06tehnici Si Echipamente Pentru Radioterapie

RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ
TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE

APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, BRAHITERAPIE
HDR, LDR
GENERATOARELE DE RADIAŢII X INTRE 10 şi 300 kV
Deşi au fost utilizate începând de după 1890 sau chiar mai devreme, generatoarele de
radiaţii X , cele mai populare echipamente de radioterapie au diminuat ca număr şi utilizare în
favoarea acceleratoarelor de electroni . Totuşi datorită relativei simplităţi în utilizare şi
mentenanţă şi datorită faptului că instalarea şi utilizarea lor presupune cheltuieli mai mici,
datorită indicaţiilor de radioterapie superficială , semiprofundă, paleativă şi antiinflamatoare
Fig. 1
echipamentele de acest
gen există încă şi merită
descrise în această lucrare.
CLASIFICARE
În funcţie de tensiunea
de alimentare la tub, vorbim
de:
- generatoare cu
energie joasă: aceste instalaţii
funcţionează la o tensiune sub
100 kV şi produc radiaţii slab
penetrante (energie 60 kV),
utilizate în radioterapia de contact (distanţă anod-leziune de 3-5 cm).
- ortovoltaj - funcţionează la tensiune variabilă şi sunt folosite în röntgenterapia
convenţională:
 la tensiune 120kV în röntgenterapie superficială (cutanată);
 la o tensiune cuprinsă între 150-160 kV în röntgenterapie semiprofundă;
 la tensiune cuprinsă între 180-300 kV în röntgenterapie profundă
STRUCTURĂ
După cum observam din figura 1 echipamentul este compus din:
TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 119

BRAHITERAPIE HDR, LDR
 „cupola” un tub cilindric din plumb care adăposteşte tubul radiogen

alimentat prin cabluri de înaltă tensiune continuă şi răcit cu ulei special (la rândul lui răcit cu
ajutorul apei reci de la reţea, prin intermediul unui schimbător de căldură );
 cupola este manipulată cu un sistem x, y, z (hidraulic, electric sau mecanic), un
sistem de rotaţie în axul cupolei şi un sistem de rotaţie al cupolei în jurul axului z.
 tubul radiogen1 (structura şi funcţionarea, figura 2) este alimentat cu curenţi
electrici de 15-30 mA şi înaltă tensiune 10-300kV, furnizaţi de la reţea şi transformaţi de un
transformator răcit şi el cu ulei ;
 curenţii care alimentează tubul sunt comandaţi de la o masă de comandă
aflată în altă cameră decât aparatul, masa de comandă care
facilitează programarea
tensiunii,
Fig. [ 2
miliamperajului,
timpilor şi implicit dozelor de radiaţii
administrate bolnavilor.
 radiaţiile X generate
de tub sunt filtrate prin filtre
(4mm Al, 0,2 mm Cu, 0,5 mm Cu, 1
mm Cu, Thoreus I, Thoreus II,
Thoreus III eventual unul din 8 mm Pb (ecranează complet radiaţiile)) – aluminiul este utilizat
pentru energii mici, iradiere superficială, cupru pentru iradiere semiprofundă iar thoreus
pentru iradiere profundă - .
 fasciculul de radiaţii rezultat este secţionat şi condus la ţintă de către
localizatoarele sub formă de trunchi de piramidă cu bază dreptunghiulară, din plumb
(6/8/50cm , 6/8/40cm , 6/8/30cm , 8/10/50cm , 8/10/40cm , 8/10/30cm , 10/15/50cm ,
1
tubul röntgen –o incintă vidată în interiorul căreia avem doi electrozi: anodul A(+) şi catodul C(-).
Catodul este încălzit şi datorită agitaţiei termice a electronilor în jurul lui se formează un strat subţire de
electroni. Prin aplicarea de tensiuni de zeci de kV între anod şi catod, tensiuni care obligă deplasarea
electronilor către anod, catodul având forma unei oglinzi sferice pentru ca electronii emişi să fie focalizaţi pe o
suprafaţă mică a anodului A.

10/15/40cm , 10/15/30cm), de cele cilindrice din sticlă cu plumb sau cilindru gradat din aliaj
metalic cu plumb pentru aplicaţii intravaginale, de apertură variabilă;
 masa de expunere cu sisteme de orientare, poziţionare în x, y, z, rotare în axul
sagital, coronal şi axial al bolnavului;
 sisteme de poziţionare suplimentare, planşe care se fixează pe masa de
expunere
 sisteme de imobilizare a bolnavului.
La echipament se mai adaugă sistemele de radioprotecţie(de obicei din tablă de
plumb sau cauciuc plumbat) a ţesuturilor din jurul volumului iradiat, instrumente de modelare
a acestora (ciocane din lemn, cauciuc, metal, foarfeci, masa de trasaj şi modelare), şorţuri de
cauciuc plumbat, etc., sistemele dozimetrice [camere de ionizare impermeabile la apă,
camere de ionizare plan-paralele, alte sisteme dozimetrice (reţele de TLD-uri, diode
semiconductoare, , sistemele dozimetrice şi de semnalizare pentru personal – fotodozimetrice
sau electronice cu semnalizare sonoră şi înregistrare a dozei cumulate -, fantomul cu apă sau
din placi de ceară sau plexiglas, etc. )], sistemele computerizate pentru planul de
tratament. De asemenea un circuit TV şi un interfon pentru comunicarea cu pacientul şi
supravegherea pacientului.
ECHIPAMENT DOZIMETRIC
În domeniul energiilor joase ar trebui să se întrebuinţeze camere de ionizare plan-
paralele special proiectate pentru acest nivel. Fereastra de intrare subţire a acestor camere este
suficientă pentru a anula contaminarea cu electroni şi furnizează informaţii dozimetrice
suficiente pentru aproximativ 50 kV. Dacă aceste camere de ionizare se întrebuinţează pentru
un fascicul cu energii mai mari se plasează o foiţă de material plastic intre fascicul şi cameră
pentru a garanta achiziţia de informaţii dozimetrice valabile. Aceste foiţe trebuie să fie incluse
în setup-ul de calibrare împreună cu camera de ionizare. În gama de energie mijlocie se
utilizează camere de ionizare cilindrice cu un volum puţin mai mare de 1cm3 dacă dozimetria
este executată în-aer sau în fantom (o cameră de tip „farmer” ca de exemplu NE2571 sau
NE2561).

CONTROALELE MECANICE ŞI DOZIMETRICE

Aceste controale dozimetrice prezintă adesea dificultăţi la energie joasă (in particular
pentru energii mai mici de 80 keV). Este necesar să se cunoască răspunsul în energie al
dozimetrelor utilizate.
Se vor verifică, pentru energiile convenţionale (200 – 300 keV):
- sistemul de supraveghere al dozei;
- circuitul de răcire.
Controlul performantelor generatorului şi tubului.
Măsurătorile de securitate şi radioprotecţia.
Normele care privesc camerele sunt aceleaşi ca şi cele indicate în capitolul privind
telecobaltoterapia.
Pentru terapia de contact este suficient un şorţ din cauciuc plumbat pentru respectarea
normelor.
Verificarea fascicolului de raze X
Fig. [7] 3
a) Determinar
ea axei de rotaţie a
colimatorului sau a
conului de tratament
b) Reglarea
dispozitivului de indicare
a axei centrale a
fascicolului (punct de
încrucişare pe această axă)
c) Concordant
a axa fascicolului luminos/
axa fascicolului de iradiere
d) Concordanţa fascicol luminos – fascicol de iradiere
e) Concordanţa centru – axa centrală a fasciculului de radiaţii X
f) Concordanţa conturul fascicolului luminos – câmp iradiat

Calitatea fasciculului
Atenuarea unui fascicul de roentgenterapie este determinată de potenţialul de
accelerare şi filtrarea lui; exprimarea doar a potenţialului de accelerare este insuficientă
pentru a descrie fasciculul. Calitatea fasciculului este de obicei descrisă în funcţie de
grosimea de material necesar pentru a atenua fasciculul la 50% (grosimea de semiatenuare).
Pentru determinarea calităţii fasciculului se poate utiliza aranjamentul alăturat.
Fig. [7] 4
In acest sens se plasează în faţa
localizatorului prevăzut cu un material
filtrant pentru care se face determinarea
grosimii de semiatenuare o apertură
egală cu diametrul camerei de ionizare.
Apertura şi camera de ionizare se
amplasează coliniar în axul fasciculului.
Camera de ionizare poate fi plan-
paralelă.
Se face determinarea pentru
fiecare tensiune la tub, fiecare filtru şi
fiecare localizator.
Controlul calităţii fascicolului
Raportul debitului măsurat cu filtrarea 1 asupra debitului măsurat cu filtrarea 2.
Câmp de iradiere (la profunzimea de referinţă şi la distanţa normală de tratament)
a) Omogenitate: anvelopa la 90%
b) Simetrie: în interiorul anvelopei de 90%  1,03
Fig. [19] 5
Controlul sistemului de supraveghere al dozei
Filtrarea efectuată de fiecare filtru şi în funcţie de aceasta, debitul aşteptat (Gy/min),
debitul măsurat (Gy/min), eroarea (%).
Dispozitive de măsurare a timpului
Controlul timpului afişat la 1,2,3,4,5 minute şi comparaţia cu timpul măsurat
Măsurători ale debitului

Pentru toate energiile utilizate se verifică: durata creşterii tensiunii, D.S.P., câmp
dimensiuni, tensiunea, intensitatea.
Izodozele în profunzime
Dacă doza la o anumită profunzime, este alta decât cea specificată pentru profunzimea
de referinţă, este necesară să reevaluăm curbele izodoze. Curbele dozelor de radiaţie în
profunzime pot să fie măsurate în apă, folosind o cameră de ionizare impermeabilă cilindrică,
sau în apa îngheţată folosind o cameră plan-paralelă pentru energii joase. Nu este recomandat
să utilizăm camerele de ionizare plan-paralele proiectate pentru electroni.
Verificarea gradaţiilor
b. Indicarea distanţei pentru poziţionarea pacienţilor   2 mm
c. Indicarea distanţei de la poziţia sursei de iradiere   2 mm
d. Indicarea scalei de rotaţie a capului  0,5
e. Indicarea scalei de basculare a cupolei  0,5
Masuri de siguranţă şi indicatoare
1) La nivelul uşilor de închidere ale sălii de radioterapie:contactul închizătorilor,
indicatoarele luminoase
2) Oprirea iradierii de la pupitru
3) Indicatoare la pupitru
4) Închiderea filtrelor selecţionate
5) Oprire de urgentă: pupitru, sală de tratament

TELECOBALTOTERAPIA
Indici utilizaţi
A = factor de deplasare = 0,985 sonda Baldwin  0,99 sondă creion
 Co = coeficient de etalonare în expunere la cobalt (R/unitate de citire)
C  apa(Co)  0,00950 (Gy/R) C ţesut(Co)  0,0942 (Gy/R)
KCo = coeficient de etalonare în doza absorbită la cobalt (Gy/unitate de citire)
Noţiuni utilizate
Bascularea capului
Mişcarea de rotaţie a capului pe axă este perpendiculară la planul sagital al maşinii,
definit pentru poziţia unghiulară de 0 a braţului (prin opoziţie cu rotaţia capului, care se face
în jurul unei axe orizontale în planul sagital al instalaţiei).
Braţul (sau suportul)
Partea din stativ care poartă capul de iradiere şi care poate să se rotească în jurul unui
ax orizontal, care trece prin izocentru.
Detectorul radioactivităţii ambientale
Radiometru fixat în sala de tratament sau în camera de curieterapie, destinat să
declanşeze o alarmă vizuală si/sau sonoră în cazul defectării intrării sursei.
Dispozitiv de limitare a fascicolului (sau colimatorul)
Această parte se întoarce în jurul unei axe de revoluţie, care în modul ideal ar trebui să
se confunde cu axa centrală a fascicolului.
D.S.A. (sau D.S.I.)
Distanţa sursă-axă de rotaţie a braţului (sau distanţa sursa-izocentru).
D.S.P.
Distanţa sursă-piele sau distanţa sursă-suprafaţă de intrare a fantomei.
Distanţa normală a tratamentului (D.N.T.)
În cazul echipamentelor izocentrice, această distanţă va fi izocentrul. în cazul
echipamentelor neizocentrice, această distanţă este distanţa sursă-piele (D.S.P.) utilizată în
mod obişnuit.
Doza relativă în suprafaţă
Raportul dintre doza absorbită la 0,5 mm profunzime şi doza maximală absorbită de-a
lungul axului central al fascicolului, pentru o D.S.P. specificată.
Factorul de corecţie de colt

Raportul dintre doza absorbită pe axa fascicolului la profunzimea de referinţă cu şi

fără filtrul de colt prezent în fascicol.
Izocentru
Centrul celei mai mici sfere prin care trec axele centrale ale fascicolelor în toate
condiţiile posibile.
Parcursul practic
Profunzimea la care partea descendentă a curbei de distribuţie a dozei absorbite în
profunzime, în partea sa cea mai abruptă, taie extrapolarea prelungirii (cozii) aceleiaşi curbe.
Aceasta se înţelege pe axul central al fascicolului la suprafaţa fantomei la distanţa normală de
tratament.
Profunzimea maximă
Este cea mai mare profunzime pe axul
central al fascicolului, când doza absorbită este
egală cu 20% din doza maximă .
Fig. [7] 6
Profunzimea maximului de doză
Profunzimea la care doza absorbită trece
printr-un maxim de-a lungul axei centrale a
fascicolului, când suprafaţa fantomei este la o
distanţă specificată de sursă.
Profunzimea de referinţă (PRAF)
Cobalt : PREF = 5 cm
Puterea de penetrare
Fotoni: cea mai mare profunzime, pe axul
central al fascicolului, pentru dimensiunile unui
câmp de 10 cm x 10 cm la o DSP specificată, când
doza absorbită este egală cu 50% din maxim
(doză maximă).
Raportor cu bulă
Nivel cu bulă, cu doua elemente mobile,
ce permite determinarea înclinaţiei unui plan în
raport cu orizontala.
Fig. [15] 7

Retrocentror
Dispozitiv solidar cu instalaţia, care indică axul central al fascicolului la
intrarea în pacient. El se poate folosi ca un indicator de distanţă.
Fig. [15] 8
Tija
Dispozitiv fix, reglabil, furnizat de firma care a realizat aparatul, care
permite indicarea izocentrului (vezi fig. 17).
Tratament izocentric
Tratamentul în care poziţia pacientului
este fixată în raport cu izocentrul.
Unghiul de colt
Pentru un filtru de colt, este unghiul
(vezi fig. 9) dintre axul central şi linia care
uneşte două puncte pe o curbă de izodoză,
linie ce trece prin profunzimea de referinţă pe
axul central al fascicolului. Punctele sunt
separate de o distanţă egală cu jumătatea
dimensiunii câmpului geometric.
Fig. [10] 9 Unghiul de colţ
DEFINIŢIE, STRUCTURĂ,
CLASIFICARE
1) Aparatele de cobaltoterapie (figura 5)conţin o sursă radioactivă de Cobalt 60 care
emite prin dezintegrare fotoni cu energie medie de 1 MeV. Acest radioelement are o
perioadă de utilitate de 5,27 ani, astfel că sursa trebuie înlocuită la 5 ani.

Fig. 10
Din acest punct de vedere echipamentele nu
se deosebesc foarte mult; au apărut doar optimizări
în funcţie de epoca tehnologică în care au fost
construite.
Un alt echipament care utilizează dar în alt
mod sursele de Co60 este gamma knife, echipament
rezervat tratării conformaţionale a tumorilor
cerebrale de mici
dimensiuni.
In cazul
gamma knife,
sursele sunt
dispuse echidistant într-o emisferă iar intersecţia fasciculelor,
„focarul” ţinteşte izocentric tumora de tratat.
Deoarece aceste echipamente au o utilizare din ce în
ce mai restrânsă, practic cedând locul acceleratoarelor de
electroni, vom descrie mai jos echipamentul de
telecobaltoterapie.
Fig. 11
Echipamentele de telecobaltoterapie se înscriu în
grupa echipamentelor de telegamaterapie deoarece aceste
echipamente au putut fi dotate nu numai cu Co60 ci şi cu cesiu
(Cs1372) un alt emiţător de radiaţii gamma care se dezintegrează prin emisie  la barium 137
emiţând radiaţii gamma de 0,66 MeV. Contaminarea fasciculului cu radiaţii beta şi energia
mult mai mică a radiaţiilor gamma emise a făcut ca în timp acestea să fie înlocuite de
aparatele de telecobaltoterapie.
Un echipament care combină aparatul de telecobaltoterapie cu gamma knife şi cu
tomoterapia este echipamentul de tomocobaltterapia. Acesta este compus dintr-un aparat de
cobalterapie, un MLC şi un tomograf asigurând iradierea tridimensional „conformaţională” a
corpului şi ţintei de tratat
2
timp de înjumătăţire de 30 ani

Fig. [10] 12
Fig. [10] 13
O altă clasificare a aparatelor de

telecobaltoterapie este făcută după modul în care ele iradiază astfel ele pot fi izocentrice şi
neizocentrice.
În funcţie de tipul amplasării blocului de iradiere şi de mişcările pe care echipamentul
le execută în cursul tratamentului aparatele de telecobaltoterapie mai pot fi clasificate în clase
ca în figura de mai jos:
Fig. [26] 14 Clase de echipamente în telecobaltoterapie

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE UNUI APARAT DE TELECOBALTOTERAPIE

CLASIC
CAPUL DE IRADIERE
Structura
„Capul de iradiere” un dispozitiv care conţine sursa de
cobalt 60, este alcătuit din următoarele părţi (vezi şi fig 14
şi 15)
Fig. [26] 15
Fig. [30]
16
1) un sertar din tungsten, rotativ sau

translaţional care „ascunde” sursa
2) -port-sertarul din plumb sau
uraniu sărăcit
3) sursa de CO60 sub formă de
pulbere sinterizată
4) sursă de lumină pe axul
fasciculului de cobalt
5) un colimator fix
6) colimatoare mobile (părţile mobile se numesc „maxilare” sau „fălci”)
7) dispozitive de poziţionare solidare cu capul (bule de nivel, cadrane gradate)
8) dispozitive de prindere, solidarizare de braţul echipamentului
Fig. [30] 17
La nivelul capului se fac
diferite operaţii de verificare şi
reglare ca:

Verificarea sistemului de simulare şi a fascicolului de fotoni

Determinarea axei de rotaţie a colimatorului, reglarea punctului de încrucişare pe
această axă
REGLAREA PUNCTULUI DE ÎNCRUCIŞARE
Firul cu plumb care trece prin punctul definit anterior verifică faptul că punctul de
încrucişare al colimatorului aparţine axei.
DETERMINAREA MECANICĂ A IZOCENTRULUI
Fig. [27] 18
Anvelopa
izocentrului
Se fixează pe
colimator tija utilizată,
cum e descris anterior
(fig.16).
Se roteşte braţul la unghiurile 0, 90, 180, 270 şi

pentru fiecare dintre aceste poziţii unghiulare se roteşte
colimatorul de la o extremitate la alta a cursei sale.
Se ia ca reper cu ajutorul unui vârf poziţia medie a
extremităţii piedicii pentru cele patru poziţii ale braţului.
Indicarea izocentrului
Tija (sau orice alt dispozitiv) trebuie să fie reglată
pentru a indica izocentrul cu o eroare de  2 mm fată de
punctul determinat prin poziţia medie a extremităţii sale.
CENTRATORII LUMINOŞI

Centratorii luminoşi trebuie să fie fixaţi în aşa fel incit direcţiile pe care le indică să fie
cu  0,5 fată de verticală şi de orizontală.
Concordanta intre axa de rotaţie a colimatorului cu axa fascicolului luminos
Fig. [30] 19
Izocentrul
şi punctul de
încrucişare al
colimatorului
sunt două puncte
ale axei de rotaţie
a colimatorului.
Este suficient
pentru alinierea
sursei luminoase
pe axa de rotaţie
ca punctul de
încrucişare să se
proiecteze pe
izocentru.
Geometria maxilarului
Sursa luminoasă fiind aliniată pe axa de rotaţie a colimatorului, se va putea utiliza un
câmp luminos pentru a verifica: paralelismul, ortogonalitatea şi simetria maxilarelor.
Concordanta intre fascicolul luminos şi fascicolul de iradiere
Axele trebuie să coincidă cu  2 mm lângă DNT şi cu  4 mm la 1,5 x DNT.
Câmpul trebuie să coincidă cu  2 mm sau 1 % din dimensiunea câmpului de la DNT
şi cu  4 mm sau  2 % la 1,5 x DNT.
VERIFICĂRILE GRADAŢIILOR
Indicaţia telemetrului
Echipamentul izocentric
Originea (zeroul) telemetrului trebuie să fie verificată la izocentru şi liniaritatea sa pe
o distanţă de  25 cm de o parte şi de alta a acestui punct cu o precizie mai bună de  2,5 mm.

Echipamentul
neizocentric
Se va raporta la
distanţa normală de
tratament şi se va verifica
liniaritatea în aceeaşi
manieră ca mai înainte, pe
o distanţă de  25 cm de o
parte şi de alta (aceeaşi
tolerantă ca mai sus).
Fig. [30] 20
Indicarea câmpului
de fotoni
Afişajul numeric
trebuie să indice
dimensiunile câmpului
iradiat definit prin izodoza
50% la profunzimea de referinţă, la nivelul izocentrului, la  4 mm sau 2 % (fiind utilizată cea
mai mare dintre aceste limite).
Scalele circulare
Condiţiile de zero trebuie să fie respectate cu o precizie de:
 0,5 pentru rotaţia colimatorului;
 0,1 pentru rotaţia braţului;
 0,1 pentru rotaţia capului;
 0,1 pentru bascularea capului.
Se va putea utiliza un raportor cu bulă.
Originea scalei colimatorului
Unghiul de rotaţie al colimatorului: 0;unghiul de basculare a capului: 0; unghiul
braţului: de la 90 la 270.

Originea scalei de rotaţie a capului

Originea scalei de rotaţie a braţului
Cu braţul la verticală (0), la punctul de încrucişare se pune un fir cu plumb. Scala
circulară a braţului trebuie să indice direcţia axei centrale a fascicolului la aproape 1 pentru
toate poziţiile unghiulare ale braţului.
Originea scalei de basculare a capului
Unghiurile de rotaţie al braţului şi al capului fiind 0, se verifică cu un fir de plumb,
suspendat de punctul de încrucişare, trecut prin izocentru şi prin proiecţia lor luminoasă pe
sol.
Câmpuri opuse paralele
Pentru fascicolele de raze opuse şi paralele, unghiurile dintre axele centrale ale
fascicolelor opuse nu trebuie să depăşească 1. Pentru echipamentele prevăzute cu reglare a
basculării sau a rotaţiei capului de tratament, această tolerantă trebuie să fie respectată pană
când unghiul de basculare sau de rotaţie a capului de tratament este nul.
În cazul în care capul este ajustat la o mişcare de translaţie (echipament neizocentric)
deplasarea nu trebuie să depăşească alinierea de  2 mm la 200 mm.
Vitezele de rotaţie sau de deplasare ale diferitelor parţi mobile (braţ, cap, colimatoare,
maxilare etc. ) trebuie să fie verificate şi conforme cu specificaţiile.
Pentru aplicaţiile cicloterapiei sau arcterapiei, stabilitatea vitezei de rotaţie a braţului
trebuie să fie verificată în cele patru sectoare de rotaţie.
CONTROLUL DOZIMETRIC
Câmpul de iradiere
Omogenitatea
Pentru că nu există criterii specifice, vom alege caracteristicile definite conform figurii
4. Regiunea omogenă este definită prin izodoza 90% a valorii pe axa de la profunzimea de
referinţă. Conturul acestei izodoze va trebui să treacă prin exteriorul octogonului, definit prin
dm şi dd.
Simetria
Simetria câmpului iradiat trebuie să fie aceeaşi ca în regiunea omogenă (izodoza 90%)
la profunzimea de referinţă, raportul valorilor medii pe cm2 a dozei absorbite în două puncte
oarecare dispuse simetric în raport cu axa centrală a fascicolului nu trebuie să depăşească

1,02, oricare ar fi dimensiunile câmpului şi pentru orice poziţii unghiulare ale suportului şi ale
colimatorului.
Penumbra
Calitatea penumbrei este definită prin două criterii: dimensiunile 80% 20% măsurate
pe cele două mediatoare ale câmpului., dimensiunile 90% 10% măsurate pe cele două
mediatoare ale câmpului. Penumbra 90% 10% ar trebui să fie inferioară fată de 2 x dm.
Cel mai bun colimator ar trebui să prezinte un raport 90% 10% /(80% 20%) cat mai
aproape de unitate, şi penumbra cea mai îngustă.
Măsurători de debit
Fig. [7] 21
Aranjament
standard pentru
măsurători
dozimetrice
Etalonarea
fascicolului
Măsurătorile de debit ar trebui să fie făcute intr-o fantomă care să fie echivalentă cu
apă, de grosime minimă 20 cm, la profunzimea de referinţă (cobalt = 5 cm), suprafaţa
fantomei fiind perpendiculară pe axa fascicolului, la o distanţă de sursă egală cu DNT – PREF
(DNT fiind distanţa sursă – izocentru pentru aparatele izocentrice).

Câmpul de referinţă 10 x 10 cm2.

După cum a fost etalonat dozimetrul, în expunere sau în doza absorbită, calculul se
face în alt mod:
Dozimetru etalonat în expunere:
Co
  en 
 
0    apa
D PREFapa (Gy )  L0  Co  Coef (T , P )  Co
 A Ec.[26] 1
  en 
 
   aer
A = factor de deplasare = 0,985 sonda Baldwin  0,99 sondă creion (C.E.A.)
Co = coeficient de etalonare în expunere la cobalt (R/unitate de citire)
C apa(Co)  0,00950 (Gy/R) C ţesut(Co)  0,0942 (Gy/R)
Dozimetru etalonat cu cobalt:
0
0
D PREFapa (Gy )  L'  K Co  coef (T , P ) Ec.[26] 2
KCo = coeficient de etalonare în doza absorbită la cobalt (Gy/unitate de citire)

Interesul esenţial al celei de-a doua metode este de a putea integra în coeficientul KCo
un parametru dificil de precizat, cum este Cλ.
Un alt avantaj este ca această etalonare poate fi făcută chiar pe instalaţiile de tratament
(2.1), integrând astfel particularităţile sale, şi nu pe fascicole “pure”, ale laboratoarelor
specializate.
Variaţia debitului în funcţie de deschiderea colimatorului
În aceleaşi condiţii ca cele de etalonare se va varia dimensiunea câmpului, debitele
măsurate astfel putând fi normalizate la o valoare de etalonare. Variaţia debitului va fi astfel
reprezentată printr-un factor egal cu 1 în condiţiile de etalonare. Acest factor trebuie să fie mai
mare decat 1 pentru un câmp de dimensiuni mai mari de 10 x 10 cm2 şi mai mic decat 1
pentru câmpuri de dimensiuni mai mici.
Este important să amintim că acest factor astfel determinat integrează efectiv influenta
colimatorului, dar de asemenea creşterea randamentului în profunzime provocat prin creşterea
volumului difuzant. Separată, influenta colimatorului nu poate fi determinată printr-o
măsurătoare de expunere în aer.

Măsurătorile transmisiei diferitelor accesorii

Trebuie să se facă deosebire intre măsurătorile de transmisie şi măsurătorile de
atenuare.
O măsurătoare de transmisie este o măsurătoare de atenuare în geometrie dreaptă.
Factorul de corecţie care se utilizează în calcule pentru a tine cont de accesorii corespunde
unei măsurători de atenuare în fascicol larg. De asemenea, trebuie făcute măsurători pentru
diferite dimensiuni ale câmpului.
Să ne amintim că măsurătorile de atenuare ale filtrelor trebuie să fie făcute plasând cea
mai mică cotă a volumului sensibil a sondei dozimetrice în sensul înclinaţiei filtrului.
Măsurătorile randamentului în profunzime
Pe axa fascicolului
Valorile randamentului în profunzime nu trebuie să se îndepărteze cu mai mult de 2%
din valorile de referinţă din British Journal of Radiology, supliment nr. 11.
In afara axului fascicolului: izodozele
Forma izodozelor:
Aceste măsurători trebuie să fie făcute pentru trei dimensiuni ale câmpului (in mm):
50 x 50, 100 x 100, 200 x 200.
Normalizarea izodozelor
Normalizarea izodozelor trebuie să fie făcută cu un dozimetru precis, al cărui răspuns
este practic independent de spectrul energetic (camera de ionizare sau LiF). Se vor trasa
izodozele de 90%, 80%, 70%, 60%, 50%, 40%, 30%, 20%, 10% din doza maximă. Curbele
astfel obţinute trebuie să fie comparate cu cele furnizate de firma care a realizat aparatul .

MASA DE TRATAMENT
Mesele de tratament ar trebui să permită reproducerea poziţiei mesei intr-un mod cat
mai exact posibil ceea ce asigură reproductibilitatea aşezării pacientului.
O masă de tratament este alcătuită din faţa mesei (care permite mişcarea în ax x,y a
pacientului pe masă), piciorul telescopic (cu acţionare mecanică, hidraulică, electrică sau
mixtă) zona de implantare în podea (fixă sau mobilă).
DEPLASAREA VERTICALA
Deplasarea verticală a mesei trebuie să fie paralelă cu axa centrală a fascicolului, când
braţul aparatului este în poziţie unghiulară de 0 şi masa este încărcată cu o greutate
echivalentă cu cea a pacientului.
Fig. [29] 22
În situaţia rotaţiei platoului mesei la 0, rotaţia isocentrului mesei (dacă ea există) la
0, 90, înălţimea mesei: platou la nivelul D.N.T. şi 20 cm mai jos de acest nivel, se variază
înălţimea mesei de la 20 de cm, trecând prin distanţa normală de tratament, cu o sarcină de 30
de kg (extensia longitudinală a platoului redus) si, succesiv, 135 de kg (extensia longitudinală
maximă) aplicată perpendicular pe axa fascicolului.
Se verifică în fiecare dintre aceste două cazuri ca amplitudinea deplasării să nu
depăşească 2 mm.

ORIGINEA GRADAŢIILOR
Se reglează masa pentru ca suprafaţa superioară a platoului să fie chiar în isocentru. Se
verifică zeroul scalei care corespunde acestei mişcări. Se coboară masa cu 20 de cm sub
isocentru. Se verifică faptul că pe scala se poate citi poziţia corecta.
ROTAŢIA ISOCENTRICĂ A MESEI
Axa de rotaţie isocentrică a mesei trebuie să treacă la maxim 2,5 mm de isocentrul
instalaţiei.
ROTAŢIA PLATOULUI
Axa de rotaţie a platoului mesei trebuie să fie paralelă cu axa de rotaţie isocentrică a
mesei, cu o eroare de  0,5.
RIGIDITATEA MESEI
Se pune platoul mesei la aproximativ înălţimea isocentrului:
Se reglează la o cursă redusă mişcarea longitudinală a platoului, dar toate astea ca el sa
conţină isocentrul. Se aplică pe isocentru o încărcătura de 30 kg şi se măsoară înălţimea
platoului.
Se reglează cursa mişcării longitudinale a platoului la extensia sa maximală. Se
măsoară din nou înălţimea platoului, de aceasta dată cu o încărcătură de 135 kg aplicată pe
isocentru.
Diferenţa dintre valorile celor două măsurători nu trebuie să depăşească 5 mm.
DEPLASAREA LONGITUDINALĂ ŞI TRANSVERSALĂ A PLATOULUI
Se verifică să corespundă cursele lor cu specificaţiile. în cazul unei mese
neisocentrice, deplasarea transversală trebuie să fie perpendiculară pe planul sagital al
aparatului.
ECHIPAMENTUL PENTRU ACCESORII
Se va verifica faptul că platoul este echipat pentru fixarea accesoriilor, cum ar fi
suportul pentru cap, suportul pentru braţe, orice dispozitiv de susţinere.
MASURI DE SECURITATE ŞI INDICATOARE
Nivelul radioprotecţiei
Masurile de siguranţă care interzic sau opresc iradierea în caz de deschidere a porţii.
Oprirea iradierii în curs (intrarea sursei), dacă survine o pană de curent.
Accesibilitatea şi punerea în folosinţă a unui dispozitiv manual de intrare a sursei.
Indicarea corectă a lămpilor-martor care semnalează poziţionarea sursei. Este
recomandat ca indicatoarele luminoase montate deasupra uşii sălii de tratament să fie
alimentate independent de aparat.

Certificatele de etalonare şi de etanşeitate ale sursei.

Se recomandă punerea în funcţiune a unui radiometru de mare sensibilitate (detector
de ambiantă) cu alarme vizuală şi sonoră, care să semnaleze orice defecţiune a intrării sursei.
La nivel mecanic
Reglarea mini întrerupătoarelor de sfârşit de cursă ale diferitelor mişcări (aparat, masă,
trapă etc.)
Eficacitatea dispozitivelor anti-coliziune (deschiderea trapei la sol).
Eficacitatea sistemului de deschidere manuală a uşii (in cazul defectării motorizării).
Eficacitatea dispozitivului de intrare manuală a sursei.
La nivel electric
Accesibilitatea şi eficacitatea dispozitivelor de oprire de urgentă.
Aparatul şi subansamblele trebuie să fie conectate la pământ.
Comenzile trebuie să fie alimentate la tensiune joasă.
Mişcările care riscă să producă coliziuni trebuie să necesite închiderea unui circuit în
două puncte pentru comanda lor.
MĂSURAREA TIMPULUI
Controlul timpului
Este vorba despre verificarea preciziei şi stabilităţii în timpul măsurării timpului cu
ajutorul unui cronometru. Afişarea pe aparat a unui timp de 1min. Punerea în funcţiune a
aparatului şi chiar în momentul în care se începe măsurarea lui (de către aparat), se porneşte
un cronometru. La scurgerea timpului, teoretic la sfârşitul unui minut, se opreşte cronometrul
şi se citeşte timpul măsurat.
Timpul de deplasare al blocului de iradiere
Timpul ce separă poziţia intrare de poziţia ieşire şi invers trebuie să fie  2,5 s.
Se comandă iesirea sursei şi se măsoară cu un cronometru timpul care separă această
operaţie de zgomotul făcut, utilizând un interfon, cu punerea în lucru a sursei la poziţia ieşire.
MASURI DE RADIOPROTECŢIE
Protecţia pacientului (sursa ieşită)
Scăpările de-a lungul sistemului de colimare
Pentru orice dimensiune a câmpului, eficacitatea colimatorului trebuie să fie astfel ca
doza absorbită la DNT în orice punct al zonei protejate de colimator să nu depăşească cu 2%
doza absorbită maximală pe axul central al unui fascicol de 10 x 10. Măsurătorile scăpărilor
de radiaţii de-a lungul colimatorului trebuie să fie realizate mascând deschiderea
colimatorului cu un material absorbant cu o grosime suficientă pentru a nu se transmite decat

1% din radiaţie (aproximativ 8 cm de plumb). Suprafaţa de intrare a detectorului nu trebuie să

depăşească 1 cm2.
Scăpările din fascicolul util maxim
In orice punct, în interiorul unei suprafeţe circulare plane cu raza de 2 m, centrat
perpendicular pe axa centrală a fascicolului şi
situat la DNT, în exteriorul suprafeţei
corespondente la deschiderea maximală a
fascicolului, doza absorbită datorată scăpărilor de
radiaţii nu trebuie să depăşească 0,2% şi media a
16 puncte de măsură nu trebuie să depăşească
0,1% din doza maximală absorbită în punctul de
intersecţie al axei centrale a fascicolului şi planul
de măsură pentru un câmp de 10 x 10 cm2.
În afară de suprafaţa definită mai sus, doza
absorbită datorată scăpărilor, măsurată la 1 m de
sursă, nu trebuie să depăşească 0,5% din doza
maximală absorbită la aceeaşi distanţă, pe axa
centrală a fascicolului.
Fig. [26] 23
În timpul transferului sursei, poziţia
intrare-ieşire şi viceversa, debitul dozei în orice
punct de la exteriorul fascicolului util maxim nu
trebuie să depăşească 0,5% din debitul de doză pe axa fascicolului util la aceeaşi distanţă de
sursă.
Condiţii iniţiale
Utilizarea filmelor pentru a căuta punctele de scăpare maximală.
Valoarea medie a scăpării: definiţie în 16 puncte:
Fie Rm raza cercului echivalent cu cel mai mare câmp rectangular.
Se determină două cercuri de raze:
R1 = Rm + ¼ (200 – Rm)
R2 = Rm + ¾ (200 – Rm)

Aceste măsurători trebuie să fie realizate limitând fascicolul la minim şi plasând sub
suprafaţa fascicolului util un material absorbant de grosime egală cu de 3 ori atenuarea (0,1%
 12 cm de plumb).. Toate aceste măsurători trebuie să fie făcute în condiţii de echilibru
electronic.
Protecţia altor persoane, în afară de pacienţi (sursă intrată)
Scăpări pe la capul de iradiere

În orice punct al suprafeţei sferice centrate pe sursei şi cu raza de 1 m, debitul dozei nu
trebuie să depăşească 5,55 n Gray/s (2 mrad/h)
Scăpări pe la echipamentele de protecţie (pereţi, sol, plafon, uşi)

Reguli de aplicare pentru calculul protecţiei pereţilor
Debitele de expunere maximale admise
Debitele maximale de expunere Cod
(mR/h)
2,5 I, II, III, V
0,75 IV
0,25 VI
(in partea exterioară a pereţilor, în afară de podea, pentru care se va lua în considerare
înălţimea de 2 m deasupra podelei camerei sub-adiacente).
Condiţiile geometrice reţinute pentru calculul sau măsurătoarea acestor debite
maximale (fără dispozitivele mecanice sau electro-mecanice de limitare a
mişcărilor ce garantează în permanentă excluziuni mai severe).
Unităţile de clasa I – Când fascicolul este dirijat (normal sau oblic) către peretele
considerat, sunt reţinute doar poziţiile unui bloc de iradiere ale cărui coordonate unghiulare
ale rotaţiei C corespund cu semicercul opus acestui perete, adică:
pentru tavan = intervalul 90 – 180 – 270 (1/2 inferioară a cercului)
pentru podea = intervalul 90 – 0 – 270 (1/2 superioară a cercului)
pentru pereţii laterali din dreapta şi stânga = intervalul 0 – 90 – 180, respectiv 0 –
270 – 180 (1/2 de cerc drept sau stâng).
Unităţi de clasă II (si aici sunt şi cele de clasă III) – Când fascicolul este dirijat către
tavan sau podea, sunt reţinute doar poziţiile blocului a cărui coordonată liniară de translaţie Z
este:
pentru tavan = mai mică sau egală cu 100 cm
pentru podea = mai mare sau egală cu 100 cm.

Desemnarea locurilor Cod Natura supravegherii

Vestiare I
Zone de lucru controlate * II Exclusiv de către
Zone de trecere tranzitorie ** III utilizatorul responsabil
Zone de lucru necontrolate *** IV
Acces public V
Orice alt loc accesibil VI
Locuri neaccesibile VII
* Control fizic, medical şi purtarea obligatorie a dozimetrelor individuale
** Exclusiv culoare, scări, lifturi, toalete, curţi şi grădini.
*** Birouri, ateliere, săli de aşteptare nesupuse controalelor precedente.

ACCELERATORUL DE ELECTRONI
INDICI UTILIZAŢI
Ri = valoarea raportului R în măsurătoarea cu numărul i
 1 n

= valoarea medie a lui R data de R   Ri
R n
n = numărul de măsurători
Definiţii utilizate
Energia nominala
Indicaţia ce reprezintă energia electronilor ce lovesc ţinta fotonilor sau fereastra de transmisie
a electronilor.
Puterea de penetrare
- Fotoni: cea mai mare adâncime, pe axul central al fascicolului, pentru dimensiunile unui
câmp de 10 cm x 10 cm la o DSP specificată, când doza absorbită este egală cu 50% din
maxim (doza maximă).
- Electroni: cea mai mare adâncime pe axul central al fascicolului, pentru dimensiunile unui
câmp de 10 cm x 10 cm la o DSP specificată, când doza absorbită este egală cu 80% din
maxim (din doza maximă).
Adâncimea de referinţă (PREF)
- Pentru măsurătorile cu fotoni:
2 – 10 MV : PREF = 5 cm
11-24 MV : PREF = 7 cm
25 – 50 MV : PREF = 10 cm
- Pentru măsurătorile cu electroni: ar putea fi acceptate mai multe definiţii; una, rezonabilă,
constă în media adâncimii la 80% din doza maximală pe axul central al fascicolului la o DSP
specificată.
ISTORIE, DESCRIERE, FUNCŢIONALITATE
Accelerarea electronilor în vederea utilizării lor pentru producerea de radiaţii X de
înaltă energie are o istorie de aproximativ 70 de ani. Primul accelerator medical comercial a
fost un betatron construit de Siemens în 1943. al doilea tip a fost construit de către fraţii
Varian şi a fost primul accelerator liniar de electroni, la care accelerarea este făcută cu un tub
de tip klistron pentru producerea radiaţiei de înaltă frecvenţă utilizată la accelerarea
electronilor. în România acceleratoare de electroni circulare şi liniare au fost construite pentru
diferite aplicaţii de către prof. dr. Florea Scarlat pentru diferite aplicaţii inclusiv medicale.
De la primele încercări de construire a acceleratoarelor de electroni aceste
echipamente au fost clasificate în două categorii depinzând de forma traiectoriei de accelerare
a electronilor în :
- circulare – betatroane;
- liniare – linacuri.

Un alt tip de accelerator îl reprezintă microtronul dar nici ele nu a rămas pe piaţa
medicală.
S-au impus linacurile datorită faptului că din punct de vedere medical, medicina încă
nu are nevoie nici de energii atât de mari (betatronul poate accelera electronii de la 0 la 30-50
MeV), nici de o plajă atât de variabilă de energii ci mai degrabă de o intensitate mare a
curentului livrat la energii intre 4 şi 20 MeV.
Schema generală a unui linac este următoarea:
Fig. [3] 24
O sursă de electroni injectează în
rezonatorul vidat (1) electronii care apoi sunt acceleraţi datorită alternantei sinusoidale a
curenţilor de înaltă frecvenţă aplicaţi pe elementele rezonatorului. în locul rezonatorului la
betatroane electronii sunt injectaţi intr-un tub ceramic vidat şi sunt acceleraţi în câmp
electromagnetic intens (produs pe principiul tandemului primar/secundar de la
transformatoarele de curent electric alternativ) pană când ajungând la o anumită energie fluxul
de electroni este extras şi condus la ţintă.
Revenind la linac, fluxul de electroni acceleraţi este angulat la 90° şi urmează mai
multe prelucrări prin care fasciculul este omogenizat din punct de vedere energetic, se obţine
profilul energetic dorit după care este prelucrată forma externă (colimare iniţială fixă, apoi

colimare în funcţie de forma dorită a secţiunii fluxului prin colimatoare modelate din
cerobend sau MLC (Multi Leaf Collimator) - fix sau dinamic - ), conuri pentru radiaţii X şi
aplicatoare de electroni.
Fig. 25
Tot în această secţiune a
acceleratorului se expune o ţintă metalică pentru transformarea
la nevoie fasciculului de electroni în radiaţii X şi se măsoară
debitul de plecare a fasciculului printr-o cameră de ionizare.
Fasciculul astfel produs şi preparat poate fi utilizat pentru
iradierea pacientului aflat pe masa de tratament, anterior
pregătindu-se un plan de iradiere
şi implementându-se acesta intr-
un calculator care controlează
toate caracteristicile mecanice şi
energetice atât ale acceleratorului
cat şi ale mesei de tratament.
Echipamentul mai este
dotat cu un dispozitiv iniţial doar mecanic (o portcasetă de film radiologic special) cu timpul
transformându-se intr-un receptor digitizat de imagine; rolul acestui dispozitiv era doar de
verificare a planului de tratament, ulterior optimizându-se şi îmbogăţindu-se cu caracteristici
apropiate de radiografia digitală şi fiind un ajutor important în monitorizarea tratamentului.
Alte tipuri de accelerator de electroni sunt aşa zisele acceleratoare „de cameră”,
acceleratoare de mici dimensiuni bazate fie pe descărcarea în plasmă a unui laser pulsat de
mare putere, fie pe un sistem electrostatic; le menţionăm deoarece ele reprezintă o sursă de
acceleratoare de mici dimensiuni, care cel care deşi în acest moment sunt unicate este posibil
ca pe viitor să se dezvolte şi să acopere nevoile unor centre de radioterapie locale.
Ciber-knife, tomoterapia reprezintă optimizări valoroase ale tratamentului utilizând
linacuri; numărul lor actual în lume este în jur de 200 de unităţi; echipamentele sunt scumpe
iar tratamentele bolnavilor de asemenea.
Date fiind caracteristicile energetice de mai sus verificare echipamentului, întreţinerea
lui regulată conform cerinţelor de calitate, radiosecuritate, radioprotecţie şi a celor tehnologice
indicate de fabricant este o condiţie sine qua non a funcţionalităţii sale corecte. Mai jos sunt

descrise sumar aceste activităţi. Fizicianul medical şi inginerul de echipament este

răspunzător de acestea dar medicul radioterapeut poartă întreaga responsabilitate a actului
radioterapeutic şi este în interesul său să cunoască fie şi sumar aceste condiţii de calitate a
funcţionării acceleratorului.
ELEMENTE DE VERIFICARE A FUNCŢIONALITĂŢII
ACCELERATORULUI
Indicarea numerica a distanţei normale de tratament
Afişarea numerică trebuie să corespundă pentru câmpuri de dimensiuni mai mari de
50 mm x 50 mm, la izodoza de 50 % a unui film iradiat în adâncimea de referinţă. Precizia
trebuie să fie de  4 mm sau de  2 % (fiind reţinută cea mai mare dintre aceste limite).
Indicarea luminoasă a câmpului la distanţa normală de tratament
Marginile fascicolului luminos trebuie să fie la  2 mm (sau  1% din dimensiunea
câmpului, dacă este superioară fată de 2 mm) de marginile câmpului iradiat, considerat ca
fiind conturul la 50 % ( doza pe axul central al fascicolului, la aceeaşi adâncime).
Reproductibilitate
Indicaţia numerică
Când se reia controlul în condiţiile din paragraful precedent, reproductibilitatea
trebuie să fie   2 mm.
Indicaţia luminoasă
Reproductibilitatea trebuie să fie   1mm.
Indicarea câmpului de electroni
Afişajul numeric trebuie să corespundă medianelor câmpului luminos la DNT, cu o
eroare de  2 mm.
Mărimea penumbrei luminoase şi strălucirea câmpului luminat
Strălucirea câmpului luminat pe axă, la DNT trebuie să fie  60 Lx. Marginile
câmpului iluminat trebuie să aibă un contrast al cărui raport să fie mai mare de 4, atunci când
este îndreptată (corijată) iluminarea ambiantă.

Caracteristici doza – adâncime

Fotoni
Pentru echipamentele isocentrice, măsurătorile trebuie să fie făcute intr-un plan
perpendicular pe axa centrală a fascicolului. Acest plan trebuie să fie la adâncimea de referinţă
intr-o fantoma şi să conţină isocentrul.
Pentru echipamentele neizocentrice, planul de măsurare trebuie să fie la adâncimea
de referinţă intr-o fantoma a cărei suprafaţă trebuie să fie la DNT.
Puterea de penetrare măsurată pentru fiecare energie nominală trebuie să fie cea
indicată de firma de aparatură, cu o tolerantă de  3 % sau  3 mm (fiind utilizată cea mai
mare dintre cele două tolerante).
Electroni
Puterea de penetrare măsurată pentru fiecare energie nominală trebuie să fie cea
indicată de firma de aparatură cu o tolerantă de  3 % sau  2 mm (fiind utilizată cea mai
mare dintre cele două tolerante).
Stabilitatea cu rotaţia braţului şi debitul de doză absorbită
Puterea de penetrare trebuie să rămână constantă pentru orice poziţie unghiulară a
braţului şi pentru întreaga plajă de valori dată de firma de aparatură, a debitului de doză
absorbită specific.
Tolerantele trebuie să fie pentru fotoni şi pentru electroni:   1 % sau   1 mm
(fiind utilizată cea mai mare dintre aceste două limite).
Omogenitatea câmpurilor iradiate
Fotoni
Omogenitatea la adâncimea de referinţă
Acceleratorul trebuie să asigure o iradiere uniformă în condiţiile deja enumerate
pentru orice energie şi orice poziţie unghiulară a suportului şi a dispozitivului de limitare a
fascicolului.
Regiunea omogenă este limitată de liniile drepte care unesc punctele de pe axele
principale şi de pe diagonale câmpurilor pătrate, ca cel indicat în figura 4.
La adâncimea de referinţă doza absorbita maximală nu trebuie să depăşească în nici
un punct doza minimă absorbita în regiunea definita mai sus înmulţită cu un factor constant
dat de producător pentru fiecare echipament.

La adâncimea de referinţă doza absorbită în exteriorul regiunii omogene nu trebuie

să depăşească maximul dozei absorbite în interiorul acestei regiuni omogene.
Simetria
Simetria câmpului iradiat trebuie să fie aceeaşi ca în regiunea omogenă a adâncimii
de referinţă, raportul valorilor medii pe 1 cm2 dintre dozele absorbite în două puncte oarecare
dispuse simetric în raport cu axa centrală a fascicolului trebuie să nu depăşească 1,03. Aceasta
se aplică oricărei energii nominale şi pentru orice dimensiune a câmpului, pentru toate
poziţiile unghiulare ale suportului şi ale dispozitivului de limitare a fascicolului.
Stabilitatea omogenităţii cu poziţia
Pentru orice dimensiune a câmpului, doza absorbită în orice punct a regiunii
omogene la adâncimea de referinţă, normalizată prin raport cu doza absorbită pe axa centrală
a fascicolului, nu trebuie să varieze cu mai mult de  1,5 % pentru orice poziţie unghiulară a
suportului şi a dispozitivului de limitare a fascicolului. Aceasta condiţie este valabilă pentru
toate energiile nominale.
Valoarea maximă a dozei absorbite
Valoarea maximă a dozei absorbite la adâncimea maximului de doză în procentaj al
dozei absorbite pe axa centrală a fascicolului la aceeaşi adâncime (pentru poziţiile unghiulare
ale suportului şi ale dispozitivului de limitare a fascicolului de 0). Această valoare nu trebuie
să depăşească 109 %.
Omogenitate
Măsurătorile (fie continue, fie în puncte învecinate) sunt efectuate în lungul axelor
principale şi diagonalele câmpului iradiat intr-o fantomă, utilizând un detector al cărui
domeniu activ în direcţia de măsurătoare nu depăşeşte 5 mm.
Stabilitatea şi simetria
Măsurătorile dozei absorbite sunt făcute intr-un număr oarecare de puncte fixe intr-o
fantoma fixată la capul de tratament şi care se roteşte împreună cu dispozitivul de iluminare a
fascicolului. Aceste puncte trebuie să fie pe axele principale, pe axul central al fascicolului şi
la 2/3 din distanţa dintre axul central şi marginea câmpului (contur la 50% din doza absorbită
pe axul central).
Doza absorbită maximală
Cercetarea regiunilor cu doza ridicată cu ajutorul unui film în planul maximului
dozei pe axul central. Se măsoară valorile dozei în aceste puncte cu un detector.

Electroni
La distanţa normală de tratament, pentru toate valorile energiei nominale şi pentru
toate dimensiunile posibile ale câmpului de electroni, câmpuri pentru care raportul intre
lungime şi lăţime este cuprins intre 0,66 şi 1,5 trebuie respectate următoarele specificări:
- La adâncimea maximală:
a) distanţele dintre punctele de la 80% doza şi marginile câmpului geometric nu
trebuie să depăşească cu 1,5 cm lungimea celor două axe principale.
b) distanţele dintre punctele de 80% doza şi colturile câmpului geometric nu trebuie
să depăşească cu 3,0 cm lungimea celor două diagonale.
- La adâncimea de referinţă:
c) distanţele dintre punctele de 90% doza şi marginile câmpului geometric nu trebuie
să depăşească cu 1 cm lungimea celor două axe principale.
d) distanţele dintre conturul de la 90% doza şi colturile câmpului geometric nu
trebuie să depăşească cu 2 cm lungimea celor două diagonale.
e) Doza absorbită în orice punct nu trebuie să depăşească 103% din doza maximală
absorbită în orice punct de pe axa centrală a fascicolului.
f) în interiorul suprafeţei limitate de conturul de 90% doză, raportul valorilor medii
pe 1 cm2 a dozei absorbite în două puncte oarecare dispuse simetric în raport cu axa centrală a
fascicolului nu trebuie să depăşească 1,05.
- La adâncimea de 0,5 mm:
g) Valoarea medie pe 1 cm2 a dozei absorbite intr-un punct oarecare nu trebuie să
depăşească 109% din doza maximală absorbită intr-un punct oarecare de pe axa centrală a
fascicolului.
Câmpuri cu filtre în colturi
Pentru toate filtrele de colt furnizate cu acceleratorul, firma de aparatură medicală
trebuie să indice în documentele de însoţire factorul de corecţie al coltului şi unghiul de colt la
dimensiunile maximale ale câmpului pentru care filtrul de colt este construit şi pentru toate
energiile nominale.
Valorile măsurate nu trebuie să difere de valorile indicate cu mai mult de  2% în
ceea ce priveşte factorul de corecţie al coltului şi cu mai mult de  2% în ceea ce priveşte
unghiul de colt.

In plus, firma trebuie să furnizeze exemple de curbe de izodoză obţinute utilizând

filtre de colt de aceeaşi concepţie pe un accelerator cu aceleaşi caracteristici.
PENUMBRA: FOTONI ŞI ELECTRONI
Mărimea penumbrei trebuie să fie specificată în documentele de însoţire. Mărimea
penumbrei în lungul axelor principale nu trebuie să depăşească valoarea indicată de firma de
aparatură medicală pentru oricare energie nominală. Valorile indicate trebuie să fie distanţele
intre punctele de 80% doza şi 20% doza pe axul central al fascicolului, în lungul axelor
principale ale câmpurilor de 5 cm x 5 cm, 10 cm x 10 cm şi pentru dimensiunile maxime ale
câmpului, în condiţiile normalizate.
Sistemul de supraveghere al dozei
Calitatea funcţionarii este estimată prin determinarea raportului (R) intre valoarea în
unităţi ale sistemului de supraveghere al dozei indicată de sistemul de supraveghere al dozei
după o iradiere dată şi doza absorbită obţinută prin integrarea cu ajutorul unui dozimetru de
referinţă plasat pe axa centrală a fascicolului la distanţa normală de tratament. Dozimetrul de
referinţă trebuie să fie plasat la adâncimea de referinţă în fantoma de măsură. Pentru orice
măsurătoare este avantajos să se fixeze fantoma intr-un mod rigid pe capul de tratament.
Reproductibilitatea
Pentru fiecare energie nominală, intr-o suită de iradieri succesive, fiecare trebuie să
genereze aceeaşi doză la distanţă normală de tratament, în condiţii similare. Raportul R al
unităţilor sistemului de supraveghere al dozei pe valoarea măsurată a dozei absorbite trebuie
să aibă o reproductibilitate de 0,5% sau mai puţin. în condiţiile probelor specificate
reproductibilitatea trebuie să fie evaluată prin expresia:
2
  
  R  Ri 
n
Reproductibilitatea = %,
100  
R n 1
Ec.[28] 3

unde Ri este valoarea raportului R în măsurătoarea cu numărul i şi R este valoarea
n
 1
medie a lui R dată de R 
n
R i si n este numărul de măsurători.

Liniaritate
Pentru fiecare energie nominală, relaţia intre unităţile sistemului de supraveghere a
dozei (U) şi doza absorbită (D) trebuie să fie o funcţie liniară de forma D = S  U, unde panta
S este determinată cum este indicat mai jos. Tolerantele care rezultă trebuie să fie respectate
pentru dozele cuprinse intre 0,1 Gy şi 10 Gy la distanţa normală de tratament.
Valoarea medie a dozei absorbite în limitele specificate nu trebuie să difere cu mai
mult de 1% sau  0,01 Gy de cea indicată prin relaţia liniară precedentă, fiind reţinută cea
mai mare dintre cele două limite.
Influenta debitului de doză
Pentru echipamentele create pentru a funcţiona la debite diferite de doză, pentru
fiecare energie nominală, raportul R al unităţilor sistemului de supraveghere al dozei la doza
absorbită măsurată nu trebuie să varieze cu mai mult de 2% pentru întreaga întindere a
variaţiei posibile a debitului de doză.
Influenta poziţiei echipamentului

Pentru fiecare energie nominală valoarea maximă a raportului R nu trebuie să
difere cu mai mult de 3% când echipamentul este reglat în diverse poziţii fixe alese pe
întregul domeniu de variaţie în jurul axelor de rotaţie (de exemplu, rotaţia suportului, rotaţia
dispozitivului de limitare a fascicolului) pentru care deplasarea afectează poziţia sistemului de
supraveghere al dozei.
Masurile de securitate proprii funcţionarii
Pentru a testa aceste masuri de siguranţă, în general va fi necesar să se provoace un
defect corespunzător uneia dintre ele.
Întreruperea totală a alimentarii electrice
Dispozitivele de oprire de urgentă “coups de poing” de tip încuiere trebuie să fie
plasate în toate locurile unde sunt amplasate acceleratorul şi subansamblurile lui: sala de
tratament, post de control (pupitru), local tehnic, modulator.
Trebuie să se verifice dacă accesibilitatea lor este corectă şi logică.
Condiţiile de securitate ale aparatului
Ele trebuie să interzică demararea tratamentului sau provocarea opririi lui în cazul
apariţiei unui defect. Se va verifica tot în particular:
- Masurile de siguranţă de punere în tensiune ale acceleratorului.

- Măsuri de siguranţă pentru încălzire:

Prezenta vidului: accelerator şi klistron
Securităţile de incalzire internă ale modulatorului
Debitul minim al apei pentru răcire
Limitele termice ale acceleratorului
- Masuri de siguranţă pentru lanţul de înaltă tensiune
Masuri de siguranţă pentru tratament
Ele trebuie să oprească tratamentul în cazul unei defecţiuni.
Semnalizarea defecţiunii va apărea pe consola de vizualizare (dacă aparatul este
condus de calculator). Să notam că, în acest caz, aceasta verificare nu va putea să fie făcută
decat cu un program definitiv de tratament. Masurile de securitate care trebuie testate sunt
următoarele:
- Excesul debitului de doză.
- Discordanta debit, doza 1, doza 2 (defect al camerelor monitoare).
- Absenta debitului de doză.
- Defect de simetrie orizontală.
- Defect de simetrie verticală.
- Oprirea timpului scurs.
- Deriva parametrului geometric.
- Defect de baleiaj (sau punerea în plan a conului difuzor)
- Indicaţia eronată a energiei.
- Oprire prin întrerupere a lanţului dozimetric nr. 2.
- Discordanta intre unghiurile teoretice şi cele reale în mod arcterapie.
- Defectarea “logicii” programului de tratament.
RADIOPROTECŢIE
Protecţia pacientului contra radiaţiei parazite din fascicolul util
Radiaţia fotonică parazită intr-o radiaţie de electroni
Procentul de radiaţie de frânare se defineşte pe o curba de randament în profunzime
ca fiind ordonata punctului de intersecţie a tangentei din porţiunea cea mai înclinată a curbei
şi tangenta de la capătul (coada) curbei.

Radiaţia parazită neutronică

Pentru această măsurătoare este necesar un detector aproape insensibil la fotoni.
Protecţia pacientului contra radiaţiei parazite din afara fascicolului util
Scăpările prin sistemul de colimare în timpul iradierii
Ele trebuie să fie mai mici de 2% din doza maximală pe ax pentru fotoni şi electroni.
Scăpările în afara fascicolului util
Fotoni şi electroni: Ele trebuie să fie mai mici de 0,2 % din doza maximă absorbită
pe axul central al fascicolului, şi mai mici de 0,1% în medie.
Neutroni:
Doza fizică datorată scăpărilor neutronice în exteriorul fascicolului util trebuie să fie
mai mică de 0,5% din doza maximă absorbită pe axul central al fascicolului, şi mai mică de
0,2% în medie pe cele două cercuri de raze R1 şi R2 .
Măsurarea randamentului în profunzime
Fotoni şi electroni:
Măsurătorile vor fi făcute pentru toate energiile nominale la DNT şi pentru mai multe
dimensiuni ale câmpurilor (minim trei: 50 mm x 50 mm, 100 mm x 100 mm, 200 mm x 200
mm), la adâncimile dozei maximale, la 5 cm, 10 cm, 15 cm, 20 cm, 25 cm.
Se vor determina, de asemenea, izodozele de bază pentru cele trei dimensiuni ale
câmpurilor, pentru toate energiile nominale.

SIMULATORUL
Fig. [9] 26
Controalele mecanice şi dozimetrice

Controalele care trebuie făcute sunt aceleaşi ca cele descrise la telecobaltoterapie.
Simulatorul având în general o distanţa sursă – axă de rotaţie variabilă, se va verifica
prin măsurarea indicaţiei bune a scalei. Precizia trebuie să fie   2 mm.
Echipamentul radiogen
Controlul emisiei de raze X
Trebuie să se verifice în special:
tensiunea generatorului (kV); toleranta 5%
curentul (mA)  10%
măsurarea timpului (s)  10%
măsurarea dozei (mAs)  20%
exponometrul automatic  20%
radiaţia scăpată vezi cap. “TELECOBALTOTERAPIE”
funcţionarea corectă a celor două centre de anod turnant
2. Controlul sistemului de recepţie a RX
Dispozitivul de radiografie. Se vor verifica: caseta filmului; grila; developarea.

Dispozitivul de radioscopie. Se vor verifica: amplificatorul de iluminare, lanţul TV,

rezoluţia spaţială, distorsiunile spaţiale, sensibilitatea (debitul mediu de doză pentru a obţine o
imagine corectă ar trebui să fie mai mic de 5 rad/ min).

ACCESORII
MODIFICATORII DE FASCICOL
FILTRELE PENTRU FASCICOLELE DE FOTONI.
Se vor caracteriza prin:
Omogenitate
Coeficientul de transmisie:
Măsurat în aer în fascicol larg, trebuie să fie mai mic de 5%.
Grosimea filtrelor trebuie să fie ajustată în funcţie de energia fotonilor şi face
obiectul unor măsurători particulare pentru alte materiale în afara de plumb.
Cazul aliajului M.C.P. 70
Caracteristici:
Punct de topire: 70C (plumb 327C)
Densitate: 9,7 ( 11,3)
Duritatea Brinell: 13 (aproximativ 3,7)
Metale constituente: bismut, plumb, etan, cadmiu.
Precauţiuni generale pentru folosirea unui aliaj sub punctul de topire:
Se iau mănuşile când se manipulează aliajul. Întotdeauna se spală pe mâini după
folosire, în special înainte de a pune mana pe alimente.
Se evita contactul cu aliajul topit. în cazul pulverizării aliajului, se evita inhalarea
prafului prin purtarea unei măşti adecvate. Este recomandată utilizarea unei cabine de
aspirare.
Se evită supraîncălzirea aliajului topit. în orice caz, temperatura nu trebuie să
depăşească 350C şi în cazurile particulare ale aliajelor care contin zinc3 sau cadmiu4,
temperatura maximă de incalzire de luat în considerare este cu 70C peste temperatura
de lichefiere.
FILTRELE PENTRU FASCICOLELE DE ELECTRONI
Condiţiile de utilizare a filtrelor în fascicolele de electroni depind de nişte parametri
(grosimea şi distanţa filtrelor de bolnav depind de dimensiunea câmpului şi de energie) astfel:
pentru energiile cuprinse intre 4 – 25 MeV, este necesar ca filtrul să ajute la delimitarea
3
aliaj MCP 200
4
aliaje: Cerrolow 117, Cerrobend, Cerrosafe

marginilor fascicolului, pentru energiile mai mari de 25 MeV, acest lucru este inutil: plumbul
este limitat la zona protejată .
DISPOZITIVELE CARE DECUPEAZĂ POLISTIRENUL
Fig. [15,16] 27
Dispozitivul semi-câmp
Fig. [16] 28
Acest dispozitiv limitează fascicolul util la un semi-fascicol
emergent din colimatorul aparatului de tratament.
DISPOZITIVELE CARE TAIE PENUMBRA
(“TRIMMERS”)
Va trebui să se verifice:
a) că fixarea lor nu poate să se facă decat intr-o poziţie
unică;
b) că fixarea lor este ajustată (fără joc) şi sigură
(securitatea pacienţilor şi a personalului);
c) că se asigură o atenuare suficientă a fascicolului.

FILTRELE DE COLT
Filtrele de colt obişnuite sunt în general prevăzute pentru modificarea pantei izodozei
50 % (sau la 10 cm în adâncime) pentru un unghi de 20, 30, 45 sau 60.
Raportul Comisiei Electrotehnice Internaţionale stipulează:
“…Pentru fiecare filtru de colt ales, cel care face aparatul trebuie să dea, în
documentele de însoţire a lui, pentru fiecare energie considerată, dimensiunile maxime
ale câmpului care poate fi utilizat, unghiul izodozei de colt, la care adâncime acest unghi
este definit şi factorul de colt. Factorul de colt nu trebuie să varieze cu mai mult de 2 %
când se modifică unghiul braţului aparatului de tratament si/sau sistemul sau de
colimare”.
Fig. [34] 29
Trebuie să
amintim că modificările
fascicolului aduse prin
prezenta unui filtru de
colt depind de:
a. energia de
iradiere;
b. unghiul
filtrului;
c. natura
materialului din care
este constituit filtrul;
d. distanta
sursa-filtru;
e. dimensiunea câmpului.
FILTRELE COMPENSATOARE
Ele pot să fie sub forma de cuburi sau de foi de plumb superpozabile. Ele sunt
utilizate pentru a compensa diferenţele de nivel sau neomogenităţile distribuţiei de doză.

GENERATOARELE DE PENUMBRĂ
Generatoarele de penumbră, prin concepţia şi prin obiectivele lor sunt filtre de
colt particulare.
PORT - FILTRE
Platourile port - filtre sunt în general prevăzute pentru a fi utilizate la distanţele
determinate ale sursei sau ale pacientului.
ACCESORII PENTRU AŞEZAREA PACIENŢILOR
DISPOZITIVELE DE CONFORMARE ŞI DE REPERARE BALISTICĂ
Dispozitivele de conformare
Dispozitivul de conformare de tip “soare”: acest instrument simplu nu necesită decat
un control al aspectului.
Trasoarele de contur: acestea sunt
sisteme în care conturul pacientului este
urmărit printr-o palpare şi recopiat
automatic.
Fig. [38] 30
Dispozitivul “pin and arc”
Acest instrument serveşte la
determinarea punctului de intrare a axei
fascicolului oblic, atunci când se lucrează cu
un echipament neizocentric.
Şublere
Fig. [15] 31
DISPOZITIVE DE
POZIŢIONARE
Dispozitivele de centrare
de perete (sagital şi laterale)
Ele permit vizualizarea unui
sistem de axe ortogonale având ca origine
isocentrul instalaţiei. Cilindrii optici care servesc la aprinderea punctului luminos trebuie să

aibă o puritate mare pentru a garanta o fineţe suficientă a proiecţiei luminoase (< 5 mm).
Precizia lor trebuie să fie mai bună de  2 mm.
DISPOZITIVELE DE SUSŢINERE
Suportul pentru braţe.
Fig. [34-40] 32
Suportul pentru picioare
Fig. [34-40] 33
Saltea.
Fig. [34-40] 34
Planurile
înclinate
DISPOZITIVELE DE
SUPRAVEGHERE
Sistemele Sersom şi Scompi
Principiul acestor două sisteme este asemănător. Atunci când primul este pus în
funcţiune, reperele făcute pe pacient sunt vizualizate printr-o cameră pe un ecran tv.
Coordonatele acestor repere sunt astfel determinate şi fiecare reper este încadrat automat, pe
ecran, printr-o fereastră mică. La punerile în funcţiune ulterioare, coordonatele acestor repere
sunt în prealabil introduse în sistem şi punerea în funcţiune trebuie să se facă în aşa fel încât
imaginea fiecărui reper să se înscrie în fereastră.
Monitorul de poziţionare Alderson
La fiecare punere în funcţiune o pastilă magnetică este lipită pe pielea pacientului în
apropierea zonei de iradiat. O sondă sensibilă la variaţii de câmp magnetic este adusă în fata
pastilei. Dacă mişcările bolnavului sunt mai mari decat un prag predeterminat, se declanşează
o alertă sonora şi vizuală.
Sistemul optic
O pastilă reflectantă este lipită de bolnav în punctul de impact al fascicolului unui
laser fixat de perete, aceasta de îndată ce este pus în funcţiune. Fascicolul laser este astfel
reflectat către o celulă fotosensibilă. Dacă mişcările pacientului sunt prea mari, fascicolul
reflectat nu mai atinge celula şi se declanşează o alarmă.
Aceste sisteme vor face obiectul controalelor particulare conform specificaţiilor.

Circuitele tv şi interfoanele
Astăzi avem dreptul la o calitate excelentă a imaginii şi a sunetului acestui material
care face parte din echipamentul obligatoriu al unei săli de iradiere.
Fantome cu apă
Fig. [23] 35
Necesare pentru
operaţiunile de dozimetrie sunt
umplute pană la nivelul dorit cu apă
distilată sau deionizată . în ele se
plasează camere de ionizare
impermeabile la apă; camerele de
ionizare sunt mişcate în direcţii
determinate x,y,z cu ajutorul unor
motoare pas-cu-pas. Mai sunt
prevăzute cu un cărucior pentru
transport.

BRAHITERAPIA
CARACTERISTICI NECESARE RADIONUCLIZILOR PENTRU DIVERSE
APLICAŢII ÎN BRAHITERAPIE5
Implanturi interstiţiale caracteristici
Fig. [52] 36 Brahiterapie interstiţială (cervicală, linguală)
 emisia de fotoni;
 contaminare
minimă cu electroni;
 energie joasă a
fotonilor;
 timp de
înjumătăţire scurt;
 activitate mare;
 sursa trebuie să
aibă dimensiuni mici;
Implanturi permanente
Sursa (Au198, Ir192, Cs137 ) producătoare de fotoni de energie (412 keV filtraţi de un
înveliş de platină care opreşte radiaţiile b de 970 keV) şi timp de înjumătăţire scăzut, minimă
contaminare cu electroni, de dimensiuni mici.
Surse (I125 sau Pd103) cu debit scăzut, şi timp de viaţă lung (17 zile Pd103, 3 luni - 1 an
I125) emiţătoare de radiaţii X de fluorescenţă (27-32 keV) şi 7% radiaţii gamma de 35 keV;
cămaşă de titan neutru care interacţionând cu aprox. 10% electroni Auger produce
fotoelectroni ce interacţionează cu ţesuturile de
contact cu tubul. Utilizare pentru tratamentul
cancerelor cu un timp de dublare tumorală
mare ca cel al prostatei.
Fig. [29] 37
5
Pentru că din limba engleză High Dose Rate (HDR), se traduce română terapia cu debit înalt [TDI] iar Low
Dose Rate (LDR) se traduce terapia cu debit scăzut (TDS) preferăm să utilizăm cuvinte româneşti. Pentru cei
care sunt obişnuiţi cu prescurtările intrate în limbaj internaţional HDR şi LDR am introdus şi echivalentul în
limba română.

Sursele pot fi izotropice sau anizotropice după cum sunt dispuse curbele izodoze în
spaţiul perisursă.
Implanturi temporare
TDS (0,33-1Gy/h) temporară : ace (Ra226- 1,622 ani timp de înjumătăţire- , Co60,
Cs137, Ir192) cu cămaşă de platină (0,5 mm gros.,  = 21,4 g/cm3 pentru stoparea beta de 3,17
MeV).
Fig. [] 38
Acele au diferite lungimi după cum urmează: scurte (1,5 cm), intermediar scurte (2
cm), medii (3 cm), intermediar lungi (4 cm), lungi (4,5 cm); deasemenea se diferenţiază după
conţinutul în doză echivalent radiu în ace de tărie maximă (0,66 mg/cm) şi de tărie
înjumătăţită (0,33 mg/cm) după standardul britanic utilizat în sistemul Manchester. Această
clasificare suportă o modificare după cât este introdus acul acesta având trei diviziuni
echidistante deci putând fi introdus o treime, două treimi şi întreg, energia eliberată fiind
echivalentă.
În Europa se utilizează fire subţiri din platină iradiată (Ir192) învelite în platină neutră
protectoare. Diametrul variază între 0,3-0,6 mm, lungimea între 14-50 cm, pot fi tăiate la
lungimi convenabile. În SUA , surse sferoidale de cesiu137 , 5 mm diametru sau microsfere de
50 de microni, introduse într-un ac de oţel
inoxidabil cu o lungime între 16-88 mm marcate
din 8 în 8 mm sau granule de titan de 4,5 mm
lungime, 0,8 mm diametru ce includ două
sferule de 0,6 mm diametru de Iod125 incorporat
într-o răşină.
Fig. [39
TDI şi brahiterapia pulsată utilizează
sursele cu Ir192 pentru că sunt mici şi au un debit
de iradiere mare.
Sursa cu TDS(LDR) temporar caracteristici
emisie de fotoni;
contaminare minimă cu electroni;
activitatea specifică a sursei este mică;
sursa are dimensiuni mici;

timpul de înjumătăţire este relativ mare;

Sursa cu TDI(HDR) temporar caracteristici
 emisie de fotoni;
 contaminare minimă cu electroni;
 activitate specifică a sursei foarte mare;
 sursa are dimensiuni mici;
 timpul de înjumătăţire este relativ mare;
Implanturi intracavitare:
Terapie cu debit scăzut [TDS], temporară
În afara celor descrise mai sus mai sunt utilizaţi pentru terapie Americiu241 (60 keV
fotoni), Ytirbiu169 Samariu145 iar în Japonia Californiu252, emiţător de neutroni, radiaţii X,
gamma şi electroni perechi electroni şi pozitroni. O treime din masa de Cf252 emite neutroni
iar restul de 2/3 emite fotoni.
Fig. [52] 40 Brahiterapie intracavitară, col uterin, endometru

Proporţia variază cu distanţa de sursă din aceasta cauză calculul radiodozimetric este
extrem de dificil; avantajul este că efectul radiobiologic este foarte bun datorită speciilor de
radiaţii ionizante mixte emise.
TDS(LDR) temporar emisie de fotoni: - caracteristici
- energie a fotonilor relativ mare;
- contaminare minimă cu electroni;
- activitate specifică foarte mare;
- dimensiune mică a sursei;
- energie a fotonilor relativ mare;
- timp de înjumătăţire relativ mare;

Terapie cu debit înalt [TDI]

TDI intracavitară temporară utilizează aceleaşi surse ca şiTDI(HDR)interstiţială.
Implanturi intravasculare caracteristici
emisie de radiaţie β, posibil şi cu o componentă ce conţine fotoni;
timp de înjumătăţire relativ mediu;
sursa trebuie să aibă nişte dimensiuni care să-i permită să fie incorporată;
trebuie să fie inertă din punct de vedere biologic;
Tutori lumenali (stent engl.)
Utilizaţi în brahiterapia intravasculară dar şi în angioplastii prevenind
restenozările sau reobstrucţiile arterelor tratate. Sunt utilizate două metode în
brahiterapia intravasculară: plasarea de tutori lumenali radioactivi emiţători de beta
sau plasarea de catetere TDR.
Stenturile conţin ioni de P32 (1,71 MeV) sau Vanadiu48 care distrug celulele ce ar
migra din peretele arterial în lumen. O problemă a acestor tutori lumenali radioactivi
este calibrarea lor în condiţiile în care aceştia trebuie sterilizaţi.
Catetere
O alternativă la tutorii
lumenali radioactivi sunt cateterele
intravasculare pe care se administrează
o singură dozăTDI(HDR)imediat după
angioplastie. Se utilizează ca surse
Ir192, Y90 lichid sau Sr90 .
Aplicatoare pentru suprafeţe
sau plesioterapie
Piele
Utilizate şi pentru aplicaţiile
pe suprafeţe acele utilizate în terapia
interstiţială cu Ir192 pot fi utilizate în
tratamentul tumorilor cutanate
înTDI(HDR)sau TDS.
Fig. [15] 41
Se mai utilizează mulaje cu
izotopi radioactivi (Co60 - plastobalt) şi mai ales cu P32 aplicaţii pe lamă de gelatină, hârtie de

filtru. O altă formă a aplicaţiilor plesiobetaterapeutice o reprezintă sursele închise cu o

suprafaţă activă de 4 cm2 cu Sr90 şi Y90, plăcuţe hexagonale pe suport flexibil montat pe
suprafaţa cutanată care trebuie iradiată.
Aplicaţii metabolice
Administrări parenterale
Dysprosium165 conjugat cu EDTA în perfuzie strict cerebrală, soluţii de P32 sub
formă de fosfat cromic, soluţie de Au198 (50-100 mCi) tumori cerebrale (craniofaringioame)
Administrări orale
Soluţie de radioiod (I131) per os utilizată în tratamentul carcinoamelor tiroidiene. P32
administrat per os –7,5 mCi- în leucemia granulocitară cronică, metastaze osoase (şi Ca45,
Sr89), policitemia vera .
TEHNICI FOLOSITE ÎN BRAHITERAPIA MANUALĂ
Plasarea unor surse închise cu material radioactiv în interiorul tumorii sau lângă
aceasta reprezintă una din cele mai vechi metode pentru tratarea cancerului folosind radiaţii
ionizante.
Metodele folosite pentru terapia de implantare pot fi împărţite în patru categorii mai
mari:
o mulaje sau
dispozitive pe care se
plasează sursele radioactive;
o implanturi
interstiţiale;
o implanturi
intracavitare;
Fig. [29] 42
Mulajele şi
dispozitivele cu surse
radioactive:
Mulajele şi
dispozitivele pentru surse
sunt astfel construite astfel

încât să permită plasarea surselor în poziţii adecvate iradierii leziunilor existente în diferite
locuri. Distanţa dintre surse şi zona de interes este de obicei mai mică de 1 sau 2 cm. Spaţiile
dintre poziţiile de staţionare a surselor sunt umplute cu ceară sau cu material plastic.
Implanturile interstiţiale:
Fig. [52] 43
Implanturile interstiţiale sunt
constituite din ace, sârme sau surse
radioactive mici încapsulate denumite
cristale care sunt introduse în tumoră sau în
vecinătatea acesteia.
Implanturile interstiţiale sunt în
mare parte aplicate pentru tumorile
intraorale şi superficiale şi pentru
tratamentul tumorilor din unele organe
accesibile, cum ar fi prostata.
Implanturile intracavitare:
Implanturile intracavitare se
realizează cu surse radioactive plasate în
cavităţile din corp.
Cele mai multe implanturi se aplică
pentru cancerul de col şi de
corp uterin, cu surse închise
plasate în cavitatea uterină
în jurul colului şi a
vaginului.
Brahiterapia
intralumenală:
Fig. [52] 44 Brahiterapie
endolumenală (intrabronsică,
esofag)
Această metodă
implică plasarea surselor

radioactive într-un lumen, cum ar fi un canal de aer ( trahee, bronhie, esofag) sau un vas de
sânge.
Sursa radioactivă se plasează în lumen cu ajutorul unor aplicatori mobili care sunt
introduşi până în zona de interes şi prin care se vor deplasa sârmuliţele de Ir-192 care au
diametre mici dar cu debit mare. Poziţiile de staţionare a surselor în aplicatori precum şi
spaţiile dintre acestea sunt stabilite cu ajutorul softului aferent planului de tratament.
Implanturile radioactive pot fi temporare sau permanente.
Pentru implanturile temporare se necesită internarea pacientului pe toată durata
tratamentului, care în general nu durează mai mult de câteva zile.
La sfârşitul tratamentului, sursele radioactive sunt scoase şi îndepărtate. Acestea sunt
depozitate în locuri special amenajate şi pot fi utilizate şi la alte aplicaţii ulterioare.
Sursele care au un timp de înjumătăţire relativ scurt sunt folosite astfel încât întreaga
doză să fie administrată în câteva săptămâni sau luni.
Fig. [] 45
Pentru aplicaţiile externe se aleg izotopi cu o activitate mică astfel încât doza de
radiaţie să fie mică pentru a asigura o bună radioprotecţie a personalului medical şi pentru alte
persoane din jur.
TEHNICI AFTERLOADING
Radioprotecţia în brahiterapie a reprezentat dintotdeauna un deziderat important.
Dispozitivele afterloading au fost concepute în scopul reducerii expunerii
personalului medical, expuneri care ar fi semnificative în cazul în care aceştia ar mânui
aplicatorii cu surse
radioactive TDI(HDR)
(cu debit al dozei mare).
Fig. [29] 46
În zilele noastre,
cei mai utilizaţi aplicatori
afterloading pentru
aplicaţiile ginecologice
sunt aplicatorii Fletcher-
Suit-Delclos şi aplicatorii Henschke. Aplicatorii
vaginali precum şi cei folosiţi în construcţia

pentru aplicaţiile vaginale sunt prevăzuţi cu protecţii. Aceste protecţii au rolul de a reduce
dozele primite la nivelul rectului şi a vezicii urinare, organele de risc situate în vecinătatea
aparatului genital.
Tehnicile afterloading se folosesc la fel de bine şi pentru implanturi. Acestea se
realizează cu ajutorul acelor din oţel şi a cateterelor din plastic care pot fi introduse în ţesut, în
regiunea de interes.
Unul din organele la care se efectuează cel mai adesea implanturi cu ace este
prostată, iar utilizarea ultrasonografiei ca metodă de implantare a acelor la acest nivel
reprezintă una din metodele inovatoare la acest nivel. S-au realizat implanturi şi pentru tumori
craniene.
Sistemele afterloading automate cu TDS(LDR)
Descoperirea echipamentelor afterloading automate a fost făcută pentru prima dată în
anul 1962.
Fig. [15] 47
Introducerea dispozitivelor
automate afterloading pentru
brahiterapia TDS(LDR) a făcut ca
expunerea personalului medical să se
reducă foarte mult sau practic să nu mai
existe.
Aceste echipamente pot fi
folosite pentru orice tip de implant
intracavitar sau interstiţial şi au fost
proiectate cu mai multe surse mici care
pot fi asamblate într-un şir menit să reproducă cu exactitate implanturile TDS(LDR).
Metodele afterloading TDS(LDR) se aplică în cazul tumorilor de nasofaringe şi în
cele ginecologice. Principalul beneficiu al dispozitivului îl reprezintă abilitatea de a limita
expunerea la radiaţii a personalului medical. Dispozitivele trebuiesc prevăzute cu un număr
suficient de canale pentru a permite introducerea surselor în mai multe catetere, în particular
pentru implanturile interstiţiale.

Sistemele
afterloading automate cu
TDI(HDR)
Dispozitivele de
tratament afterloading
automate (TDI(HDR)) sunt
construite similar cu cele
TDS(LDR), cu excepţia că
acestea conţin o singură sursă
radioactivă de activitate
mare, de obicei Ir-192.
Fig. [29,52] 48
Deşi această sursă
are un timp de viaţă scurt,
energia radiaţiei gamma se consideră a fi mai adecvată tratamentelor decât a altor
radionuclizi.
Sursa radioactivă are o activitate de circa 370 GBq ( 10 Ci ) şi trebuie schimbată cam
la 3-4 luni, timpul de înjumătăţire al sursei fiind de aproximativ 74 de zile.
Sursa este programată cu ajutorul softului aferent tratamentului TDI(HDR) astfel
încât să staţioneze în anumite poziţii prestabilite într-unul sau în mai multe catetere.
Localizarea şi timpii de staţionare ai sursei în poziţiile alese se determină prin
optimizare cu ajutorul softului în scopul obţinerii unei distribuţii de doză cât mai bună
( corespunzătoare fiecărui caz în parte).
Sistemele afterloading automate TDI(HDR) se folosesc şi pentru implanturile
intracavitare, dar şi pentru cele interstiţiale. Au fost fabricaţi diferite tipuri de aplicatori pentru
diverse cazuri.
Prin proceduri dozimetrice efectuate de către fizician, se face o verificare a planului
de tratament, iar sistemul dozimetric trebuie să asigure efectuarea de teste zilnice.
Tehnologie
Toate unităţile afterloading au o anumită conformaţie şi sunt constituite din
următoarele elemente:
Sursa radioactivă:

 poate exista o singură sursă cu debit mare (TDI(HDR));

 pot exista mai multe surse, dar cu o activitate scăzută;
Protecţiile:
Între şedinţele de tratament sursele sunt depozitate în anumite dispozitive situate în
interiorul aparatului, prevăzute cu protecţii, ale căror dimensiuni depind de radionuclidul
respectiv şi de activitatea acestuia;
Dimensiunea protecţiilor nu este mai mare de 15-20 de cm şi în general sunt
confecţionate din tungsten;
Consola de operare:
Este reprezentată de un calculator conectat printr-un cablu cu aparatul propriu-zis, de
unde se dă şi comanda de începere a tratamentului.
Mecanismul de control al sursei;
Aplicatori şi şabloane;
Fig. [15] 49 Aplicatori , suporturi şi şabloane pentru brahiterapie
Fig. [29] 50

Tuburile de transfer şi de transport pentru sursele radioactive;
Fig. [29, 34-50] 51
Softul pentru planul de tratament;

Echipamente pentru brahiterapia pulsată
Brahiterapia pulsată ( cunoscută ca terapia cu debit pulsat – PDR) implică utilizarea
unei singure surse radioactive de activitate ridicată şi a unui dispozitiv de operare automat
proiectat pentru a poziţiona sursa într-un aplicator interstiţial sau intracavitar cu scopul de a
genera distribuţia de doză adecvată fiecărui caz în parte.

În această privinţă, tehnica PDR nu este diferită de tehnica TDI(HDR). Diferenţa

rezultă din faptul că dispozitivul PDR eliberează numai o mică parte din doza totală la fiecare
pătrundere a dozei în aplicator. Astfel sursa radioactiva staţionează o perioadă foarte mică în
interiorul aplicatorului, timp în care are loc iradierea în câteva poziţii prestabilite după care
aceasta se retrage înapoi în aparat. Timpul dintre două iradieri succesive este de 60 de minute,
astfel că timpul total de iradiere este foarte mare.
Pentru că durata de iradiere este atât de mare, este necesar ca sursa radioactivă să
aibă o activitate mare ca şi în aplicaţiile TDI(HDR). Astfel se foloseşte o sursă de Ir-192 cu o
activitate de circa 37 GBq ( 1Ci ).
Avantaje
Tehnica PDR oferă o serie de avantaje faţă de tratamentele TDI(HDR) şi TDS(LDR).
Protecţia personalului medical.
Sursa este depozitată într-un container prevăzut cu protecţie, iar deplasarea în
aplicatori şi durata de iradiere durează câteva minute la interval de o oră, astfel încât pacientul
poate fi consultat de către personalul medical sau poate fi vizitat de către alte persoane în
timpul când nu se produce iradierea ( aproximativ 60 de minute).
Nu necesită proceduri speciale.
Doza primită într-o oră de către un pacient prin brahiterapie PDR nu trebuie să difere
de doza primită de către pacient în tratamentul TDS(LDR).
Facilităţi - nu necesită existenţa unor protecţii prea mari.
Dezavantaje
Necesită unele investiţii pentru o cameră de tratament prevăzută cu o uşă ce conţine
un interlook cu rolul de a opri tratamentul în cazul în care aceasta se deschide în timpul
iradierii sau cu rolul de a împiedica începerea iradierii în cazul în care uşa este deschisă,
folosirea unui instrumentar adecvat aplicaţiilor, existenţa unei console externe de la care se
poate comanda tratamentul, existenţa unui avertizor de radiaţii.

BIBLIOGRAFIE
1) 3D Treatment Planning System - www.shinva.com

2) Aletti P et al., Recommendations for a quality assurance programme in external radiotherapy, ESTRO,
Booklet No. 2, 1995
3) Aparate de iradiere de energie înalta şi aparate destinate medicinii nucleare. Proiect: Accelerator
medical de electroni în gama: 1- 50 MeV. Secţiunea patru: Toleranta caracteristicilor.- Sub-comitetul 62
C al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (C.E.I.), paginile 17-30:
4) Brahme A et al., Accuracy requirements and quality assurance of external beam therapy with photons
and electrons, Acta Oncologica, suppl. 1, 1988
5) Contrôle de qualité des accelerateurs d'électrons à usage médical, CNEH/SFPH. Report No. 28, 1986
6) Contrôle de qualité des collimateurs multilames, Rapport S.F.P.M. n°20 -2003, Société Française de
Physique Médicale et Société Belge des Physiciens des Hôpitaux, http://www.sbph-
bvzf.be/upload/MLCfinal.pdf
7) Controles physiques et dosimetriques en teleradiotherapie, SGSMP recommendation No. 1, 1982, (rév
1992)
8) COZZI LUCA , FOGLIATA-COZZI ANTONELLA , IONESCU-FARCA FLORICA , LOMAX
NICOLETTA , ROSER HANS W. , SCHNEIDER UWE , TRUEB PHILIPP R. - Quality Control of
Medical Electron Accelerators - Swiss Society of Radiobiology and Medical Physics - November 2003
9) Digital Radiotherapy Simulator Model SL-IE - www.shinva.com
10) Fcc-8000F Cobalt-60 Therapy Unit - www.shinva.com
11) G. BATSKIKH, G. MAMAEV, A. MISCHENKO, V. PIROZHENKO - The electron accelerator
installations
12) GEORGES NOËL, GILBERT BOISSERIE, LOÏC FEUVRET, JEAN-JACQUES MAZERON - La
radiothérapie en conditions stéréotaxiques des métastases cérébrales : réflexions, controverses et
questions sans réponse en 2004 - Bull Cancer 2004 ;
13) High energy electron beam therapy dosimetry with ionisation chambers, SSRMP recommendation No.
10, 2002
14) High energy photon beam therapy dosimetry with ionisation chambers, SSRMP recommendation No. 8,
2000
15) http://www.civco.com/
16) http://www.oncoprof.net/Generale2000/g08_Radiotherapie/gb08_rt01.html
17) International Electrotechnical Commission. IEC/TR2 61170:Radiotherapy simulators – Guidelines for
functional performance characteristics. IEC; 1993.
18) Internaţional Electrotechnical Commission. IEC 61168:Radiotherapy simulators – Functional
performance characteristics. IEC; 1993.
19) JOHN DREW, PATRICIA OSTWALD, - RADIATION PROTECTION IN RADIOTHERAPY- IAEA
Training Material on Radiation Protection in Radiotherapy
20) K.Y. Cheung. Biomed Imaging Interv J 2006; 2(1):e19
21) Kutcher JC, Coia L, Gillin M et al., Comprehensive QA for radiation oncology: Report of AAPM
Radiation Therapy Committee Task Group 40, Med. Phys. 21, 1994, 581-618
22) MARKERLESS, 3D SURFACE TRACKING - www.visionrt.com
23) Medical Device & Diagnostic Industry Magazine
24) Medizinische Elektronenbeschleuniger-Anlagen, Teil 5; Konstanzprüfung von Kennmerkmalen, DIN
6847-5, 1998
25) Nath R, Biggs PJ, Bova FJ et al., AAPM code of practice for radiotherapy accelerators: Report of
AAPM Radiation Therapy Task Group 45, Med. Phys. 21, 1994: 1093-1121
26) Physical aspects of quality assurance in radiation therapy, AAPM report No. 13, 1984
27) Physics aspects of quality control in radiotherapy, IPEM report No. 81, 1999
28) Quality control of medical linear accelerators. Current practice and minimum requirements, Netherlands
Commission on Radiation Dosimetry, 1996
29) Radiation Oncology Sourcebook - www.CIVCO Medical Solutions.mht

30) Radiological Protection Act of 22 March 1991 and Radiological Protection Ordinance of 22 June 1994,
Eidgenössische Drucksachen- und Materialzentrale
31) Verordnung des EDI über den Strahlenschutz bei medizinischen Elektronenbeschleuniger-Anlagen
(Beschleunigerverordnung, BeV), Entwurf vom 26.5.2003
32) With local shielding for applied purposes- Proceedings of the 1999 Particle Accelerator Conference,
New York, 1999
33) WITOLD SKRZYÑSKI - Quality control of radiotherapy simulators - Rep Pract Oncol Radiother 2004;
34) www.ACCULOCIGRT.com
35) www.C-Qual.com
36) www.Getting Small Device Companies through the CE Marking Maze (MDDI archive, Oct 95).mht
37) www.http://www.cancom.com/
38) www.http://www.devicelink.com/mddi/biomaterialstalk/
39) www.http://www.devicelink.com/mddi/index.html
40) www.http://www.devicelink.com/rc/tubing.html
41) www.i/products/breast-torso/paramount-1.jpg
42) www.Medcom.online.de
43) www.MT-VL-FBB-01%20w%20patient-medtech-med.jpg
44) www.Posicast Thermoplastics.com
45) www.Precise Bite.com
46) www.Prosoma.de
47) www.Q-Fix.com
48) -www.RT05_EBT2c_Sources_Equipment_WEB[1].ppt
49) www.Waterpath Standoffs - CIVCO Medical Solutions.mht
50) www.ZENTEC Soft-Drape Thermoplastics.com
51) XHA600 Medical Electron Linear Accelerator - www.shinva.com
52) XHDR18F High Dose Rate γ- ray Remote Control Afterloading System - www.shinva.com


06tehnici Si Echipamente Pentru Radioterapie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06tehnici Si Echipamente Pentru Radioterapie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ

TEHNICI ŞI ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 119

 „cupola” un tub cilindric din plumb care adăposteşte tubul radiogen

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 120

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 121

CONTROALELE MECANICE ŞI DOZIMETRICE

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 122

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 123

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 124

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 125

Raportul dintre doza absorbită pe axa fascicolului la profunzimea de referinţă cu şi

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 126

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 127

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 128

O altă clasificare a aparatelor de

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 129

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE UNUI APARAT DE TELECOBALTOTERAPIE

1) un sertar din tungsten, rotativ sau

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 130

Verificarea sistemului de simulare şi a fascicolului de fotoni

Se roteşte braţul la unghiurile 0, 90, 180, 270 şi

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 131

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 132

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 133

Originea scalei de rotaţie a capului

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 134

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 135

Câmpul de referinţă 10 x 10 cm2.

KCo = coeficient de etalonare în doza absorbită la cobalt (Gy/unitate de citire)

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 136

Măsurătorile transmisiei diferitelor accesorii

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 137

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 138

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 139

Certificatele de etalonare şi de etanşeitate ale sursei.

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 140

1% din radiaţie (aproximativ 8 cm de plumb). Suprafaţa de intrare a detectorului nu trebuie să

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 141

Scăpări pe la capul de iradiere

Scăpări pe la echipamentele de protecţie (pereţi, sol, plafon, uşi)

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 142

Desemnarea locurilor Cod Natura supravegherii

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 143

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 144

O sursă de electroni injectează în

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 145

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 146

descrise sumar aceste activităţi. Fizicianul medical şi inginerul de echipament este

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 147

Caracteristici doza – adâncime

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 148

La adâncimea de referinţă doza absorbită în exteriorul regiunii omogene nu trebuie

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 149

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 150

In plus, firma trebuie să furnizeze exemple de curbe de izodoză obţinute utilizând

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 151

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 152

- Măsuri de siguranţă pentru încălzire:

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 153

Radiaţia parazită neutronică

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 154

Controalele mecanice şi dozimetrice

TEHNICI şi ECHIPAMENTE PENTRU RADIOTERAPIE APARATE DE COBALT, ACCELERATORI LINIARI, 155