nou-născuţi (perioada neonatală) 0-28 zile, prematuri – 20-30

respiraţii pe minut (durata unei insuflaţii în căile respiratorii durează 1
sec.)

4. În cazuri de dificultăţi ventilatorii, verificaţi permeabilitatea căilor aeriene.

C.Circulația

1. Determinarea pulsului
2. Corectitudinea efectuării masajului cardiac extern

Determinarea Pulsului

• Determinarea pulsului. Pulsul se determină la copii în vârsta de 1 an şi adulţi

la artera carotidă, cu două degete (arătător şi mediu) prin alunecare de pe
cartilajul tiroid în profunzime între marginea muşchiului
sternocleidomastoideu şi cartilajul tiroid.

La copii sub 1 an de zile, datorită gâtului scurt şi dificultăţilor existente în

determinarea pulsului, pulsul se determină la artera brahială în fosa axilară
sau la artera femurală
Masajul cardiac extern

Ocupaţi poziţia lângă bolnav în aşa fel ca mâinile să cadă perpendicular pe

suprafaţa cutiei toracice. În timpul compresiunilor mâinile nu se flectează în
articulaţia cotului. Sunt două modalităţi de aplicare a palmelor, prin
formarea unui lacăt sau a simplei aplicări palmă peste palmă.
• Intervalul de timp de la pierderea conştienţei până la defibrilare constituie
determinanta cea mai importantă de supravieţuire în cazul unui stop cardiac.
Defibrilarea precoce pentru pacientul în moartea clinică este o manevră
crucială din următoarele considerente:

• Cele mai frecvente disritmii ca mecanism primar în instalarea morţii

subite sunt FV sau TV fără puls, care degenerează rapid în FV. În
prezenţa acestor disritmii funcţia de pompă a cordului este abolită;

• Defibrilarea electrică constituie metoda unică efectivă de tratament;

• FV degenerează în asistolie dacă nu este tratată;

• Probabilitatea succesului defibrilării este în dependenţă de timp şi

scade cu 7-10% la fiecare minut de creştere a intervalului de timp,
pierdere de conştienţă-defibrilare şi această probabilitate scade cu 3-
4% în iniţierea Suportului Vital Bazal al RCR şi C

Masajul cardiac la sugar.

Masajul cardiac la sugar. A. Cu două degete (trei şi patru) cu grosimea unui

deget mai jos de linia intermamelorară pe stern, iar cu cealaltă mână se
menţine copilul în hiperextensie moderată; B. Utilizarea manevrei Thaler,
cuprinderea cutiei toracice a sugarului cu ambele mâini.
A.

B.

Compresiuni toracice cu o singură mână

A. Poziţionarea podului palmei cu două degete mai sus de rădăcina

procesului xifoid.

B. Fixarea extremităţii cefalice şi comprimarea toracelui cu braţul şi cotul

întins.

A.
B.

Compresiuni toracice prin formarea unui lacăt din ambele mâini.

RITMURI DE STOP CARDIAC CU INDICAŢIE DE DEFIBRILARE

(Fibrilaţia ventriculară/Tahicardia ventriculară fără puls)

• În lanţul supravieţuirii în fibrilaţia ventriculară şi în tahicardia ventriculară
fără puls (FV/TV fără puls) defibrilarea reprezintă verigă cea mai
importantă.

• Defibrilarea se defineşte ca oprire a FV/TV fără puls prin aplicarea unui şoc
electric extern la cel mult 5 secunde de la administrarea lui.

• Şocul electric determină depolarizarea miocardului, aducând toate fibrele

miocardului la acelaşi nivel de polarizare şi reluarea activităţii electrice
normale compatibilă cu prezenţa pulsului

Particularităţi aduli – copii >8ani:

• Frecvenţa compresiunilor 100 -120 în minut

• 1,8 compresiuni în 1 sec.

• Amplituda compresiunilor 5-6 cm

• Frecvenţa respiraţiilor 8-10 în minut

• Durata în timp a unei insuflaţii în căile respiratorii 1 sec

• Verificarea digitală a cavităţii bucale se efectuează numai în prezenţa

corpilor străini vizibili

ALGORITMUL RESUSCITĂRII CARDIO-RESPIRATORII

ŞI CEREBRALE
Copii 1 - 8 ani

• Stabiliţi lipsa reacţiei.

• Dacă reacţia lipseşte timp de 2 min. efectuaţi măsurile de reanimare de bază,

apoi alarmaţi un serviciu specializat de AMU.

• Asiguraţi controlul şi menţinerea permeabilităţii căilor aeriene.

 • Efectuaţi 30 compresiuni toracice ( un singur reanimator) sau 15
compresiuni toracice (doi reanimatori)

• Administraţi 2 insuflaţii în căile respiratorii.

• Ciclul compresiuni-ventilări de 30:2 (un singur reanimator) şi 15:2 (doi

reanimatori) se continua până la sosirea serviciului specializat de AMU,
restabilirea pacientului, epuizarea reanimatorului, apariţia semnelor de
moarte biologică .

Particularităţile RCRşiC

Copii 1- 8 ani

• Pentru compresiuni toracice ne folosim de podul palmei sau de ambele

mâini ca la adulţi;

• Compresiunile le efectuăm în jumătatea inferioară a sternului;

• Compresiunile trebuie să asigure o coborâre a sternului cu 5 cm;

• Frecvența compresiunilor – 100-120 în min;

• Frecvenţa respiraţiilor

• Copii 1-8 ani – 15 în minut

• Copii 8-15 ani - 12 în minut;

ALGORITMUL RESUSCITĂRII CARDIO-RESPIRATORII

ŞI CEREBRALE
Copii sub 1 an

• Stabiliţi lipsa reacţiei.

• Dacă reacţia lipseşte timp de 2 min efectuaţi măsuri de reanimare de bază,

apoi alarmaţi un serviciu specializat de AMU.

• Asiguraţi controlul şi menţinerea permeabilităţii căilor aeriene.

 • Efectuaţi 100 - 120 compresiuni în minut cu raportul 30:2 (un reanimator)
sau 15:2 (doi reanimatori)

Efectuaţi 2 insuflaţii în căile respiratorii.

• Ciclul compresiuni-ventilări de 30:2 sau 15:2 se continuă până: la sosirea

serviciului specializat

• de AMU, restabilirea pacientului, epuizarea reanimatorului, apariţia

semnelor de moarte biologică

PARTICULARITĂŢILE RESUSCITĂRIICARDIO-RESPIRATORII
ŞI CEREBRALE
Copii sub 1 an

• Pentru compresiuni toracice ne folosim de vârfurile degetelor II, III sau

podul palmei,sau metoda Thaller;

• Compresiunile le efectuam pe stern cu 1 cm mai jos de linia

intermamelonară;

• Frecventa compresiunilor 100-120 în min;

• Intensitatea compresiunilor trebuie să asigure o coborâre a sternului cu 4

cm;

• Frecvenţa respiratorie - 20 în min, 1 insuflaţie în căile aeriene 1 sec.

SUMARUL COMPONENTELOR CHEIE PENTRU ADULŢI,

COPII ŞI COPII SUB 1 AN
Componente Adulţi Copii Copii sub 1 an
Stare de inconştienţă (pentru toate vârstele)
Nu respiră normal Nu respiră sau respiraţie gasping
(respiraţie gasping)

Prezența respirației și pulsului se determină in mai puțin de 10

sec.
Secvenţe RCRşiC CAB CAB CAB
Frecvenţa Nu mai puţin de 100-120/min
compresiunilor
Amplituda 5 cm 5 cm 4 cm
compresiunilor
Revenirea peretelui Revenire totală a peretelui anterior a cutiei toracice la poziţia iniţială.
toracic Schimbarea cu locurile a resuscitărilor fiecare 2 minute,sau mai des.
Căi aeriene Hiperextenzia capului, subluxarea anterioară a mandibulei (în traume –
manevra Esmarh)
Raportul compresiuni- 30:2 (1 sau 2 30:2 30:2
ventilări, până la reanimatori) (1 reanimator) (1 reanimator)
protezarea căilor 15:2 15:2
aeriene (2 (2
Minimalizarea reanimatori) reanimatori)
pauzelor in
compresiuni toracice
sub 10 sec.
Ventilare cu căi 1 respiraţie fiecare 6-8 sec (8-10 respiraţii/min)
aeriene protezate Asincron cu compresiuni toracice. Aproximativ 1 sec la o insuflaţie .
Mişcări vizibile a cutiei toracice.
Defibrilare De ataşat şi de utilizat DAE cât mai prompt. De minimalizat
întreruperile compresiunilor toracice, înainte şi după aplicarea şocului
reluaţi RCRşiC începând cu compresiuni imediat după fiecare şoc.
RAPORTUL COMPRESIUNI-VENTILĂRI ÎN CORELARE CU VÂRSTA

Vârsta Raportul Compresiuni toracice Ventilări

16 ani – adulţi 30 : 2 100-120 : 10 în min

8 – 15 ani 30 : 2 100-120 : 12 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 8 ani 30 : 2 100-120 : 15 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 12 luni 30 : 2 100-120 : 20 în min

Doi reanimatori 15 : 2

1 – 28 zile, prematuri 3:1 100 - 120 : 20-30 în min

 Asigurarea calităţii RCRşiC copii

• RCRşiC calitativă

• Compresii puternice: copii – 5 cm, copii sub 1 an – 4 cm; frecvenţă de 100-

120 în min. şi de asigurat revenirea la normal a cutiei toracice

• Minimalizarea pauzelor de întrerupere a compresiunilor sub 10 sec.

• De exclus ventilarea excesivă

• De schimbat la fiecare 2 min. reanimatorii

• Dacă căile aeriene nu sunt protezate: raportul compresiuni ventilatori 15:2.

Dacă căile sunt protezate, 8-10 respiraţii în minut cu compresiuni toracice
continue

Revenire la Circulaţia Normală

Pl şi TA

• Creştere bruscă a PETCO2≥40 mm Hg

• Monitoringul intraarterial – unde de presiune arterială

• Energia şocului electric ,copii 8-18 ani

• Bifazic: Recomandată doza iniţială 120-200J; dacă nu este cunoscută, de

utilizat doza maximă. Al 2-lea şi următoarele sunt echivalente, pot fi luate în
consideraţie şi doze mai mari

Monofazic: 360J
Defibrilarea la copii

Aplicarea padelelor autocolante (A).

Padele pediatrice cu atenuator de doză (B).

 Energia şocului electric în timpul defibrilării

Primul şoc 4J/kg, al doilea şoc 4J/kg, următorul şoc ≥4J/kg, maximum
10J/kg sau doza pentru adult.

Restabilirea Circulaţiei Spontane Copii

• Pulsul şi Tensiunea arterială

• Monitorizarea intra-arterială – unda pulsatilă arterială

• Energia şocului electric în timpul defibrilării

• Primul şoc 4J/kg, al doilea şoc 4J/kg, următorul şoc ≥4J/kg, maximum
10J/kg sau doza pentru adult

• În tratamentul FV asigurarea calităţii RCR şi C şi defibrilarea sunt esenţiale.

• Medicamentele utilizate în tratamentul FV:

• epinefrina,

• amiodarona

• lidocaina (în lipsa amiodaronei).

• O FV în termeni precoci poate răspunde la un şoc electric şi aceşti termeni

au fost stabiliţi de AAC în Ghidul RCR şi C (2000) pentru stopurile
cardiorespiratorii în prespital până la 5 minute şi intraspitaliceşti până la 3
minute

Terapia cu medicamente, Adulţi

• Epinefrină IV/IO. Doza 1 mg fiecare 3-5 min

• Amiodarona IV/IO. Doza iniţială 300 mg în bolus. A doua doză:150 mg.

Căi aeriene Protezate

• Intubaţie endotraheală

• Capnografia pentru confirmarea şi monitorizarea amplasării tubului

endotraheal

• 8-10 respiraţii în minut cu compresiuni toracice neîntrerupte

Protezarea Căilor Aeriene

• Intubaţie endotraheală

• Capnografie sau capnometrie pentru confirmarea şi monitorizarea amplasării

tubului endotraheal

În cazul căilor aeriene protezate se administrează 1 respiraţie fiecare 6-8

secunde (8-10 respiraţii în minut)
Literatura

1.Ghidurile de Resuscitare Cardiorespiratorie și Cerebrală a CER, 2015;

2.AHA BLS,ACLS,2015;

3.Gh. Ciobanu. Resuscitarea Cardiorespiratorie și Cerebrală V.I.,II.,2014.