MANAGEMENT DE CAZ

PROCEDURI
 Definiţia managementului de caz
• Managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei
drepturilor copilului reprezintă metoda de lucru obligatorie,
ansamblul de tehnici, proceduri şi instrumente de lucru
care asigura coordonarea tuturor activităţilor de asistenţă
socială şi protecţie specială desfaşurate în interesul
superior al copilului de catre profesionişti din diferite
servicii/ instituţii publice şi private.
• Managementul de caz asigură o intervenţie
multidisciplinară şi interinstitutională, organizată,
riguroasă, eficientă şi coerentă pentru copil, familie/
reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil.
 Organizare Serviciu Management de Caz (SMC)

Managementul de caz în domeniul protecţiei copilului se

organizeazî în baza Ordinului 288/2006 pentru aprobarea
Standardelor minime obligatorii privind managementul de
caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
 SMC va fi organizat ca serviciu ce va coordona activităţile
de asistenţă socială şi protecţia copilului desfăşurate în
interesul superior al copilului, prin elaborarea şi
monitorizarea implementării Palnului Individualizat de
Protecţie pentru copilul separat temporar de familia sa.
 Etapele managementului de caz
I. Identificarea, evaluarea iniţială şi preluarea cazurilor
Identificarea cazurilor se realizează prin cel puţin una
din situaţiile următoare :
• solicitare directă din partea copilului şi /sau familiei /
reprezentantului legal
• referire din partea unei alte instituţii
• semnalare/sesizare scrisă/telefonică din partea unei
persoane alta decât reprezentantul legal al copilului
• autosesizare
 II. Stabilirea managerului de caz

Dacă în urma evaluarii iniţiale se constată că se impune instituirea

unei măsuri de protecţie specială cazul este prezentat şefului SMC
care identifică managerul de caz care întruneşte condiţiile pentru
preluarea acestuia.
În stabilirea managerului de caz (MC) sunt respectate următoarele criterii :
• numărul de cazuri active aflate în responsabilitatea fiecarui MC,
• complexitatea/specificitatea cazuisticii,
• experienţa profesională a MC,
• cunoaşterea problematicii respective,
• relaţia cu copilul şi familia,
• cunoaşterea/colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii
• posibile situaţii de incompatibilitate (ex. rudenie, vecinătate, interese
legate de cazul respectiv, eşecuri în cazuri similare).
 III. Etapa evaluării detaliate

Pentru cazurile confirmate ca fiind de competenţa

DGASPC, MC desemnat de şeful SMC identifică şi solicită
implicarea unei echipe de specialişti. Criteriul principal al
formării echipei multidisciplinare este specificul cazului care
a fost evaluat iniţial ( psiholog, medic, jurist, educator,
lucrător social, etc).
Echipa multidisciplinară este cea care asigură realizarea
evaluării detaliate a situaţiei copilului.
• Evaluarea detaliată începe în momentul în
care este numit un MC şi nu durează mai
mult de 30 de zile de la inregistrarea cazului
la SMC.
• Paşii procesului de evaluare detaliată la
care participă MC şi echipa multidisciplinară
sunt consemnaţi in rapoarte de vizita/
întalnire / întrevedere rapoarte de evaluare
ale fiecarui specialist.
• Evaluarea detaliată/psiho-sociala se finalizează cu
un raport detaliat de evaluare psiho-socială.
• Raportul detaliat de evaluare este întocmit de
către MC în maxim 48 de ore de la ultimul demers
făcut pentru această evaluare. Raportul trebuie
vizat de şef SMC şi avizat de directorul general, şi
transmis, în termen maxim de 3 zile de la
întocmirea sa, membrilor echipei,
familiei/reprezentantului legal şi, după caz, copilului
(în funcţie de situaţie). Raportul va fi înregistrat şi va
fi parte componentă a dosarului ce va fi înaintat la
CPC/ instanţă.
 IV. Planificarea serviciilor şi intervenţiilor

Managerul de caz, împreună cu echipa

multidisciplinară, elaborează planul individualizat de
protecţie în termen maxim de 30 de zile de la
înregistrarea cazului la SMC.
Un MC coordoneaza implementarea unui nr. maxim
de 30 de PIP.
Conţinutul PIP este stabilit de comun acord cu echipa
multidisciplinară, cu consultarea şi implicarea activă a
familiei/reprezentantului legal şi copilului în raport cu
vârsta şi gradul său de maturitate, dupa caz
 Stabilirea conţinutului PIP-ului se poate
efectua în cadrul întâlnirii echipei
pluridisciplinare când fiecare specialist îşi va
exprima opinia cu privire la finalitatea PIP,
obiective şi activităţi.
MC organizează cel puţin o întâlnire cu
echipa multidisciplinară în vederea finalizării
PIP, redactând minuta întâlnirii care va face
parte din dosarul copilului.
• Persoanele responsabile din cadrul serviciilor menţionate
în PIP au obligaţia întocmirii PIS-urilor în termen de cel
mult 15 zile de la primirea PIP -ului.
• MC asigură organizarea întâlnirilor echipei (numite întâlniri de
caz) cel puţin lunar, în baza unei planificări pentru a discuta
cazurile şi a lua deciziile necesare soluţionării acestora. În funcţie
de situaţie, MC se poate întâlni şi individual cu profesioniştii
(responsabilii de PIS) implicaţi în rezolvarea cazului.
• La aceste întâlniri pot participa familia/reprezentantul legal şi
copilul dacă echipa/profesioniştii consideră că este necesar.
• În urma fiecarei întalniri lunare se redactează minuta întalnirii,
care va fi semnată de persoanele participante şi de şeful SMC.
• Furnizarea prestaţiilor, serviciilor şi a
intervenţiilor cuprinse în PIP se face în baza
contractului cu familia/reprezentantul legal
încheiat cu furnizorul de servicii sociale, precum
şi convenţiile cu alte instituţii.
• Contractul cu familia/reprezentantul legal este
încheiat de către MC şi persoanele implicate.
Fiecare parte din contract va primi o copie a
contractului. Durata prevăzută în contract va fi
stabilita in funcţie de nevoile identificate (copil,
familie naturală, reprezentant legal).
 V. Monitorizare si reevaluare
 

MC monitorizează/re-evaluează planul individualizat de

protecţie respectiv progresele care se înregistrează în
soluţionarea situaţiei copilului şi familiei acestuia până când
măsura de protecţie nu se mai dovedeşte necesară.
In contextul monitorizarii, MC are în vedere cel puţin următoarele
aspecte:
• verificarea punerii în aplicare a activităţilor planificate şi a
respectării termenelor stabilite în planul pentru fiecare activitate;
• verificarea modului de furnizare a serviciilor/activităţilor cel puţin
lunar în limita de timp stabilită pentru fiecare serviciu/activitate;
• asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi
specialişti implicaţi în implementarea planului, familie şi copil;
• medierea/negocierea relaţiei dintre familie şi copil pe
de o parte şi profesionişti pe de altă parte în cazul
apariţiei unor disfuncţionalităţi în implementarea PIP;
• re-evaluarea situaţiei copilului şi a familiei acestuia,
respectiv a modului de implementare a PIP;
• revizuirea PIP dacă este necesar si recomandarea
revizuirii PIS dacă este necesar;
• înregistrarea permanentă a informaţiilor, progreselor,
evoluţiei cazului în dosarul copilului;
• propune modificarea contractelor de furnizare a
serviciilor cuprinse în PIP atunci când este cazul.
• În vederea realizării monitorizării, persoanele responsabile de
PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte privind implementarea
PIS lunar sau ori de câte ori este nevoie. Rapoartele de
implementare a PIS sunt transmise la MC în maxim 3 zile de la
întocmirea lor.
• MC organizează, cel puţin o dată la trei luni, întâlnirile cu
echipa multidisciplinară în vederea re-evaluării situaţiei
copilului precum şi pentru revizuirea PIP, dacă acest lucru este
necesar, având la bază rapoartele întocmite de responsabilii
PIS şi demersurile realizate de aceştia. Se vor întocmi în acestă
situaţie minutele întâlnirilor de reevaluare, precum şi orice
alte documente care atestă modul de implicare a familiei în
reevaluarea situaţiei copilului (rapoarte de vizita la domiciliul
familiei naturale/extinse/AMP, opinia familiei şi a copilului cu
vârsta peste 10 ani, etc.)
• Orice schimbare semnificativă intervenită în situaţia
copilului implică re-evaluarea cazului în termen de
maxim 48 de ore
• MC întocmeşte raportul de re-evaluare în maxim 2
zile lucratoare de la finalizarea acesteia, atât în
situaţia re-evaluărilor trimestriale cât şi a celor
realizate în situaţii exceptionale
 Finalitate PIP
• În situaţia în care finalitatea Planului Individualizat de
Protectie este reintegrarea copilului in familia
naturala/extinsa se va întocmi PIS pe reintegrare.
• MC va primi lunar sau la proxima minuta prin adresa,
demersurile intreprinse de responsabilii de
implementare PIS privind menţinerea legăturii dintre
copil şi familia naturală.
Vor avea loc cel puţin două întâlniri ale copilului cu
părinţii/familia/rudele din care cel puţin una în mediul de
viaţă al acestora. Întalnirile vor avea loc la sediul
DGASPC,centru sau zone neutre (primărie, şcoală, dispensar
medical). De asemenea sunt stabilite deplasări ale
responsabililor de caz împreună cu copiii la familiile naturale
pentru o cât mai bună cunoaştere din partea copilului a
familiei, tradiţiilor, locului în care se va întoarce. Se va
facilita găzduirea copilului pe perioada determinată de către
părinţi sau rude de comun acord cu copilul şi familia/rudele.
Se va urmări modul în care copilul relaţionează cu
familia/rudele şi se va interveni în funcţie de situaţie pentru
a întări legătura dintre aceştia. Toate întalnirile vor fi
organizate în condiţii de securitate a copilului.
• Întâlnirile dintre copil şi familie/rude vor fi
înregistrate în dosarul copilului în rapoarte de
întâlnire copil-familie
• De asemenea, vizitele părinţilor/rudelor sunt
consemnate într-o fişă de evidenţă a vizitelor
care se găseşte la dosarul copilului şi din care
reiese frecvenţa vizitelor, cine a vizitat copilul,
data urmatoarei vizite
 În evaluarea potenţialului de reintegrare familială sunt luate în
considerare aspecte vizând disponibilitatea afectivă a copilului şi a
familiei, nivelul socio-economic al acesteia, precum si serviciile
asociate necesare pentru realizarea şi menţinerea reintegrarii.
Asistentul social responsabil de caz/responsabil de PIS, până la
finalizarea cazului unui copil beneficiar de măsură de protecţie
realizează urmatoarele:
• evaluarea situaţiei care a determinat stabilirea unei măsuri de
protecţie specială;
• verificarea existenţei actelor de identitate ale copilului şi iniţierea
măsurilor prevazute de lege pentru întocmirea lor în situaţia în
care se constată inexistenţa acestora;
• verificarea existenţei actelor de identitate ale părinţilor/rudelor şi
iniţierea demersurilor prevăzute de lege pentru întocmirea lor în
situaţia în care se constată inexistenţa acestora;
• consilierea părinţilor/rudelor şi informarea
acestora asupra existenţei la nivel local a
serviciilor de suport, precum şi asupra
posibilităţilor legale de sprijin financiar sau
material;
• informarea parintilor asupra posibilitatii redarii
de catre instanta judecatoreasca a exercitiului
drepturilor parintesti, precum si asupra
conditiilor redarii, in situatia in care acestora le-
a fost limitat exercitiul drepturilor parintesti
sau au fost decazuti din drepturile parintesti;
 În evaluarea potenţialului de integrare a copilului în familia
extinsă se iau în considerare aspectele prevăzute la art. 14,
managerul de caz procedând la efectuarea cel puţin a
următoarelor demersuri:
• identificarea şi contactarea rudelor fireşti ale copilului până
la gradul al IV-lea inclusiv;
• evaluarea situaţiei socioeconomice şi morale a rudelor
identificate;
• consilierea rudelor asupra posibilităţilor de luare spre
creştere şi îngrijire a copilului şi informarea acestora asupra
existenţei la nivel local a serviciilor de suport, precum şi
asupra posibilităţilor legale de sprijin financiar sau material;
• informarea rudelor identificate asupra locului unde se execută
măsura de protecţie specială a copilului, precum şi asupra
condiţiilor în care se pot menţine relaţii personale cu acesta;
• organizarea şi facilitarea de întâlniri între copil şi rudele
identificate;
• solicitarea adresată fiecărei rude identificate şi care a împlinit
vârsta majoratului de a-şi exprima opinia cu privire la
disponibilitatea de a lua spre creştere şi îngrijire proprie
copilul, precum şi opinia asupra posibilităţii adopţiei copilului
de către o altă persoană. Opiniile exprimate se consemnează
în scris.
• În situaţia în care MC constată că s-au parcurs
toate demersurile susmenţionate a întocmirii
şi analizării documentaţiei aferente, iar
reintegrarea/integrarea nu este posibila,
poate propune stabilirea adoptiei interne ca
finalitate a PIP-ului.
• Propunerea de stabilire a adopţiei interne ca finalitate a PIP-ului
nu poate fi fundamentată exclusiv pe situaţia economică
precară a părinţilor copilului.
• Planul individualizat de protecţie al copilului are ca finalitate
adopţia naţională atunci când:
• a) toate demersurile de integrare a copilului în familia biologică
sau extinsă au eşuat;
• b) părinţii naturali nu doresc să aibă grijă de propriul copil
(chiar şi după ce au fost informaţi despre serviciile de sprijin
existente şi au beneficiat de consiliere de specialitate); Urmare
a întocmirii dosarului cu finalitate PIP adopţie, acesta este
înaintat Serviciului Adopţii în vederea deschiderii procedurii de
adopţie internă, dosar care conţine următoarele documente:
• Certificatul de naştere al copilului, în copie xerox;
• certificate de botez;
• Adeverinţa privind starea de sănătate a copilului;
• Fişa medical, copie xerox;
• Fotografia copilului;
• Documente prin care a fost instituit plasamentul copilului
( S.C, Dispoziţie RU, Referat, Proces Verbal de abandon);
• Minuta de întâlnire PIP;
• Planul individualizat de protecţie având ca finaliate adopţia;
 Documentele care atestă efectuarea demersurilor
legate de identificarea şi găsirea părinţilor şi rudelor
copilului, cum ar fi:
• corespondenţa purtată cu părinţii sau, după caz,
rudele copilului;
• adrese în atenţia serviciilor de evidenţă a populatiei
şi/ sau organelor de poliţie, primăriei de domiciliu;
• genograma familiei;
• ancheta socială privind părintii şi rudele, declaraţii
ale altor personae etc;
• copie acte/ C.I părinţi/ rude gr. IV.
• Adrese părinţi şi rude cu privire la locul unde se execută măsura de
protecţie specială a copilului , asupra modului în care pot menţine relaţii
personale cu acesta şi asupra responsabilităţilor ce le revin în
implementarea planului individualizat de protecţie;
• Rapoarte de monitorizare privind menţinerea legăturii copil-familie
biologică;
• Fişa de consiliere părinţi şi rude ale copilului în vederea reintegrării
/integrării copilului din care să reiasă şi informarea acestora cu privire la
termenele/ situaţiile în care copilul poate deveni adoptabil;
• Declaraţia părinţilor sau rudelor copilului până la gradul al patrulea
inclusiv care au putut fi găsite, că nu doresc să se ocupe de creşterea şi
îngrijirea copilului;
• Raport privind istoricul social al copilului al cărui plan individualizat are ca
finalitate adopţia internă.
• Planul individualizat de protecţie cu finalitate
insertie socio-profesională va fi întocmit
potrivit vârstei, personalitaţii şi aspiraţiilor
copilului/ adolescentului luând în calcul mai
multe domenii care se formează pe parcursul
socializării acestuia, instalându-se treptat şi
contribuind la formarea unei personalităţi
adaptate din punct de vedere social şi cultura
Urmare a întocmirii PIP cu finalitate insertie
socio-profesională, MC inainteaza dosarul
tanarului catre Centrului pentru dezvoltarea
deprinderilor de viaţă independentă în
vederea sprijinirii şi formării profesionale în
funcţie de nivelul evaluat al deprinderilor de
viaţă independentă dar şi pentru pregătirea
ieşirii din sistemul de protecţie specială şi
acomodarea cu viaţa independent.
 Atribuţiile MC
Managerul de caz al copilului monitorizează
implementarea planului individualizat de protecţie
şi a programului de intervenţie specifică, după cum
urmeaza:
– Verifică demararea seviciilor/activităţilor prevăzute în
maxim 2 zile de la termenele de iniţiere prevăzute;
– Verifică progresele obţinute, gradul de atingere a
obiectivelor în limita de timp prevăzută;
– Identifică soluţii pentru problemele apărute pe
parcursul derulării activitătilor/serviciilor;
– Mediază relaţia dintre copil, familie şi ceilalţi
profesionişti;
– Reevaluează modul de implementare a PIP-ului şi PIS
cel puţin o dată la saşe luni şi le revizuie dacă este
necesar;
– Înregistrează permanent informaţii semnificative
pentru caz.
– Realizează sau coordonează reevaluarea situaţiei
copilului la un interval de 6 luni, sau oricând situaţia
impune;
– Înregistrează permanent informaţii privitoare la
copil;
 Închidere caz
• Închiderea cazului are loc în situaţia în care, în
urma reevaluării situaţiei copilului şi revizuirii
planului individualizat de protecţie, măsura
de protecţie nu se mai dovedeşte necesară;
• Închiderea cazului are loc în situaţia în care se
realizează:
 reintegrarea în familia naturală
 Adopţie naţională
 Monitorizare post servicii
• Monitorizarea post-servicii se derulează în
colaborare cu autoritaţile locale din
comunitatea din care provine copilul şi se
desfasoară pe o perioadă de până la şase luni,
cu posibilitatea de prelungire, în funcţie de
caz.