FITOHORMONII

A realizat: Pintea Maria grupa MCc I

Verificat: Coropceanu Eduard
 Cuprins:
1.Ce sunt fitohormonii
2. Clasificarea
3. Fitohormonii deja cunoscuti
4.Sinteza si transportul, mecanisme de perceptie , de semnal si
de raspuns
5. Sinteza
6. Mecanismul de actiune a fitohormonilor
7. Receptorii
8.Receptorii membranari
9.Receptorii liberi
10.Acidul silicilic
 Ce sunt fitohormonii?

“ sunt substanţe, care fiind produsă

intr-o parte a organismului , se
transportă în altă parte a acestuia
unde influențează procese fiziologice
specifice”
 Frits Went, 1903-1990
“........se caracterizează prin Kenneth
Thimann, 1904-197 proprietatea de a servi drept
mesageri chimici, prin care
activitatea anumitor organe este
coordonată cu cea a altora
-Frits Went şi Kenneth Thimann,
FITOHORMONII

 Fitohormonii reglează ciclurile de activitate virala a celulei (dividerea, elongaţia şi

diferenţierea)
 Organogeneza, reproducerea, determinismul sexual şi
 Răspunsul la stresul abiotic şi biotic etc.
 Clasificare
Clasificarea fitohormonilor se face, de obicei, în trei grupe
Stimulatoare;

Retardante;

Inhibitoare.

Aceste trei grupe de substanţe se intercondiţionează reciproc,

astfel că reacţiile plantelor, în toate fazele de creştere şi
dezvoltare, reprezintă rezultatul unui echilibru între produşii
stimulatori şi cei inhibitori.
În categoria substanţelor stimulatoare se încadrează:
auxinele, citochininele, giberelinele şi etilena
 Pe baza acţiunilor de stimulare şi inhibare a proceselor de
creştere s-au sintetizat şi substanţe cu proprietăţi biologice
caracteristice, implicate în întârzierea proceselor de creştere,
motiv pentru care au fost numite „retardanţi”. Între acestea
amintim: beta-hidroxietilen hidrazida, clorura de
trimetilamoniu etc.
 Dintre inhibitorii naturali menţionăm acidul abscisic,
florizinul, cumarina, scopoletina, acidul maleic, acidul citric,
acidul cafeic, unii alcaloizi (chinina, cafeina) etc. Dintre
inhibitorii sintetici menţionăm hidrazida maleică,
actinomicina D – un puternic inhibitor al metabolismului
nucleoproteic, oprind creşterea plantelor.
 Sub aspect chimic, fitohormonii sunt substanţe
micromoleculare foarte heterogene ce se aseamănă cu
vitaminele şi cu unii hormoni animali. Conţin în moleculă
inele ciclice (indolic, gibanic, purinic, iononic etc.), legături
etenice şi diferite grupări funcţionale. Sunt substanţe larg
răspândite în natură, ce se găsesc în diferite ţesuturi şi organe
ale plantelor superioare, în ciuperci, drojdii, alge, flagelate, în
numeroase microorganisme, atât în stare liberă, cât şi asociate
cu proteinele
Fitohormonii – deja cunoscuţi şi
“nou-veniţii”
FITOHORMONII
Fitohormonii reglează toate fazele ale
ciclului vital al plantei
FITOHORMONII

 Pentru a înțelege cum funcţionează fitohormonii este

necesar de a cunoaşte mecanismul de sinteză şi de
acumulare a lor, cum se transportă se percep de către
celule şi cum transduc semnalele.
 Fitohormonii: sinteza şi transportul
mecanisme de percepţie, de semnal şi de răspuns

Producerea Inducţia
hormonilor
activi

transportul
Transducţia Inducţia
semnalelor
Legarea cu
preceptorul
SINTEZA

• Multe procese biochimice contribuie

la acumularea hormonilor activi;
• Conjugarea duce:
 sau la formarea unei variante inerte
a hormonului şi eliminarea lui
catabolică
sau contribuie la producerea unei
forme active a hormonului.
Mecanismul de acţiune a
fitohormonilor
RECEPTORII

Receptorii fitohormonilor pot fi:

 Receptori membranari
 Receptori liberi
Receptorii membranari
 Receptorii membranari sunt proteine integrale
complexe care in urma receptiei unui stimul din
mediul extracelular (denumit semnal primar sau
mesager prim) produc un semnal secundar
(denumit mesager secund) care determina o serie
de procese celulare (acestea definesc raspunsul
celular la stimulul extern). Receptorii sunt capabili
sa interactioneze rapid si reversibil cu mesagerii
primi, care pot fi mediatori chimici, hormoni,
antigeni, medicamente etc.

Fiecare receptor recunoaste un anumit tip de semnal, dar

poate lega mai multe tipuri de molecule la situsuri diferite.
Aceste molecule, care reprezinta liganzii receptorului respectiv,
pot afecta rata de producere a mesagerului secund.
Receptorii liberi

• pot facilita interacţiunile dintre proteine

• hormonii pot acţiona în calitate de “lipici
molecular”
Unii receptori iniţiază
proteoliza proteinelor
Hormonii (roşu) se leagă
de receptori (verde),
inițiind proteoliza
represorilor (galben),
activînd astfel reglatorii
transcripţionali (albastru)
 Acidul Salicilic – fitohormon
și analgezic
• Răspunsul la acțiunea
patogenilor biotrofici
• Induce răspunsului de
protecție
• Contribuie la dobândirea
rezistenței sistemice

Acidul salicilic

Acid salicilic este numit

de la denumirea salciei
Salix , proprietățile
analgezice ale căreia
Acidul acetilsalicilic - ASPIRINA sunt cunoscute cu mult
înainte de separarea
componentei chimice.
 Bibliografie
 
Burnea I., Popescu Ionela, Neamţu G., Stancu Elena, Lazăr Şt., 1977 – Chimie şi biochimie vegetală, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Cachiţă-Cosma Dorina, 1987 – Metode in vitro la plantele de cultură, Editura Ceres, Bucureşti.
Davies Peter J., 2004 – PLANT HORMONES. Biosynthesis, Signal Transduction, Action, Kluwer Academic
Publusher, pag. 1 – 2.
Derendovski Antonina, Tcaciuc Olga, Moroşan Elizaveta, 2008 – Activitatea procesului de rizogeneză la
butaşii de viţă de vie şi metodele de reglare a ei, Ştiinţa agricolă, nr. 2, Republica Moldova.
Maria Graziela Zagatto Krug, Liliane Cristina Libório Stipp, Adriana Pinheiro Martinelli Rodriguez, Beatriz
Madalena Januzzi Mendes, 2005 – In vitro organogenesis in watermelon cotyledons, Pesq. agropec. bras.,
Brasília, v.40, n.9, p.861-865.
Meneses A., Flores Dora, Muñoz M., Arrieta Griselda, Espinoza Ana M., 2005 – Effect of 2,4-D, hydric stress
and light on indica rice (Oryza sativa) somatic embryogenesis, Rev. Biol. Trop. (Int. J. Trop. Biol. ISSN-0034-
7744) Vol. 53 (3-4): 361-368, September-December.
Omid Karami, Gona Karimi Kordestani, 2007 – Proliferation, shoot organogenesis and somatic
embryogenesis in embryogenic callus of carnation, Journal of Fruit and Ornamental Plant Research Vol. 15:
167-175.
Tang H., Luo Y., Liu C., 2008 – Plant regeneration from in vitro leaves of four commercial Pyrus species,
Plant Soil Environ., 54, (4): 140–148, China.