Importanta ionilor de Calciu in organismul uman

Aproximativ 99% din totalitatea de calciu din organismul nostru se află în oase şi dinţi.
În os, calciul este prezent împreună cu alţi ioni: sodiu, potasiu, magneziu, fosfaţi,
carbonaţi. Pentru a intra în structura osului, calciul se prezintă sub diverse combinaţii:
fosfat tricalcic (în proporţie de 75% din structura osului), carbonat de calciu (10%), calciu
legat de proteine (10%). Restul de 5% din structura osului este reprezentat de fosfaţi şi
carbonaţi de magneziu şi fosfaţi de sodiu. O cantitate de calciu este stocată şi în
mitocondrii şi în reticulul endoplasmatic (organite celulare).
Pe lângă rolul său structural, calciul are şi roluri funcţionale: el intervine în coagularea
sângelui, în contracţia musculară, în activitatea cardiacă, în producerea secreţiei lactate.
De asemenea, calciul favorizează absorbţia vitaminei B12. 

Importanta ionilor de Magneziu in organismul uman

Magneziul, cu un aport vital în numeroase funcţii metabolice, are un rol deosebit în
metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor, a unor hormoni, este necesar în
metabolizarea vitaminei C şi a unor minerale precum calciu, fosfor, sodiu şi potasiu.
Magneziul
 cheia echilibrului nervos şi muscular - combate oboseala, stresul şi anxietatea,
joacă un rol important în fixarea calciului în oase şi decontractarea muşchilor;
 contribuie la scăderea excitabilităţii neuromusculare şi păstrarea tonusului
muscular, a funcţionalităţii sistemului nervos;
 face parte din multe sisteme enzimatice cu rol esenţial în reglarea unor procese
biochimice;
 susţine menţinerea troficităţii ţesutului osos şi influenţează dezvoltarea optimă a
sistemului osos;
 participă la menţinerea unui sistem cardiovascular sănătos, reglarea ritmului
cardiac, normalizarea glicemiei, promovarea unei tensiuni arteriale normale,
favorizarea scăderii nivelului de colesterol din sânge;
 influenţează pozitiv reglarea tranzitului intestinal şi coagularea sângelui; 
 împiedică formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali şi biliari; 
 este tonic general, constituie un factor de creştere, un regenerator celular, un
echilibrant psihic şi un drenor hepatic;
 ajută la intensificarea reacţiilor de apărare ale organismului şi în lupta împotriva
procesului de îmbătrânire;
 intervine în metabolismul energetic, în procesele de fosforilare oxidativă, în
transportul activ de membrană; 
 are acţiune antidepresivă, fiind cunoscut şi ca mineral antistres, iar în combinaţie
cu calciul, magneziul acţionează ca un tranchilizant natural.
 Importanta ionilor de Potasiu in organismul uman
Fiecare celula din corp are nevoie de potasiu pentru a exista. Se considera ca o celula
este vie atunci cand are o activitate electrica la nivelul membranei. Pentru aceasta fiecare
celula din organism are nevoie de potasiu.
Potasiu joaca un rol important in contractia muschilor si in functionarea nervilor.
Pentru ca si inima este un muschi, functionarea acesteia este dependenta de concentratia
potasiului, iar fluctuatiile foarte fine ale potasiului au consecinte importante asupra
cordului.
Este implicat in depozitarea carbohidratilor folositi drept combustibil de catre muschi.
Numeroase enzime au nevoie de potasiu pentru a functiona.
Sodiul, la un nivel optim, reglează echilibrul acido-bazic şi presiunea osmotică
extracelulară (plasma sanguină, lichidele interstiţiale). Împreună cu potasiul, sodiul,
stabilizează balanţa hidrică. Dacă potasiul acţionează cu precădere in interiorul celulelor,
sodiul este activ preponderent in spaţiile dintre celule. Natriul este poate cel mai important
bioelement în menţinerea presiunii sângelui.
  Asupra musculaturii, sodiul are un efect stimulator, excitant. Acest metal acţionează ca
tonic, asupra sistemului nervos şi mai ales asupra plăcilor neuromusculare, contribuind la
forţa musculară.
   Natriul, împreună cu potasiul, reglează permeabilitatea membranelor celulare, inclusiv
cele ale celulei nervoase. Prin permeabilitate se asigură deplasarea sarcinilor electrice din
celulă în mediul exterior şi invers, precum şi mişcarea ionilor pe suprafaţa internă şi
externă a pereţilor celulari. Această proprietate caracteristică tuturor sistemelor vii, este
asigurată de activitatea pompelor de Na/K de la suprafaţa celulelor. În procesele care
modifică potenţialul electric al membranei, acţionează şi alte mecanisme, dependente de
sarcinile electrochimice ale ionilor şi mai ales de activitatea canalelor de sodiu şi potasiu,
care funcţionează datorită unor proteine de barieră acţionate, în principal, de ionul de
calciu. Cele trei elemente (sodiul, potasiul şi calciul) sunt interdependente, raportul optim
dintre ele asigurând buna desfăşurare a numeroase procese din organism.
  În ceea ce priveşte nivelul sodiului şi al potasiului, datele furnizate de o simplă analiză
de laborator, nu sunt deloc concludente. Prezenţa normală sau masivă a potasiului
în ser poate fi cauza unei excreţii celulare intense de kaliu, ceea ce denotă defecţiuni
electrice ale membranei. Un nivel scăzut al sodiului în sânge nu anunţă neapărat o
hiponatriemie. De multe ori poate fi vorba de o intrare masivă a natriului în interiorul
celulelor şi o retenţie intracelulară a elementului.
   Aceste anomalii sunt cauzate de pierderea potenţialului de membrană ale celulelor,
frecvente în bolile cronice şi mai ales în cancer. Ca regulă generală, se consideră că natriul
este întotdeauna în exces când potasiul este în deficit.

Importanta ionilor de Sodiu in organism

   Sodiul, la un nivel optim, reglează echilibrul acido-bazic şi presiunea osmotică
extracelulară (plasma sanguină, lichidele interstiţiale). Împreună cu potasiul, sodiul,
stabilizează balanţa hidrică. Dacă potasiul acţionează cu precădere in interiorul celulelor,
sodiul este activ preponderent in spaţiile dintre celule. Natriul este poate cel mai important
bioelement în menţinerea presiunii sângelui.
  Asupra musculaturii, sodiul are un efect stimulator, excitant. Acest metal acţionează ca
tonic, asupra sistemului nervos şi mai ales asupra plăcilor neuromusculare, contribuind la
forţa musculară.
  Natriul, împreună cu potasiul, reglează permeabilitatea membranelor celulare, inclusiv
cele ale celulei nervoase. Prin permeabilitate se asigură deplasarea sarcinilor electrice din
celulă în mediul exterior şi invers, precum şi mişcarea ionilor pe suprafaţa internă şi
externă a pereţilor celulari. Această proprietate caracteristică tuturor sistemelor vii, este
asigurată de activitatea pompelor de Na/K de la suprafaţa celulelor. În procesele care
modifică potenţialul electric al membranei, acţionează şi alte mecanisme, dependente de
sarcinile electrochimice ale ionilor şi mai ales de activitatea canalelor de sodiu şi potasiu,
care funcţionează datorită unor proteine de barieră acţionate, în principal, de ionul de
calciu. Cele trei elemente (sodiul, potasiul şi calciul) sunt interdependente, raportul optim
dintre ele asigurând buna desfăşurare a numeroase procese din organism.
  În ceea ce priveşte nivelul sodiului şi al potasiului, datele furnizate de o simplă analiză
de laborator, nu sunt deloc concludente. Prezenţa normală sau masivă a potasiului
în ser poate fi cauza unei excreţii celulare intense de kaliu, ceea ce denotă defecţiuni
electrice ale membranei. Un nivel scăzut al sodiului în sânge nu anunţă neapărat o
hiponatriemie. De multe ori poate fi vorba de o intrare masivă a natriului în interiorul
celulelor şi o retenţie intracelulară a elementului.
    Aceste anomalii sunt cauzate de pierderea potenţialului de membrană ale celulelor,
frecvente în bolile cronice şi mai ales în cancer.
  Ca regulă generală, se consideră că natriul este întotdeauna în exces când potasiul este
în deficit.

Importanta ionilor de Fier in organismul uman

Fierul este un oligoelement prezent la nivelul fiecarei celule din organismul uman. 85
% din cantitatea de fier din organism se gaseste in hemoglobina, organismul uman
continand 2, 3 grame de fier la femei si 3, 5 g la barbati. Organismul uman are nevoie de o
cantitate crescuta de fier pentru a functiona bine.
Fierul este necesar pentru formarea hemoglobinei, a unor enzime, precum si a
mioglobinei. Acesta mai are si rolul de a vindeca si preveni anemiile, asigura nutritia
mucoaselor, secretia gastrica, respiratia celulara, ajuta la procesul de crestere, mareste
rezistenta la imbolnaviri, mai ales la infectii, transporta diferite substante chimice
implicate in metabolismul energetic, are actiune antioxidanta, ajuta la cresterea
armonioasa, asigura functia reproductiva.