UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

FACULTATEA DE INGINERIE DIN BRĂILA

 
Soluție tehnologică de
ecologizare a nisipului
de sablat uzat
Studentă: Mihaela IONESCU
Coordontori științifici: Prof.dr.ing. Aurel CIUREA
Conf.dr.ing. Dorin EFTIMIE
 CUPRINS
CAPITOLUL 1. PROCESUL TEHNOLOGIC DE SABLARE
CAPITOLUL 2. OBIECTIVE
CAPITOLUL 3. INFORMAȚII TEHNICE ALE UNEI UNITĂȚI DE SABLARE
CAPITOLUL 4. RECICLAREA NISIPULUI REZULTAT DIN SABLARE
CAPITOLUL 5. OPORTUNITĂȚI DE REUTILIZARE A NISIPULUI DE SABLARE
CAPITOLUL 6. NORME DE PROTECȚIA MUNCII
CAPITOLUL 7. CONCLUZII
Capitolul 1 Procesul tehnologic de sablare
Granulele de nisip purtate de vânt erodează şi formează de
milioane de ani suprafaţa Pământului.
Însă puţini ştiu că tehnologia inspirată de natură a fost brevetată în
1893 de Alfred Gutmann. Acest mod al curăţirii suprafeţelor se
numeşte azi sablare abrazivă cu jet liber, iar dacă se folosesc
granule de cuarţ se numeşte şi sablare cu nisip. În această lucrare
sunt prezentate diferite moduri de sablare şi modul în care se
execută aceasta activitate.
Pregătirea suprafeţei cuprinde toate activităţile întreprinse
pentru a obţine un grad de
curăţenie şi aderenţă necesar şi adecvat unor operaţii ulterioare de
vopsire, lipire, sudare, etc.
Există mai multe moduri de sablare :
• Cu nisip;
• Gheaţă carbonică;
• Apă;
• Sticlă;
• Ceramică;
• Perle de nailon;
• Coajă de nucă de cocos.
 CAPITOLUL 2 OBIECTIVE

În această lucrare am urmărit o serie de obiective:

• Realizarea unui studiu bibliografic asupra modului de
sablare
• Realizarea unui studiu asupra compoziţiilor nisipului
pentru sablare
• Realizare unui studiu asupra situaţiei de reciclare a
nisipului de sablat atât în Romania cât şi în lume
• Realizarea unui model 3D a unui separator magnetic
• Concluzii finale asupra studiului realizat
 CAPITOLUL 4. RECICLAREA NISIPULUI
REZULTAT DIN SABLARE
În urma procesului de sablare apar următoarele deșeuri: 
-deşeuri de la îndepărtarea de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau
alte substanţe periculoase.
Se poate estima cantitativ ca acest tip de deşeu atinge maxim 5% din întreaga
cantitate .
- deşeuri sub formă de pulberi în suspensie ce apar în special la sablarea cu aer.
-deşeuri rezultate în urma curăţirii suprafeţelor metalice de rugină şi ţunder.
-deşeuri rezultate sub formă de praf şi suspensii de metale feroase.
-deşeuri provenite de la operaţiunile de sudură.
-deşeuri provenite de la materialul de sablare, care este în funcţie de natura
materialului de sablare, respectiv metalic sau nemetalic şi de metoda de sablare, din
punctul de vedere al cantităţilor de deşeuri rezultate, care poate fi uscată semiumedă
şi umedă. Aceste deşeuri nu sunt încadrate în Lista de deşeuri a legii 426/2001, care
este transpunerea în legislaţie românească a Directivei cadru a CE nr. 75/442/EEC.
 STANDARDE SI NORME INTERNATIONALE PRIVIND FABRICAREA MATERIALELOR DE SABLARE

Trebuie menţionat faptul că Standardele şi normele

internaţionale de fabricarea materialelor de sablare ţin
cont la alcătuirea compoziţiei acestora astfel încât
conţinutul de metale să nu depăşească limita impusă de
legislaţia de protecţia mediului.
Astfel, standardul ISO 8504/2 limitează conţinutul de
arsen, beriliu, carbură de carbon, cadmiu, nichel, crom,
cobalt, antimoniu şi staniu.
Schema de funcționare a sistemului de separare magnetică
Sistemul de separare magnetic
Stație de epurare compactă pentru apa uzata
Ansamblul general ala sistemului de separare magnetică a nisipului sablat
Separator magnetic
 Tambur cu magneți permanenți
(carcasa tambur și capac tambur)
 Dispunerea magnețior permanenți

Secțiune tambur magnetic

Capitolul 5. Oportunități de reutilizare a nisipului de sablare
 Factorii de mediu afectaţi de activitatea de
sablare
Sablarea în șantiere navale și unități mecanice de construcții de mașini pot
duce la:
 Poluarea solului
 Poluarea apei
 Poluarea aerului atmosferic
 Concluzii
Activitatea de sablare are o pondere deosebită în zona de S-E a țării unde
marise șantiere navale consumă cantități mari de nisip. Sablarea uscată cu
nisip este cel mai des întălnit procedeu tehnologic. Acesta este însă denerator
de poluare prin praful rezultat în urma sablării și prin depozitele de nisip uzat
aproximativ 80.000 t/an la nivelul județului Constanța.
Având în vedere cele prezentate se impune acționarea în direcția cea mai
favorabile și anume reciclarea nisipului de sablare cu un semarator magnetic și
reutilizarea acestuia.
Separatorul magnetic prezentat in lucrare reprezinta o noua solutie
tehnologica in vederea ecologizarii nisipului de sablare.
Echipamentul a fost modelat 3D astfel se pot economisi costuri deoarece
se realizeaza prototipuri virtual,se pot verifica asamblarile in fapt.
Modelarea 3D fiind parametrizata se permite tipizarea acestui tip de
echipament in diferite marimi.
Prin extindere nisipului de sablare astfel obtinut poate constitui materie
prima secundara in industria constructoare.
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!