CONDIŢIA DE MUNCĂ

CONDIŢIA DE MUNCĂ

• Deci NU “munca” ca atare reprezintă un factor de îmbolnăvire, ci

anumite condiţii în care se desfăşoară munca pot deveni uneori factori
etiologici principali, favorizanţi, agravanţi.

• Noţiunea de “condiţie de muncă” este constituită din 4 factori:

- Factori fiziologici (factori legaţi de sarcinile profesionale şi de organizarea

muncii)

- Factori igienici (factori ai mediului de muncă)

- Factori ergonomici (factori ce depind de relaţia om-maşină-mediu)

- Factori psihosociali (factori ce depind de relaţiile psiho-sociale într-un

colectiv de muncă şi de particularităţile psihice individuale)
 FACTORI IGIENICI (factori ai mediului de muncă)

1. Factori fizici
2. Factori chimici
3. Factori fizico-chimici
4. Factori biologici

1. Factori fizici
- microclimat - temperatura aerului
- umiditatea aerului
- curenţii de aer
- zgomot
- iluminat
- trepidaţii=vibraţii
- Radiaţii electromagnetice - ionizante
- neionizante – UV, infraroşii, microunde, laser
Evaluarea expunerii profesionale la microclimat profesional
(Ambianţa termică profesională)

Microclimatul profesional (Ambianţa termică profesională)

reprezintă totalitatea factorilor fizici ai aerului de la un loc de
muncă care îşi exercită influenţa asupra funcţiei de termoreglare

Este dat de: 1. temperatura aerului

2. umiditatea aerului
3. viteza de mişcare a aerului (curenţii de aer)
4. radiaţiile calorice
5. temperatura suprafeţelor
• Măsurarea se face cu globtermometrul, care măsoară totalitatea
factorilor componenţi ai noţiunii de ambianţă termică profesională.
Globtermometrul este alcătuit dintr-un termometru cu mercur al cărui
rezervor este introdus într-o sferă metalică cu suprafață neagră.
Principiul se bazează pe absorbția fluxului de căldură radiantă de către
corpurile negre.
În lipsa globtermometrului se folosesc:

• Psihrometrul Assman pentru temperatură şi umiditatea relativă (UR

%)

• Anemometru, catatermometru pentru măsurarea vitezei curenţilor

de aer
 Stabilirea punctelor de determinare a
microclimatului profesional
• Pe orizontală
1. - locurile de muncă unde lucrează cei mai mulţi muncitori
2. - locurile cu maximă degajare de căldură (lângă cazane de
aburi, în faţa cuptoarelor etc)
3. la nivelul deschiderilor încăperii – în dreptul uşilor, ferestrelor
• Pe verticală
- la înălţimile de:
- 0,5 metri,
- 1 metru şi
- 1,5 metri
de la sol (podea) pentru a aprecia eventualele diferenţe de încălzire
(răcire) între diversele părţi ale corpului.
 Stabilirea momentelor de determinare a
microclimatului profesional

Determinările trebuie efectuate:

• în dinamică pe parcursul zilei de muncă: început, mijloc,
sfârşit
• în perioadele de vârf ale procesului tehnologic (ex. deschiderea
cubiloului pentru scurgerea metalului topit)
• în anotimpul cald şi în anotimpul rece
• în timpul funcţionării sistemului de ventilaţie dar şi în
absenţa funcţionării acestuia

Interpretarea rezultatelor ţine cont de intensitatea efortului

predominant musculo-osteo-articular (efortul fizic) apreciată
după cantitatea de căldură degajată de organism în timpul
efortului, exprimată în kcal/oră.
 Denumirea societăţii comerciale: S.C. XXX S.R.L. IAŞI
Determinări de microclimat efectuate în data de ….., orele 0900-1430.
MICROCLIMAT
Nr. crt Denumire loc de muncă T U.R. V.C.A. WBGT
(C) (%) (m/s) (C)
1. Secţia C1 – presa pupitru comandă 23 42 0,135 21
Secţia C1 – pupitru încărcare produs
2. 23 40 0,155 20,4
fasonat
3. Secţia C1 – paletizare cărămizi 24 40 0,123 18,9
4. Secţia C3 – presa pupitru comandă 23 36 0,160 18,3
Secţia C3 – pupitru încărcare produs
5. 23 27 0,148 18,5
fasonat
6. Secţia C3 – paletizare cărămizi 24 26 0,130 18,9
7. Hala alimentare 18 32 0,380 14,7
8. Hala Preparare 18 37 0,290 14,2
9 Depozit rumeguş 18 36 0,335 13,9

•Legenda: T= temperatura aerului ; U.R.= umiditatea relativă a aerului ;V.C.A=

viteza curenţilor de aer; WBGT= indice de stres termic.
 Locuri de muncă, profesiuni expuse
- Locuri de muncă din:
• industria metalurgică
• industria siderurgică
• industria constructoare de maşini
• industria minieră
• industria materialelor de construcţii: fabrici de ciment, var,
cărămizi, teracotă, ceramică
• industria cauciucului
• industria săpunului
• industria textilă

- profesiuni expuse:
• Industria grea: turnător formator, laminator, forjor, tratamentist
• industria sticlei: suflători, prepare amestec
• industria alimentară: bucătari, cofetari, patiseri
• Sector medical - secţii balneofizioterapie: personal medical
 Măsuri profilactice
Măsuri profilactice - organizatorice
- medicale

Măsuri profilactice - organizatorice

• În locurile de muncă unde temperatura aerului depăşeşte constant 30 grade
Celsius, se va asigura apă carbogazoasă salină (1 g NaCl/l) în cantitate de
2-4 l/persoană/schimb, distribuită la temperatura de 16-18 grade Celsius
• În locurile de muncă cu temperaturi scăzute se va asigura ceai fierbinte în
cantitate de 0,5-1 l/persoană/schimb.
• Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 30 grade Celsius) sau
rece (sub 5 grade Celsius) va beneficia de pauze pentru refacerea
capacităţii de termoreglare. Durata şi frecvenţa acestor pauze se stabilesc
în funcţie de intensitatea efortului şi de valorile componentelor
microclimatului. Pentru pauze se asigură spaţii fixe sau mobile cu
microclimat corespunzător.
 Măsuri profilactice medicale
Conform HG 355/2007 modificată şi completată de HG
1169/2011
- Examen medical la angjaare
- Examen medical de adaptare
- Examen medical periodic

Fisa 106. Temperatura ridicată

1. Examen medical la angajare:
• - examen clinic general
• - ECG (cu ECG de efort, la indicatia medicului de medicina
muncii)
• - glicemie
• - examen sumar de urina
 2. Examen medical periodic

• - examen clinic general - anual

• - ECG - anual
• - glicemie - anual
• - examen sumar de urină - anual
• - ionograma - la indicaţia medicului de medicina muncii

• 3. Contraindicaţii:
- boli cronice ale aparatului cardiovascular
- insuficienţa corticosuprarenaliană
- hipertiroidie
- hipotiroidie
- dermatoze cronice
- obezitate (IMC > 35 kg/m2)
- capacitate sudorală diminuată prin absenţa sau hipoplazia
glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară)
-diabet zaharat

-alcoolism cronic

- mucoviscidoza

- perioada de convalescenţă după o afecţiune medicală acută sau o

intervenţie chirurgicală

- afecţiuni neuropsihice

- intoleranţa idiopatică la caldură

 Fisa 107. Temperatura scazută

1. Examen medical la angajare:

- examen clinic general

- ECG

- examen sumar de urină

2. Examen medical periodic:

- examen clinic general - anual

- ECG - anual
 3. Contraindicaţii:

- bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (în funcţie de

rezultatele spirometriei)
-otite, mastoidite, sinuzite cronice

- boli cronice ale aparatului cardiovascular: boala ischemică cronică, HTA

forma severă, valvulopatii, arteriopatie cronică obliterantă

- sindrom Raynaud

- dermatite a frigore

- nefropatii cronice
-boli imunitare cu anticorpi precipitanţi la rece (crioglobulinemii)

- afecţiuni musculo-osteo-articulare cu puseuri repetate

 Reglementări speciale

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000

privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă - publicată în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 304 din 4 iulie 2000

• LEGEA nr. 436 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000
privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu
temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor
încadrate în muncă
Art. 1. - (1) Măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă
se aplică pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în
muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice
nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme.

(2) În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin

temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale
aerului, care:

a) depăşesc +37 grade C sau, corelate cu condiţii de umiditate

mare, pot fi echivalate cu acest nivel;

b) scad sub -20 grade C sau, corelate cu condiţii de vânt

intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
3) Temperaturile prevăzute la alin. (2) sunt temperaturi
monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de
Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele
regionale ale acestuia.

Art. 2. - (1) Institutul National de Meteorologie şi Hidrologie

are obligaţia să comunice prin mijloacele de comunicare în
masă locale zonele în care temperatura atinge limitele
prevăzute la art. 1 alin. (2), nivelul acestor temperaturi,
precum şi prognoza pentru următoarea perioadă.
(2) În cazul în care temperaturile depăşesc limitele prevăzute
la art. 1 alin. (2), comunicarea se va repeta din 6 în 6 ore pe
toată durata menţinerii acestor temperaturi.
În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, în sensul art. 1,
angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:

A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în
locuri umbrite, cu curenţi de aer.

B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:

a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/pers./schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;
c) asigurarea de duşuri.
• Art. 5. - În perioadele cu temperaturi scăzute extreme
angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale pentru
menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer
liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 l/pers/schimb;

b) acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de

termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile
cu microclimat corespunzător;

c) asigurarea echipamentului individual de protecţie.

Efecte adverse datorită muncii în condiţii de temperatură ridicată
1. Şoc caloric
2. Colaps caloric
3. Crampe calorice
4. Insolaţia
5. Alte

1. Şoc caloric – heat stroke – este cea mai gravă îmbolnăvire

deoarece pune viaţa în pericol şi poate produce leziuni ireversibile
2. Colaps caloric – heat exhaustion (sincopa calorică) manifestat prin
- semne premonitorii: cefalee, ameţeli, tulburări de vedere, senzaţie
de prăbuşire apoi
- cefalee, pierderea conştienţei,
obiectiv: bolnav palid, cu transpiraţii reci, tahicardie, hipotensiune ce
poate duce la leziuni grave
3. Crampe calorice – heat cramps - contracturi spastice
dureroase la nivelul grupelor de muşchi antrenaţi într-un efort
fizic mare, frig

4. Insolaţia – debut brutal cu - cefalee

- senzaţie de urinare
- contractura cefei
- tahicardie
± halucinaţii cu tendinţă la suicid
- pierderea conştienţei.
5. Alte manifestări cauzate de expunerea la căldură

• tegumentare: arsuri (eritem, flictene)

• oculare: cataracta sticlarilor (cuptorari)

• cardiovasculare: HTA, cardiomiopatii

• digestive: gastrite, colite

• renale: litiază renală

• neuropsihice: tulburări de memorie şi intelect.

 Efecte adverse datorită muncii în condiţii de
temperatură ridicată
Munca în mediu cu temperaturi excesive induce:
•dezechilibre electrolitice,
•deshidratare,
•erupţii tegumentare,
•edem de căldură,
•scăderea capacităţii de muncă fizică şi mentală.
Efecte asupra sarcinii – dacă în primul trimestru de sarcină,
femeia gravidă are o temperatură centrală peste 39 grade Celsius
pentru o perioadă mai lungă, există un risc crescut de
malformaţii congenitale.
Efecte asupra fertilităţii – temperatura centrală peste 38 grade
Celsius se poate asocia cu infertilitate temporară atât la femei
cât şi la bărbaţi.