RĂZBOIUL DE 30 DE ANI

(1618-1648)
EUROPA ÎN PREAJMA RĂZBOIULUI

 Stateabsolutiste: Franţa, Anglia, Spania,

Rusia;
 State fărâmiţate: Germania, Italia
 Republică burgheză: Provinciile Unite
(Olanda);
 Luptă pentru eliberarea naţională:
Ungaria, Ţările Române, statele
balcanice;
 ● Conflictul dintre Habsburgi
(catolici) şi principii
CAUZE protestanţi;
POLITICE
● Dominaţia habsburgică
asupra Cehiei;
● Franţa era împotriva creşterii
puterii Habsburgilor;
CAUZE ● Existenţa celor două biserici
RELIGIOASE
– catolică şi protestantă
CAUZE ● Interesele comerciale în zona
ECONOMICE
Mării Baltice
CELE DOUĂ TABERE CEHIA

SUEDIA DANEMARCA
SPANIA

Împărat +
Principii
Principii
protestanţi
catolici

FRANŢA OLANDA
STATUL
PAPAL

VENEŢIA TRANSILVANIA
 DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI

Pornit din Germania ca un război civil, s-a

transformat într-un război european la care
au participat mai multe state şi care va
parcurge patru etape:
a) cehă

b) daneză
c) suedeză

d) franceză
 A.PERIOADA CEHĂ (1618-1620)

 Politica de impunere cu forța a catolicismului determină

răscoala nobilimii cehe. În 1618, au fost aruncați, la Praga,
pe fereastra Palatului Hradčani, doi comisari imperiali
(defenestrare), fapt ce a declanşat războiul.
Palatul Hradčani
 Bătălia de pe Muntele Alb

1620 - Cehii au fost înfrânţi de trupele imperiale

în bătălia de pe Muntele Alb.
  Cehia (Boemia) a fost
transformată în
provincie habsburgică.
 Ţăranii şi orăşenii au
fost supuşi la tot felul
de obligaţii.
 Limba cehă, ca limbă
oficială, a fost înlocuită
cu limba germană.
 În administraţie au fost
puşi funcţionari
germani.
Ferdinand al II-lea de Habsburg
(1619-1637)
 Nobilii cehi necatolici au fost arestați și
executați, iar bunurile lor au fost confiscate.
B. PERIOADA DANEZĂ (1625-1629)

 Înfrângerea Cehiei a
neliniştit pe principii
protestanţi din statele
germane, dar şi o serie
de state din Europa, ca:
Franţa, Olanda,
Danemarca, Suedia.
 S-a format o coaliţie
condusă de regele danez
Christian al IV-lea Christian al IV-lea.
(158801648)
  După patru ani de lupte
regele danez a fost
înfrânt de către
trupele imperiale erau
conduse de Albrecht
von Wallenstein, cel
mai mare comandant de
oşti al forţelor catolice.
 Protestanții sunt nevoiți
să retrocedeze clerului
catolic bunurile pe care
acesta le pierduse
Generalul imperial Albrecht anterior.
von Wallenstein
Scenă din timpul războiului înfăţişându-l pe
generalul imperial Wallenstein
 C. PERIOADA SUEDEZĂ (1631-1635)

Franța se aliază cu Suedia, Țările

de Jos și principii protestanți
germani și determină intrarea
Suediei în război.
 Regele Suediei, Gustav Adolf

 al II-lea, era nemulțumit de politica

Habsburgilor la Marea Baltică.
 El a reorganizat şi reechipat armata
suedeză.
 A obţinut inițial victorii strălucite pe
Regele Suediei,
câmpul de luptă, asigurând
Gustav-Adolf al II-lea
expansiunea teritorială a statului
(1611-1632)
suedez.
Armata suedeză trecând Rinul
1631- regele Suediei, Gustav-Adolf a obţinut o
victorie importantă lângă Leipzig.
1632 - Gustav-Adolf al II-lea a fost ucis în lupta cu trupele
imperiale conduse de generalul Wallenstein la Lützen. În
cele din urmă, armata suedeză este distrusă, iar principii
protestanţi încheie pace cu împăratul Germaniei.
Ororile războiului - 1632
D. PERIOADA FRANCEZĂ (1635-
1648)
Bătălia de la Nördlingen, 1634

Franţa a intrat în război alături de Suedia.

D. PERIOADA FRANCEZĂ (1635-1648)

 Sub conducerea cardinalului Richelieu, Franța a

format o puternică coaliție antihabsburgică, din care
au făcut parte Olanda, Suedia, principii protestanți
din Germania.
 În 1635 declară război Spaniei, cel mai important
aliat al împăratului de la Viena.
 Luptele dintre spanioli și francezi s-au purtat în
Flandra, Saxonia, nordul Italiei.
 În 1643, trupele spaniole sunt înfrânte în lupta de
la Rocroi.
 Bătălii ale ultimei etape a
războiului
Prin intrarea Franţei în
război, caracterul de
conflict pentru
hegemonie al întregii
confruntări s-a
conturat cu claritate.
Alianţa franco-
suedeză a reuşit,
după mai multe
victorii, să ameninţe
Viena, silindu-l pe
împărat să ceară
pace.
Bătălia de la Rocroi, 1643
Bătălia de la Lenz,1648
Bătălia de la Podul Carol (Cehia), 1648
PACEA DE LA WESTFALIA - 1648
Discuţiile pentru semnarea tratatelor de pace au durat 6 ani. La ele au
participat ambasadorii statelor implicate în conflict şi peste 800 de
delegaţi sub supravegherea nunţiului papal, Fabio Chigi.
 Sărbătorirea încheierii Tratatului de la Münster

Tratatul de la Münster a fost încheiat între

Franţa şi Imperiul Romano-German, iar cel
de la Osnabrück între Suedia şi Imperiul
Romano-German.
Pacea de la Westfalia din 1648 a stabilit un nou echilibru
politic în Europa.
Franţa a obţinut supremaţia politi­că pe continent, precum şi
o parte din Alsacia, episcopatele Metz, Verdun.
Spania, înfrîntă în război, a decăzut ca mare putere
europeană, dar a continuat să stăpânească un întins imperiu
colonial.
Olanda şi Elveţia au fost recunoscute ca state independente.
Suedia a obţinut o parte din litoralul de nord al Germaniei.
Marea Baltică era controlată de suedezi, devenind, de fapt, „un
lac suedez".
Italia şi-a menţinut fărîmiţarea politică: în nord - ducatele
Savoia, Milano, Toscana, Republica Vene­ţia şi Genova; în
centru - Statul Papal, în sud - Re­gatul Neapolelui şi al Siciliei.
 Germania rămâne fărâmiţată, iar Casa de Habsburg pierde
puterea în Germania Nordică și rămâne stăpână doar în
Austria.
 Coroana imperială a rămas electivă.

 Principii erau independenţi aproape total, iar în politica externă

ei aveau dreptul de a încheia tratate între ei, dar şi cu puteri
străine, cu condiția să nu fie împotriva Imperiului.
 A fost recunoscută existenţa calvinismului alături de
luteranism în Germania.
 Au fost stabilite două principii de bază ale relaţiilor dintre state
şi anume suveranitatea naţională şi securitatea colectivă,
ambele constituind fundamente ale actualei politici mondiale.
 Este introdus în practica relațiilor internaționale un principiu
nou, echilibrul de putere.
 CONSECINŢELE RĂZBOIULUI

 Franţa a devenit cea mai mare putere de pe continent.

 Germania a rămas ruinată economic şi depopulată.
 Suedia a devenit mare putere în nordul Europei.
 Spania a decăzut ca mare putere europeană.
 A crescut ponderea armelor de foc.
 S-a perfecționat tehnica militară, iar armatele formate din
mercenari au fost înlocuite cu armate naționale.
 Graniţele stabilite în 1648 au rămas, în linii mari,
neschimbate până în 1789.
 Criteriul religios se desparte de rațiunea de stat, care
devine un principiu diplomatic des invocat în diplomația
epocii.