BOLI DETERMINATE DE

FACTORI EDAFICI ŞI TROFICI

 Stresul salin

Săruri de sodiu
Săruri de calciu
+
Săruri de magneziu
Săruri de potasiu
Săruri de amoniu

Are loc inhibarea procesului de creştere şi a fotosintezei,

intensificarea procesului de respiraţie ş.a. Pot fi afectate, de
asemenea, enzimele ciclului glicolitic, fosforilările oxidative şi
încorporarea aminoacizilor în proteine.
Stresul salin
Sărăturarea sodică
Solurile alcaline,
cu conţinut ridicat
în NaCl se
recunosc uşor după
eflorescenţele
albicioase, care
poartă numele de
„alcali albi” care
devin aparente pe
timp secetos.
Efecte:
-Fitotoxicitate
-Modificarea
presiunii osmotice
-Dezechilibrul
nutrițional
 Stresul salin
Sărăturarea calcică

Plante Plante
calcifuge calcifile
Campanula carpatica,
Lycopodium clavatum
Eritrichium nanum,
Leontopodium alpinum, Linaria
alpina

Cloroza la Citrus la un pH
mai mare de 8
(excesul de calciu)
Stresul salin
Sărăturarea calcică

Carența de calciu
 Stresul salin
Sărăturarea calcică

Calciul este folosit de plante pentru a forma pereții celulari, pentru absorbția
azotului, pentru activitatea enzimatică, pentru înflorire și reproducere. Calciul are
rolul de control al pH-ului, cu efect asupra echilibrului nutrițional al plantei. Nu
este ușor de remediat deficiențele de calciu în timpul sezonului de creștere, ca
urmare se recomandă testarea solului toamna și aplicarea de oxid de calciu (var),
prevenind problemele de anul următor.
Stropirea cu calciu mai poate fi utilizată suplimentar.
Boli determinate de factori edafici şi trofici
Elementul Simbolul Formă disponibilă Concentraţia (mmol/kg
chimic substanţă uscată)

Macroelemente

Hidrogen H H2O 60.000

Carbon C CO2 40.000

Oxigen O O2, CO2 30.000

Elementele
Azot N NO-3, NH+4 1.000
minerale
Potasiu K K+ 250
esenţiale din
Calciu Ca Ca2+ 125
plantele
Magneziu Mg Mg2+ 80
superioare şi
Fosfor P HPO-4, HPO2-4 60
concentraţia lor
Sulf S SO2-4 30
necesară
Microelemente
pentru
Clor Cl Cl- 3.0
creşterea
Bor B BO3-3 2.0
normală
Fier Fe Fe2+, Fe3+ 2.0

Mangan Mn Mn2+ 1.0

Zinc Zn Zn2+ 0.3

Cupru Cu Cu2+ 0.1

Nichel Ni Ni2+ 0.05

Molibden Mo MoO2-4 0.001

Boli determinate de factori edafici şi trofici

În afara celor 17 elemente esenţiale, unele plante prezintă cerinţe nutritive speciale:
Na, Si, Se şi Co.

Rolul fiziologic al elementelor minerale poate fi:

- rol plastic, participând în compoziţia unor substanţe organo-
minerale (de exemplu, P şi Mg în fitină, P în fosfolipide, Ca în
protopectină, N în proteine);
- rol metabolic: intră în compoziţia unor substanţe active, cum sunt
enzimele şi vitaminele (de exemplu Mo în nitratreductază, Fe şi S în
nitritreductază, S în vitamina B1) sau a unor pigmenţi (Mg şi N în
clorofilă); participă la procesele de oxidoreducere prin modificări de
valenţă (de exemplu Fe şi Cu) sau în fotoliza apei (Mn), stimulează
activitatea unor enzime (K, Ca şi Zn);
- rol în reglarea echilibrului osmotic, modificarea permeabilităţii
celulare şi a proprietăţilor fizico-chimice ale coloizilor plasmatici (de
exemplu K, Na, Ca, Mg), închiderea şi deschiderea stomatelor (K şi
Cl).
- 80% în compoziţia proteinelor, 10% în cea
acizilor nucleici, 5% în aminoacizi solubili şi 5%
AZOTUL
în compuşi azotaţi

-Deficit de azot la
piersic
AZOTUL

-Deficit de azot la
piersic
AZOTUL

-Deficit de azot la
tomate
AZOTUL

-Deficit de azot la
vița de vie
AZOTUL

-Deficit de azot la
căpșun
Carența în azot la Citrus AZOTUL
- Simptomele sunt
vizibile în cazul unei
carențe apărută
primăvara

- Simptome apărute
în corelație cu
afectarea sistemului
radicular

Lipsa apei în sol poate

determina apariția
arsurilor provocate de
concentrația crescută a
fertilizantului.
AZOTUL

Exces de azot la
castravete: frunzele
se lasă în jos, se
ofilesc ușor la
temperaturi ridicate,
iar între nervuri sau
pe margini apar pete
transparente care
apoi devin galbene
sau brune.
AZOTUL

Exces de azot la
tomate: plante mari,
fructe mici, frunze cu
necroze de culoare
brună.
AZOTUL

Exces de azot la măr:

pătarea amară (Bitter
pit).

Această dereglare
poate fi determinată
și de excesul de
potasiu, de fluctuații
ale umidității solului,
de carența de calciu.
 FOSFORUL

Carența de fosfor la
tomate
 FOSFORUL

Carența de fosfor la vița

de vie
 FOSFORUL

Carența de fosfor la
căpşun
POTASIUL

Carența de potasiu la
tomate
POTASIUL

Carența de potasiu la
nuc
Carența în potasiu la Citrus POTASIUL

- Simptomele sunt
vizibile în cazul unei
carențe apărută
primăvara: pete
brune sau galbene
apar în zona apexului
foliar, urmate de
căderea frunzelor.

- Simptomele sunt
vizibile în cazul unei
carențe apărută vara
târziu: pete
neregulate
 POTASIUL

Carența de potasiu la
lucernă

Carența de potasiu la
soia: cloroza și apoi
necroza de pe
marginea frunzelor
mai mari (bătrâne)
 POTASIUL

Carența de potasiu la
căpşun
 MAGNEZIUL

Carența de magneziu la
tomate
Carența în magneziu la Citrus MAGNEZIUL
Colorare în galben
pe zone distincte a
frunzelor mai
bătrâne, lăsând ca un
triunghi o zonă verde
la bază.

Frunzele tinere nu
sunt afectate, iar
carența în magneziu
poate determina o
defoliere severă.
MAGNEZIUL

Necroză pe marginea
frunzelor la piersic
provocată de carența
în magneziu

Carența de magneziu
la vița de vie: cloroză
între nervuri la
frunzele bătrâne.
FIERUL

Carența de fier la
azalee
FIERUL

Carența de fier la
trandafir
FIERUL

Carența de fier la
tomate
FIERUL

Carența de fier la
Citrus
FIERUL

Carența de fier la
fasole
FIERUL

Carența severă de
fier la Citrus
FIERUL

Carența de fier la
căpşun
MANGANUL

Carența de mangan
la tomate
 ZINCUL

Carența de zinc la
migdal: frunze mici,
clorotice, sub formă
de smocuri.

Carența de zinc la
nuc
BORUL

Carenţa de bor la
conopidă
BORUL

Carenţa de bor la
sfeclă
BORUL
BORUL

Toxicitatea borului la
nuc
SULFUL

Carența de sulf
la tomate