COMPUŞI ORGANICI

CU FUNCŢIUNI SIMPLE
Prof. Dr. Valentin Zaharia
vzaharia@umfcluj.ro
valentin.zaharia50@yahoo.com
 Compuşi halogenaţi. R-X
•Denumire
•Clasificare după:
• natura şi numărul halogenilor,
• natura restului organic,
• natura atomului de carbon de care
se leagă halogenul,
• reactivitate.
 COMPUŞI HIDROXILICI
•Definiţie: derivaţi de substituţie ai apei în molecula căreia
un atom de hidrogen este înlocuit cu un rest hidrocarbonat.
•Au aceeaşi grupă funcţională = proprietăţi asemănătoare.
•Diferenţe de proprietăţi determinate de resturile hidrocarbonate
diferite.
•Alcoolii au grupa hidroxil legată de un carbon saturat (hibridizat
sp3), R-OH.
•Fenolii sau arenolii au grupa hidroxil legată de un atom de carbon
hibridizat sp2 care face parte dintr-un nucleu aromatic, Ar-OH.
•Enolii au grupa hidroxil legată de un carbon hibridizat sp2 dintr-
un rest alchenil (alchenoli) sau de un atom de carbon hibridizat sp
dintr-un rest alchinil (alchinoli).
• R-CH=CH-OH, R2C C OH , R-CC-OH
R
 ALCOOLI. R-OH
• Compuşi hidroxilici care au grupa funcţionalǎ legatǎ de un
carbon saturat al unui rest hidrocarbonat.
• Denumire:
• Numele hidrocarburii + terminaţia ol, diol etc.
• Alcool + numele restului organic + ic
• Denumiri de substituţie, denumiri comune
• CH3-OH metanol, alcool metilic
• CH3-CH2-OH etanol, alcool etilic
• CH3-CH2-CH2-OH propan-1-ol, alcool propilic
• C6H5-CH2-OH, fenilmetanol, alcool benzilic
• Clasificare:
• Dupǎ natura restului hidrocarbonat: saturaţi, nesaturaţi (!),
aromatici (!)
• Dupǎ numǎrul şi poziţia grupelor funcţionale
• Dupǎ natura atomului de carbon de care se leagǎ grupa OH: primari,
secundari, terţiari
 ALCOOLI. Metode de obţinere
• Metanol din gaz de sinteză: CO + 2H2  CH3-OH
• Metanol din metan: CH4 + 1/2O2  CH3-OH
• Oxidarea alchenelor cu KMnO4/H2O/HO‾ :
R-CH=CH2 + [O] + H2O  R-CH(OH)-CH2OH
• Adiţia apei la alchene, în prezenţa H2SO4 (Markovnikov)
R-CH=CH2 + HOH  R-CH(OH)-CH3
• Hidroliza compuşilor halogenaţi (mono- şi poli-):
R-X + NaOH  R-OH + NaX
• Hidroliza esterilor carboxilici (carboxilaţi de alchil):
R-COOR’ + H2O  R-COOH + R’-OH
H+
R COOR' + H2O R COOH + R'OH
R COOR' + NaOH R COONa + R'OH
 ALCOOLI. Metode de obţinere
•Reducerea aldehidelor şi cetonelor cu H 2/Ni, sodiu şi etanol, hidruri metalice
(LiAlH4, NaBH4 etc.)
>C=O + H2  >CH-OH (Ni)
>C=O + 2CH3CH2-OH + 2Na  >CH-OH + 2CH3CH2ONa
•din aldehide  alcooli primari: R-CH=O  R-CH2-OH
•din cetone  alcooli secundari: R2C=O  R2CH-OH

•hidrogenarea fenolului cu H2/Ni: C6H5-OH + 3H2  C6H11-OH 

•reacţia fenolului cu metanalul:

C6H5-OH + CH2=O  alcooli o-hidroxibenzilic şi p-hidroxibenzilic

•oxidarea anaerobă a monozaharidelor: C6H12O6 2CH3CH2-OH + 2CO2

•dezaminarea nitroasă a aminelor alifatice primare:

R-NH2 + NaNO2 + HCl  R-OH + N2 + NaCl + H2O
R-NH2 + HONO  R-OH + N2 + H2O
 ALCOOLI. Proprietăţi fizice
• Constante fizice cu valori ridicate în raport cu cele
ale hidrocarburilor: asociere prin legături de
hidrogen.
• Solubilitate în apă şi în alţi solvenţi protici polari,
prin legături de hidrogen.

R R R
..... :O H ..... :O ..... :O H ..... .. H ..
.. .. H .. R O: :O R
H
 ALCOOLI. Proprietăţi chimice
• Caracterul acid: reacţionează cu metale alcaline. Sunt deplasaţi din
alcoxizi de către acizii mai tari şi deplasează acizii mai slabi din sărurile
acestora. Poliolii reacţionează cu hidroxizii alcalini!!!!
R-OH + Na  R-ONa + ½H2
R-ONa + H2O  R-OH + NaOH R-OH + NaOH  
• Caracterul bazic: cu acizii tari formează cationi/săruri de alchiloxoniu.
R-OH + H-A  R-OH2+ + A‾
• Eterificarea directă (deshidratarea intermoleculară, la cald, H2SO4).
R-OH + HO-R  R-O-R + H2O
• Eterificarea indirectă: reacţia alcoxizilor/alcoolilor cu compuşi halogenaţi,
cu oxid de etenă!!!!, cu sulfaţi de alchil.
R-ONa + R’-X  R-O-R’ + NaX
• Esterificarea directă cu acizi anorganici.
R-OH + HO-NO2  R-O-NO2 + H2O
R-OH + HO-SO3H  R-O-SO3H + H2O
2R-OH + H2SO4  R2SO4 + 2H2O
 ALCOOLI. Proprietăţi chimice
• Esterificarea directă cu acizi carboxilici.
R’-COOH + R-OH  R’-COO-R + H2O /(H+)

• Esterificarea indirectă cu cloruri de acizi, cu anhidride de

acizi etc.
R’COCl + R-OH  R’-COOR + HCl
(R’-CO)2O + R-OH  R’-COOR + R’-COOH

• Deshidratarea intramoleculară  alchene, regula lui Zaiţev:

t/H2SO4
CH3CH2CHCH3 CH3CH=CHCH3 + CH3CH2CH=CH2
-H2O produs principal
OH
 ALCOOLI. Proprietăţi chimice
• Oxidarea alcoolilor cu moleculă mică (C1-OH - C4-OH) la
încălzire în prezenţă de Cu, Ag, Ni, CuO  aldehide /
cetone
CH3-OH  CH2=O + H2
CH3-CH2-OH + CuO  CH3-CH=O + Cu + H2O
• Oxidarea alcoolilor (primari, secundari) cu K2Cr2O7/H+ .
K2Cr2O7 + 4H2SO4  K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 4H2O + 3[O]
R-CH2-OH + [O]  R-CH=O + H2O
• Atenţie: cu exces de oxidant  R-COOH
R2CH-OH + [O]  R2C=O + H2O
• Atenţie: R3C-OH  nu se oxidează cu K2Cr2O7/H+
• Atenţie: CH3-OH + 3[O]  CO2 + 2H2O
 ALCOOLI. Proprietăţi chimice
• Oxidarea alcoolilor (primari, secundari, terţiari) cu KMnO4/H+.
2KMnO4 + 3H2SO4  K2SO4 + 2MnSO4 + 3H2O + 5[O]
R-CH2OH + 2[O]  R-COOH + H2O
R-CH2-CH(OH)-CH2-R’ + [O]  R-CH2-CO-CH2-R’
R-CH2-CO-CH2-R’ + [O]  R-CH2-COOH + R’COOH +
R-COOH + R’-CH2-COOH

• Alcoolii secundari ciclici  acizi dicarboxilici cu acelaşi numǎr

de atomi de carbon, prin intermediul cetonelor ciclice

• R3C-OH  amestecuri complexe de acizi cu moleculǎ micǎ

• CH3-OH + 3[O]  CO2 + 2H2O !!!!
• Oxidarea aerobă a etanolului (oţetirea vinului, Mycoderma
aceti): CH3-CH2-OH + O2  CH3-COOH + H2O
 FENOLI, ARENOLI – Ar-OH
• Definiţie, denumire, clasificare după numărul de grupe OH şi după
numărul de cicluri din moleculă. EXEMPLE!!!
OH OH OH OH
CH3

OH
benzenol 2-metilbenzenol 1,3-benzenol naftalen-1-ol
hidroxibenzen 2-hidroxitoluen 1,3-dihidroxibenzen 1-hidroxinaftalina
fenol o-crezol rezorcinol -naftol
• Metode de obţinere
• Topirea alcalină a acizilor sulfonici aromatici/a sărurilor lor
Ar-SO3H + 3NaOH  Ar-ONa + Na2SO3 + 2H2O
sau:

Ar-SO3Na + 2NaOH  Ar-ONa + Na2SO3 + H2O

Ar-ONa + HA  Ar-OH + NaA
HA = HCl, H2SO4, CH3COOH, H2CO3 etc.
 FENOLI. Metode de obţinere
• din izopropilbenzen

CH3 CH3 CH3

t, H+
CH + O2 C O OH O C OH
CH3 CH3 CH3

OH O
+
H3C C CH3
 FENOLI. Metode de obţinere
• Hidroliza sărurilor de arendiazoniu

Ar-NH2+NaNO2+2HCl[Ar-N≡N]+Cl‾ + NaCl + 2H2O

[Ar-N≡N]+Cl‾ + H2O  Ar-OH + N2 + HCl

 FENOLI. Proprietăţi fizice

•Sunt compuşi polari, care pot forma legături de

hidrogen şi legături dipol-dipol.
•Se dizolvă în solvenţi organici.
•Fenolii monohidroxilici au solubilitate scăzută în apă.
De ce?
•Fenolii polihidroxilici se dizolvă în apă. De ce?
 FENOLI. Proprietăţi chimice
Sunt asemănătoare cu cele ale alcoolilor (aceeaşi grupă funcţională)
dar apar diferenţe determinate de influenţa nucleului aromatic.
• Caracterul acid: cu metalele alcaline şi cu hidroxizii alcalini
formează săruri, solubile în apă, numite fenoxizi (fenolaţi).
• Ar-OH + NaOH  Ar-ONa + H2O
• deplasează acizii mai slabi din săruri şi sunt deplasaţi din fenoxizi
de către acizii mai tari.
• Ar-OH + R-C≡CNa  Ar-ONa + R-C≡CH
• Ar-OH + R-ONa  Ar-ONa + R-OH
• Ar-OH + NaHCO3  
• Ar-OH + NaCl  
• Ar-OH + NaHSO4  
 FENOLI. Proprietăţi chimice

Sunt deplasaţi din fenoxizi de către acizii mai tari:

• Ar-ONa + H2CO3  Ar-OH + NaHCO3
• Ar-ONa + H2SO4  Ar-OH + NaHSO4
• Ar-ONa + HCl  Ar-OH + NaCl
• Ar-ONa + R-COOH  Ar-OH + R-COONa

• Nu au caracter bazic din cauza influenţei nucleului

aromatic asupra grupei hidroxil.
 FENOLI. Proprietăţi chimice
• Eterificarea indirectă. Se face cu compuşi
halogenaţi, sulfaţi de alchil, oxid de etenă, numai
în prezenţa catalizatorilor acizi/baze.
Ar-ONa + R-X  Ar-O-R + NaX
Ar-ONa + R-OSO3H  Ar-O-R + NaHSO4
Cu oxid de etenă, la fel.
• Eterificarea directă nu are loc din cauza influenţei
nucleului aromatic asupra grupei OH:
Ar-OH + HO-Ar  
Ar-OH + HO-R  
 FENOLI. Proprietăţi chimice
Esterificarea indirectă:
• cu cloruri de acizi în mediu bazic
R-COCl + Ar-OH  R-COOAr + HCl (NaOH etc.)
R-COCl +Ar-ONa  R-COOAr + NaCl
• cu anhidride de acizi:
(R-CO)2O + Ar-OH  R-COOAr + R-COOH
Esterificarea directă nu are loc din cauza
influenţei nucleului aromatic asupra grupei OH:
R-COOH + Ar-OH  
 FENOLI. Proprietăţi chimice
• Hidrogenarea totală şi parţială, cu H2 în prezenţă de nichel fin
divizat:
OH OH OH OH O

+ 3 H2 + 2 H2

• Reacţiile de substituţie pe nucleul aromatic.

Grupa OH este un substituent de ordinul I,
activator, care orienteazǎ noul substituent în
poziţiile orto şi para şi uşureazǎ substituţia.
• Reacţii: nitrare, sulfonare, bromurare, carboxilare, reacţia cu
aldehidele şi cu cetonele (cu metanalul formează răşini fenol-
formaldehidice), cuplarea cu sărurile de diazoniu.
FENOLI. Reacţii de substituţie pe nucleu
OH OH OH OH OH
HONO2 NO2 HONO2 NO2 HONO O2N NO2
2
+
-H2O -H2O -H2O

NO2 NO2 NO2

OH OH OH OH
HOSO3H SO3H HOSO3H SO3H
+
-H2O -H2O

SO3H SO3H

OH OH
Br Br
+ 3Br2 + 3HBr

Br
FENOLI. Reacţii de substituţie pe nucleu
OH OH OH
CH2OH
H+/OH- CH2=O
+ CH2=O + fenoplaste bachelita
-H2O

CH2OH
NaOH
-
Ar N =
= N]A + OH Ar N=N OH
-HA
NaOH
-
Ar N =
= N]A + OH Ar N=N OH
-HA

HO HO
NaOH
-
Ar N =
= N]A + Ar N=N
-HA

ONa OH
t, p COONa
+ CO2
 AMINE
• Definiţie: sunt produşi de substituţie ai amoniacului
cu resturi hidrocarbonate
• Clasificare după numărul resturilor organice (identice
sau diferite):
primare, R-NH2
secundare, R2NH
terţiare: R3N
• Clasificare după natura resturilor organice: alifatice,
aromatice şi mixte (cele secundare şi cele terţiare)
R-NH2 Ar-NH2 Ar-NH-R etc.
• Clasificare după numărul grupelor amină:
monoamine şi poliamine
 AMINE
Denumire: denumiri raţionale (ştiinţifice, IUPAC) şi
denumiri comune, în funcţie de tipul de amină.
• CH3-NH2 metanamina, metilamina, aminometan
• CH3-CH2-NH2 etanamina, etilamina, aminoetan
• H2N-CH2CH2-NH2 1,2-etandiamina, etilendiamina, 1,2-diaminoetan
• C6H5-NH2 benzenamina, fenilamina, aminobenzen, anilina
• C6H5-CH2-NH2 fenilmetanamina, benzilamina
• CH3-CH2-NH-CH3 N-metiletanamina, etil metilamina
• C6H5-N(CH3)2 N,N-dimetilbenzenamina, N,N-dimetilanilina
 
 AMINE. Metode de obţinere
• Reacţia amoniacului cu R-X, R-OSO3H, oxid de etenă.
Se obţin amine primare, secundare, terţiare şi săruri de
amoniu cuaternar (nu sunt amine), cu resturi identice pe azot.
R-X + NH3  R-NH2 + HX
2R-X + NH3  R2NH + 2HX
3R-X + NH3  R3N + 3HX
4R-X + NH3  R4N+X- + 3HX !!!!
R-OSO3H + NH3  R-NH2 + H2SO4
NH3 + oxid de etenă  etanolamine (compuşi cu funcţiuni mixte)
• Reducerea nitroderivaţilor cu: H2/Ni, metale ca donori de
electroni (Fe, Zn etc.) şi acizi, ca donori de protoni (HCl,
H2SO4, CH3COOH etc.). Se obţin amine primare.
Ar-NO2 + 3H2  Ar-NH2 + 2H2O
Ar-NO2 + 3Fe + 6HCl  Ar-NH2 + 3FeCl2 + 2H2O
 AMINE. Metode de obţinere
• Reducerea nitrililor cu H2/Ni. Rezultă amine primare.
• Atenţie, pot reacţiona şi alte grupe din moleculă: C=C,
CC etc.
R-C≡N + 2H2  R-CH2-NH2
CH2=CH-CN + 3H2  CH3-CH2-CH2-NH2
• Reducerea amidelor cu H2/Ni. Rezultă amine primare,
secundare, terţiare.
• Atenţie, pot reacţiona şi alte grupe din moleculă: C=C,
CC etc.
R-CO-NH2 + 2H2  R-CH2-NH2 + H2O
R-CO-NH-R’ + 2H2  R-CH2-NH-R’ + H2O
R-CO-NR2’ + 2H2  R-CH2-NR2’ + H2O
CH2=CH-CO-NH2 + 3H2  CH3-CH2-CH2-NH2 + H2O
 AMINE. Metode de obţinere

•Hidroliza amidelor substituite la azot

Din amide monosubstituite la azot  amine primare:

R-CO-NH-R’ + H2O  R-COOH + R’-NH2

Din amide disubstituite la azot  amine secundare:

R’-CO-NR2 + H2O  R’-COOH + R2NH
 AMINE. Proprietăţi fizice
Proprietăţile fizice ale aminelor sunt asemănătoare celor ale
amoniacului, determinate de perechea de electroni
neparticipanţi de la azot şi de polaritatea legăturilor N-H.
• Sunt molecule polare
• Aminele inferioare sunt substanţe gazoase sau lichide volatile cu
miros asemănător cu cel al amoniacului.
• Aminele au puncte de fierbere sau de topire mai joase decât ale
alcoolilor corespunzători pentru că formează legături de
hidrogen mai slabe decât cele ale alcoolilor.
• Sunt solubile în apă (cele inferioare) şi în solvenţi polari protici,
cum sunt alcoolii (toate), deoarece formează legături de
hidrogen.
 AMINE. Proprietăţi chimice
• Proprietăţile chimice sunt asemănătoare celor ale
amoniacului, fiind determinate de perechea de electroni
neparticipanţi de la azot şi de polaritatea legăturilor N-H.
• Natura şi numărul resturilor hidrocarbonate influenţează
proprietăţile aminelor.
• Aminele care au grupa funcţională legată de un carbon
alifatic sunt alifatice, chiar dacă au nucleu aromatic în
moleculă (benzilamina).
• Caracterul bazic, în reacţia cu apa, acizii carboxilici şi
acizii minerali. Formează hidroxizi şi săruri de alchi/aril
amoniu.
• R-NH2 + HA  R-NH3+ + A-
• R-NH2 + H2O  R-NH3+ + OH-
• Ar-NH2 + H2O  Ar-NH3+ + OH-
• R-NH2 + HCl  R-NH3+ + Cl-
• Ar-NH2 + HCl  Ar-NH3+ + Cl-
• R-NH2 + H2SO4  R-NH3+ + HSO4-
• Ar-NH2 + H2SO4  Ar-NH3+ + HSO4-
• R-NH2 + R’-COOH  R’-COO- + R-NH3+
• Ar-NH2 + R’-COOH  R’-COO- + Ar-NH3+
• Sunt deplasate din săruri de bazele tari:
• R-NH3+Cl- + NaOH  R-NH2 + NaCl + H2O
 AMINE. Proprietăţi chimice
• Variaţia caracterului bazic după natura şi după numărul
resturilor organice:

R2NH > R3N ~ RNH2 > NH3 > ArNH2 > Ar2NH > Ar3N.

• Aminele mixte se situează, de o parte sau de alta a

amoniacului, în funcţie de natura resturilor organice.

• Variaţia caracterului bazic în seria alifatică: caracterul bazic

creşte odată cu creşterea şi cu ramificarea restului alchil.

CH3NH2 < CH3CH2NH2 < CH3CH2CH2NH2 < (CH3)2CHNH2 etc.

 AMINE. Proprietăţi chimice
• Reacţia cu RX, ROSO3H, oxid de etilenă.
• Se obţin compuşi cu resturi identice sau diferite pe

atomul de azot
• R-NH2 + R’-X  R-NH-R’ + HX
• R2NH + R’-X  R2N-R’ + HX
• R3N + R-X  [R3N-R’]+ X-
• R-NH
R NH2 2 ++ R’OSO
H2C CH3H  R-NH-R’
2 R NH +
CHH 2SO
2 CH42 OH
O
R NH2 + 2 H2C CH2 R N ( CH2 CH2 OH ) 2
O
 AMINE. Proprietăţi chimice
• Dezaminarea nitroasă a aminelor alifatice primare
R-NH2 + HONO  R-OH + N2 + H2O
R-NH2 + NaNO2 + HCl  R-OH + N2 + NaCl + H2O
• Diazotarea aminelor aromatice primare
Ar-NH2 + HONO + HCl  [Ar-N≡N]+Cl‾ + 2H2O
Ar-NH2 + NaNO2 + 2HCl [Ar-N≡N]+Cl‾ + 2H2O + NaCl
• Sărurile de diazoniu formează fenoli prin hidroliză
[Ar-N≡N]+Cl- + H2O  Ar-OH + N2 + HCl
• Sărurile de diazoniu se cuplează cu fenolii în mediu bazic
şi cu aminele aromatice şi mixte  coloranţi azoici
(indicatori acido-bazici etc.)
[Ar-N≡N]+Cl- + C6H5-OH  Ar-N=N-C6H4-OH + HCl
[Ar-N≡N]+Cl- + C6H5-N(CH3)2 Ar-N=N-C6H4-N(CH3)2 + HCl
 Acilarea
• Ce este reacţia de acilare?
• Ce sunt aminele acilate şi ce proprietăţi au?
• De ce se apelează la reacţia de acilare?
• Ce agenţi de acilare există?
• Ce substanţe se pot acila?
AMINE. Proprietăţi chimice

• Acilarea aminelor primare cu acizi carboxilici,

cloruri de acizi, anhidride de acizi, la încălzire.
 amide monosubstituite la azot

• R-COOH + R’-NH2  R-CONH-R’ + HOH

• R-COCl + R’-NH2  R-CONH-R’ + HCl

• (R-CO)2O + R’-NH2  R-CONH-R’ + R-COOH

 AMINE. Proprietăţi chimice
• Acilarea aminelor secundare cu acizi carboxilici,
cloruri de acizi, anhidride de acizi, la încălzire.
 amide disubstituite la azot

• R’-COOH + R2NH  R’-CONR2 + HOH

• R’-COCl + R2NH  R’-CONR2 + HCl

• (R’-CO)2O + R2NH  R’-CONR2 + R-COOH

 AMINE. Proprietăţi chimice
• Aminele terţiare nu se acilează!!!!

• R’-COOH + R3N  R’-COO- + R3NH+

• R’-COCl + R3N  

• (R’-CO)2O + R3N  

• Prin acilare, aminele pierd caracterul bazic!!!

 AMINE. Proprietăţi chimice
Comportarea anilinei în reacţia cu H2SO4
• La temperatura camerei, reacţie acid-bază:
C6H5-NH2 + H2SO4  C6H5-NH3+ HSO4‾
• La încălzire acid fenilsulfamic izomerizare în acid
sulfanilic (ac. p-aminobenzensulfonic) şi acid o-
aminobenzensulfonic (minoritar)
NH2 NH SO3H NH2 NH2
SO3H
+ H2SO4 +
-H2O

SO3H
 Prof. Dr. Valentin Zaharia
vzaharia@umfcluj.ro
valentin.zaharia50@yahoo.com
0264-594148
0264-425480