RESUSCITAREA

CARDIO-RESPIRATORI
 3 ETAPE
 Măsuri elementare de susţinere a
funcţiilor vitale (Basic Life
Support)
 Măsuri ulterioare de susţinere a
funcţiilor vitale (Advanced Life
Support)
 Măsuri prelungite de susţinere a
funcţiilor vitale (Prolonged Life
Support)
 Măsuri elementare de susţinere a funcţiilor
vitale (Basic Life Support)

A. Airway - asigurarea libertăţii căilor aeriene

B. Breathing - asigurarea respiraţiei
C. Circulations - asigurarea circulaţiei
 Măsuri ulterioare de
susţinere a funcţiilor vitale
(Advanced Life Support)

D.Drugs - tratament medicamentos

E.Electric - monitorizare
electrocardiografică
F.Fibrilations - defibrilare sau stimulare
electrică
 Măsuri prelungite de susţinere a funcţiilor
vitale
(Prolonged Life Support)
G. Gauge - evaluarea stării generale a pacientului, a
cauzei declanşării stopului cardio-respirator şi a
indicaţiilor de continuare a manevrelor terapeutice

H. Humanising - măsuri de protecţie şi refacere

neuronală în scopul recuperării integrale a funcţiilor lor

I. Intensive care - terapia intensivă pentru consolidareae

efectului imediat al măsurilor de resuscitare cardio-
respiratorie, precum şi de recuperare a pacientului într-
un serviciu de specialitate (ATI)
 I. BASIC LIFE SUPPORT
(Tehnica ABC)

 AIRWAY - Asigurarea libertăţii căilor aeriene

 BREATHING - Asigurarea respiraţiei (Respiraţia
artificială)
 CIRCULATIONS - Asigurarea circulaţiei
• Există reanimare respiratorie
fără masaj cardiac
• Nu există însă masaj cardiac
fără respiraţie artificială, deoarece
odată cu stopul cardiac se opreşte
rapid şi respiraţia.
Scopul prim şi final al reanimării
cardio-respiratorii constă în
oxigenarea suficientă a scoarţei
cerebrale deoarece în caz contrar,
se produc leziuni distructive,
ireversibile la acest nivel
 AIRWAY - Asigurarea libertăţii
căilor aeriene

Hiperextensia capului pe gât

Deschiderea gurii
Curăţirea oro-faringelui şi aspiraţia
Menţinerea libertăţii căilor aeriene
Hiperextensia capului pe gât

SCOP - înlăturarea obstrucţiei glotice prin

căderea limbii, la pacienţii fără conştienţă
 Deschiderea gurii

Se poate face prin diverse metode:

 manual (tripla manevră a lui Safar)
 cu instrumentar improvizat
 cu deschizător de gură

Nu se recomandă instrumente metalice

ascuţite
 Curăţirea oro-faringelui şi
aspiraţia

 Cu unul sau două degete pe care se înfăşoară un

tifon curat, o compresă sau numai cu degetele
neprotejate
 Dacă se execută respiraţie artificială şi MCE, timpul
pentru aspiraţia faringiană nu trebuie să depăşească
4-5 secunde
Poziţia corectă a capului şi a pacientului, curăţirea
sau aspiraţia oro-faringiană corespunzătoare sunt,
în majoritatea cazurilor, manevre suficiente pentru
eliberarea căilor aeriene, permiţând respiraţia
spontană sau artificială eficace.
 Menţinerea libertăţii căilor
aeriene

Pipe faringiene - pe
cale orală / nazală

SCOPUL:
- susţinere a limbii şi planşeului bucal
- împiedică obstrucţia căilor aeriene
indiferent de poziţia capului pacientului
 Introducerea pipei
orofaringiene
se execută în doi timpi

1. Se introduce pipa GUEDEL cu vârful spre bolta

palatină şi concavitatea inversă faţă de
convexitatea limbii

2. Se roteşte apoi pipa astfel ca vârful ei să alunece

spre faringe, iar concavitatea să se muleze pe
convexitatea limbii
Clinica stopului respirator

 absenţa mişcărilor respiratorii

 absenţa curentului de aer la expir
 absenţa sunetelor de respiraţie
 absenţa conştientei
 BREATHING- Asigurarea respiraţiei
(Respiraţia artificială)

 Respiraţia asistată
 Respiraţia controlată
Respiraţia artificială trebuie să realizeze
următoarele deziderate

 să creeze o bună ventilaţie pulmonară, cu un volum

corect de aer, minim de 500 ml sau chiar de 1000 ml
la adult

 să poată fi uşor şi oriunde executată, aplicabilă

imediat

 să permită controlul eficienţei executării ei

Metodeie de respiraţie directă sau prin
insuflaţie (recomandate de OMS)

Metode de insuflaţie:
 Respiraţia "gură la gură" sau "gură la nas"
 Respiraţia cu aparate simple portabile
 Respiraţia cu aparate de insuflaţie
automată
Respiraţia "gură la gură" sau "gură
la nas"
Respiraţia artificială se începe cu 3-5 insuflaţii
rapide, succesive apoi se continuă cu o
frecvenţă de 12 insuflaţii pe minut.
Tot timpul, medicul controlează
permanent existenţa pulsului la
arterele carotide, pentru a cunoaşte
funcţionalitatea sau nu a inimii sub
respiraţia artificială
Respiraţia "gură la nas"
 Cauzele de eşec ce ţin de tehnicile incorecte

 căi aeriene obstruate

 lipsa de etanşietate

 forţăprea mică sau prea mare de

insuflaţie.
Medicul nu trebuie să se
hiperventileze prin inspiraţii
profunde disperate, deoarece apare
pericolul de vertij şi apnee prin
hipocapnie
Respiraţia artificială cu aparate
simple, portabile

>Aparatul AMBU sau balonul RUBEN

> Cu mâna stângă medicul menţine

fixată masca, susţinând mandibula
("priza în T"), iar cu mâna dreaptă
apasă ritmic pe balon
IMPORTANŢA MANAGEMENTULUI
CĂILOR AERIENE

 Obstrucţia căilor aeriene este cel mai rapid

“ucigaş” al pacientului

 Managementul căilor aeriene este

întotdeauna primul pas
 CIRCULATION - Asigurarea
circulaţiei

Masajul cardiac extern, continuându-se

concomitant cu respiraţie artificială (timpi
obligatoriu intercalaţi!!).
 Resuscitarea cardio-
respiratorie cu un singur medic
Resuscitarea cardio-respiratorie cu 2 cadre
medicale
II. ADVANCED LIFE SUPPORTS
(ALS)

 Drugs
 Electricity
 Fibrilation
 Drugs - trusa de urgenţă
 Adrenalina 1/1000
 Suprarenin
 Efedrină
 Dopamină
 Lidocaină (Xilină) 2-4%
 Propranolol (Inderal)
 Atropină
 Nitroglicerină soluţie, capsule şi spray
 Berotec aerosol
 Hemisuccinat de hidrocortizon
 Tavegil
 Diazepam
 Bicarbonat de Na soluţie molară
 Soluţii coloidale: Plasma Expanders, Dextran
În condiţiile stopului cardio-respirator,
circulaţia sângelui este practic oprită, fapt
pentru care injecţiile subcutanate,
intramusculare sau chiar intravenoase NU
AU EFECT.
 Electricity

Metodele electrice: monitorizare EKG

obligatorie pentru diagnostic şi controlul
ulterior al cordului
 Fibrilation

STIMULARE ELECTRICĂ: defibrilare

 PROLONGED LIFE SUPPORT (PLS)
(Măsuri prelungite de susţinere a funcţiilor vitale)

Aceste măsuri sunt aplicate după 15 minute

de resuscitare cardio-respiratorie.

Gauge
Humanising resuscitation with
saving measures)
Intensive care
 Gauge

controlul complet al resuscitării prin

examen clinic, paraclinic, de laborator
(monitorizări complexe)
Humanising resuscitation with
saving measures

măsuri de protecţie şi refacere neuronală

în vederea recuperării integrale a funcţiei
acestora
 Intensive care

măsuri de consolidare a efectului imediat

al resuscitării cardio-pulmonare şi de
recuperare a pacientului
Pierderea unui timp preţios în
aplicarea manevrelor de resuscitare
cardio-respiratorii şi cerebrale

moartea
biologică
Dacă după 15-30 minute de
resuscitare aceste semne nu apar,
se consideră că pacientul este în
"moarte biologică" şi
reanimarea se întrerupe.
 MOARTEA BIOLOGICĂ
 Moartea biologică poate să se
instaleze la un pacient la care nu s-
au aplicat cu succes tehnicile de
resuscitare cardio-respiratorie

 Moartea biologică urmează după

etapa scurtă a morţii clinice şi se
caracterizează prin leziuni
ireversibile la nivel cerebral
 DIAGNOSTICUL MORŢII
BIOLOGICE

 Abolirea totală a conştientului

 Cianoză generalizată
 Absenţa activităţii respiratorii şi cardiace
 Midriază fixă , areactivă
 Areflexie şi relaxare musculară iniţială,
urmată de instalarea rigidităţii cadaverice
 Lividitate cadaverică declivă
Decesul este stabilit de către echipa
medicală, medicul fiind cel care hotărăşte
momentul la care pacientul este declarat
decedat.
Vă mulţumesc pentru atenţie!