Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

‘‘Regele Mihai I Al Romaniei’’ din Timişoara

Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare

Aerul Condiționat

Indrumător:Prof. Dr. Ing. Rădoi Bogdan

Student – Cojocariu Popa Constantin Ionuţ

Anul IV – IPA 2

Timişoara

2017
Cuprins

1. Introducere .......................................................................................................................... 2
2. Aplicaţii ale condiţionării aerului în industria alimentară .................................................. 4
2.1. Scheme de instalatii pentru conditionarea aerului....................................................... 6
2.2. Aparate moderne pentru condiţionarea aerului ........................................................... 9
3. Aerul condiționat - Avantaje si dezavantaje ..................................................................... 11
4. Concluzii ..........................................................................................................................13
5. Bibliografie ......................................................................................................................14

1
1. Introducere
[1]
Răcirea este procesul de extragere a energiei termice de la un corp, energia absorbita
fiind transferată altui corp. Ca urmare, primul corp (corpul răcit) îşi micşorează temperatura,
în timp ce temperatura celui de-al doilea corp creşte. Atâta timp cât temperaturile celor două
corpuri sunt mai mari decât cea a mediului ambiant, fenomenul are loc spontan.

Dacă însă se doreşte răcirea şi menţinerea unui corp la o temperatură inferioară


temperaturii mediului ambiant, atunci, conform principiului al doilea al termodinamicii, este
necesar să se consume o anumită cantitate de energie astfel încât transferul de căldură să se
realizeze în sens invers celui natural, adică de la corpul mai rece către corpul mai cald. Se spune
că se obţine frigul artificial.

Tehnica frigului = ansamblul de procedee, metode, utilaje şi instalaţii implicate în


obţinerea frigului artificial.

Frigul artificial este utilizat foarte des în industria alimentară datorită acţiunii
conservante pe care o are asupra alimentelor perisabile, prin frânarea sau chiar oprirea acţiunii
agenţilor modificatori, atât timp cât alimentele sunt menţinute la temperaturi scăzute.

Domeniul de temperaturi acoperit de tehnica frigului:

 273,15 ˚C...........-200 ˚C frigul adânc (criogenia)

 200 ˚C...........0 ˚C frigul industrial

 5 ˚C...........20 ˚C climatizarea aerului

Domeniul frigului artificial este un domeniu cu realizări deosebit de importante într-un interval
de timp relativ scurt (exemple: frigiderul, congelatorul, distribuția de produse alimentare
către/în marilor oraşe, condiționarea aerului).

Utilizarea frigului artificial:

 industria alimentară (cel mai mare consumator de frig artificial) – fabrici de bere, de
prelucrare a laptelui, a cărnii, procese tehnologice ce necesită temperature scăzute;

2
 industria chimică – necesită puteri frigorifice foarte mari, într-o gamă foarte largă de
temperaturi, de la cele pozitive (0 ˚C.......15 ˚C) ajungând până la temperature foarte
scăzute, corespunzătoare lichefierii diferitelor gaze (-186 ˚C pentru oxigen; 196 ˚C
pentru azot);

 construcţii – îngheţarea terenurilor acvifere în vederea realizării diferitelor lucrări


(puţuri de mină cu o adâncime > 500 m, galerii pentru liniile de metrou, lucrări
portuare...);

 sport → patinoare artificiale – pentru formarea şi menţinerea stratului de gheaţă;

 trasporturi (feroviare, maritime, rutiere, aeriene) → transport produse perisabile sau


gaze lichefiate;

 condiţionarea aerului - pentru scopuri tehnologice sau pentru confort (săli de


spectacole, restaurante, spitale, locuinţe, mijloace de transport;

 biologie, medicină – conservarea ţesuturilor şi organelor umane, anesteziere în cazul


intervenţiilor chirurgicale;

 electronică → pentru răcirea componentelor electronice.

3
2. Aplicaţii ale condiţionării aerului în industria alimentară
[2]
Aerul condiţionat, intitulat şi aer climatizat sau aer tratat, se utilizează în diverse situaţii
în tehnică, iar industria alimentară este un mare consumator de aer condiţionat şi de frig în
general, pentru:
- Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea unor procese tehnologice;
- Depozitarea materiilor prime sau a produselor finite.
În funcţie de nivelul de temperatură asigurată, sunt utilizate mai multe denumiri pentru
procesele de răcire a aerului în industria alimentară:
- Aer condiţionat - pentru t>0°C;
- Refrigerare - pentru t≈0°C;
- Congelare - pentru t<0°C.
Desigur că, aceste delimtări sunt aproximative şi orientative. În afara temperaturii, un
rol important în condiţionarea aerului, îl au şi alţi factori cum sunt umiditatea sau viteza aerului.
Totuși, în industria alimentară aerul trebuie să fie curat, deci să nu conţină praf sau microfloră.
Câteva dintre cele mai importante aplicaţii ale frigului în industria alimentară sunt:
Fabricile de bere:
- Germinarea orzului - aer condiţionat la parametrii: t=10…13°C; ϕ=70…90%, cu un
raport între aerul proaspăt şi cel recirculat de 1/2…2/3 cu variaţii în conformitate cu tehnologia
de germinare;
- Uscarea malţului;
- Fermentarea primară;
- Îmbutelierea;
- Depozitarea.
Fabricile de pâine:
- Depoziul de făină - aer condiţionat;
- Silozul şi secţia de cernere: t=18°C; ϕ=60%;
- Camerele de fermentarea aluatului: t=30…32°C; ϕ=75…80%;
- Secţiile pentru tăierea şi dospirea aluatului: t=35°C; ϕ=80%;
- Depozitarea în vederea creşterii duratei de prospeţime: t=18…20°C; ϕ=65…70%.
Industrializarea cărnii:
- Tăierea animalelor, măţărie, fierbere (spaţii cu degajări mari de vapori);

4
- Topirea grăsimilor, fierberea cleiului (spaţii cu degajări mari de căldură);
- Pârlirea porcilor (degajări de praf şi gaze nocive);
- Tranşare: t=8…10°C; ϕ=40…50%; şi viteza aerului sub 0,3m/s.
Industrializarea laptelui:
- Colectarea şi pasteurizarea laptelui;
- Fabricarea brânzeturilor fermentate;
- Depozitarea caşcavalului.
Industria tutunului:
- Depozitul de tutun şi materii prime;
- Secţia de fărâmiţare;
- Depozitul de tutun fărâmiţat;
- Reglarea fermentării în foile de tutun pentru distrugerea moliei de tutun;
- Secţia de ţigarete;
- Secţia de ambalat.
- În general parametrii aerului sunt: t>24°C; ϕ=70…75%, debitul de aer proaspăt
introdus este de 50m3/h pentru fiecare muncitor şi nu mai puţin de 10% din debitul total de aer
circulat şi se impune filtrarea.
Magazinele alimentare:
- Sălile de vânzare;
- Vitrine pentru prezentarea şi comercializarea produselor.
Următorele imagini reprezintă câteva exemple de utilizare a aerului condiţionat în
industria cărnii, pentru tranşarea cărnii de vită, respectiv pentru tranşarea puilor.

Utilizarea aerului condiţionat într-o hală de tranşare a cărnii de vită

5
Utilizarea aerului condiţionat într-o hală de prelucrarea puilor

2.1. Scheme de instalații pentru condiționarea aerului


[2]
Condiţionarea aerului, se referă la evacuarea totală sau parţială a aerului din incintă şi
înlocuirea acestuia cu aer tratat corespunzător. Instalaţiile de condiţionare a aerului pot să fie
locale sau centralizate.
Principalele elemente ale unei instalaţii de condiţionare a aerului sunt următoarele:
- Priza de aer proaspăt;
- Bateria de condiţionare;
- Ventilatoare de aer;
- Reţea de canale pentru distribuţia aerului proaspăt (cu guri de refulare);
- Reţea de canale pentru evacuarea aerului din incintă (cu guri de absorbţie);
- Aparate de măsură control şi automatizare.
Priza de aer proaspăt este pozitionată într-o zonă cu aer curat, la o oarecare înălţime,
pentru a evita aspirarea impurităţilor sau acoperirea cu zăpadă. Deschiderile pentru aer proaspăt
sunt echipate cu jaluzele pentru a împiedica pătrunderea precipitaţiilor atmosferice.
Bateria de condiţionare este alcătuită din camere de amestec, baterii de preîncălzire,
reîncălzire şi răcire a aerului, instalaţie frigorifică, cameră de umidificare, separatoare de
picături şi filtre de aer.

6
Circularea aerului peste baterii se realizează după mai multe scheme, dintre care în
imagine următoare este prezentată o variantă inovatoare propusă de firma Trane (imaginea din
stânga) şi una tradiţională (imaginea din dreapta).

Scheme de circulare a aerului peste bateriile de condiţionare

Reţeaua de canale trebuie să respecte următoarele condiţii:


- Stabilitate hidraulică ridicată a reţelei (distribuţia aerului în diferitele spaţii să nu fie
influenţată de condiţii externe);
- Să nu genereze curenţi de aer în încăperile climatizate;
- Să nu producă zgomote, sau să nu permită propagarea acestora.

Sisteme de recircularea aerului


7
Unul dintre cele mai silenţioase ventilatoare pentru circularea aerului în sistemele de
condiţionare a aerului a fost realizat de firma Trane şi denumit "Silent", iar unul dintre cele mai
moderne tipuri de ventilatoare realizate de aceeaşi companie este ventilatorul Q.

Ventilator "Silent" Ventilator "Q"

Diferite tipuri de instalaţii pentru condiţionarea aerului:

8
a) Instalaţie simplă de tip deschis;
b) Instalaţie deschisă cu utilizarea căldurii aerului evacuat;
c) Instalaţie cu recirculare şi preîncălzirea aerului proaspăt;
d) Instalaţie cu recirculare şi preîncălzirea aerului amestecat.
Pr - preîncălzitor;
CU - cameră de umidificare;
I - încălzitor;
Vt - ventilator;
IC - incinta condiţionată;
Rg – regenerator

2.2. Aparate moderne pentru condiţionarea aerului


[2]
În România sunt utilizate tot mai multe aparate pentru condiţionarea aerului, de
capacităţi diverse, de la o cameră sau un apartament, până la complexe hoteliere, bănci sau
spitale.
De regulă aceste aparate sunt fabricate de diverse firme din străinătate. Performanţele
deosebite constau în:
- Reglarea automată a parametrilor;
- Siguranţa în funcţionare;
- Elemente constructive de cea mai bună calitate;
- Design modern.
Se realizează în momentul actual mai multe tipuri de aparate pentru condiţionarea
aerului, care pot să funcţioneze atât ca instalaţie frigorifică pe timp de vară cât şi ca pompă de
căldură pe timp de iarnă:
- Aparate de fereastră denumite şi Window sau monobloc;
- Aparate de tip Split realizate dintr-o unitate interioară şi una exterioară;
- Aparate de tip dublu Split realizate din două unităţi interioare şi una exterioară;
- Aparate de tip multi Split realizate din mai multe unităţi interioare şi una exterioară;
Unitatea interioară este alcătuită din vaporizatorul (pe timp de vară), care devine
condensator (pe timp de iarnă) şi ventilatorul de aer;

9
Unitatea externă are în componență compresorul şi condensatorul (pe timp de iarnă),
care devine vaporizator (pe timp de iarnă). Ca agenţi frigorifici se utilizează frecvent R22,
R134a sau R404A.
În figură alaturată este prezentată schema constructivă a unui aparat de condiţionare a
aerului, care poate să funcţioneze şi ca pompă de căldură. Inversarea rolului funcţional al celor
două schimbătoare de căldură este realizată de un ventil cu patru căi.

Schema unui aparat de condiţionarea a aerului cu pompă de căldură

C- compresor;
V4C - ventil cu 4 căi;
V(K) - vaporizator pe timp de vară respectiv condensator pe timp de iarnă;
K(V) - condensator pe timp de vară respectiv vaporizator pe timp de iarnă;
Vt - ventilator de aer;
TC - tub capilar.

Agregat compact pentru condiţionarea aerului

10
3. Aerul condiționat - Avantaje si dezavantaje
[3]
Avantaje ale aparatelor de aer condiționat moderne:
 raportul calitate/preț, care este unul avantajos;
 foarte potrivite pentru climatizarea spațiilor mici (cum ar fi, spre exemplu,
apartamentele de bloc);
 nivel redus de zgomot;
 instalare rapida si ușoara;
 dimensiuni reduse.

Avantaje suplimentare la aparatele de aer condiționat moderne multisplit:


 lungimea redusă a traseului frigorific (prin folosirea unei singure unități externe);
 aspectul exterior al clădirii nu are de suferit (se evită astfel montarea mai multor unități
externe);
 multiple posibilități de configurare a unităților interioare;
 folosirea unor unități interioare de tipuri și capacități diferite, în funcție de
caracteristicile spațiului ce trebuie climatizat;
 posibilitatea reglării temperaturii dorite în fiecare încăpere, chiar dacă diferențele de
temperatură între încăperi sunt semnificative ( în cazul în care unitățile interioare pot
funcționa independent una față de alta);
 sunt mai economice, pentru că au o singură unitate externă;
 sistemul de volum variabil al agentului frigorific (VRV) prezintă în plus avantajul că
poate asigura temperaturi diferite în încăperi diferite prin redistribuirea căldurii (din
încăperile ce trebuie răcite în cele care trebuie încălzite) realizând astfel și un consum
eficient de energie electrică;
 aerul din încapere este recirculat (fară aport de aer proaspăt din exterior);
 sunt fixe (pot crea un inconvenient în caz că dorim redecorarea spațiului interior);
 sunt o sursa importantă de poluare fonică ( nivelul de zgomot pe care îl produc
depinzând în mare măsură de modelul aparatului și de modul în care este întreținut
acesta);

11
 au performanțe mult mai reduse comparativ cu aparatele de aer condiționat tip inverter,
sau cele split de tip consolă sau casetă;
 sunt improprii climatizării spațiilor mai mari sau chiar spațiilor mai mici, cu un anumit
tip de distribuție a camerelor;
 unitațile interne, fiind suspendate, sunt mai greu accesibile și, în consecință, mai greu
de curățat.

Dezavantaje suplimentare la aparatele de aer condiționat moderne multisplit:

 imposibilitatea reglării unei unități interioare pe răcire și a altei unități interioare pe


încalzire ( în cazul în care unitățile interioare nu pot funcționa independent una față de
alta); acest dezavantaj apare doar dacă diferențele de temperatură necesară în camere
diferite sunt semnificative ( spre exemplu birouri, comparativ cu camera cu servere,
unde este este nevoie de o temperatura mult mai coborâtă, pentru a menține
echipamentele în bună stare de funcționare).

12
4. Concluzii
[4,5]

Prin condiționarea aerului se asigură tratarea aerului din spațiile tehnologice sau de uz
social în vederea realizării și menținerii unei stări cu un regim bine determinat de temperatură,
umiditate, mișcare și puritate, independent de condițiile meteorologice exterioare.
Se aplică la spațiile din industria agroalimentară, în care derularea procesului
tehnologic impune anumite condiții de temperatură, umiditate si viteză a curenților de aer.
Aerul condiționat este utilizat pe scară largă în aproape toate ramurile industriei
alimentare. Un mare consumator de aer condiționat este industria cărnii. Astfel, tranșarea cărnii
se realizează într-o încapere specială unde trebuie asigurat aerul condiționat.

13
5. Bibliografie

1. http://www.mec.tuiasi.ro/ro/images/UFA.pdf
2. http://www.termo.utcluj.ro/ufa/ufapdf/ufa03.pdf
3. https://www.aerconditionatservice.com/aer-conditionat-split
4. www.termo.utcluj.ro/ufa/ufapdf/ufa03.pdf
5. http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/PROIECT-LA-
DISCIPLINA-CLIMATIZ521421125.php

14