COMPONENTELE DE BAZĂ

ALE UNEI INSTALAŢII CU

SURSE RADIOACTIVE
 COMPONENTELE DE BAZĂ

 blocul electronic de prelucrare şi afişare: tipuri de blocuri

electronice (cu afişaj analogic, digital, cu operare matricială, soft,
meniu, etc.), rolul acestuia, componente principale
 detectorul de radiaţii nucleare: tipuri de detectori (de scintilaţii,
Geiger-Muller, proporţionali, cu gaz, etc.), caracteristici de bază
pentru fiecare tip de detector (eficacitatea, rezoluţia energetică,
rezoluţia temporară, etc), componentele principale ale unui
detector
 sursa radioactivă: caracteristici fizice şi chimice generale,
activitate, energie, radiaţia preponderentă, clasificare ISO 2912,
tip capsulă, timp de înjumătăţire, etanşeitate
 container: tipul containerului (tehnologic, de transport, de
depozitare, etc), caracteristici tehnice principale, componente,
teste de încercare.
 CONTAINERE PENTRU SURSE RADIOACTIVE

1. Clasificarea în funcţie de tipul de fascicul:

 Clasa A – instalaţii cu fascicul de radiaţii nucleare delimitat.

Conţin un dispozitiv de colimare a radiaţiilor emise de sursele radioactive:

 Subclasa Aa – instalaţii la care sursa radioactivă în poziţia de lucru şi
detectorul delimitează un volum constant, fie prin faptul că cele două părţi
ale instalaţiei ocupă poziţii fixe în raport cu un punct fix al instalaţiei, fie
că sunt legate rigid una de alta.
Ex: grosimetru fix, grosimetru mobil, nivelmetru la punct fix, densimetru.
 Subclasa Ab – instalaţii la care sursa radioactivă în poziţia de lucru şi
detectorul determină un volum constant, deplasarea uneia din părţi
condiţionând deplasarea celeilalte.
Ex: grosimetru de translaţie, nivelmetru urmăritor, etc.
 Subclasa Ac – instalaţii la care mişcările blocului emiţător, ale blocului
detector sau ale ambelor blocuri se efectuează fără axe fixe.
Ex: instalaţie de aliniere, instalaţie de securitate pentru podurile rulante.
 CONTAINERE PENTRU SURSE RADIOACTIVE

Clasa B – instalaţii cu fascicul de radiaţii nedelimitat.

Nu conţin un dispozitiv de colimare sau dacă acesta există ele nu
corespund caracteristicilor clasei A:
 Subclasa Ba – instalaţii la care sursa de radioactivă în poziţia de lucru şi
detectorul (detectoarele) ocupă poziţii relativ fixe.
Ex: higrometru cu neutroni, aparat bazat pe retroîmprăştiere fără protecţie
asociată.
 Subclasa Bb – instalaţii cu ejecţie, la care detectorul ocupă o poziţie fixă
iar sursa radioactivă este ejactată într-o poziţie convenabilă pentru
măsurare în timpul necesar acestor operaţiuni.
Ex: compactometru, densitometru în instalaţii chimice, etc.
 Subclasa Bc – echipament la care blocul emiţător se deplasează în
interiorul unei instalaţii, în funcţie de fenomenul controlat sau măsurat, iar
detectorul se deplasează în exteriorul instalaţiei.
Ex: flotor cu sursă de radiaţii, aparat pentru controlul unei piese mobile în
interiorul unei instalaţii.
 CONTAINERE PENTRU SURSE RADIOACTIVE

2. Clasificarea în funcţie de gradul de asigurare a

radioprotecţiei;
 Categoria 1 – aparate cu protecţie intrinsecă
deosebită
 Categoria 2 – aparate cu protecţie intrinsecă
suficientă
 Categoria 3 – aparate care necesită o protecţie
exterioară suplimentară realizată de instalaţia pe care
se montează.
 CONTAINERE PENTRU SURSE RADIOACTIVE

3. Clasificare în funcţie de dispozitivele de obturare a fasciculului de

radiaţii util:
 Grupa 1 – dispozitive de obturare destinate să funcţioneze
numai cu ocazia întreţinerii sau reparării aparatului sau
instalaţiei.
 Grupa 2 – dispozitive de obturare destinate să funcţioneze la
fiecare oprire sau pornire a instalaţiei care încorporează aparatul.
 Grupa 3 – dispozitive de obturare care nu se pot clasifica în
grupa 1 sau 2.

Blocul emiţător trebuie astfel conceptul încăt să realizeze funcţiile

prevăzute pentru fiecare clasă de aparate.
 CONTAINERE PENTRU SURSE RADIOACTIVE

TIPURI DE CONTAINERE:
 Container tehnologic

 Container de transport

 Container de depozitare

 Container de transfer
 CONTAINERE TEHNOLOGICE

În general containerele tehnologice pentru

surse radioactive închise sunt compuse din:
 Carcasă metalică umplută cu plumb

 Portsursă

 Obturator

 Sistem de manevrare a obturatorului

CONTAINERE TEHNOLOGICE
 CONTAINERE TEHNOLOGICE

Containerele tehnologice trebuie sa fie în mod

obligatoriu inscripţionate cu:
 Numele producătorul
 Denumirea, tipul, seria containerului
 Radionuclidul, activitatea acestuia în Bq,
producătorul sursei radioactive, anul fabricaţiei
 Indicarea clară a poziţiei sursei radioactive
“ÎNCHIS – DESCHIS”
 Semnul de avertizare pentru PERICOLUL DE
RADIAŢII şi semnul RADIOACTIV
 CONTAINERE TEHNOLOGICE
Containerul tehnologic (fix sau mobil) trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să permită montarea, etanşeizarea sursei radioactive, să asigure
fixarea corespunzătoare a acesteia
 să permită luarea de măsuri de protecţie fizică adecvată şi
prevenirea pierderii sursei
 să permită montarea şi fixarea sursei radioactive în blocul
emiţător în condiţii de securitate radiologică corespunzătoare
 în condiţii de utilizare normală să asigure protecţia sursei
radioactive contra şocurilor care ar putea-o distruge
 să asigure protecţia sursei radioactive împotriva influenţei
agenţilor fizici sau chimici
 delimitarea fasciculului de radiaţii nucleare util
 în cazul blocurilor emiţătoare în care se prevăd ataşate mai
multe tipuri de dispozitive colimatoare caracterizate prin unghiuri
diferite ale fasciculului util, trebuie să se indice pentru fiecare
dintre ele distanţa maximă admisă dintre sursă şi detector.
CONTAINERE TEHNOLOGICE
CONTAINERE TEHNOLOGICE
- ETICHETAREA -
CONTAINERE TEHNOLOGICE
 CONTAINERE DE TRANSPORT

CONTAINERE DE TRANSPORT:
 sunt utilizate în transportul surselor radioactive, nu
sunt folosite în flux tehnologic
 sunt proiectate pentru a asigura condiţii optime de
transport în siguranţă fizică şi radiologică a surselor
radioactive
 sunt prevăzute cu dispozitiv de securitate cu cheie
care să asigure interzicerea accesului în fasciculul
de radiaţii nucleare şi să se asigure securitatea
fizică a sursei radioactive şi cu un dispozitiv de
semnalizare care să indice clar dacă fasciculul este
obturat sau nu.
CONTAINERE DE TRANSPORT
 CONTAINERE DE TRANSPORT

 sunt utilizate în depozitarea surselor

radioactive, nu sunt folosite în flux tehnologic

 sunt proiectate pentru a asigura condiţii

optime de depozitare în siguranţă fizică şi
radiologică a surselor radioactive
CONTAINERE DE DEPOZITARE
CONTAINERE DE TRANSFER
 TESTE DE ÎNCERCARE
 încercarea la anduranţă se efectuează asupra elementelor în
miscarea ale containerului tehnologic cu sursa radioactivă. Se
verifică rezistanţa la uzură a dispozitivului de obturare, a
dispozitivului de ejectare a sursei şi a celui de semnalizare a
poziţiei acestuia
 pentru dispozitivele cu comandă manuală, încercările se pot
executa manual
 pentru dispozitivele cu telecomandă sau cu comandă
condiţionată, încercările se relalizeză succeseiv:
 ciclurile de închidere – deschidere ale dispozitivului de opturare
 ciclurile de ejectare şi retragere a sursei
 sistemul de antrenare este astfel reglat încât să exercite, în
fiecare sens, un efort dublu decât, cel prevăzut în funcţionarea
normală
 pentru anumite aplicaţii containerul este supus testului la cădere
(containerul este lăsat sa cadă de la o anumită înalţime pe o
suprafaţă dură - beton).
 SURSE RADIOACTIVE

În funcţie de radiaţia preponderentă se împart în:

 Emiţători alfa: Am-241, Po-210, Th-228, Cf-252, Pu-

239, Ra-226
 Emiţători beta: I-131, Kr-85, Ni-63, Zr-97, Xe-133

 Emiţători gamma: Co-60, Cs-137, I-125, Se-75

 Emiţători X: Cs-131, Fe-55, Ge-71, Ar-37

 SURSE RADIOACTIVE

În funcţie de starea fizica pot fi :

 Gazoase: Xe-133 (β), Kr-85 (β), Rn-220 (α), Ar-37

(X)
 Lichide: Br-80m (β)

 Solide : Am-241 (α), K-40 (β), Co-60 (γ)

 SURSE RADIOACTIVE
În funcţie de forma de etanşare:
 DESCHISE

 ÎNCHISE

În funcţie de forma de ecranare:

 ECRANATE

 NEECRANATE
 SURSE RADIOACTIVE
- Caracteristici fizice şi chimice generale ale câtorva radionuclizi -

Emiţători gamma:
 Co-60: metal alb usor albăstrui, feromagnetic, rezistenţă faţă de apă
şi oxigen; la încalzire se combină cu sulful, oxigenul şi arsenul; la
temperatura obişnuită este stabil în aer şi la umiditate; la
temperatura ridicata se oxidează. Energia radiatiilor 1.17 şi 1.31
MeV şi T1/2 = 5,27 ani.
 Cs-137: luciu metalic alb-argintiu, care în contact cu aerul dispare la
scurtă vreme; se menţine neschimbat sau într-o atmosfera de gaz
inert moale şi compresibil, conductibiliatate electrică şi termică
mare, se aprinde spontan în contact cu oxigenul; se combina cu
halogenii, cu oxigenul şi cu apa (se conservă în vase etanşe, sub un
strat de petrol cu ale cărui componente, hidrocarburile nu
reacţionează.) are energii de 0.662 MeV şi T1/2 = 30 ani.
 I-125: greu solubil în apă; se dizolvă uşor în solvenţi organici, se
combină cu fosforul, bromul, mercurul, hidrogenul şi clorul. Energia
radiaţiilor 0.035 MeV şi T1/2 = 60,14 zile.
 SURSE RADIOACTIVE
- Caracteristici fizice şi chimice generale ale câtorva radionuclizi -

Emiţători beta: 
 I-131: se prezintă, la 250C şi 1 atm, sub forma unor foiţe cristaline
sau plăci lucioase de culoare brună închisă, aproape neagră; este
greu solubil în apă, dar se dizolvă usor în solvenţi organici. La
încălzire slabă sau chiar la temperatura obişnuită, iodul degajă
vapori violeţi T1/2 = 8,04 zile
 Tc-99m: în stare pură tehneţiul metalic este cenuşiu argintiu, dar în
aer îşi pierde treptat luciul, se dizolvă în acizi oxidanţi cât şi în apa
de brom. Energia radiaţiilor 0.290 MeV şi T1/2(m) = 6.01 ore
 Kr-85: gaz incolor şi inodor, formează moleculele monoatomice,
reactivitate scăzută, se cunosc puţine combinaţii ale acestui
element; ca substanţe active care sunt livrate de producători :
kripton gaz, kripton în soluţie injectabilă, surse de radiaţii beta
pentru scopuri de cercetare şi industriale; surse de radiaţii de
frânare; trasori industriali sub diverse forme. Energia radiatiilor
0.672 MeV şi T1/2 = 10,76
 SURSE RADIOACTIVE
- Caracteristici fizice şi chimice generale ale câtorva radionuclizi -

Emiţători alfa:
 Am-241: substanţele active livrate de producători: azotat de Am,
soluţie; oxid de
americiu; surse de radiaţii alfa pentru scopuri de cercetare şi
industriale; surse etalon de radiatii alfa, energia radiaţiilor 5.434
MeV, T1/2=432,1 ani
 Po-210: substanţele active livrate de producători: azotat de poloniu,
soluţie; clorură de poloniu, soluţie; surse de radiaţii alfa; surse de
neutroni Po-Be; surse etalon pentru spectometria alfa; soluţii şi
surse etalon; Energia radiaţiilor 5.305 MeV şi T1/2 = 138,38 zile
 Th-228: în forma masivă este relativ rezistent coroziunii atmosferice.
În aer uscat formează un strat superficial, albastru, de oxid. În forma
fin divizată este piroforic în aer. Este mai puţin reactiv faţă de azot.
Dă o reacţie complexă cu apa: hidrogenul eliberat difuzează în
metal. Energia radiatiilor 5.42 MeV şi T1/2=1,913 ani.
 SURSE RADIOACTIVE
- Principii de clasificare conform STAS SR ISO 2919:1996 -

Clasa unei surse radioactive închise este identificată prin indicele de

cod ISO urmat de o literă şi de o cifră. Litera poate fi C sau E.
Litera C indică faptul că nivelul de activitate al sursei nu depăşeşte
anumite limite.
Litera E indică faptul că nivelul de activitate depăşeşte acele limite.
 Prima cifră: reprezintă numărul de clasă privind temperatura
 A doua cifră: reprezintă numărul de clasă privind presiunea
 exterioară
 A treia cifră: reprezintă numărul de clasă privind încercarea la

şoc
 A patra cifră: reprezintă numărul de clasă privind vibraţiile
 A cincea cifră: reprezintă numărul de clasă privind perforarea

prin cădere
 SURSE RADIOACTIVE
- Principii de clasificare conform STAS SR ISO 2919:1996 -
 DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori bazaţi pe colectarea ionilor în gaze -

Aceşti detectori sunt formaţi dintr-o incintă umplută cu gaz la o

anumită presiune p în care se află doi elctrozi între care se aplică o
diferenţă de potenţial pentru crearea unui câmp electric E. Radiaţia
nucleară trecând prin incintă ionizează atomii (moleculele) gazului şi
ionii astfel formaţi sunt colectaţi pe cei doi electrozi. Acest fapt
produce în circuitul detectorului un curent sau impulsuri electrice.
Fiecare impuls se caracterizează printr-o amplitudine ce depinde
de numărul ionilor colectaţi, respectiv energia radiaţiei incidente.
Tipuri de detectori cu ionizare în gaz:
 Camere de ionizare

 Contori proporţionali

 Contori Geiger-Müller
DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori bazaţi pe colectarea ionilor în gaze -
 DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu semiconductori -

 Detectori cu jonţiune p-n obţinută prin difuzie

 Detectori cu strat barieră la suprafaţă
 Detectori cu semiconductori de tip NIP
 Detectori cu semiconductori pentru neutroni
 Detectori pentru măsurări dE/dx
 DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu scintilaţie -

 Substanţele scintilatoare pot fi: cristale solide, lichide sau

gaze cu atomi sau molecule excitabile de către radiaţia
absorbită. Dezexcitarea acestora are loc după un timp
foarte scurt (~ 10-8 s), prin emisia unei lumini în spectrul
vizibil sau ultraviolet, numită scintilaţie. Fotonii de lumină
căzând pe fotocatodul fotomultiplicatorului extrag
electronii prin efect fotoelectric. Fotoelectronii astfel
rezultaţi sunt apoi multiplicaţi de către un sistem de
dinode, pe care are loc o emisie secundară de electroni,
generând la ieşirea fotomultiplicatorului un semnal
electric ce urmează a fi analizat. Multiplicarea este de
ordinul 106 – 108 ori.
 DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu scintilaţie -

FOTO- High voltage DE

CIRCUITUL
Photocathode
CATODA circuit TENSIUNE
ÎNALTĂ

NaI crystal
CRISTALUL ANOD
Anode
dopped with
SCINTILATOR
Th
Photomultiplier
FOTOMULTI- Dynode
DINODĂ
tube
PLICATOR Discriminator
CIRCUIT
ElectronsACCELERAŢI
ELECTRONI accelerated circuit
DISCRIMINATOR
inside the photomultiplier
ÎN TUBUL
tube
FOTOMULTIPLICATOR
DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu scintilaţie -
 DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu scintilaţie -

Caracteristicile principale ale unui scintilator sunt:

 eficacitatea de conversie, energia luminoasă emisă de cristal şi
energia particulelor incidente. Ea depinde de natura şi energia
radiaţiei incidente şi variază cu câteva procente în funcţie de acesta.
 spectrul de flourescenţă, depinde de natura scintilatorului, putând
avea maximul de intensitate la diferite lungimi de undă. De exemplu
pentru NaI (Tl) are maximul de intensitate la 400-420 nm. Este
important ca acest maxim să fie cât mai apropiat de maximul
spectrului de sensibilitate al fotocatodului de la fotomultiplicator
 constanta de timp, reprezintă intervalul în care intensitatea
flourescenţei scade de e ori faţă de intensitatea maximă. Acest timp
variază de la 10-9 – 10-6 sec.
 temperatura de lucru, este importantă deoarece influenţează emisia
de fotoni de către scintilatorul excitat. La un cristal de NaI (Tl) s-a
observat că o variaţie a temperaturii între 0-270 oC micşorează
amplitudinea radiaţiei de flourescenţă cu un coeficient de 0,12%
pentru fiecare grad.
DETECTORI DE RADIAŢII NUCLEARE
- Detectori cu scintilaţie -
 BLOCURI ELECTRONICE DE PRELUCRARE
ŞI AFIŞARE

Blocul electronic de prelucrare şi afişare digital, folosit

la instalaţii de măsurare a nivelului. Principalele
caracteristici:
 asigură tensiunea de alimentare pentru detector
 semnalul este procesat de un microprocesor de 32 biţi
 butoane pentru calibrare, tip soft keys
 ecran iluminat cu afişare pe mai multe linii
 interfaţă RS 232, RS 485
 automonitorizare
 greutate: 0,5 - 2 kg
 alimentare: 230-250 V
 clasa de protecţie: IP 20 – IP 40
 protecţie intrinsecă: ATEX II (2) G, [EEx ib] II B
BLOCURI ELECTRONICE DE PRELUCRARE
ŞI AFIŞARE

 Banda conectoare aflată în spatele panoului include conexiunile

pentru alimentare, pentru detector şi pentru semnalele de intrare şi
ieşire, analogice şi digitale. Ieşirile de curent sunt izolate. Releele
incorporate de indicaţii: min., max. şi eroare includ un contact izolat.
 Mai multe blocuri electronice de evaluare pot fi combinate pentru o
operare multi-detector, cu un bloc electronic setat ca master sistem
pentru procesarea semnalelor de la toţi detectorii. Celelalte sisteme
vor fi setate ca slave sistem şi asigură alimentarea şi monitorizarea
individuală a detectorilor. Pot fi setate până la 16 blocuri ca slave
sistem cu un singur master sistem.
 Instalaţia corectează automat scăderea activităţii sursei radioactive
pe întreaga perioadă de operare.
 Toate datele sunt stocate în memoria FLASH şi sunt protejate în
situaţiile de cădere de tensiune.
BLOCURI ELECTRONICE DE PRELUCRARE
ŞI AFIŞARE

Blocul electronic de prelucrare şi afişare matricial, folosit la instalaţii de

măsurare a nivelului. Principalele caracteristici:
 Toate funcţiile, inclusive punctele de comutare ale releelor şi
ieşirile analogice sunt configurate prin matricea de operare
 Fiecare camp din matrice este accesat printr-o poziţie verticală V,
una orizontală H şi printr-o magistrală de calculator ZA…67
 Matricea parametrică are 10 x 10 câmpuri
 Pe panoul principal sunt două ieşiri analogice proporţionale de
nivel 0/4 …20 mA şi 0/2 … 10 V şi două relee switch
 Este echipat cu câteva mecanisme de protecţie automate care
asigură ca semnalul detectorului este credibil.
 reducerea ratei de numărare (cps) datorată scăderii activităţii sursei radioactive
 ratele de numărare succesive sunt verificate pentru plauzabilitate şi dacă este
necesar ultima rată de numărare este reţinută până când schimbarea este
confirmată de o a doua măsurătoare
 când este activat modul de detectare gammagrafic, ultima valoare valabilă
măsurată este reţinută când este detectată o radiaţia externă difuză.