ŞCOLILE

DE
GEOPOLITICĂ
 Geopolitica
contextul apariţiei şi evoluţia acesteia
 1885 – 1945
• 2 conflicte mondiale, ca urmare a împărţirii discordante a spaţiului între
marile puteri;
• Apar teoriile clasice ale geopoliticii; se manifestă primele curente; se
remarcă primele şcoli de geopolitică:
a) Şcoala germană (de la clasicism / didacticism la geopolitica ,,de forţă” şi
compromiterea ca ştiinţă pentru o jumătate de secol, pentru legitimarea
nazismului). Determinismul geografic.
b) Şcoala anglo-saxonă (imprimă primele nuanţe de geostrategie). Pragmatism.
c) Şcoala franceză (echilibru, raţionalism, critică şcoala germană). Factorul uman.
d) Alte şcoli (impact local)

• Teoria statului organic (Fr. Ratzel)

• Teoria puterii continentale – HEARTLAND-ul (H. Mackinder);
• Teoria puterii maritime şi RIMLAND-ul (T. Mahan şi N. Spykman);
• Modelul pan-regiunilor (K. Haushofer);
 PRINCIPALELE ŞCOLI DE
GEOPOLITICĂ
 ŞCOALA GERMANĂ

 ŞCOALA FRANCEZĂ

 ŞCOALA ANGLO-SAXONĂ

 ALTE ŞCOLI (rusă, italiană, românească, etc.)

ŞCOALA GERMANĂ DE GEOPOLITICĂ
 Precursor: Carl Ritter.
 Continuatori: Friedrich Ratzel, Rudolf Kjellén, Karl Haushofer
(primul profesor de geopolitică din lume, la Univ. din Munchen).
Premise:
 Antropogeographie şi Politische Geographie (Friedrich Ratzel)
 Teoria politică (R. Kjellén)

 Idei: determinismul geografic, puterea continentală

 Teorii:
 Modelul pan-regiunilor (Karl Haushofer) – blocuri teritoriale orientate
nord-sud
 Pan-regiuni:Germană (Europa + Africa), Rusă (spaţiul rusesc + estul
Asiei), Japoneză (Sud-Estul Asiei, India, Australia) şi Americană
(continentul american).
 a stat la baza ideologiei naziste, preluând conceptul de spaţiu vital al
lui Ratzel;
 s-a opus expansiunii Germaniei spre est, ce contravinea teoriei sale,
intră în dizgraţia Führerului şi sfârşeşte în lagăr, iar fiul său asasinat.
FRIEDRICH RATZEL (1844 – 1904)
Geograf german, recunoscut drept părintele geopoliticii,
scrie prima lucrare intitulată Politische Geographie
Teoria statului organic
spaţiul vital (lebensraum) - ,,poporul german –
popor fără spaţiu”

poziţia geopolitică ≠ poziţia geografică - ,,poziţia corijează,

supradimensionează sau subdimensionează spaţiul.”

STATUL – organism viu: RAUM (spaţiu) + LAGE (poziţie) +

GRENZEN (graniţe)

importanţa numerică a populaţiei - ,,densitatea mare a

poporului înseamnă cultură.”

Mitteleuropa (Europa Centrală) - de la Alpi la Marea

Nordului, de la Marea Mânecii pe crestele Carpaţilor
FRIEDRICH RATZEL
Cele 7 legi universale cu privire la expansiunea statelor
1. creşterea spaţială a statelor merge în tandem cu dezvoltarea culturii
acestora;
2. extinderea statelor se desfăşoară paralel cu întărirea altor diverse
manifestări ale dezvoltării acestora, cum ar fi puterea economică şi
comercială sau ideologia;
3. statele se extind de obicei încorporând sau asimilând entităţi statale de
mai mică importanţă;
4. frontiera este un organ viu, a cărui amplasare încarnează dinamismul,
forţa şi schimbările teritoriale ale statului;
5. în întregul proces de expansiune spaţială, prevalează o logică
geografică, deoarece statul se străduieşte să absoarbă regiunile
importante pentru asigurarea viabilităţii teritoriului său: ţărmuri,
bazine fluviale, câmpii şi, la modul general, teritoriile cu cele mai multe
bogăţii naturale;
6. orice stat are tendinţa naturală de a se extinde dacă la periferia sa se
află o civilizaţie inferioară celei proprii;
7. tendinţa generală de asimilare sau de absorbţie a naţiunilor mai slabe
provoacă amplificarea acaparării de noi teritorii, în cadrul unei mişcări
care într-un fel se auto-alimentează.
RUDOLF KJELLÉN
(1864 – 1922)
• “inventatorul” neologismului “geopolitică”  1899
(dezbatere publică)  1900 (Monografia politică a Suediei);
• 1916  publică lucrarea “Probleme ştiinţifice ale războiului mondial”,
primul capitol intitulându-se “Problema geopolitică”;

Organizarea statală se bazează pe cinci elemente

fundamentale:
1.ŢARA  poziţia – configuraţia – teritoriul;
2.ECONOMIA  relaţiile comerciale externe – satisfacerea propriilor nevoi
economice – viaţa economică;
3.NEAMUL  conştiinţa apartenenţei etnice – trupul etnic – sufletul neamului
4.SOCIETATEA  structura şi forma socială – viaţa socială;
5.GUVERNĂMÂNTUL  forma de guvernământ – administraţia – autoritatea
statului.
KARL HAUSHOFER
(1869 - 1946)
 instituţionalizează studiul Geopoliticii;

 face distincţia între geografie politică şi geopolitică;

 teoria sa se bazează pe relaţia organică ce există între teritoriu şi populaţia

care îl locuieşte;

 dezvoltă conceptul de spaţiu vital  spaţiul necesar unui popor pentru a

putea trăi şi pentru a se dezvolta;

 completează conceptul de graniţă al predecesorilor cu ideea de frontieră în

mişcare şi de viaţă politică a frontierei;

 lansează conceptul de pan-idee (pan-ideea este o idee care poate unifica

prin forţa ei mai multe spaţii de viaţă);
 Modelul pan-regiunilor
(Karl Haushofer, 1869-1946)

Spaţiul pan-rus
Spaţiul pan-american (Rusia)
(S.U.A)

Spaţiul pan-japonez
(Japonia)

Spaţiul pan-german
(Germania)
 ŞCOALA FRANCEZĂ DE GEOPOLITICĂ

• Fondatori: Paul Vidal de la Blache, Emmanuel de Martonne,

Jacques Ancel;
• Idei: anti-şcoala germană, umanismul vs. determinismul geografic,
geopolitica regiunilor;
• Teorii:
- Teoria integrării zonelor interioare (Paul Vidal de la Blache) – Alsacia,
Lorena, replică la determinismul lui Ratzel, natura oferă – omul decide
valorificarea posibilităţilor naturale
- Teoria frontierelor (Jaques Ancel) – replică la Grenzen a lui
Haushofer
- Teoria majorităţilor dominante (Emmanuel de Martonne) – regiunile
etnice şi, mai târziu, euroregiunile (Foucher)
 Paul Vidal de la Blache
(1845 – 1918)
• fondatorul geografiei moderne franceze şi iniţiatorul
Şcolii Franceze de Geografie;

• se opune determinismului ratzelian;

• este de părere că mediul influenţează societatea umană

 lumea a evoluat progresiv şi a relaţionat permanent cu
mediul.
Emmanuel de Martonne
(1873 - 1955)
• se axează pe studiul Europei Centrale;

• participă la dezbaterile Conferinţei de Pace de la Paris

din 1919 şi, astfel, contribuie la trasarea graniţelor
României Mari şi ale Poloniei;

• a conceput principiul viabilităţii  stabilirea graniţelor

trebuie să ţină cont nu doar de grupările etnice ci şi de
motivele geografice şi de infrastructurile teritoriului;
 Jacques Ancel (1879 – 1943)

 propria viziune geopolitică;

 se axează pe studiul frontierelor  interacţiunile dintre

grupările umane şi teritoriul locuit de acestea sunt cele care
influenţează/condiţionează realităţile geografice;

 fixarea frontierelor trebuie să se bazeze fie pe un criteriu

natural, fie pe unul antropic;

 este preocupat de migraţia populaţiei, de modul în care

naţiunile se extind politic, comercial şi militar.
 ŞCOALA ANGLO-SAXONĂ DE
GEOPOLITICĂ
Fondatori: Halford J. MacKinder, Alfred Mahan, Nicholas Spykman
Idei: puterea maritimă, dominarea comerţului mondial, atlantismul,
geostrategie
Teorii:
- Teoria puterii continentale - HEARTLAND (H. Mackinder) – împărţirea
lumii în cercuri concentrice; va domina lumea cine va domina pivotul
geografic al istoriei (heartlandul);
- Teoria puterii maritime (A. Mahan) – va domina lumea cine va domina
oceanele lumii
-Teoria RIMLANDULUI (Nicholas John Spykman) – replică la heartland
– conceptul de containment sau strategia Anaconda.

- Stimularea procesului de globalizare.

Halford J. MacKinder
(1861 – 1947)
 fondator al geopoliticii şi geostrategiei anglo-saxone;

 tratează problema frontierelor;

 zona tampon de state  axa geopolitică Nord-Sud, de la Marea Baltică până

la Marea Neagră;

 introduce noţiuni precum World Island, Heartland, Rimland, Pivot Area

care îmbogăţesc conceptual arsenalul teoretic al geopoliticii;

 ierarhizează spaţiul planetar într-un sistem de cercuri concentrice:

 în centru „axa geografică a istoriei” (pivot area) sau heartland;
 „semicercul interior” spaţiul litoral al continentului eurasiatic;
 „semicercul exterior sau insular”.
 HEARTLAND-UL
(Sir Halford J. Mackinder, 1861-1947)
heartland
(pivotul)

Cine stăpâneşte Europa de Est stăpâneşte heartland-ul

Cine stăpâneşte heartland-ul stăpâneşte Insula Mondială Insula Mondială =
Cine stăpâneşte Insula Mondială stăpâneşte Lumea. Africa + Eurasia
 Alfred Mahan
(1840 – 1914)

 primul geopolitician american;

 oferă geopoliticii o nouă orientare în ceea ce priveşte structura şi

obiectivele acesteia;

 “politica Anaconda”  încercuirea masei continentale euroasiatice,

pentru a împiedica o posibilă alianţă între Germania şi Rusia, eventual
şi Japonia;

 puterea maritimă (Sea Power).

Nicholas John Spykman
(1893 – 1943)

 introduce securitatea de stat în rândul obiectivelor urmărite de

geopolitică;

 securitatea de stat are în componenţă trei categorii de factori:

 factori economici;
 factori geografici;
 factori politici.

 doctrina americană a îndiguirii.

 ALTE ŞCOLI DE GEOPOLITICĂ
ŞCOALA RUSĂ
- reprezentanţi:Piotr Nikolaevici Saviţkii, Lev Gumiliov, Alexandr Dughin, etc.

ŞCOALA ITALIANĂ
- reprezentanţi: Ernesto Massi, Lucio Caracciolo, Carlo Jean, etc.
 ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
- s-a format şi a evoluat în jurul geopoliticii naţiunii;
- a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în perioada
interbelică;
- reprezentanţi: Ion Conea, Anton Golopenţia,
M. Popa Vereş, etc
- După 1990 principalul exponent:
- Vasile S. Cucu
Prezentare realizată după:
Silviu Neguț, Introducere în Geopolitică, ed. Meteor
Press, București, 2011
Silviu Neguț, Geopolitica, ed. Meteor Press, București,
2015