ISTORIA

NEAMULUI
PREZENTATĂ
MUZICAL,
GEOGRAFIC ȘI
LITERAR

Realizat elevul cl. VII – a

,,B”
 ISTORIA NEAMULUI PREZENTATĂ MUZICAL
Muzica și dansul înserează un bogat material despre cultura muzicală moldovenească.
Din cele mai vechi timpuri muzica însoţea activităţile poporului și era strîns legată de obiceiuri, era prezentă la
cele mai importante ceremonii, precum nunta şi cumătria, petrecerea în armată. De asemenea, erau larg răspîndite
şi alte forme ale muzicii populare: bocetul, cîntecul de dragoste, romanţa.
Cea mai veche baladă este balada „Mioriţa”, creată pe
baza legendei vechi care se transmitea de la o generaţie
la alta pe cale orală.
 Izvorul muzicii populare
moldoveneşti provine de la
creaţia muzicanţilor
ambulanţi – a lăutarilor.

Orchestra naţională de
(Orchestre) - Fluieraş, muzica populară „Lăutarii
Folclor, Lăutarii, Mărţişor, " şi-a început activitatea în
Mugurel, Orchestra Fraţilor 1970. Din anul 1978 Nicolae
Advahov, Orchestra Veselia Botgros este conducătorul
orchestrei. 
Interpreți de
Colective de
muzică
dansatori
populară
Alianţa
Amihalachioaie Mihai, Bejenaru Ansamblul de Dansuri Populare «
Lidia, Botnaru Arsenie, Căpraru
Vatra»
Ioana, Ciobanu Mihai, Ciobanu
Tamara, Cojocaru Valentina, Cuciuc Ansamblul de dansuri populare “
Igor, Ermurachi Nina, Eșanu Strămoşeasca”,
Gheorghe, Glib Nicolae, Julea Codreanca, Codrenii, Joc, Teodor
Zinaida, Ochișanu Adriana, Paladi , Veselia,
Ion, Sarabaș Maria, Ştefăneț Anatol
, Sulac Nicolae, Sulac Doina. Vîntuleţ
 Printre • „Căluşarii”,
cele mai „Drăgaica„Hora”, „Sîrba”,
„Bătuta”, „Brîul”,
cunoscute „Învîrtita”, „Trei lemne”.
dansuri •
„Ruseasca”, „Bulgăreasca”,
ritualice „Armeneasca”,
moldovene „Țîgăneasca” au fost
şti pot fi preluate de la  bulgari, ruşi,
armeni şi ţigani.
Un loc aparte în dezvoltarea culturii muzicale moldoveneşti îl are creaţia compozitorilor clasici din
Moldova. Astăzi numeroase străzi şi instituţii de învăţămînt din întreaga ţară poartă numele lui
Gavriil Muzicescu, Ciprian Porumbescu, Eugen Coca, Ştefan Neaga, iar studiul creaţiei lor a
fost inclus ca subiect obligatoriu în programele academice ale şcolilor şi universităţilor. Aceştia
sânt compozitorii, care au adus faimă Moldovei. Ei au reuşit să abordeze în creaţia sa majoritatea
genurilor şi curentelor muzicii clasice.

Chiar daсă muzica moldovenească are

tradiţii naţionale profunde, în ultimele decenii
se dezvoltă tot mai mult curentele muzicii
contemporane – jazz, rock, muzica
electronică.
Nu putem lăsa fără atenţie nici  arta muzicală
din filme, mai ales creaţia lui Eugen Doga.
Acest compozitor a compus muzică pentru
mai mult de 200 de filme, printre care pot fi
numite „Jamila”, „Lăutarii”, „O şatră urcă
spre cer”, „Dulcea şi tandra mea fiară” şi
multe altele.
 ISTORIA NEAMULUI PREZENTATĂ GEOGRAFIC

Parte integrantă a Europei, Republica Moldova are o bogată

istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi
istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe
parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii
culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai
arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor,
celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături
specifice şi irepetabile.

Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror
valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene.
Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează
aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă).
În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei, situată între râurile Prut şi
Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească până în anul 1918.
În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce
durează până în anul 1940, când, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică.
Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX. 
La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent şi suveran. 
 Simbolurile naționale ale Republicii Moldova
Simbolurile naționale ale Republicii Moldova formează o adevărată piramidă

Stema de stat

Drapelul de
stat

Imnul de stat
 ISTORIA NEAMULUI PREZENTATĂ LITERAR
Literatura este cel mai impоrtаnt dоmеniu аl pаtrimоniului culturаl mоldоvеnеsc, caci rеflеctă istоria
pоpоrului mоldovenesc în cei peste 650 de ani de la formarea Statului Moldovenesc.
Poeți și
scriitori
• Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Andrei Lupan, Eugen Cioclea,
Val Butnaru, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Iulian Filip,
Spiridon Vangheli, Andrei Vartic, Ana Lupan, Ion Druță,
basarabeni Nicolae Popa, Dumitru Crudu, Călina Trifan, Paul Mihnea,
Nicoleta Esinencu, Iurie Bojoncă, Nicolai Costenco, Olga
contempora Vrabie, Emilian Bucov, Efim Crimerman, Nicolae Leahu,
Arcadie Suceveanu.

ni
• Ion creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alexandri, Gheorghe
Scriitori și Asachi, Constantin Negruzzi, Bogdan Petriceicu Hașdeu,
Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, George
poeți români Coșbuc, Tudor Arghezi, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu
Deleanu, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Adrian Păunescu