Importanta elementelor chimice in organismul uman

Natriul (sodiul) Sodiul, la un nivel optim, regleaz echilibrul acido-bazic i presiunea osmotic extracelular. Natriul este poate cel mai important bioelement n meninerea presiunii sngelui. Natriul este implicat si ca factor condiional al tensiunii arteriale. Asupra musculaturii, sodiul are un efect stimulator, excitant. Sursele alimentare bogate n sodiu: sarea de buctrie, msline alimentare, mezeluri, conserve, caviar ca, cacaval, brnz topit, panificabile, patiserie, paste finoase tec. Magneziul Magneziul este necesar pentru metabolizarea vitaminei C, a calciului, fosforului, sodiului si potasiului. Este esenial pentru buna funcionare a muchilor si nervilor. Magneziul mpiedica formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali si biliari. Contribuie la meninerea unui sistem cardiovascular sntos si previne atacurile de inima. Magneziul se gaseste in cereale (griu, orz, porumb), legume de culoare verde nchis, cartofi, sfecla osie, polen, precum si fructe: banane, smochine, curmale, migdale, nuci. Fierul - Intervine in procesele de oxidoreducere. Este important in formarea hemoglobinei, ce da sangelui culoarea sa naturala si asigura transportul oxigenului de la plamani la toate celulele. Alimente cu un coninut ridicat de fier sunt: ficatul de porc, ficatul de pui, cel de vita, creveto, sadine, carne de pasare, vita si alte tipuri de carne osie. Potasiul - Este principalul cation celular cu rol in excitabilitatea neuromusculara si in schimburile ionice. Intervine in desfasurarea normala a activitatii muschilor. Alimente bogate in potasiu: fructe, legume alune, nuci, seminte de dovleac si floarea soarelui, cereale, ciocolata etc. Clorul - Este principalul anion extracelular cu rol in echilibrul hidromineral al organismului. Are un rol important in digestie.Clorul se gaseste in sarea de bucatarie, masline, drojdie, produse din carne, alge marine, paine etc. Iodul - Intra in structura hormonilor tiroidieni. Cu importanta in functionarea glandei tiroide. Este un important ion intracelular si participa in activarea majoritatii proceselor metabolice. Favorizeaza procesele de crestere si dezvoltare, aflandu-se, alaturi de calciu in oase si dinti. Cea mai importanta sursa de iod este reprezentata de sarea iodata iar alte produse bogate sunt: fructele de mare si alte produse marine: peste cod, biban, egrafin, creveti, alge marine. Fosforul -Favorizeaza procesele de crestere si dezvoltare, aflandu-se, alaturi de calciu in oase si dinti. Calciul - Intervine in majoritatea proceselor metabolice ale organismului. Asimilarea lui este dependenta de vitamina C si aminoacizi. Moduleaza excitabilitatea neuromusculara si

este inductor al contractiei musculare.Ajuta la intarirea oaselor si la buna dezvoltare a copiilor. Calciul poate fi gasit in urmatoarele surse alimentare: lapte, branza, iaurt, salata.

Importanta pH-ului
In Organism :
Toate procesele vitale din organism se desfasoara la valori exacte ale pH-ului. Caracterul acid sau bazic al unei solutii poate fi pus in evidenta folosind indicatori acidobazici numiti si indicatori de pH. Un indicator de pH este o substanta care are o anumita culoare cand se gaseste in forma sa de acid, si o alta culoare , diferita, cand se gaseste in forma de baza conjugata. In organismul animal precum si in organismul omului, multe dintre reactiile chimice sunt extrem de sensibile la pH-ul mediului de reactie. Pentru mentinerea constanta a pH-ului in mediul intern, organismul uman foloseste ca mecanisme functionale: * Neutralizarea acizilor si a bazelor de catre solutii tampon * Eliminarea renala a excesului de acizi * Eliminarea functionala a dioxidului de carbon, cel mai frecvent produs de metabolism. Sangele uman are pH-ul cuprins intre 7,38-7,52. Prin urmare el este usor bazic si numai in aceste conditii celulele sangelui isi pot indeplini functiile lor. Daca valoarea pH-ului sangelui nu se incadreaza in intervalul amintit exista riscul mortii: * Prin coma, daca pH-ul este mai mic de 7; * Prin tetanizare, daca pH-ul este mai m are de 7,8 (tetanie contractii puternice involuntare ale muschilor). Hiperaciditatea este o tulburare functionala care se manifesta prin cresterea excesiva a cantitatii de acid clorhidric din secretia gastrica, tulburare intalnita in cazul gastritei si a ulcerului duodenal. Hipoaciditatea este o tulburare organica datorata scaderii secretiei sucului gastric sub valorile normale si cauzata de unele boli de stomac. Uneori pentru a elimina excesul de aciditate unele persoane consuma bicarbonat de sodiu (carbonat acid de sodiu). Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool, bauturi concentrate, substante toxice ca amoniacul, mercurul, acidul sulfuric, soda caustica, medicamente. Parul si pielea sunt si ele parti ale organismului si se pare ca ar trebuii sa folosim produse cosmetice cu pH aproximativ 5,5 deci slab acid pentru a neutraliza alcalinitatea introdusa de apa sau detergenti. Firul de par este format din catene lungi de aminoacizi iar intre aceste catene apar legaturi, formandu-se un polimer, o molecula uriasa formata din foarte multi aminoacizi care se repeta unul dupa altul. Aminoacizii sunt substante organice, reprezentand unitatile structurale de baza ale proteinelor. Intre lanturile de aminoacizi pot aparea legaturi de hidrogen, de sulf, sau punti saline (de tip ionic).Cand ne spalam pe cap, puntile de hidrogen se rup, ele se vor reforma in alte pozitii asigurand trainicia parului nostru. Daca samponul folosit este foarte acid (pH=1-2) puntile de hidrogen si cele saline nu se

mai formeaza, parul devine fragil si fara stralucire. Daca pH-ul este unul bazic (8,5) dauneaza de asemenea parului.

In agricultura :
In agricultura masurarea pH-ului solurilor este adeseori foarte utila in practica si in cercetarile agrochimice. Uneori, continutul mic de apa al solului face dificila masurarea pH-ului. Pentru a evita acest inconvenient se poate adauga o cantitate de apa distilata care, desi depaseste continutul normal al solului in apa si nu influenteaza decat in mica masura valoarera pHului Pentru masurarea pH-ului in soluri, direct pe camp, se fabrica pH-metre de buzunar. Astfel de aparate, a caror greutate nu depaseste 1 Kg, sunt alimentate cu ajutorul bateriilor si sunt prevazute cu sisteme de electrozi rezistenti, care pot fi introdusi direct in sol, dupa o eventuala umezire a acestuia cu apa.

PH-ul solului :
Un sol este alcalin daca PH - ul sau este mai mare de 7 si este acid daca este inferior acestei valori. Cunoasterea PH - ului este deosebit de importanta deoarece este determinanta in disponibilitatea din sol a elementelor nutritive necesare cultivarii plantelor din gradina dumneavoastra. De exemplu o planta ca rhododendronul are nevoie de mult fier, care este un oligo-element a carui disponibilitate creste aciditatea solului. Intr-un sol cu PH - ul sensibil mai mare de 7 (alcalin), rhododendronul este atins de asa numita cloroza ferica. In general plantele au nevoie de un sol cu PH - ul cuprins intre 6,5 si 7,2 pentru o dezvoltare normala.

Solutii din viata de zi cu zi

Medicamentele sunt importante pentru om atunci cand acesta este bolnav mai ales. Ele sunt substante chimice organice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care in doze foarte mici, inhiba dezvoltarea microorganismelor patogene. Bauturile alcoolice sunt alcatuite din alcool, apa, coloranti si zahar. Bauturile racoritore sunt amestecurile de substante ce contin apa, zahar, acid citric, coloranti naturali sau sintetici, aromatizanti si dioxid de carbon . Alcoolul sanitar contine apa demineralizata ,alcool etilic si coloranti sintetici. Acesta ii este folositor omului cand are o rana. Pentru a nu i se infecta trebuie sa dea cu acest amestec de substate. Aerul este amestecul indispensabil vietii. Principalele componente ale aerului sunt azotul si oxigenul. Proportia acestora este relativ constanta. Combustibilii sunt amestecurile de substante care, in urma unei reactii chimice de ardere, produce o mare cantitate de caldura.

Coroziunea metalelor
Termenul de coroziune este convenional i cuprinde o serie de procese, de schimbri chimice i electrochimice prin care metalele trec dintr-o form elementar ntr-o form combinat. Aceast trecere este posibil deoarece n natur, n mod obinuit, metalele se gsesc sub form combinat ca: oxizi, carbonai, hidroxizi, a cror energie liber este mai mic dect a metalului pur, ceea ce determin tendina natural a metalelor de a trece la forme cu energie liber mai redus. Coroziunea chimic se produce din cauza afinitii dintre metal i unele gaze (O2; SO2; H2S; HCl(g); CO; CO2; H2) sau lichide ru conductoare de electricitate (alcooli; benzine; benzoli etc.) provocnd modificri ale metalului manifestate prin: - dizolvarea prilor componente i pierderi de material; - splarea componenilor; - dezagregarea materialului de ctre cristalele srurilor care se formeaz n porii si; - mrirea sau reducerea particulelor, deci i a ntregii mase a metalului. Intensitatea procesului de coroziune chimic este condiionat de: natura materialului, natura materialului corosiv, concentraia , temperatura i presiunea mediului corosiv i durata de contact. Dintre factorii externi, aciunea cea mai duntoare asupra metalelor o are oxigenul. Metode de prevenire a coroziunii Metodele de prevenire a coroziunii constau in: alegerea corecta a materialelor utilizate in constructia de aparate si utilaje industriale,din punct de vedere al rezistentei la coroziune; evitarea punerii in contact a unui metal cu un alt metal mai electronegativ decat el,de exemplu aluminiu alaturi de aliajele cuprului sau otelurilor aliate,bronz in contact cu otelul etc. la fel se va evita punerea in contact a metalelor ecruisate cu metalele recoapte sau turnate,deoarece din cauza diferentei de potential electrochimic dintre ele,in prezenta unui electrolit corespunzator,primele se corodeaza; prelucrarea mai ingrijita a suprafetei metalului,deoarece adanciturile,zgarieturile favorizeaza si accelereaza coroziunea.

Utilizari ale pilelor electrice

Apa - substanta vitala