PROGRAM DE PREZENTARE ,

VALORIFICARE A RESURSELOR
SI
DESTINATIILOR
TURISTICE DIN JUDETUL
CARAS-SEVERIN

Student: Dinca Andrei Daniel

Grupa 3 An II

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Dr. Petronela-Sonia Nedea

Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic şi Comercial
BUCUREŞTI
Anul universitar 2017-2018
 Nota Introductivă

Conţinutul şi structura lucrării are drept scop documentarea, cunoaşterea aprofundată a

resurselor şi destinaţiilor turistice din judeţul Caraş-Severin, precum şi punerea în valoare a
acestora. Se vor analiza statistici, elementele existente şi posibile de promovare a judeţului
sau a anumitor zone din judeţ, analiză care să permită accentuarea pătrunderii acestora în
circuitul turistic.
 POTENŢIALUL TURISTIC ŞI BAZA TEHNICO-
MATERIALĂ A TURISMULUI

 Cartea de vizită a judeţului Caraş-Severin în activitatea de turism a ţării noastre este

susţinută de valoroase elemente de patrimoniu turistic (poziţie în teritoriu, resurse şi
structuri turistice care împreună alcătuiesc o ofertă apreciată, atât în turismul intern, cât
şi în turismul internaţional).
 POZIŢIA ÎN TERITORIU

 Poziţia geografică a judeţului în extremitatea sud-vestică a ţării, alături

de potenţialul său turistic explică în mare măsură fluxurile turistice din
cuprinsul său ca urmare a convergenţei spre punctele de frontieră a
arterelor principale de circulaţie.

 Judeţul Caraş-Severin are avantajul de a fi situat la mică distanţă de

două puncte importante de frontieră: Moraviţa şi Porţile de Fier, cărora
li se adaugă un al treilea – Naideş, chiar pe teritoriul său. Nici un alt
judeţ nu are asemenea căi de pătrundere a fluxurilor turistice din ţările
vecine. La cele trei puncte de frontieră se adaugă şi un al patrulea şi
anume cel natural – pătrunderea Dunării, pe la Baziaş. Dunărea
înlesneşte legăturile fluviale cu ţările din bazinul său.
 RESURSE TURISTICE ANTROPICE

 Judeţul Caraş-Severin deţine numeroase vestigii arheologice, monumente istorice, de

arhitectură şi artă, precum şi un patrimoniu etno-folcloric care atestă evoluţia şi
continuitatea de viaţă pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii şi artei.
 Tot acest fond cultural-istoric formează o parte însemnată a ofertei turistice potenţiale şi
o componentă a imaginii turistice a judeţului pe piaţa internă şi internaţională.
 Forme de Turism
 Forma de turism se poate exprima prin modalitatea concretă în care sunt asociate şi furnizate
turiştilor serviciile şi prestaţiile care alcătuiesc un produs turistic (transport, cazare şi
restaurare, agrement şi tratament).

 Turismul balneo-climateric este principala formă de turism practicată în judeţ datorită valorii
resurselor balneoturistice, respectiv a factorilor de cură, localizaţi în staţiunea Băile
Herculane.

 Turismul montan. Zona montană reprezentând două treimi din suprafaţa judeţului, oferă
atracţii turistice variate: frumuseţea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade,
abrupturi şi stâncari, peşteri şi un important domeniu schiabil.

 Turismul itinerant cu valenţe culturale poate valorifica, prin diverse circuite, monumentele
culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum şi elemente de etnografie şi
folclor.

 Turismul rural se poate desfăşura în satele dezvoltate din punct de vedere economic .

 Turismul sportiv. Cadrul natural al judeţului Caraş-Severin oferă condiţii favorabile practicării
turismului sportiv;
 Relieful

 Sub aspect geomorfologic relieful judeţului Caraş-Severin se caracterizează printr-o mare

varietate de forme: munţi 65,4%; depresiuni 16,5%; dealuri 10,8% şi câmpii 7,3%.
 Munţii : cuprind mai multe grupe muntoase ce aparţin următoarelor unităţi geografice:
 a) Munţii Banatului - din compartimentul cărora fac parte: Muntele Semenic este cuprins între
văile Bârzava şi Poneasca la vest, Depresiunea Almăjului la sud şi culoarul Timiş-Mehadica la
est.
 b) Munţii Almăjului sunt încadraţi de Depresiunea Almăjului la nord, linia care leagă
Liubcova cu Şopotul Nou la vest, Defileul Dunării la sud şi o parte din culoarul Timiş-Cerna
la est.
 c) Munţii Locvei reprezintă suprafaţa situată în extremul sud-vestic al judeţului.
 Relieful
 d) Munţii Aninei (Munţii Caraşului) au o alură de munţi înalţi sălbatici, în ciuda altitudinii lor
modeste
 e) Munţii Dognecei reprezintă extremitatea nord-vestică a Munţilor Banatului, începând din
valea râului Caraş spre nord.
 f) Munţii Cernei sunt predominant calcaroşi, a căror limită morfologică spre sud o trasează
culoarul tectonic al Cernei. Munţii Cernei evoluează sub forma unei culmi principale orientate
pe traiect NE – SV
 g) Munţii Mehedinţi desfăşuraţi parţial pe teritoriul judeţului, au ca înălţimi proeminente
Colţul Pietrei (1229 m) şi Domogled (1105 m).
 h) Munţii Poiana Ruscă realizează legătura morfologică dintre Munţii Metaliferi ai Banatului,
Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni de care sunt separaţi prin culoarul Mureşului.
 Relieful
 Depresiunile
 Relieful depresionar este reprezentat de prin:
 Depresiunea Caransebeş-Mehadica, a cărei conformaţie este cea a unui graben.
 Depresiunea Caransebeş are un relief colinar, fiind separată de Depresiunea Mehadica prin
pasul Domaşnea (Poarta Orientală).
 Depresiunea Almăjului cu altitudini de 400-500 m în est şi 300-350 m în vest.
 Depresiunea Ezeriş situată pe locul ocupat de un fost braţ al Mării Panonice.
 Relieful
 Dealurile
 Au o răspândire relativ limitată în cadrul judeţului. Unităţile mai importante sunt:
 Dealurile Bozoviciului sunt alcătuite din roci eruptive şi şisturi cristaline. Au aspectul unor
culmi prelungi cu altitudini între 500-800 m.
 Dealurile Oraviţei formate din şisturi cristaline, gresii permiene şi calcare jurasic străpunse de
banatite, cu înălţimi ce scad spre Câmpia Caraşului.
 Dealurile Doclinului reprezentând un piemont de acumulare cu înălţimi în jur de 200 m.
 Dealurile Sacoş-Zăgujeni prezintă depozite poliocene străpunse de şisturi cristaline (Culmea
Blauca şi Măgura Poienii).
 Relieful
 Câmpiile
 Formează treapta cea mai joasă a reliefului, care ocupă o suprafaţă restrânsă din
cadrul Câmpiei Timişului, având următoarele subunităţi:
 Câmpia Sipetului între râurile Pogăniş şi Bârzava.
 Câmpia Moraviţei la sud de Râul Bârzava.
 Câmpia Caraşului drenată de râul cu acelaşi nume.
 Concluzie

 Concluzionând, putem afirma că aspectele peisagistice, magnifice prin

frumuseţea lor naturală, sunt date de varietatea formelor de relief, alternanţa
munţilor cu culoare de vale, contrastul coloristic dintre fâneţe şi păşunile
montane şi bogatele păduri de răşinoase, precum şi de apariţia spontană a unor
elemente de vegetaţie submediteraneană.
 Valoarea turistică a cadrului natural este amplificată şi de caracteristicile
celorlalţi factori: hidrografie, climă, vegetaţie, faună, care la rândul prezintă o
mare varietate şi originalitate, imprimând peisajului un grad de atractivitate
turistică deosebită.
 Clima

 Forma şi natura reliefului au mari influenţe asupra climei şi microclimei, dându-i

acesteia un caracter moderat continental cu influenţe submediteraneene, dar cu o
umiditate mai ridicată decât cea in sudice sau estice ale ţării.

 Condiţile climatice prin regimul termic şi al precipitaţilor favorizează practicarea

turismului în tot timpul anului; intervalul august-octombrie reprezintă un optim pentru
drumeţia montană. Iarna poate oferii mari satisfacţii în Muntele Mic şi pe platoul
Semenicului, mai ales celor care practică sporturile de iarnă. Primăvara este indicată
în special pentru excursiile pe rază mai scurtă. Vara se poate practica drumeţia.

 În judeţul Caraş-Severin temperatura medie anuală este de 11,50 C la Oraviţa şi

Caransebeş. Temperatura medie a lunii ianuarie variază între –1 şi –3 0 C (Muntele
Mic face excepţie, temperaturile fiind mai coborâte aici). Pentru luna iulie, cifrele
sunt de 22 – 230 C. Zona Băile Herculane este bine cunoscută pentru temperaturile
moderate, atăt în cursul lunilor de vară cât şi în cele de iarnă.

 Vânturile mai frecvente sunt: Austrul cald şi uscat, care bate din partea de sud-vest şi
Coşava, vânt violent, care depăşeşte uneori 15 m/s, ce bate dinspre apus.
 Hidrografia

 Sub aspect hidrografic, suprafaţa judeţului Caraş-Severin este puternic fragmentată de văile apelor
curgătoare tributare râurilor Timiş, Caraş, Cerna, Nera şi colectate de fluviul Dunărea.
 De o importanţă majoră pentru turism sunt resursele hidrominerale cantonate pe Valea Cernei în staţiunea
Băile Herculane. Acestea sunt ape minerale termale clorosodice, bromiodurate sau iodurate, sulfuroase şi
radioactive.
 Există şi o serie de lacuri naturale şi antropice care completează imaginea hidrografică, constituind
totodată şi puncte de mare atracţie turistică.
 Defileul Dunării se impune prin spectaculozitatea sa, aici alternând sectoare de chei şi depresiuni de o
frumuseţe sălbatică care sporesc atracţia turistică a zonei.
 Dinamica activităţilor turistice la nivelul
judeţului Caras-Severin

Unităţile de cazare turistică

 Structurile de primire turistice, indiferent de forma de

proprietate si organizare, se clasifica in functie de
caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor
prestate.
 Structurile de primire turistice clasificate se considera a fi orice
constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie,
cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile
specifice aferente si doar in acestea se asigura serviciile de
cazare si alimentatie, cu scopul de a proteja turistii.
 Unităţile de cazare turistică
(structura)

1. Dupa structura retelei de cazare pot fi distinse forme de cazare de baza (hoteluri,
moteluri, hanuri) si forme complementare de cazare: campingul, satul de vacanta, satul
turistic, care se amenajeaza in zonele (statiunile, localitatile) in care retea de baza nu
dispune de capacitati suficiente, respectiv activitatea turistica are un caracter sezonier.

2.Dupa categoria de confort a obiectivelor de cazare si alimentatie, unitatile de cazare si

cazare din domeniul turismului se clasifica dupa caracteristicile constructive, calitatea si
complexitatea dotarilor, instalatiilor si serviciilor pe care le ofera.

3. In functie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare acestea pot avea o

activitate permanenta sau sezoniera.
 Unităţile de cazare turistică
(structura)

4. In functie de durata sejurului, ele pot fi:

a) de tranzit, caracterizate prin sejururi scurte (uneori numai pentru o innoptare), ca asa
numitele hoteluri terminale din vecinatatea (sau chiar din incinta) aeroporturilor,
garilor din centrele urbane;

b) b) de sejur, care inregistreaza sejururi medii relativ mai lungi, in functie ce durata
aranjamentelor turistice perfectate sau de durata concediilor sau vacantelor turistilor
(de exemplu,obiectivele de cazare din statiunile turistice, hotelurile de tratament
balneo-medicale etc.);

c) c) mixte, a caror clientela se formeaza atat din turistii de sejur, cat si din turistii de
tranzit.
 Unităţile de cazare turistică
(structura)

 5. In functie de amplasarea obiectivelor de cazare in diferitele localitati se disting:

 a) obiective in statiuni de litoral;
 b) obiective in statiuni de munte;
 c) obiective in statiuni de balneoclimaterice;
 d) obiective in centrele urbane (orase);
 e) obiective in zonele rurale;
 f) obiective pe marile artere de circulatie.

 6. In functie de capacitatea de primire a obiectivelor de cazare.

 Din acest punct de vedere se disting: obiective mici, cu o capacitate de cazare pana la 20-40
locuri, mijlocii - pana la 200-400 de locuri si mari, de tipul complexelor turistice, unde nu rareori
capacitatea depaseste 1000 locuri.
 Unităţile de cazare turistică

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pentru anii 2000 si 2004

Anii 2000 2004

TOTAL 73 95
Hoteluri si moteluri 23 20
Hanuri turistice 0 1
Cabane turistice 12 9
Campinguri si unitati tip casuta 0 2
Vile turistice si bungalouri 9 16
Tabere de elevi si prescolari 9 7
Pensiuni turistice urbane 10 21
Sate de vacanta 0 0
Pensiuni turistice rurale 10 14
Hoteluri pentru tineret 0 1
Popasuri turistice 0 4
Spatii de cazare pe nave 0 0
 Unităţile de cazare turistică

Locuri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri in perioada 2002-
2006

Locuri de cazare oferite turistilor pe tipuri de structuri de primire turistica (nr. locuri)
           
 AN 2002 2003 2004 2005 2006
TOTAL 4901 4929  5192 5186  5420
Hoteluri 3778  3778 3702   3520 3430
Hosteluri 0  23  44  55 78
Moteluri 168  168  174  181 181
Hanuri 0  0  10  10 18
Vile turistice 106  106  127  180 212
Cabane turistice 247  261  280  210 186
Pensiuni urbane 124  130 245  301 409
Pensiuni rurale 27  35  100  180 213
Camping-uri 0  0  40  94 132
Popasuri 0  0  50  70 130
Sate de vacanta 0  0  0  0 0
Bungalouri 0  0  0  0 0
Tabere elevi/prescolari 437  420  420  395 369
Casute turistice 0 0 0 0 0
 Unităţile de cazare turistică

 Numar de sosiri in judetul Caras Severin in perioada 2002-2006

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,
pentru judetul Caras Severin
  2002 2003 2004 2005 2006
Total 100552 105988 103613 95719 108043
Romani 93738 99497 97511 88884 102243
Straini 6814 6491 6102 6835 5800

 Se observa pentru 2006 o crestere a numarului total de turisti, fata de anul 2002, insa
aceasta tendinta se aplica numai pentru turistii romani. Cresterea a fost de la 93738 la
102243, in timp ce strainii au frecventat in numar mai mic judetul Caras Severin,
numarul lor scazand de 6814, la 5800, scadere de aproximativ 17%.
 In viitor numarul turistilor va creste de la 108043 in 2006 la 113150 in 2009, in special
datorita intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si facilitarii trecerii granitelor.
Datorita nenumaratelor atractii, putem aprecia ca in principal turistii din tarile vecine
Romaniei, si in special cele din partea de sud-vest vor vizita judetul, respectiv turisti
din Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria.
 Se apreciaza ca si tranzitul turistilor romani va creste, dovada fiind si ascensiunea din
ultimul an, desi anterior acestei ascensiuni ne-am confruntat cu o scadere pe durata a
cativa ani.
 Unităţile de cazare turistică

 Numarul total de locuri de cazare a crescut din 2002 cu aproximativ 10%, realizandu-se si
restructurari pe tipuri de unitati de cazare. Locurile in hoteluri au scazut cu acelasi procentaj de
10%, in timp ce si-au facut aparitia hostelurile, hanurile, camping-urile, popasurile si s-au
inmultit vilele turistice, pensiunile urbane si rurale.
 Capacitatea de cazare existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica
inscrise in ultimul act de receptie, inclusiv paturile suplimentare ce sepot instala la nevoie.
Capacitatea de cazare in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia
turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de zile cand sunt deschise (se
exclud locurile in camerele inchise temporar).Se observa ca numarul de locuri a suferit o scadere
din 2001 pana in 2003, urmand ca in 2004 sa aiba o usoara ascensiune urmata de alta scadere.
 In urma unei priviri de ansamblu, remarcam ca in privinta capacitatii existente de cazare
vorbim de o scadere de peste 20%. Capacitatea in functiune de asemenea urmareste un trend
descendent, alaturi de numarul de sosiri si numarul de innoptari care scade lent.
 Unităţile de alimentaţie pentru turism

 Dupa categoria de confort a obiectivelor de cazare si alimentatie, unitatile de cazare si

cazare din domeniul turismului se clasifica dupa caracteristicile constructive, calitatea
si complexitatea dotarilor, instalatiilor si serviciilor pe care le ofera. Spatiile de
alimentatie din incinta unitatilor cu activitati hoteliere se clasifica odata cu acestea
dupa criterii specifice, trebuind sa existe o corelatie intre confortul acestor doua
activitati.
 Propuneri şi strategii privind dezvoltarea
turistică a judeţului Caras-severin

 Judetul Caras Severin are un potential turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor
elementelor ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie,
pesteri, peisaje, izvoare termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea
aduce un numar mare de turisti zonei, judetul are nevoie de o noua infatisare, de
investitii in infrastructura, in curatenie, si mai ales in promovare. Exista o serie de
masuri care se pot lua pentru valorificarea potentialului:

 a) Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat,
crearea de noi hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le
cresterea numarului de turisti in zona. Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele
pentru atragerea turistilor straini, mai ales din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita
facilitarii accesului in tara dupa aderarea la Uniunea Europeana Cresterea numarului
de popasuri este bine venita pentru calatorii in tranzit care ar putea fi clienti ai
unitatilor turistice.
 Propuneri şi strategii privind dezvoltarea
turistică a judeţului Caras-severin

 b) Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale
judetului daca va beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca
raporturile intre cantitatea seviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat
a majoritatii unitatilor de cazare deschide perspectiva unor investitii semnificative,
inclusiv straine in acest domeniu de o importanta deosebita. Majoritatea unitatilor de
cazare sunt vechi si nu au beneficiat de imbunatatiri pentru mult timp. 

 c) Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata
cererii turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA
(sanus per aquam) poate constitui o adevarata atractie.
 Propuneri şi strategii privind dezvoltarea
turistică a judeţului Caras-severin

 d) In judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se

poate implementa dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi,
imbinate cu tranzitarea judetului.

 e) Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a

facilita accesul catre si in interiorul judetului.

 f) Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii

judetului, dar si pentru turistii interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte
bune in acest sens.

 g) Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea

turismului—schimb de experienta, atragere de investitori, training
(management, personal, medical etc). Dezvoltarea relatiilor dintre agentiile
de turism este principala metoda pentru promovarea turismului.

 h) Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele

din judet.
Brand Turistic
 Brand Turistic

 Natura, cultura şi autenticitatea sunt valorile cele mai importante ale

brandului turistic din judeţul Caras-Severin. Urmează câteva exemple:
 Tunelul iubirii din Glimboca este situat pe calea ferata ce face legatura
dintre Caransebes si
 Parcul National Cheile Nerei sunt situate mai exact in partea sudica a
Muntiilor Anina , intre satele Sasca Romana si Sapotul Nou .
 Satele cehesti din judetul Caras-Severin reprezinta o regiune in care
colonizarea pare sa nu isi fi pus amprenta mai deloc in aceste teritorii.
 Bibliografie

 https://www.wikipedia.ro
 https://locuridinromania.ro/judetul-caras-severin
 http://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-judetul-
caras-severin/
 http://turism.cjcs.ro/ro/