Analiza demografică a județului Cluj

• Universitatea Hyperion-
Facultatea de Științe Sociale,
Umaniste și ale Naturii
• Student: Pufu Alexandru
• Prof. coord. : Elena Manolache
 DATE GENERALE
Municipiul Cluj-Napoca, reşedinta judetului Cluj, reprezintă cel mai important centru urban al
Transilvaniei. Cu o suprafata de 179,5 kmp, orasul este situat în centrul judetului, la încrucisarea
unor drumuri importante de interes national si international.
Argumente ca oras-centru universitar de prestigiu si avand una dintre cele mai dinamice
economii din România, plaseaza municipiul Cluj Napoca pe primele locuri din Europa ca potential
de dezvoltare.
Experienta statelor membre UE a demonstrat beneficiile administrative,economice si financiare
pe care conceptul de zonă metropolitană le aduce administratiilor publice din localitatile care
alcatuiesc asemenea asociatii.
Aceste argumente au dus laformarea unei structuri asociative de tipul zonei metropolitane, la
finele anului 2007.Zona metropolitana Cluj este localizată în judetul Cluj, Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest, Romania. Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) are o pozitie geografica strategica,
fiind poarta de intrare în Romania dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina .
 Scurt istoric
•Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus,
folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea
orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în
latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată
este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul
Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»).
•Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană,
Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte
cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul
de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și
Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte
a Regatului României în 1918.
 •Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat
de Nicolae Ceaușescu și publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18
octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele Cluj-Napoca,
"pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii
și continuității poporului român pe aceste meleaguri.” Nicolae Ceaușescu a
acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I
municipiului Cluj-Napoca, "dând o înaltă apreciere contribuției aduse de
cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la lupta întregului popor
pentru libertate și progres social și la înfăptuirea politicii partidului și
statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria
noastră." Cele două decrete nu au fost abrogate până în prezent.Prima
atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost
făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una
dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca.
 Structura populației
Structura demografică:
Vâ rsta
Total Sex
An  

  0-14 134.432 F 371.150

15-64 464.352
  727.656
M 356.506
1992 +65 128.872

  0-14 104.951 F 355.351

15-64 447.890
  689.738
M 334.387
2002 +65 136.897

  0-14 90.732 F 357.984

15-64 455.800
  690.299
M 332.315
2010 +65 143.767
 Rata nupțialității
An Rata nupţialităţii Cluj Rata nupţialităţii România
1992 7,1 7,7
2002 5,7 5,9
2010 6 5,4

8
7
6
5
4
3
2
1
0
Cluj Romania
1992 2002 2010
 Rata de divortialitate
An Rata divorţialităţii Cluj Rata divorţialităţii România
1992 1,39 1,29
2002 1,49 1,46
2010 1,53 1,52

1.55
1.5
1.45
1.4
1.35
1.3
1.25
1.2
1.15
Cluj Romania 1992 2002 2010

Dacă numărul căsătoriilor este în general în scădere ( de la o rată de 7,1 in 1992 la 6 in 2010), cel al
separărilor rămâne constant (rata divortialitatii se situeaza in jurul valorii de 1,5).
Rata de natalitate generala
An Rata natalităţii Cluj Rata natalităţii România
1992 10 11,4
2002 8 9,7
2010 10,1 9,9

12
10
8
6 1992 2002 2010
4
2
0
Cluj Romania
Rata de mortalitate generala
An Rata mortalităţii Cluj Rata mortalităţii România

1992 6,1 6,5

2002 5,7 6,2

2010 3,6 4

7
6
5
4 1992 2002 2010

3
2
1
0
Cluj Romania
 Mortalitatea infantila
An Mortalitate infantilă Cluj Mortalitate infantilă România
1992 17,7 23,3
2002 14,7 17,3
2010 6,1 9,8

25

20

15
1992 2002 2010
10

0
Cluj Romania
 Bilantul natural
An Bilanţ natural Cluj Bilanţ natural România
1992 4,9 4,9
2002 3,8 3,5
2010 6,2 5,9

4 1992 2002 2010

0
Bilanţ natural Cluj Bilanţ natural România
 Ponderea populaţiei tinere cu vârste între 18-40 de ani este de 36% din populaţia
întregii ţări, iar în populaţia care a emigrat legal după 1992 aceeaşi categorie de populaţie
reprezintă aproape 55%. Odată cu populaţia tânară au plecat şi copiii pe care această
populaţie i-ar fi avut. În întreaga migraţie netă dintre cele două recensăminte, ponderea
celor având vârstele cele mai fertile, între 20 şi 40 de ani, a reprezentat 62%.
In Cluj, 19%din imigranti sunt studenti, 21% sunt impliocati in activitati
comerciale, 16% sunt casatoriti cu cetateni romani , 7%sunt elevi iar restul au alte
scopuri.
Romania este tara din Uniunea Europeana cu cea mai scurta speranta de viata
pentru femei, arata un raport publicat de Comisia Europeana, desi fata de anul 1989,
speranta de viata la romani a crescut cu 1,6 ani la barbati si 3 ani la femei. Speranta de
viata a femeilor din Romania este de 75 de ani, fata de 84 de ani in Spania. Speranta de
viata a barbatilor romani este printre cele mai scurte in Europa, de 68.2 de ani, fata de
78.4 de ani in Suedia.
Sfârșit !