O stâncă tare-i Dumnezeu, Când e furtună-n viața mea De-ar fi să trec prin valea grea, Și de-ar fi noapte-n jurul meu Mă mângâie prezența Sa, Doar În Cristos mă-ncred mereu Isus Cristos sfânt și divin În chip de om s-a îmbrăcat Darul divin, neprihănit De păcătoși batjocorit Mânia Tatălui de sus S-a potolit la Golgota În locul meu muri Isus Iar eu trăiesc prin moartea Sa! Iubirea adâncă a Tatălui Nimic nu o măsoară Ce-avea mai scump El dărui, Făcând din noi comoară Durere de ne-nchipuit Căci Tatăl și-a-ntors fața Pe Cel ales L-a părăsit Iar nouă ne-a dat viața La Fiul răstignit privesc Păcatu-mi cum Îl frânge În rând cu cei ce Îl hulesc Și vocea mea-L străpunge Pe cruce eu Te-am țintuit Dar când Ți-ai dat suflarea Al nopții chin s-a risipit Și mi-ai adus iertarea În fața tronului de sus Eu am un bun apărător Un Mare Preot, pe Isus La care aflu ajutor Săpat eu sunt pe mâna Sa Și pe-a Lui inimă sunt scris Iar cât în ceruri El va sta /:Pârâșul meu va fi învins:/ Și iată Mielul înălțat Cel nepătat, neprihănit Cuvântul viu și întrupat E Rege-al regilor slăvit Unit cu El nu voi muri Cu sânge m-a răscumpărat Voi fi cu el în veșnicii /:Cu Domnul meu glorificat:/ Cu Domnul meu în cer eu voi sta