STRESUL IN MUNCA

Cauze,consecinte,masuri de
prevenire
 Scopul acestei lucrari este de a creste gradul de
constientizare si intelegere privind stresul la locul de munca
in randul angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lor si
a atrag atentia asupra semnelor care ar putea sa indice
probleme de stres la locul de munca
 STRESUL, un cuvant la moda ?
Nu , un adevar dureros si crud, pentru ca au murit oameni din
cauza lui
IMPORTANT ESTE NU CEEA CE TI SE
INTAMPLA,
CI FELUL IN CARE REACTIONEZI

Hans Selye, n: 26.01.1907 in Viena,Austro-Ungaria, d:16.10.1982

Montreal,Canada,biochimist care a introdus notiunea de stres
Stresul poate fi definit atat din perspectiva cauzei cat si din cea a efectului
Fizica
Stres = forta = deformari temporare sau permanente

Biologie
Stres = orice ce poate produce schimbari intr-un organism (dereglari sau reglari
ale proceselor din acel organism )

Stres = raspunsul organismelor vii la solicitari de orice natura (Hans Selye)

In perioada 1941-1977, Hans Selye a pus bazele teoretice pentru argumentarea
Sindromului General de Adaptare (GAS- general adaptation syndrome) in jurul caruia graviteaza
intraga sa stiinta si filozofie
SGA = evolutie in 3 etape
1. Alarma
2. Rezistenta
3. Epuizare

1. Alarma = starea de soc / lupta sau fugi = ia act de factorul de stres

→hipotensiune,tahicardie,hipotermie, nivel crescut de adrenalina
2. Rezistenta = aparent organismul s-a adapatat la situatie, dar de fapt continua sa lupte cu
factorul stresor, neameliorarea acestui factor = epuizare
3. Epuizarea = se instaleaza consecintele negative = boli inima, accidente cerebrale
vasculare,migrene,tulburari ale somnului,depresii,anxiette, etc

Stres continuu = tensiune, furie, frica, frustari → atacuri de panica

Formele stresului :

Distress = stres obisnuit

Eustress = - natura factorilor de stres
- consecintele actiunii factorilor stresori
- implica stres fizic
= evenimente pozitive care necesita la fel de mult efort de adaptare din partea
organismului
Stresul definit sub aspectul efectelor:
- reactia mintii si a trupului la schimbare
- teama indusa unui organism care incearca sa-si pastreze normalitatea in fata
potentialilor factori ce il pot afecta
- reactie psihologica la solicitarile inerente ale factorilor de stres care are potentialul
de a face o persoana sa se simta tensionata si anxioasa, pentru ca nu poate face fata
acestor solicitari
- stare de tensiune ce ia nastere atunci cand o persoana raspunde cererilor locului
de munca, familiei si altor surse externe ca si cand ar fi generate de nevoile sale interne,
obligatii si autocritica.
Stresul este atat aditiv cat si cumulativ .
Se aduna in timp → starea de criza → simptome = iritabilitate,anxietate,scaderea
concentrarii, frustari, ura
In 1977, datorita amplorii rezultate din multitudinea si diversificarea problematicii studiate
Selye, Alvin Toffle(autor- Socul Viitorului,Al treilea val) impreuna cu profesionisti in multe
domenii de activitate au pus bazele Institutului International de Stres cu sediu la Motreal,
urmandu-i indeaprope filiale in :

SUA – AIS - American Institut of Stres,

Europa - ISMA - International Stres Management Association UK,

Mexic – Instituto Internationale de Medicina del Estres si altele.

 STRESUL LA LOCUL DE MUNCA

Stresul este rezultatul cel mai daunator fizic si psihic ce se porduce cand cerintele
postului nu se potrivesc cu resursele,capacitatile si nevoile angajatului.
Stres = exigentele porfesionale depasesc resursele de care dispune fiinta umana
Stres = evenimente majore negative, tensiuni si presiuni zilnice

Eustres = motivare individ = succes profesional

Distres = exigenta mediu porfesional = constrangeri = efecte negative

Stres – reactia pe care o pot avea oamenii atunci cand nu se pot adapta solicitarilor si
presiunilor carora trebuie sa le faca fata in viata de familie, la locul de munca
Stres = compromiterea securitatii la locul de munca, fiind o cauza pentru alte boli, =
afecteaza imaginea organizatiei

Reducerea stresului = problema de eficenta economica

= imperativ moral si legal

Prin directiva-cadru 89/391/CEE (legislatiile nationale) care se refera la securitatea si

sanatatea in munca in UE s-a creat cadrul legal de abordare a problemei stresului la
locul de munca
• Articolul 5 alineatul
• Dispozitie generala
• (1) Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, sub toate aspectele,
referitoare la activitatea desfășurată.Articolul 6
• Obligații generale ale angajatorilor
• (1) În cadrul răspunderilor sale, angajatorul ia măsurile necesare pentru protecția securității și
sănătății lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale și asigurarea informării și
formării, precum și asigurarea organizării și mijloacelor necesare.
• Angajatorul trebuie să vegheze la adaptarea acestei măsuri, ținând seama de schimbarea
împrejurărilor, cu scopul de a îmbunătăți situațiile existente.
• (2) Angajatorul aplică măsurile menționate la alineatul (1) primul paragraf pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
• ......................
• (d) adaptarea muncii în funcție de persoană, în special în ce privește proiectarea locurilor de
muncă, alegerea echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea, în
special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra
sănătății;
• (e) adaptarea la progresul tehnic;
• (f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai puțin periculoase;
• (g) dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să includă tehnologia,
organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de
lucru;
• (h) acordarea priorității măsurilor de protecție colectivă față de cele de protecție individuală;
• (i) acordarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.
• ............................................................................................................................................
• Adoptată la Luxemburg, 12 iunie 1989.
Factorii de stres
• Printre factorii obisnuiti ai stresului la locul de munca se numara lipsa controlului
asupra muncii, solicitarile necorespunzatoare pentru lucratori si lipsa sprijinului din
partea colegilor si a conducerii.
• Stresul este cauzat de potrivirea neadecvata dintre noi si munca pe care o realizam,
relatiile precare si prezenta violentei fizice sau psihologice la locul de munca, precum si
de conflictele dintre sarcinile noastre de la locul de munca şi din afara acestuia.
 Stilul de conducere
– lipsa unor obiective clare
– slaba comunicare si lipsa de informare in cadrul organizatiei
– neconsultarea si neimplicarea angajatilor in schimbarile si modificarile de la locul
de munca
– lipsa sprijinului din partea conducerii
 Statutul, rolul în organizatie
- statut neclar in organizatie
- obiective si prioritati contradictorii
- nivel inalt de responsabilitate la locul de munca
 Cariera
- incertitudine in evolutia carierei
- frustrari in dezvoltarea carierei
- statut incert si lipsa recunoasterii
- nesiguranta locului de munca
- insuficienta programelor de instruire
- modificarea statutului în cadrul organizatiei
 Decizie şi control
– slaba participare la luarea deciziilor
 Relatiile la locul de munca
– izolare fizica sau sociala
– legaturi slabe cu superiorii, lipsa de comunicare
– conflicte interpersonale
– diferite tipuri de hartuire(agresivitate verbala, hartuire sexuala,etc.)
 Proiectarea locului de munca
– sarcini de munca repetitive şi monotone
– riscuri semnificative de accidentare si imbolnavire profesionala
– teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea
– lipsa de competenta
– Microclimatul de la locul de munca
– Poluarea aerului de la locul de munca
– Zgomotul prea puternic in mediul de munca scade concentarea si auzul
– Factori ce tin de utilajele utilizate si fluxul tehnologic
– Comunicarea deficitara dintre superiori si angajati, comunicarea dificila intre
angajati, necunoasterea cu exactitate a cerintelor postului, lipsa ocaziilor de
crestere si promovare in cariera profesionala, lipsa motivarii angajatilor.
– Neefectuarea controlului medical periodic, care ar ajuta la depistarea timpurie a
simptomelor de stres, igiena personala deficitara, care duce la scaderea
imunitatii oganismului si cresterea riscului pentru imbolnaviri.
 Sarcina de munca si ritmul de munca
- lipsa controlului asupra ritmului de munca
- sarcini de munca supra sau sub-incarcate
- lipsa prioritizarii activitatilor
 Programul de lucru
- aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale sarcinii de munca
- ore de lucru suplimentare neplanificate
- lucrul în schimburi
- lucrul suplimentar excesiv

Simtomele stresului la locul de munca

Este necesar sa poata fi cunoscute schimbarile fizice, emotionale etc. care pot indica
starea de stres. Unele persoane au o reactie acuta la stres, altele pot avea simptome în
timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sanatate.
 Simptome fizice
– dureri de cap
– tensiune
– stare de oboseala, lipsa relaxarii
– indigestie
– palpitatii
– dificultati respiratorii
– stare de voma
 – iritatii ale pielii
– stare de lesin
– transpiratie excesiva
– susceptibilitate la alergii
– constipatie sau diaree
– crestere sau scadere rapida în greutate
– frecvente raceli, gripe sau alte infectii minore
 Simptome pe plan intelectual
– dificultati în luarea deciziilor
– tulburari de memorie
– incapacitatea de concentrare
– tulburari ale somnului
– stare de ingrijorare
– lipsa de ordine in gandire
– erori
– intuitie scazuta
– persistenta gandirii negative
– gandire pe termen scurt mai mult decat pe termen lung
– decizii pripite
 Simptome pe plan emotional
– nervozitate si iritabilitate
– anxietate, sentimentul de insecuritate
– proasta dispozitie
– sensibilitate mare la critici
– mai multa suspiciune
– deprimare
– sentiment de incordare nervoasa
– mai multa ingrijorare fara motiv
– lipsa entuziasmului
– lipsa simtului umorului
– alienare
– mai putina satisfactie in viata
– lipsa motivatiei
– subestimare, pierderea increderii în sine
– lipsa satisfactiei în munca
 Schimbari de comportament
– neliniste, agitatie
– sociabilitate redusa
– pierderea apetitului sau supraalimentare
– insomnie
Cum poate fi recunoscut stresul? Care sunt principalele semne?

Resimtirea stresului poate schimba modul in care simte, gandeste si se

comporta o persoana. Printre semnele starii de stres se numara :

La nivel de organizatie:
• absenteism, o fluctuatie mare de personal, un calendar defectuos, probleme
disciplinare, hartuire, productivitate scazuta, accidente, erori si costuri crescute
în urma despagubirilor sau a asistentei medicale.
La nivel de individ:
• reactii emotionale (iritabilitate, anxietate, tulburari ale somnului, depresii,
ipohondrie, alienare, epuizare, probleme in relatiile familiale);
• reactii cognitive (dificultate in concentrare, in memorie, in invatarea lucrurilor
noi, in luarea deciziilor);
• reactii comportamentale (abuzul de droguri, alcool şi tutun; comportament
destructiv)
• reactii fiziologice (afectiuni musculo-scheletice, imunitate scazuta, ulcer
gastric, probleme cu inima, hipertensiune).
Lista de mai jos cuprinde posibilele semne ale stresului care pot fi identificate în stadiul
incipient. Acestea pot fi cauzate de probleme existente în viata de familie, in viata
personala, la locul de munca sau orice combinatie intre acestea.
 Performanta în munca
– scaderea performantei in munca
– greseli
– lipsa de decizie
– semne de oboseala
– iritabilitate
– lapsus
– rezistenta la schimbare
– ore suplimentare excesive
 Neimplicare
– pierderea interesului pentru munca
– intarzieri
– absenteism sau cresterea absentelor pe motive medicale
– pasivitate sau lipsa de implicare
 Comportament agresiv
– criticarea celorlalti
– abuzuri verbale, hartuire
– vandalism
 Comportament imatur
– reactii si raspunsuri emotionale necontrolate
– nervozitate, certuri, ton necorespunzator
– caderi de personalitate
 Comportament negativ
– refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur
– repetarea acelorasi argumente
– utilizarea de solutii cunoscute a fi necorespunzatoare
– agresivitate.
 Hartuirea si violenta la locul de munca

Hartuirea si violenta la locul de munca sunt doua dintre cele mai agresive forme ale
stresului ocupational.
Hartuire = intimidare,maltratare,violenta prihologica
Hartuirea produce : afectiuni posttraumatice pe baza de stres, pierderea respectului de
sine,anxietate,apatie,iritabilitate,tulburari de memorie,ale somnului,chiar sinucideri
Hartuirea determina: absenteism,cresterea fluctuatiei de personal,productivitate redusa
Vilenta fizica = insulte, amenintari,sau agresiune fizica
2005 → 4 % lucratori au reclamat violnta fizica
Factorii de risc cuprind: lucru cu publicul,administrarea banilor,lucru fara colegi
Masurile de prevenire mult mai sigure;
Masurile eficiente pot include dotarea corespunzatoare cu sisteme de iluminat şi
echipamente de supraveghere, realizarea de schimbari in organizarea muncii si
proiectarea postului, pentru a evita ca angajatii sa lucreze singuri, instruirea in
gestionarea situatiilor dificile cu clientii si recunoasterea indicatoarelor de avertizare.
 Sresul asociat cu munca in orice forma a sa reprezinta una dintre cele mai
mari probleme de sanatate si securitate, cu care se confrunta Uniunea
Europeana,cat si celelalte state.

1 din 4 lucratori afectat de stres

Reducerea stresului asociat cu locul de munca si a riscurilor psihologice

reprezinta un imperativ moral si legal in acelasi timp, dar este si o problema de
eficinta economica. In 2002, costul ecomic anual produs de stresul asociat locului
de munca in UE 15 a fost estimat la 20 miliarde euro
 EVOLUTIA STRESULUI LA NIVELUL STATELOR UNIUNII EUROPENE

EASHW= European agency for Safety and Health at Work

Fundatia pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca realizeaza sondaje din 5

in 5 ani asupra condiilor de munca europene
In UE 27 +AC2 la nivelul anului 2005 stresul a fost resimtit de catre 22% dintre lucratori
Cercetarile in domeniu realizate in ultimii 20-30 ani au condus la o noua abordare a
notiunii de stres ca fiind : “ o relatie particulara intre individ si mediu,mediu considerat ca
fiind prea solicitant din punct de vedere al resurselor proprii individului,punandu-i in
pericol sanatatea.”
Aplicand aceste notiuni unei situatii de lucru EASHW a adoptat urmatoare definitie :
“stresul la locul de munca apare cand sarcinile de munca depasesc capacitatea
lucratorului de a se acomoda cu ele sau de a le controla”
 STRESUL SI PARAMETRII LEGATI DE STRES- PREVALENTA SI EVOLUTII
IN TIMP (% RASPUNS POZITIV)

NM
Intrebare UE15 CC12 S10 AC2
1995 2000 2005 2001 2005 2005
Locul de munca va afecteaza sanatatea? 57 60 31 69 56 53
Stres 28 28 20 28 30 31
Oboseala generala 20 23 18 41 41 44
Dureri de cap 13 15 13 15 24 28
Dureri de spate 30 33 21 34 39 39
Iritabilitate 11 11 10 11 12 11
Dereglari ale somnului 7 8 8 8 12 16
Anxietate 7 7 8 7 7 9
Boli ale inimii 1 1 1.4 4.8 5.6 8.1
 Controlul la locul de munca

UE15 CC12 NMS10 AC2

Intrebare

1995 2000 2005 2001 2005 2005

Lipsa de control asupra ordinii sarcinilor 57 60 31 69 56 53

Lipsa de control asupra metodei de lucru 28 28 20 28 30 31

Lipsa de control asupra vitezei de lucru 20 23 18 41 41 44

Lipsa unei pauze cand este dorita 13 15 13 15 24 28

Dureri de spate 30 33 21 34 39 39
Insecuritatea locului de munca
 Violenta si hartuirea

Intrebare
UE15 CC12 NMS10 AC2
2000 2005 2001 2005 2005
Amenintarea cu violenta fizica - 6.3 - 5.2 3.7
Violenta fizica venita din partea colegilor 1.5 2.1 0.8 0.8 1.2

Violenta fizica vanita din partea altor persoane 4.1 4.6 3.1 3.5 3.1

Intimidare (200-2001)/ Abuz,hartuire (2005) 8.5 5.4 6.9 3.8 4

Atentii sexuale nedorite 2 1.7 1.9 2.2 1.4
Managementul riscului psihosocial-European Framework

La inceputul anului 2007 s-a constituit un consortiu condus de I-WHO si Universitatea

Nottingham-UK, care cuprinde si alte organizatii europene si internatioanale care se ocupa de
SSO, si care participa la un proiect concentrat pe dezvoltarea unui cadru european/international
pentru managemnetul riscului psihosocial cu o focalizare speciala pe stres si violenta la locul de
munca ( hartuire,abuz si mobbing)
Mobbing 1.general = grup de mai multe persoane care agreseaza verbal sau fizic o persoana;
2.specific = abuzul unei persoane la locul de munca de catre un grup de colegi sau
superiori
Obiective proiect :
• dezvoltarea cunostintelor existente in metodologiile de control disponibile pentru evaluarea
predominantei si impactului riscurilor psihosociale la munca si a stresului legat de locul de
munca.
• Indetificare unor mijloace adecvate de colectare a datelor in relatie cu aceste probleme
• Dezvoltarea unor standarde internationale si indicatori de stres si violenta la locul de munca
pentru a promova armonizarea in arealul managementului riscului psihosocial si pentru a
ridica calitatea practicilor de business.
• Dezvoltarea unor recomandari detaliate si a unor ghiduri de practica dovedite pentru
managementul acestor probleme la locul de munca pentru a promova transparenta si o
abordare europeana unitara care va permite actionarilor de companii sa puna ghidul in
practica pentru a imbunatatii calitatea muncii
• Diseminarea rezultatelor proiectului către actionarii de companii si partenerilor sociali
inclusiv intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pentru constientizare si promovarea intelegerii,
angajamentului si bunelor practici in legatura cu problemele mentionate.
 EVOLUTIA STRESULUI IN ROMANIA
ca factor de risc
Stresul recunoscut ca o problema, o cauza a diverselor boli care afecteaza populatia
Paul Popescu Neveanu – psiholog
Mihai Golu - psiholog
Ioan Bradu Iamandescu - doctor psiholog
Adriana Todea – doctor, medic primar de medicina muncii
• D-na Dr. Adriana Todea spunea in cadrul sesiunii de informare :”Sa prevenim bolile
profesionale cauzate de stresul profesional” eveniment sub sloganul lansat de Agentia
Europeana pentru Securitate si Sanatate pentru Saptamana europeana “ Munca fara
stres” 2002:
„Stresul profesional poate si trebuie sa fie prevenit. Este limpede faptul ca in
abordarea acestei probleme singura cale eficienta este de a lucra impreuna. Aceasta
inseamna implicarea tuturor factorilor: de la cei care elaboreaza politici pana la
cercetatorii stiintifici, partenerii sociali si fiecare angajat.
Reducerea stresului in munca si a riscurilor psihosociale nu este numai o problema
morala si legala ci si una economica. Eficienta economica a unei intreprinderi si
succesul in afaceri se bazeaza de obicei pe cele mai bune performante ale acesteia in
domeniul securitatii si sanatatii.
Sanatatea la locul de munca inseamna incredere si prosperitate in
afaceri.Prevenirea stresului in munca ramane o problema care trebuie sa stea in atentie
tuturor celor responsabili: a medicului de medicina muncii, a angajatorului, a inginerului
de securitatea muncii, a fiecarui salariat in parte.„
Asa cum s-a demonstrat si in raportul EASHW dat publicitatii in feb 2009,
nivelul stresului creste odata cu integrarea statelor in Comunitate.
Atfel ca problema nu ramane numai la nivel medical ci este cercetata si firme care se ocupa cu
recrutarea de personal .
In studiul realizat in perioada 2007-2008 de care HR-Romanaia s-a ajuns la
concluzia ca tot mai multi angajati din cadrul companiilor private din Romania
au devenit “workaholici” adica dependenti de munca.
• Aceasta problema ar trebui sa devina principala preocupare a departamentelor de resurse
umane din cadrul companiilor.
• Un workaholic nu constientizeaza stresul la locul de munca pentru ca el considera ca
munceste de placere. Din studiul realizat despre volumul si timpul de munca rezulta ca circa
un sfert din numarul angajatilor din mediu privat sunt stresati tot timpul.
• Studiul se numeste : Balanta Work-Life .Majoritatea repondentilor au declarat ca petrec circa
50-60 ore pe saptamana la serviciu( inclusive orele suplimentare), 70% dintre ei au acuzat
boli cauzate de stres . Dar 79% dintre repondeti sunt :”Multumiti cand isi indeplinesc
obiectivele profesionale” si considera ca activitatea profesionala reprezinta o parte
importanta din viata lor . Repondetii sunt manageri de nivel mediu si de top .
• Problema cresterii foarte mare a numarului workaholic-ilor in randul angajatilor moderni a
devenit sau, cel putin ar trebui sa devina, o preocupare principala a departamentelor de
resurse umane din cadrul companiilor. Desigur, fiecare angajator isi doreste sa detina cat
mai multi angajati fideli, productivi, care sa ofere firmei tot ce au ei mai bun. Numai ca o
exagerare a acestui comportament devine in timp o problema, trecand cu usurinta pragul
fragil dintre eficienta si epuizare.
In continuare vor fi prezentate cateva din rezultatele studiului pentru a intelege ca stresul
profesional nu face diferente intre categoriile de angajati, nivelurile de pregatire, sau alte
criterii, ci poate afecta pe oricine.
Din punct de vedere demografic, repondentii studiului sunt :
43,54% manageri nivel mediu,
34,93% specialisti
14,35% manageri de top
7,18% incepatori.
Dintre acestia, 19,62% fac parte din departamente de resurse umane si 19,14% din
management
S-a tinut cont de tipul de organizatie: actionariat romanesc,actionariat mixt,actionariat
strain,companie natinala.companie multinationala
S-a avut in vedere vecimea celor care stau peste program.
Cei care au declarat ca obisnuiesc sa lucreze peste program au ca justificare
principala volumul prea mare de munca pe care il au de realizat (60,44%).
→ incarcarea excesiva a fisei de post
→ fie unui management al timpului deficitar din cauza caruia foarte multe activitati sunt
lasate spre sfarsitul perioadei de lucru, (56,59%).
Un procent mic de 2,2% isi justifica orele prelungite la locul de munca prin faptul ca
primesc comision la vanzare sau pentru ca este vorba de propria firma.
Balanta Work-Life tinde sa fie, in majoritatea timpului, inclinata mai mult spre „work” si
acesta datorita faptului ca perioada alocata vietii de familie sau private imediat dupa
terminarea programului de lucru este micsorata, de cele mai multe ori cu aproximativ o
ora pe zi, consumata in trafic.
Aparitia unui dezechilibru puternic al balantei work-life este sesizat de catre un procent
de 30,57%, iar 65,07% percep efectele acestuia numai in anumite perioade de timp.
Motivul principal = gestionare defectuoasa a timpului sau programului de lucru.
In unele cazuri, acest dezechilibru se instaleaza in momentul in care se doreste o
schimbare in cariera, fie prin ocuparea unei alte pozitii (ceea ce presupune un efort mai
mare din partea angajatului pentru a se acomoda cu noile cerinte), fie prin consolidarea
pozitiei (prin obtinerea de rezultate bune si intr-un timp scurt). In aceste
perioade, angajatii dornici de succes isi neglijeaza viata privata in favoarea celei
profesionale.
Un astfel de comportament nu este condamnabil decat atunci cand el devine unul
permanent si duce la dezechilibrare.
Balanta Work-Life tinde, in cazul respondentilor nostri, sa se incline mai mult in
favoarea vietii profesionale. Semnele de alarma care se trag in urma acestei
analize evidentiaza implicarea din ce in ce mai activa si epuizanta a angajatilor
in activitatile profesionale. Instalarea dependentei de munca nu este constatata
in numeroase cazuri ci, mai degraba, respondentii „se plang” de volumul prea
mare de munca pe care il au de realizat. In acest caz, departamentele de
resurse umane ar trebui sa se implice in analizarea sau reanalizarea fiselor de
post sau, in cazul in care acestea sunt realizate conform standardelor in
vigoare.
Din pacate, problemele de pe piata, dar si temerea pierderii locului de munca, ii
determina pe foarte multi romani sa uite de aspectul “viata privata si timp liber“,
in favoarea jobului si a muncii prelungite pana in ore tarzii din noapte. Asta pe
fundalul unui comportament predominant workaholic.
 EFECTELE STRESULUI
COSTURI ECONOMICE SI SOCIALE

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume:
– efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie,
scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;
– efecte comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea,
tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;
– efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare slaba,
scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
– efecte fiziologice: creşterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii,
transpiratii reci, dilatarea pupilelor;
– efecte organizationale: absenteism, productivitate scazută, izolare, insatisfactie in
munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.
De asemenea, stresul face ca o persoana sa devină iritabila, retrasa, precauta, energica,
optimista, aceasta depinzand de natura stresului, daca este negativ sau pozitiv.
Pentru a se elibera de stres, multi oameni recurg la droguri, tutun, alcool etc.
Statistica si exemple:
• In Statele Unite sinuciderile datorate stresului profesional au crescut de la 196 de cazuri
in 2007 la 251 de cazuri in 2008 o crestere de aproximativ 28%.
• Potrivit sindicatelor, noua salariati ai companiei Carrefour din Franta s-au sinucis in
2009, dupa ce in 2008 s-au inregistrat sase astfel de cazuri, iar in 2007 - patru. La
inceputul acestui an inca un salariat s-a sinucis. In octombrie 2008, un salariat al unui
magazin Carrefour din Lyon s-a sinucis chiar la locul de munca, prima situatie de acest
gen inregistrata in cadrul grupului francez.
• Circa 80.000 din cei 102.000 de angajati ai grupului francez de telecomunicatii France
Telecom au confirmat cu ajutorul unei anchete sociale starea de stres existenta in cadrul
companiei si profunda indispozitie pe care o au la locul de muncă. De asemenea,
majoritatea salariatilor France Telecom afirma ca s-au simtit foarte obositi sau stresati in
ultimele 12 luni, iar multora dintre ei li s-a inrautatit si starea de sanatate in ultimii 5 ani.
Un val de sinucideri printre salariati - 32 în mai putin de doi ani - a pus in discutie
conditiile de lucru din companie.
Cost economic si social
Stresul reprezinta in Romania una din problemele majore. Printre cauzele acestuia
identificam slaba implicare in luarea deciziilor, executia unui volum mare sau prea mic
de munca, obiective de muncă neclare şi confruntarea cu solicitarile conflictuale, toate
pe fondul unei economii distruse.
Pentru tara noastra nu există statistici asupra costurilor stresului ocupaţional. Referindu-ne
la tari dezvoltate (S.U.A.), costul stresului economic la nivelul anului 1999 era de 150
miliarde $. Uniunea Europeană estimeaza ca stresul afecteza cel puţin 40 milioane de
muncitori din spatiul comunitar, iar costurile Uniunii se ridica la cel putin 20 de
miliarde dolari anual..
Pentru individ, pe langa impactul devastator al deteriorarilor severe ale starii de sanatate la
care ne-am referit, poate conduce la scaderea eficientei in munca, cum ar fi pierderea
oportunitatilor carierei, cat si a calitatii de angajat. Acest fapt accentueaza incordarea
din relatia familiala si cea cu prietenii, iar in cele din urma genereaza depresie, deces
sau suicid.
Pentru organizatie, costurile legate de stres imbraca multe forme. Acestea includ
absenteismul, costuri medicale ridicate si dereglarea fluxului de productie, asociat cu
alte costuri pentru recrutarea si pregatirea de noi angajati. S-a observat, de asemenea,
ca stresul a devenit o mare problema in ceea ce priveste productivitatea si eficienta.
Experti in domeniul combaterii stresului declara ca se poate obtine un succes in controlul
stresului doar daca se actioneaza atat la nivelul individului, cat si la nivelul organizatiei.
• Daca o organizatie nu a intreprins actiuni de identificare a stresului, aceasta
demonstreaza o lipsa de intelegere a costurilor reale, cat si a beneficiilor ce pot fi
obtinute din prevenire. Unul din primii pasi in dezvoltarea unui program de prevenire a
stresului il constituie evaluarea incidentei stresului, efectele si costurile acestuia.
• Orice actiune de evaluare a stresului trebuie adaptata cu precautie la situatia
organizatiei, la structurile si departamentele sale printr-un management corect . Pentru
reusita esential este sa consultam si lucratorii si reprezentantii acestora .
• Printre factorii care trebuie indentificati in legatura cu stresul se numara:
– volumul de lucru excesiv sau expunerea la pericole
– controlul pe care il detin lucratorii in modul de realizare a muncii lor
– intelegerea atributiunilor care le revin
– strijinul care exista din partea colegilor si din partea conducerii
– instruirea de care au nevoie angajatii pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu
• Pentru a realiza o evaluare corecta a stresului la locul de munca trebuiesc luati in
– considerare si factorii legati de :
• atmosfera la locul de munca si modul in care este privit stresul de toti
angajatii
• solicitarile si pericolele la care sunt supusi lucratorii
• controlul pe care il are un lucrator asupra muncii
• modul in care lucratorul intelege ceea ce trebuie sa faca
• sprijinul pe care lucratorii il primesc din partea colegilor si conducerii
• instruirea care se face pentru ca fiecare lucrator sa-si faca meseria
• Masuri eficiente de prevenire a stresului la locul de munca sunt :
– acordarea unui timp suficiet pentru lucratori pentru a-si realiza sarcinile
– intocmirea clara a fisei de post prin declararea clara a atributiilor si a
responsabilitatilor si furnizarea ei lucratorului
– recompensarea lucratorilorpentru realizarile lor
– posibilitatea ca lucratorii sa poata sa depuna reclamatii care sa fie tratate cu
seriozitate
– reducerea riscurilor fizice
– posibilitatea ca lucratorii sa ia parte la luarea deciziilolor care ii afecteaza
– adaptarea volumului de munca la capacitatea si resursele fiecarui lucator
– evitatea ambiguitatii in ceea ce priveste securitatea la locul de munca si dezvoltarea
carierei
Angajatorul are datoria legala sa protejeze sanatatea si securitatea la locul de munca,
inclusiv sa protejeze impotriva efectelor generate de stresul ocupational (Legea
319/2009 – securitatii si sanatatii in munca - angajatorii au obligaţia legala "pentru a
asigura securitatea si sanatatea lucratorilor, sub toate aspectele referitoare la activitatea
lor ", si ca prevenirea ar trebui să includa " evitarea riscurilor ", "combaterea riscurilor
la sursa", şi "evaluarea riscurilor". Deoarece Stresul este un factor de risc legat de
munca, legea se refera la acesta, de asemenea. ).
• Fiecare stat , fiecare societate (unitate) isi dezvolta propriile moduri de evaluare a
factorului de stres sau adopta orice model de evaluare, dar care sa se potriveasca
 Model de evaluare de risc
Procesul START pentru evaluarea riscului pentru stresul profesional prezentat in
revista „ Magazine – Magazine of European Agency for Safety and Health at
Work „ nr.11/2009
Acest tip de evaluare a fost realizat si aplicat la prospectiv GmbH , Dormund,
Germania, de catre Daniela Marino – psiholog si angajat pana in 2006 si
Thomas Langhoff psiholog si director de resurse umane pana in 1999.
Procesul START intra in domeniul masurilor preventive pentru sanatate. Procesul
permite responsabililor de la locul de munca sa evalueze stresul psihologic si
prin punerea in aplicare a masurilor corespunzatoare, sa reduca sau sa elimine
complet sursele de stress. Procesul START se bazeaza foarte mult pe
implicarea efectiva a lucratorilor in evaluarea stresului .
Procesul START este creat pentru a permite tuturor participantilor de la locul de
munca (angajati, membrii ai consililului si responsabilii cu sanatatea
ocupationala) sa evalueze stresul psihologic la locul de munca in mod obiectiv
( in concordanta cu cerintele impuse de Actul German pentru Sanatate si
Securitate Ocupationala) ca parte a unei analize generale care va facilita calea
pentru o investigatie mai ampla.
Secventele unei evaluari de risc in procesul START

Repetarea la intervale Monitorizarea

START regulate si in cazul eficientei pasilor
unor schimbari implementati

Informarea si
Documnetarea
participarea
rezultatelor
angajatilor

Identicarea Evaluare Gasirea si implementarea

riscurilor de la riscuri masurilor pentru imbunatatirea
locul de Munca identicate securitatii si sanatatii
ocupationale
 Concluzii
Importanta crescanda a riscurilor emergente, precum stresul, violenta, hartuirea, constituie
o provocare pentru factorii de decizie in ceea ce priveste elaborarea unor mauri eficentede
prevenire.
In 2009 Agentia Europeana de Securitate si Snatate in Munca a realizat un sondaj privind
riscurile noi si emergente in cadrul intreprinderilor europene( ESENER) despre modul in
care sunt gestionate riscurile legate de securitatea si sanatatea la locul de munca , in special
riscurile psihosociale – stres, violenta, hartuire .
Au fost intervievati peste 28.000 de manageri, peste 7.000 de responsabili cu securitatea si
sanatatea in munca din UE 27 si Croatia, Turcia, Elvetia si Norvegia.
Concluziile sondajului :
- Se utilizeaza actiuni formale – politici, proceduri – pentru abordarea aspectelor generale
de SSM
- Se utilizeaza actiuni mai putin formale de genul ad-hoc – in abordarea riscurilor
psihologice
- Managementul ricurilor psihosociale este mai frecvent in sectorul sanatatii si al
asistentei sociale, precum si in intreprinderile mari. Tarile din sudul Europei (exceptie
Spania) prezinta un grad mai redus de constientizare si sunt mai putin susteptibile sa ia
masuri pentru managementul riscurilor psihologice .
- Managementul SSM – indeplinirea obligatiilor legale privind aspectele de SSM – 90%
din repondenti
Dificultati in abordarea problemlor de SSM indeosebi a celor psihologice
– lipsa resurselor (timp, personal, bani) 36% din repondenti( 51%- administratia publica)
- functie de tara acest obstacol este cel mai important Romania 74%, Portugalia 61%,
Letonia 60% sau minor Austria 19%, Finlanda 21%, Tarile de Jos 22%
- Lipsa constientizarii 26% – extrem de relevant : Romania 69%, Portugalia61%, Cipru
51%, minor Danemarca, Croatia, Slavacia 6-8%
- Lipsa expertizei 24% -variaza de la 5% Slovenia, Croatia,slovacia, la 57% Portugalia,
Turcia, Romania
- Sensibilitatea perceputa a problemei reprezinta mai des o problema in intreprinderile
mari, intrucat este vorba de problemele legate de ‘cultura din cadrul intreprinderii”

Organizatiile trecuie sa realizeze o evaluare a riscurilor pe care trebuie sa o repete la

intervale regulate
Sa constientizeze problema riscurilor psihosociale la nivelul organizatiei, sa-si informeze
angajatii asupra lor si deasemeni sa ii consulte in realizarea unor politici coerente si a
unor proceduri de prevenire a lor .
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE