Obstrucția că ilor respiratorii cu

corpi stră ini

1
Definiție

• Obstrucția că ilor respiratorii cu corpi

straini – blocarea accidentală , incompletă
sau completă a că ilor respiratorii cu
corpuri stră ine.
• Corpii stră ini pot fi organici ( invizibili
radiologic, determină accidente infecțioase
precoce, greu de extras deoarece se
fă râ mițează în momentul extracției) și
anorganici ( puțini septici, puțin obstruanți,
mai bine tolerați, deși unii dintre ei lezează
mucoasa și pun probleme de extracție
foarte delicate).
Fiziopatologie
• Pă trunderea în conductul laringo-
traheobronşic a unor corpi stră ini ţinuţi în
gură se face de obicei în cursul unei
inspiraţii profunde, produsă prin
surprindere, înainte ca reflexul de apă rare a
laringelui să poată acţiona.
• Odată ce obiectul stră in este aspirat, el se
poate bloca în unul din urmă toarele 3
situsuri anatomice : Laringe, trahee sau
bronhii.
• 80-90% dintre corpurile stră ine aspirate se
localizează în bronhii.
• La adulți, corpurile stră ine bronșice tind sa
se localizeze mai frecvent în bronhia
dreaptă decâ t în cea stâ ngă .
 Date epidemiologice

• Aspirațiile de corpi stră ini apar cel mai frecvent la copii cu

vâ rsta <15 ani .
• Cei mai susceptibili sunt copii de vâ rsta 1-3 ani.
• Obstrucția cu corpuri stră ine organice se întalnește mai
frecvent decâ t cu cele anorganice.
• Conform unui sudiu, între 2000 și 2009, rata medie anuală de
internare în spital în Statele Unite a copiilor diagnosticați cu
aspirație de corpi stă ini în că ile respiratorii a fost de 6,6 la 10
000 de pacienți pediatri. Rata de mortalitate – 2,75 %.
Etiologie

Copiii mici alcă tuiesc cea mai comună

grupă de vâ rstă pentru aspirația
corpului stră in datorită urmă toarelor:
• Le lipsesc molarii pentru mă cinarea
corespunză toare a alimentelor.
• Copiii tind să alerge sau să se joace
în momentul aspirației.
• Ei tind să pună obiecte în gură mai
des.
• Le lipsește coordonarea înghițirii și
închiderea glotică
Prezentare clinică

• 3 faze :
• Faza inițială – sufocarea, gâ fâ iala, tusea, sau
blocarea respirației
• Faza asimptomatică – inhibarea reflexelor cu
reducerea sau încetarea simptomelor. Această fază
poate dura ore sau saptă mâ ni.
• Faza complicațiilor – corpul stră in produce erozii
sau obstrucții, ceea ce poate cauza pneumonie,
atelectazie sau abces.
 Prezentare clinică

• Prezentare clinică depinde de localizarea corpului stră in. Un corp

stră in mare depus in laringe sau trahee poate produce obstrucția
completă a că ilor respiratorii, fie din cauza dimensiunilor , fie din
cauza edemului rezultat.

• CS laringiene - ră gușeală sau afonie.

• CS traheale – wheezing similar astmului.
• CS bronșice – tuse, wheezing, murmur vezicular diminuat/abolit
unilateral. (Această triadă este prezentă în doar 65 % cazuri)
Prezentare clinică

• Sindromul de penetraţie – se realizează prin:

1. acces de sufocare brutal , apă rut în condițiile de
plină să nă tate.
2. tuse explozive (care, în mod excepţional, permit
expulzarea corp stră in neinclavat)
3. asfixie, acrocianoză
 Investigații paraclinice
• Radiografia cutiei toracice permite stabilirea diagnosticului dacă :
· CS este radioopac (metalice, plastic, fragmente osoase)
· CS este radiotransparent, or induce:
-sindrom de atelectazie prin obstrucţie completă
-emfizem pulmonar prin obstrucţie “prin supapă”, care se poate complica
cu pneumotorax sau
pneumomediastin
-asocieri: atelectazia unui lob cu emfizemul altuia.
• În cazul CS situat la nivelul laringotraheal, radiografia este fă ră schimbă ri
sau se atestă o condensare subglotică sau edem.
 Investigații paraclinice

Analiza generală a sîngelui – leucocitoză , VSH majorat (în asocierea

complicaţiilor infecţioase)
Recomandabil:
- Radiografia cutiei toracice la expir – mediastinul deplasat de la
terenul pulmonar cu corp stră in, hiperinflaţie pulmonară secundară
obstrucţiei distal de CS.
- Radiografia toracică în profil lateral – se recomandă la copiii mici
necooperanţi şi/sau la copiii cu tahipnee, care nu pot realiza o pauză
respiratorie pentru localizarea topică a segmentelor pulmonare
afectate.
 Investigații paraclinice
• Indicațiile pentru Bronhoscopie cu tub rigid
o Arborele traheobronşic trebuie revizuit endoscopic în toate cazurile de
suspecţie a ACSCR
o Mortalitatea şi morbiditatea sunt în creştere dacă evaluarea
bronhoscopică este amînată .
o Suspectarea CS este unul din paşii cei mai importanţi în diagnostic.
o Bronhoscopia cu tub rigid permite vizualizarea optimă a că ilor
respiratorii, monitorizarea stă rii acestora, fixarea CS cu o varietate largă
de forceps şi un management optim al hemoragiei mucoasei.
o Pneumonii trenante, cu dinamică negativă confirmată radiologic după
cure repetate de antibioticoterapie
o Cu scop de diagnostic, în cazul suspectă rii CS, bronhoscopia poate fi
iniţiată cu tub flexibil
o În cazul depistă rii CS, acesta va fi extras cu ajutorul tubului rigid
Investigații paraclinice
 Abordare de urgență

 vorbeste,
Obstrucție medie, parțială tuseste,
respira

Încurajați să tușească

Observați
Deteriorarea stă rii
îmbună tă țirea
Abordare de urgență
Simptome ale obstrucției complete de că i
aeriene: 
• imposibilitatea de a respira, tuși, vorbi
• panică , anxietate
• cianoză (colorarea în albastru a pielii)
• poziție aplecat spre în față
• prinderea gâ tului cu mâ inile
 Abordare de urgență
Obstrucție severă ,completă

Inconștient Conștient

Start Resuscitarea cardio-

5 Lovituri interscapulare
respiratorie

5 compresiuni
abdominale
 Abordare de urgență

• 5 lovituri
interscapulare
Aplicati pana la 5
lovituri bruste pe
spate, între omoplati,
verificand la fiecare
lovitura dacă
obstacolul a fost
eliminat.
 Abordare de urgență
• poziţionaţi-vă lateral şi uşor în spatele
victimei;
• sprijiniţi toracele cu o mâ nă şi înclinaţi
victima uşor înainte astfel încâ t, atunci câ nd
corpul obstructiv va fi dislocat, să se
deplaseze mai degrabă afară din gură decâ t
mai jos în calea aeriană ;
• administraţi 5 lovituri puternice
interscapulare cu podul celeilalte mâ ini.
 Abordare de urgență
• 5 compresiuni abdominale
(Manevra Heimlich)
• poziţionaţi-vă în spatele victimei
şi puneţi braţele în jurul pă rţii
superioare a abdomenului;
• înclinaţi victima înainte;
• Strâ ngeţi pumnul şi plasaţi-l între
ombilic şi cutia toracică
• apucaţi această mâ nă cu cealaltă
mâ nă şi trageţi brusc spre
interior şi în sus;
• repetaţi de 5 ori.
 Abordare de urgență

• Atenție! Utilizarea acestei manevre la pacienții cu obstrucție

parțială poate produce obstrucție completă
• Daca obstacolul nu s-a eliminat, continuati alternand cele cinci lovituri
cu cinci compresiuni abdominale si verificati cavitatea bucala după
fiecare pas.
• Apelati 112 si continuati pana la sosirea ambulantei.
 Abordare de urgență

Dacă victima devine
inconştientă :
• aşezaţi victima cu grijă pe sol;
• alertaţi imediat serviciul de
ambulanţă ;
• începeţi RCP cu compresiuni
toracice.
Dezobstrucția că ilor aeriene la sugar
Dezobstrucția că ilor aeriene la sugar

•  Se plasează copilul în decubit

ventral pe faţa anterioară a
antebraţului salvatorului,
mâ na acestuia susţinâ nd
bă rbia copilului. Copilului va fi
situat mai jos decâ t nivelul
corpului.
• Se execută lovituri scurte,
controlate, executate cu podul
palmei în partea posterioara a
toracelui, între omoplaţi.
• Se verifică după fiecare
lovitură dacă a fost eliminat
obiectul.
Dezobstrucția că ilor aeriene la sugar

• Dacă obiectul nu este eliminat

după cele 5 lovituri, se întoarce
copilul în decubit dorsal, cu
susținerea atentă a capului. 
• Se aplică doua degete în spațiul
intermamelonar și se efectuează
5 compresiuni toracice (pe stern,
nu abdominal ca în cazul
adulților).
• Se alternează cele 5 lovituri
interscapulare cu cele 5
compresiuni toracice.
 Dezobstrucția că ilor aeriene la sugar
• Se alternează cele 5 lovituri interscapulare cu cele 5 compresiuni
toracice.
• Verificați, dacă puteți observa corpul stră in în cavitatea bucală pentru
a-l îndepă rta folosind o pensă , niciodată degetele pentru că puteți
reintroduce corpul stră in.
• În cazul în care copilul devine inconștient, sunați la 112 (dacă nu ați
sunat în prealabil) și începeți manevrele de resuscitare pâ nă la sosirea
echipajului de urgență .

24
 Tratamentul endoscopic

• 1. Bronhoscopie cu tub rigid sub anestezie generală cu ventilaţie

asistată
2. Extragerea corpului stră in se va efectua conform unor tehnici
standartizate, în dependenţă de localizarea CS în arborele bronşic,
caracteristicele corpului stră in şi modifică rilor locale în arborele
bronşic.
• Etapele bronhoscopiei
1. Premedicaţia
2. Întroducerea în anestezie generală
3. Bronhoscopia cu tub rigid
4. Aspiraţia secreţiilor stagnate retrograd
5. Lavaj endobronşic cu analiza bacteriologică a acestuia
6. Ieşirea din anestezia generală .
 Tratamentul medicamentos
• În prezenţa complicaţiilor unui corp stră in endobronşic:
1. Oxigenoterapia este indicată oricarui pacient cu insuficienta
respiratorie. Se instituie inaintea administratrii orică rui agent
farmacologic.
2. Corticoterapie parenterală sau sistemică pentru reducerea
edemului şi a inflamaţiei locale - cure scurte
Methylprednisolone 1 - 2 mg/kg/zi; Dexametazonă i/v sau per
os 0,15-0,6 mg/kg; Prednisonul si Prednisolonul în doze de 1-
2mg/kg administrate la 12 ore.
3. Antibioticoterapie – cefalosporine generaţia II-III:
Cefuroxime 50-100mg/kg/zi, Ceftriaxon 50-75mg/kg/zi
4. Preparate antipiretice – în sindrom febril (Paracetamol 10-
15mg/kg fiecare 6-8 ore sau 60mg/kg/24ore sau Ibuprofen –
5-10mg/kg la fiecare 4-6 ore, per os)