PARODONTOLOGIE II

LP

PARODONTOPATII

DISCIPLINA DE PARODONTOLOGIE
American Academy of Periodontology, 1989

Parodontita adultului
Parodontita cu debut precoce
• Parodontita prepubertara,
• Parodontita juvenilă,
• Parodontita cu progresie rapidă;
Parodontita asociată unor maladii sistemice
Parodontita ulcero-necrotică
Parodontita refractară
 American Academy of Periodontology, 1989

• se baza pe vârsta pacientului în momentul diagnosticului (ceea ce

diferă de vârsta reală de instalare a bolii), ca element primordial
de diagnostic.

• Toate persoanele sub 35 de ani ce prezentau o afectare

parodontală erau diagnosticate cu parodontită cu debut precoce
(pre-pubertară, juvenilă, sau parodontită cu progresie rapidă).
 American Academy of Periodontology, 1989

 Adolescenţii pot suferi de forme de boală parodontală cu

evoluţie lentă (vechea parodontită de tip adult), fără
localizare specifică

 Persoanele mai în vârstă (peste 40 de ani) pot prezenta forme

de boală parodontală cu evoluţie rapidă şi importantă, în
neconcordanţă cu factorii locali prezenţi şi cu simptomele
unei parodontite de tip adult.
 Clasificarea Armitage (1999)

• Toate vechile forme de parodontită

dispar

• PARODONTITA DE TIP ADULT → • parodontita cronică

•
• PARODONTITA CU DEBUT PRECOCE  → • parodontita agresivă
• pre-pubertară,
• LJP,
• GJP,
• parodontita cu progresie rapidă,

• PARODONTITA REFRACTARĂ
 Clasificarea Armitage (1999)

• parodontita cronică (înlocuieşte vechea parodontită de tip adult)

• parodontita agresivă (înlocuieşte denumirea de parodontită cu
debut precoce)
• parodontita agresivă localizată înlocuiește termenul de parodontită
juvenilă
• ►dispare entitatea clinică separată de parodontită refractară,
• ►se clarifică denumirea de parodontită ca manifestare a unei
afecţiuni sistemice,
• ►denumirea de parodontită ulcero-necrotică este înlocuită de
afecţiune parodontală necrozantă,
• ►sunt introduse noi entităţi şi anume: abcesul parodontal şi
leziunile endo-parodontale.
 Clasificarea Armitage (1999)
I. gingivite
II. parodontite cronice:
A. localizate,
B. generalizate
III. parodontite agresive:
-A. localizate,
-B. generalizate
IV.Parodontitele ca expresie a unor afecțiuni sistemice
A. Discrazii sanguine: neutropenie, leucemii
B. Sindrom Down
C. Sindrom de deficit adeziune leucocite
D. Sindrom Papillon Lefevre etc

V.Bolile parodontale necrozante :GUN, PUN

VI. Abcesul parodontal
 Clasificarea Armitage (1999)
VII. Leziuni endo-parodontale
VIII. Defecte de dezvoltare sau dobândite
1.Factori locali dentari predispozanti: fact. anatomici, restaurări dentare,
fracturi dentare, resorbții radiculare
2. Defecte muco-gingivale:
-recesiuni vestibulare, linguale sau proximale,
-absenta gingiei keratinizate,
-vestibul inadecvat,
-pozitie anormală frenuri,
-exces gingival- pungi false, hiperplazie
3.Defecte ale crestelor edentate (defecte verticale sau orizontale)
4. Trauma ocluzală
 PARODONTITA CRONICĂ
• Cea mai frecventă formă de parodontită
• prevalenţa este majoră la adulţi, dar poate apare şi la adolescenţi sau copii
• amploarea distrucţiei parodontale este concordantă cu prezenţa factorilor
locali
• tartrul sub-gingival este frecvent prezent
• flora bacteriană sub-gingivală este variabilă
• rata de progresie a distrucţiei este lentă sau moderată, continuă, dar poate
să prezinte şi perioade de progresie rapidă
• factorii predispozanţi sau de risc pot fi prezenţi: fumat, factori iatrogeni,
înghesuiri, factor genetic
• pot fi asociate cu afecţiuni sistemice de exemplu diabet
 PARODONTITA CRONICĂ
TABLOU CLINIC

• Inflamaţie gingivală (modificarea texturii, culorii, sângerare la sondare)

• Pierdere de ataşament clinic şi os (pungi parodontale)
• Recesiuni gingivale
• Leziuni de furcaţie
• Mobilitate
• Modificarea poziţiei dinţilor
• Hipersensibilitate
 PARODONTITA CRONICĂ
SEMNE CLINICE ÎN PARODONTITE

Leziunile din parodontite, spre deosebire de cele din gingivita cronică, sunt ireversibile

Caracteristica principală: pierdere tisulară

Liza tisulară debutează la nivelul epiteliului de atașament, a cărui porțiune coronară

formează baza sulcusului gingival

Astfel, sulcusul gingival se transformă în pungă parodontală adevărată (cu pierdere de

atașament)

Dacă leziunea evoluează, vor fi afectate și țesuturile din parodonțiul profund, inclusiv osul
alveolar
PUNGA PARODONTALĂ PARODONTITA CRONICĂ

• MODUL DE APARIŢIE
 deplasarea coronară a marginii gingivale
PUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ
 deplasarea apicală a epiteliului de joncţiune
PUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ

• relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar

 PUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este situată coronar de creasta osoasă)
 PUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este situată apical de nivelul osului alveolar)

• numărul de suprafeţe dentare interesate

 PUNGI SIMPLE
 PUNGI COMPUSE
 PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)
Pungi gingivale (false).
 PUNGA PARODONTALĂ PARODONTITA CRONICĂ

Pungile parodontale pot fi:

Pungi parodontale supra-osoase – baza pungii
parodontale se află coronar de creasta alveolară (B)
Pungi parodontale infra-osoase – baza pungii
parodontale se află apical de creasta alveolară (C)
PUNGA PARODONTALĂ PARODONTITA CRONICĂ

În funcție de numărul de suprafețe afectate,

punga parodontală poate fi:

Simplă – situată la nivelul unei singure

suprafețe dentare Pungă Pungă Pungă
parodontală parodontală parodontală
Compusă - situată la nivelul a două simplă compusă complexă
suprafețe dentare

Complexă – sunt implicate mai multe

suprafețe dentare, punga având un traiect
sinuos
Pungă mezio–vestibulară serpiginoasă (2.6).
RESORBŢIA OSOASĂ PARODONTITA CRONICĂ
• extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere odontală
este influenţată de
 potenţialul patogen al plăcii (invazie)
 rezistenţa gazdei

• modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică, ea

influenţând tiparul de distrucţie osoasă

• caracterizează pierderea orizontală de os

• tiparul distrucţiei osoase este influenţat de

 căile de evoluţie a procesului inflamator
 raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm)
 morfologia osoasă
 perioadele de distrucţie osoasă
 procesele de neoformaţie osoasă
 PIERDEREA OSOASĂ ORIZONTALĂ
PARODONTITA CRONICĂ
• Cel mai frecvent tipar de pierdere osoasă
• Înălțime redusă a osului alveolar
• Creasta alveolară este perpendiculară pe suprafața dentară
• Este asociată cu pungile supraosoase
 PIERDEREA OSOASĂ VERTICALĂ PARODONTITA CRONICĂ
Se manifestă prin defecte osoase angulare, baza defectului fiind situată apical față de osul
adiacent
Se însoțește de pungi parodontale infraosoase
DEFECTE ANGULARE
DEFECTE ANGULARE
Defect angular 1 perete
Liză orizontală şi defect angular 2 pereţi
LIZĂ OSOASĂ
VERTICALĂ
AFECTAREA FURCAȚIEI PARODONTITA CRONICĂ
Grad 1 Sonda Nabers pătrunde în zona de furcație până
în 3mm profunzime
Grad 2 Sonda Nabers pătrunde în zona de furcație mai
mult de 3mm profunzime, însă nu traversează
furcația

Grad 3 Sonda Nabers traversează furcația

Leziune inter–radiculară grad I
Leziune inter–radiculară grad II

Leziune inter–radiculară grad II

Leziune inter–radiculară grad III

Leziune inter–radiculară grad III

 MOBILITATEA DENTARĂ PARODONTITA CRONICĂ

FIZIOLOGICĂ
-Reflectă biomecanica parodontală
-Depinde de numărul de rădăcini dentare, de ritmul circadian

PATOLOGICĂ
-Valori de mobilitate mai mari decât cele normale

-Este influențată de următorii factori:

Pierderea de țesuturi parodontale
Trauma ocluzală
Inflamație
 Modificări hormonale (sarcină)
Procese patologice osoase
Post-chirurgical
 PARODONTITA CRONICĂ
MIGRĂRILE DENTARE

Sunt rezultatul lipsei de echilibru între factorii ce mențin

poziția normală a dintelui, determinat de boala parodontală

Factorii principali sunt statusul parodontal și forțele

ocluzale

Mecanismul migrării este influențat de:

Distrucția parodontală
Prezența/absența punctului de contact
Natura forței aplicate
Tendința de mezializare
 PARODONTITA CRONICĂ
MIGRĂRILE DENTARE
MIGRĂRILE DENTARE PARODONTITA CRONICĂ
RECESIUNEA GINGIVALĂ PARODONTITA CRONICĂ

Este un semn clinic al pierderii de atașament, caracterizat prin migrarea înspre apical a marginii
gingivale libere
Atunci când se examinează o recesiune, este extrem de important a se analiza:
Prezența gingiei atașate înspre apical
Prezența gingiei atașate interdentar
Dimensiunea recesiunii și numărul de suprafețe dentare afectate

Miller a clasificat recesiunile gingivale în patru clase majore, stabilind și un prognostic de rezolvare
a acestora
Clasa I Recesiune localizată pe fața Acoperirea completă a
PARODONTITA CRONICĂ
vestibulară, îngustă sau largă, cu acestei recesiuni este
papile interdentare integre posibilă
Defectul nu atinge linia muco-gingivală
Clasa a II-a Recesiune localizată pe fața vestibulară, Acoperirea
PARODONTITA
completăa
CRONICĂ
îngustă sau largă, care se întinde dincolo acestei recesiuni este încă
de linia muco-gingivală, până în mucoasa posibilă.
alveolară

Papilele interdentare sunt integre

 PARODONTITA CRONICĂ
Clasa a III-a Recesiuni largi care se întind dincolo de Acoperirea completă a
acestei recesiuni este puțin
linia muco-gingivală, în mucoasa
posibilă
alveolară

Papilele interdentare pot fi afectate

 PARODONTITA CRONICĂ

Clasa a IV-a Pierdere de țesuturi parodontale Recuperarea completă a defectelor

dure și moi ce înconjoară dintele tisulare este aproape imposibilă
 CLASIFICARE PARODONTITA CRONICĂ

• După extindere:
• Parodontita cronică localizată (mai puţin de 30% din locusuri sunt
afectate de pierdere de ataşament)
• Parodontita cronică generalizată (peste 30% din locusuri prezintă
pierdere de ataşament)

• După severitate, care este definită pe baza pierderii clinice de ataşament:

• Superficiale (uşoare) dacă pierderea de ataşament (distanţa între JAC şi
baza sulcusului) este de 1-2 mm
• Moderate dacă pierderea de ataşament este de 3-4 mm
• Severe dacă pierderea de ataşament este mai mare sau egală cu 5 mm
 PARODONTITA AGRESIVĂ

• PERIODA DE ACTIVITATE
 inflamaţie gingivală severă cu aspecte proliferative şi ulcerative
 sângerare spontană, exsudat, supuraţie
 leziuni profunde cu evoluţie rapidă
 uneori manifestări sistemice
(boli recurente, pierdere în greutate, stare generală influenţată)

• PERIOADA DE REPAUS
 discordanţă între aspectul clinic aparent normal şi status–ul
pparodontal
 ţesuturi gingivale cu aspect clinic aparent normal (uneori
ggranitat)
 pungi subiacente foarte profunde

Localizată
• Debut circumpubertar
• Localizare Incisiv central, Molar 1 – pierdere interproximală de
atașament la cel puțin 2 dinti permanenti (dintre care unul este
primul molar)
• Răspuns crescut al anticorpilor la agentii infecțiosi
PARODONTITA AGRESIVĂ
Generalizată
• Afectează persoane sub 35 de ani
• Afectare interproximală generalizată (afectează cel puțin trei
dinți permanenți)
• Natura episodică pronunțată a distrugerii
atașamentului și a osului alveolar.
• Răspuns slab al anticorpilor la agenții infectiosi
PARODONTITA AGRESIVĂ
Aspecte radiografice asociate:

• pierderea suportului osos

PARODONTITA AGRESIVĂ
 molari primi, grup incisivi – bilateral
 tipare distructive verticale (semicerc)

 tendinţa la generalizare a resorbţiei osoase

 pe măsura progresiei bolii
 zonele cele mai afectate – premolari
PARODONTITA AGRESIVĂ
• PERIODA DE ACTIVITATE
• inflamaţie gingivală severă cu aspecte proliferative şi PARODONTITA AGRESIVĂ
ulcerative
• sângerare spontană, exsudat, supuraţie
• leziuni profunde cu evoluţie rapidă
• uneori manifestări sistemice
(boli recurente, pierdere în greutate, stare generală influenţată)

• PERIOADA DE REPAUS
• discordanţă între aspectul clinic aparent normal şi
statusul parodontal
• ţesuturi gingivale cu aspect clinic aparent normal
(uneori granitat)
• pungi subiacente foarte profunde
 Diferenţe clinice semnificative
Parodontita Cronică / Parodontite Agresive
•vârsta debutului (adică, detecţia),
•vitezele evoluţiei,
•tiparele distrugerii tisulare,
•semnele clinice de inflamaţie,
•abundenţa relativă a plăcii şi tartrului
PARODONTITA AGRESIVĂ
• Parodontita Cronică
Inflamatie a gingiei ce se extinde spre sistemul de
atasament adiacent
Caracteristica bolii:
pierderea clinica de atasament ca urmare a deteriorarii
ligamentului parodontal si a pierderii osului de suport
adiacent
• Parodontitele Agresive
Grup de parodontite rare, severe, rapid progresive
Caracteristic:
•rata rapida de progresie
•tendinta distincta de agregare intrafamiliala a cazurilor
•flora foarte virulenta sau o susceptibilitate crescuta a
individului la boala parodontala
 PARODONTITELE CA MANIFESTĂRI ALE UNOR BOLI SISTEMICE
• A) Asociate afecţiunilor hematologice:
• 1. Neutropeniile dobândite
• 2. Leucemiile
• 3.Altele

• B) Asociate unor afecţiuni genetice:

• 1. Neutropenia ciclică familiară
• 2.Sindromul Down
• 3. Sindromul deficitului de adeziune al leucocitelor
• 4. Sindromul Papillon-Lefevre
• 5. Sindromul Chediak-Higashi
• 6. Sindromul histiocitozic
• 7. Boli de stocare ale glicogenului
• 8. Sindromul Cohen
• 9. Sindromul Ehler-Danlos tip IV şi VIII
• 10. Hipofosfatazia
PARODONTITE (2019)
 PARODONTITE 2019

 A fost propus un sistem de stadii și grade.

 Stadiul depinde în mare măsură de gravitatea bolii și de complexitatea

tratamentului acesteia.

 Gradul oferă informații suplimentare despre aspectele biologice,

evoluția trecută și viitoare, prognosticul tratamentului și riscul ca boala
sau tratamentul acesteia să afecteze sănătatea pacientului.

 Extinderea bolii: vorbim de parodontită localizată atunci când mai puțin

de 30% din dinți (și nu site-uri) sunt afectate și parodontită generalizată
când sunt afectate mai mult de 30% dinți.

 În plus, putem avea o localizare molar-incisivă

 PARODONTITE 2019
STADIUL 1 pentru parodontite superficiale

 Pierdere de atașament de 1-2 mm în site-

urile cele mai afectate

 Pierderea osoasă radiografică care nu

depășește 15% din suportul osos inițial

 Fără dinți pierduți din motive parodontale

 Adâncimea pungii < 4 mm.

 PARODONTITE 2019
STADIUL 2 pentru parodontite moderate

 Pierdere de 3-4 mm de atașament în cele

mai afectate situsuri

 Pierderea osoasă radiografică între 15 și

33% din suportul osos inițial;

 Fără dinți pierduți din motive parodontale

 Adâncimea pungii < 5 mm

 Preponderent, pierdere osoasă orizontală.

STADIUL 3 pentru parodontite severe cu risc PARODONTITE 2019
de pierderi dentare

 o pierdere de atașament, în cele mai

afectate situsuri, de peste 5 mm

 pierderea osoasă radiografică a mai mult

de jumătate din suportul osos inițial

 pierderea a mai puțin de 4 dinți din motive

parodontale

 adâncime de sondare de 6 mm sau mai

mult

 pierdere osoasă verticală mai mare de 3

mm

 Leziuni de furcație de clasa 2 sau 3.

 PARODONTITE 2019
STADIUL 4 pentru parodontite severe cu
risc de pierdere a tuturor dinților

 o pierdere de atașament în cele mai

afectate situsuri de peste 5 mm;

 pierderea osoasă radiografică a mai

mult de jumătate din suportul osos
inițial

 pierderea a mai mult de 5 dinți din

motive parodontale;

 pe lângă caracteristicile stadiului 3,

mobilitate semnificativă și disfuncții
ocluzale
GRADE
PARODONTITE 2019

GRAD A pentru parodontite cu progresie lentă

 Fără pierderi osoase în ultimii 5 ani;

 Fără fumat sau diabet

 Placă bacteriană abundentă, cu un nivel scăzut de distrugere a

parodonțiului. 
GRADE
PARODONTITE 2019

GRAD B pentru parodontite cu progresie moderată

 Pierderea osoasă sub 2 mm în ultimii 5 ani;

 Fumat: <15 țigarete / zi

 HbA1c <7%

 Placă bacteriană prezentă și proporțională cu progresia distrugerii

parodonțiului.
GRADE
PARODONTITE 2019

GRAD C pentru parodontite cu progresie rapidă

 Pierderea osoasă de peste 2 mm în ultimii 5 ani; 

 Fumat: > 15 țigări / zi

 HbA1c> 7%

 Nivelul de distrugere a parodonțiului disproporționat în raport cu

cantitatea de placă bacteriană.
 PARODONTITE 2019
Cum se poate diagnostica parodontita?

Printr-un simplu examen radiografic și clinic (radiografii, adâncimea buzunarelor

parodontale și numărul de dinți lipsă) pentru:

Determinarea Stadiului:

• Pentru Stadiile 1 și 2: determinarea nivelulului maxim de pierdere a

atașamentului și confirmarea tipului de leziune (orizontale sau angulară);

• Pentru Stadiile 3 și 4: numărul de dinți pierduți, afectarea furcației, adâncimile

pungilor parodontale, disfuncții ocluzale
 PARODONTITE 2019

Determinarea Gradului:

• Istoricul pacientului 
• Factorii de risc
• Istoric medical (boli inflamatorii sau sistemice)

Efectuarea unui plan de tratament în funcție de stadiu și grad.

 MALADII PARODONTALE NECROZANTE

GINGIVITA ULCERO-NECROTICĂ

= afectare inflamatorie acută a țesuturilor gingivale

caracterizată prin

• Prezența necrozei sau ulcerațiilor la nivelul

papilelor interdentare,
• Sângerarea gingiilor
• Durere.
• Halenă fetidă
• Pseudomembrane
• Limfoadenopatie regională
• Febră
• La copii, sialoree.
 MALADII PARODONTALE NECROZANTE
PARODONTITA ULCERO-NECROTICĂ

= boală inflamatorie a
parodonțiului caracterizată prin: 

• Prezența necrozei sau

ulcerațiilor la nivelul papilelor
interdentare
• Sângerarea gingiilor
• Halenă fetidă
• Durere
• Pierderea osoasă rapidă.
• Formarea pseudomembranelor
• Limfadenopatie
• Febră
 MALADII PARODONTALE NECROZANTE
STOMATITA ULCERO-NECROTICĂ

 Implicarea severă a parodontiului și a cavității bucale în care necroza se extinde

dincolo de gingie.
 Denudarea osoasă poate apărea prin mucoasa alveolară cu zone mari de osteită și
formarea de sechestre osoase.
 Apare, de obicei, la pacienții grav compromiși sistemic
 MALADII PARODONTALE NECROZANTE

ETIOLOGIE ȘI FACTORI DE RISC

 Bolile parodontale necrozante au o etiologie bacteriană.

 Cu toate acestea, factorii predispozanți, inclusiv un răspuns imun

compromis al gazdei, sunt esențiali pentru patogeneză.
 MALADII PARODONTALE NECROZANTE
MICROBIOLOGIE

 spirochete

 bacterii fusiforme

 P. intermedia, Treponema, Selenomonas și Fusobacterium

 MALADII PARODONTALE NECROZANTE

FACTORI PREDISPOZANȚI

În general, mai mult de un factor este necesar pentru a determina apariția bolii

1. Infecția cu virusul imunodeficienței umane și sindromul imunodeficienței dobândite

(HIV / SIDA);
2. Alte condiții sistemice;
3. Malnutriție;
4. Stres psihologic și somn insuficient;
5. Igiena orală inadecvată, gingivita preexistentă și antecedente de MPN.
6. Consumul de tutun și alcool;
7. Vârsta și etnia;
8. Variații sezoniere;
9. Alți factori (restaurări dentare incorecte, tratament ortodontic).
 MALADII PARODONTALE NECROZANTE

DIAGNOSTIC DIFFERENȚIAL

 boli veziculo-buloase,
 gingivostomatită herpetică primară sau recurentă,
 manifestări orale care imită leziunile MPN
 Leziuni traumatice la nivelul cavității orale