Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul calciului in nutritia plantelor este similar cu acela din nutritia oamenilor;este esential
pentru cresterea buna si pentru structura.
Insuficienta de calciu duce la deteriorarea membranei celulei, celulele devin permeabile
rezultand pierderi ale componentelor celulei si eventuala moarte a celulei si a tesutului
plantei.
Pe langa rolul sau in structura celulara, calciul joaca un rol in reglarea functiilor plantei ca
un mesager secundar. Acest rol asista ca un nutrient ,ajutand plantele sa reactioneze la
impactul cu mediul inconjurator si cu bolile.
Reglarea pH-ului solului,pe baza rezultatelor testelor de sol,este importanta pentru
fertilitatea solului. Fara nimic altceva adecvat, pH-ul solului functioneaza in mod
corespunzator in asimilarea nutrientilor si nutritia plantelor.
Cu toate acestea , pH-ul solului nu este intotdeauna cel mai bun indicator al nivelului de
calciu din sol. In cazul unei culturi care necesita calciu de calitate, disponibilitatea de calciu
este mult mai importanta decat pH-ul solului.
Saturatia ideala de calciu ar trebui sa fie in jur de 70% pentru majoritatea culturilor agricole
si chiar la nivelul acela, unele culturi vor necesita mai mult calciu. Un sol care are capacitatea
de schimb de cationi (CEC) de mai putin de 7, cu un pH de 6,4 si un pH tampon de 6,9 , ar
avea doar o saturatie de calciu in jurul valorii de 60%, care nu ar fi adecvate pentru cele mai
multe culturi de specialitate.
Solurile cu CEC intre 7 si 15, cu o solutie tampon cu un pH de 6,9 ,ar avea 70% calciu.
Solurile cu un pH tampon de 6,9,ar avea doar 65% calciu,ceea ce nu ar furniza suficient
calciu in multe cazuri.
In cazul solurilor mai multe , pH-ul este crescut mai mult decat calciul.Magneziul,de
exemplu, va ridica pH-ul mai mult decat calciul.
Mentinerea echilibrului corect intre calciu si magneziu,necesita intelegerea diferentei dintre
tipurile de sol si disponibilitatea cationilor. In solurile cu CEC < 7 ,ar trebui vazut un raport
intre calciu si magneziu de 3:1 si in solurile cu CEC intre 7-25,in care raportul va ajunge la
5:1. In plus,va trebui sa se mentina un raport potasiu-magneziu de 0,2-0,35,fapt care nu e
intotdeauna prea usor.
Aceasta intelegere a relatiei de calciu-magneziu ajuta la identificarea problemelor de
productie cu mai multe culturi ,care sunt platite pentru calitate si termenul de valabilitate mai
mult decat randamentul total.In multe cazuri,corectarea acestor niveluri de potasiu,magneziu
si calciu este dificila si devine o chestiune de gestionare a acestor soluri. O abordare de
management pentru astfel de soluri este o aplicatie de nivel scazut de calciu pentru a furniza
materiale de calciu indiferent de Ph.
Calciul Este absorbit si metabolizat de catre plante mai lent, astfel ca, de multe ori, pot
aparea carente n calciu chiar n conditiile unei aprovizionari corespunzatoare n sol cu acest
element. Este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este acumulat n protoplasma,
vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol important n desfasurarea mitozei cu
implicatii n organizarea cromozomilor. El intra n structura chimica a enzimelor lipaza,
esteraza, colinestraza.
Calciul ndeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza,
adenilchinaza. El joaca un rol important si n fixarea sarcinilor negative la suprafata
protoplasmei.
plantei. La nivelul radacinii , calciul actioneaza stimulator pentru proteinele canalelor care au
nutrienti.Disponibilitatea adecvata de calciu la suprafata radacinii este necesar, pentru acest
proces sa functioneze eficient.
Toxicitatea aluminiului( mai mare de 400 ppm) perturba disponibilitatea de calciu si
magneziu,dar nu interfereaza cu potasiul, cu exceptia reducerii eficientei radacinii.
In culturile de cartof, in care magneziul este important pentru factorii de calitate, cum ar fi
soolidele totale, aluminiul va reduce potentialul de crestere al magneziului pentru moartea
timpurie si utilizarea deficitara a fosforului.
Cresterea pH-ului reduce cantitatea de aluminiu, care este eliberata in sol si pusa la
radacina ,sau , alternativ ,folosind materiale cu calciu,aproape de radacina ,cum ar fi gips-va
reduce toxicitatea de aluminiu.
Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi (Ca2+). El este acumulat in protoplasma,
vacuole,cloroplaste,mitocondrii.Calciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii
in organizarea cromozomilor. El intra in structura chimica a enzimelor,
lipaza,esteraza,colinestraza. Calciul indeplineste un rol activator al enzimelor
argininchinaza,adenozinfosfataza,adenilchinaza negative la suprafata protoplasmei. Impreuna cu
potasiul , calciul participa la mentinerea echilibrului hidric Zn2+,Fe2+, K+,NH+, Al3+,
inlaturand actiunea lor vatamatoare,in caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici si
stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina.
Carenta de calciu. Carenta calciului n nutritia plantei se manifesta prin oprirea
cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere, care capata o culoare verde deschis, vrful vegetativ
uscndu-se, radacinile ramnnd scurte, groase, cu vrfurile uscate. Carenta de calciu apare cel
mai frecvent la tomate, varza, morcov, tutun .
Fructele de tomate din cultura de sera pot capata putregaiul fructelor datorita
carentei de calciu, care poate aparea att n cazul lipsei acestui element dar si n urma unei slabe
absorbtii de Ca++ cauzata de continutul ridicat de K+ si Mg++. Apare astfel boala, ca urmare a
formarii unei cantitati mici de substante pectice n peretii celulari. Carenta poate fi nlaturata prin
aplicarea de amendamente sau prin stropi cu azotat de calciu sau clorura de calciu 0,5-1,0%.
La cartof, frunzele ramn mici, cu zone necrotice pe margini, reducnd mult tesutul
asimilator, proces ce are ca urmare o slaba productie de tuberculi. Lipsa de calciu blocheaza
amidonul n frunze, ntruct amilaza, care este enzima activa de calciu, nu actioneaza n hidroliza
amidonului fiind astfel mpiedicata migrarea lui n tuberculi.
La sfecla de zahar carenta de calciu produce deformari ale radacinii si necrozarea
frunzelor (Chapmann, 1966). La trifoi, frunzele ramn mici, petitolul se necrozeaza si frunzele
cad.
La castraveti, frunzele prezinta cloroza mezofilului, iar la o carenta mai puternica se
necrozeaza si cad.
Excesul de calciu n plante determina mbatrnirea prematura, iar excesul de calciu n
sol produce insolubolizarea borului, soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze.
_ avortarea florilor,
_ amareala merelor bitter pit,
_ dezvoltarea incompleta a semintelor,
_ putrezirea vrfurilor apicale (tomate, ardei),
_ nnegrirea inimii (conopida),
_ cilindrarea frunzelor terminale (gru, orz)
_ cresterea nceteaza, plantele se rasucesc si n caz de deficienta severa mor.
Simptome ale toxicitatii
-excesul de calciu declanseaza carente de K si Mg la culturi,
_ continuturi mari de CaCO3 activ n sol pot impiedica asimilarea Fe cu aparitia n planta a
clorozei ferice sau ferocalcice frecvent semnalata la piersic si vita de vie
Calciul este unul din elementele de baz ale nutriiei plantelor. Fr calciu, acestea nu se pot
dezvolta. Calciul d forma i consistena plantelor. El este necesar n primul rnd pentru esuturile
n cretere, vrfurile plantelor, lstari, fructe, dar i acele rdcini foarte fine care sunt i cele mai
active. Spre deosebire de alte elemente, cum ar fi azotul, potasiul, magneziul sau fosforul, calciul
nu este translocat n plant, adic nu se mic dintr-un loc n altul, rmne fixat, n cea mai mare
parte, n pereii celulari. Cu alte cuvinte, necesarul de calciu al plantei este asigurat n permanan
de apa care este absorbit prin sistemul radicular.
Simptome i cauze ale deficitului de ap i calciu
n practica legumicol sunt cunoscute o serie de simptome cauzate de o aprovizionare deficitar,
inconstant cu calciu, cum ar fi: putregaiul apical al fructelor de tomate, ardei lung, gogoar i
gras, pepeni verzi i ptlgele vinete; avortarea fructelor de castravei; aa numita inim neagr
la elin; brunificarea frunzelor din interiorul cpnilor de varz alb i de Bruxelles; mici
caviti n rdcinile de morcov; piticirea cepei i a cartofilor; arsura marginal a frunzelor de
salat i varz.
O aprovizionare insuficient cu calciu afecteaz direct producia, uneori un procent i de 50%,
devenind necomercializabil. Efectul este att direct, ct i indirect. Zonele afectate, fie fructe, fie
frunze, fie rdcini, devin pori de intrare pentru diveri ageni patogeni. Apoi, principala cauz
a apariiei acestor simptome o constituie slaba aprovizionare cu ap a plantelor. De cele mai
multe ori, solul este bine aprovizionat cu calciu, dar acesta nu este preluat n cantiti suficiente
de ctre rdcin i nici nu este translocat, mutat din esuturile mai btrne ctre cele mai tinere
n cretere. Cazurile cnd apare o astfel de situaie sunt multiple. Carena de calciu poate fi
direct, cnd acest element lipsete din soluia solului ori indirect, cnd el exist n sol, dar nu
este preluat pe msura cerinelor plantei, deoarece din diverse motive planta nu absoarbe ap
suficient.
Cnd planta nu absoarbe ap suficient? Cnd nu udm suficient sau cnd, din diferite motive, nu
poate absorbi o cantitate mai mare de ap. Irigarea pe brazde, pe crri, pe fitri, sau cum i mai
spune, acea irigare n dini de fierstru, face ca la nceput s avem exces de ap, iar spre
sfrit, nainte de urmtoarea udare, s avem lips de ap.
Este bine de tiut c att excesul, ct i lipsa apei, conduc la o aprovizionare deficitar a plantelor
cu ap i implicit cu calciu. Dar, poate c cele mai frecvente cazuri le ntlnim atunci cnd dei
udm suficient, plantele nu absorb atta ap pe ct transpir. Spre exemplu, cnd umiditatea
relativ a aerului este foarte ridicat, n cmp ca urmare a unui sezon de ploi continui cu
nebulozitate ridicat, iar n solarii cnd aerisirea este insuficient; cnd sistemul radicular este
slab dezvoltat, cum se ntmpl pe solurile grele, neaerate i reci, cu deficit de fosfor n momentul
plantrii sau n cazul unui foliaj bogat ca urmare a unei fertilizrii n exces cu azot i care
necesit un consum mai mare de ap pe care rdcina nu-l poate asigura; cnd avem atac de
ciuperci patogene de sol cum ar fi fuzarioza i verticilioza, care mpiedic o absorbie normal de
ap i elemente minerale, prin blocarea vaselor conductoare; o concentraie mare de sruri
solubile n soluia solului, ca urmare a aplicrii unor doze excesive de ngrminte; un exces de
ioni amoniu n soluia solului, ioni care mpiedic absorbia calciului, aa cum se poate ntmpla
cnd fertilizm cu doze mari de uree.
Remedii
Mai jos, prezentm cteva remedii mai importante pentru carena de calciu i ap.
Folosirea metodei de irigare prin picurare, prin care putem asigura o aprovizionare
corespunztoare a plantelor cu ap i, dup caz, cu calciu, prin introducerea azotatului de calciu
n soluia de udare, circa 500 g/zi/1000 m2, n perioadele de stres;
Aplicarea periodic, uneori i la intervale de 4-7 zile, mai ales n perioadele cu insolaie
puternic, a unor ngrminte foliare cu calciu, cum ar fi CaFORTE, un ngrmnt foliar
bioactiv, care, pe lng calciu, mai conine i azot, magneziu i aminoacizi eseniali n stimularea
absorbiei;
Amendarea solurilor acide cu carbonat de calciu. La fel i n cazul culturilor pe substrat de turb;
Dezinfecia solurilor din solarii cu Basamid sau cu produse pe baz de metham sodiu, precum i
efectuarea unor tratamente preventive cu Topsin n concentraie de 0,05-0,15%, n funcie de
fenofaz, n amestec cu un fungicid gen Dithane M 45;
Msuri de optimizare a aerisirii spaiilor protejate - defoliere treptat, desime de plantare
corespunztoare, creterea nlimii i a volumului de aer, introducerea eventual a ventilatoarelor,
modificarea tipului constructiv cu aerisire la coam.
Toate aceste msuri, dar mai ales folosirea ngrmintelor foliare cu calciu, reduc semnificativ
incidena carenei de calciu, reduc pierderile de producie, fructele sunt mai grele i mai rezistente
la transport i la pstrare.
Cum tinem carenta de calciu sub control?
- Irigarea plantelor: instalarea unor sisteme de irigare performante ( prin picurare), astfel
incat plantele sa nu sufere de seceta pe perioada verii;
- Efectuarea de taieri in verde, a lastarilor puternic dezvoltati, pe perioada verii conduce la
realizarea unui echilibru in pom si concentrarea calciului necesar catre fructe si frunze.
Taierile in verde trebuiesc facute cu moderatie fara excese ( putem afecta echilibrul
plantei);