CATILINA -

GUVERNATORUL
AFRICII
IOSIF MARIA ALEXIA
 CINE A FOST
CATILINA?
Lucius Sergius Catilina a fost un
soldat și senator roman , cel mai
bine cunoscut pentru conspirația
care îi poartă numele, o încercare de
subminare a Republicii Romane și,
în special, a puterii oligarhice a
Senatului.
 Lucius Sergius Catilina s-a născut în anul 108 î.Hr., în
Roma, ca membru al gintei Sergia, una dintre cele mai
cunoscute familii de patricieni din Roma. Deși o familie
respectabilă, a căror membri a ocupat demnitatea de consul
în numeroase rânduri, la momentul respectiv aceasta era în
declin, lucru ce l-a influențat foarte mult pe Catilina de-a
lungul vieții. El a dorit foarte mult să restaureze statutul
familiei sale în lumea romană, dar și să pună bazele unei
anumite stabilități financiare, dar a trecut în teritoriul
ilegalității urmărind acest scop.
 În timpul războiului civil dintre Gaius Marius
și Lucius Cornelius Sulla l-a susținut pe Sulla,
învingător în cele din urmă (84 î.Hr). În timpul
răfuielilor noului stâpân al Romei cu partizanii
vechiului inamic Marius, aparent Catilina s-a
dedat la numeroase abuzuri. În anii următori,
în ciuda schimbării climatului politic după
moartea lui Silla, fost pretor în 68 î.Hr., iar în
următorii doi ani a fost guvernatorul Africa.
 În timpul celei de-a doua campanii electorale, Catilina a mituit numeroși senatori pentru a primi
voturile acestora, dar Cicero, consulul în funcție, a aflat de toate acestea. A cerut să fie adoptată o lege
care îl viza în mod direct pe Catilina. Drept răspuns, Catilina și acoliții săi au plănuit să îl asasineze
atât pe Cicero, cât și pe alți senatori, chiar în ziua alegerilor. Cicero a aflat de toate aceste lucruri și a
amânat data alegerilor, aducând, totodată, această problemă pe ordinea de zi a lucrărilor Senatului.

Atunci Cicero a declamat unul dintre cele mai bune discursuri oratorice din toate timpurile, care se
citează și astăzi, după 2000 de ani: ''Oratio in Catilinam Prima in Senatum Habitum''. Destul de scurtă,
3400 de cuvinte, lovea direct la țintă: ''Cât o să mai abuzezi de răbdarea noastră, Catilina? Cât timp, în
nebunia ta, o să îți mai bați joc de noi? Există vreun sfârșit pentru îndrăzneala ta nemăsurată?'' De
asemenea, tot atunci se pare că Cicero ar fi exclamat celebrele sale vorbe: ''O, tempora! O, mores!'' -
''O, timpuri! O, obiceiuri!''
Catilina a stat singur pe toată durata
discursului deoarece, când a ajuns la
întrunire, ceilalți senatori s-au retras
de lângă el. A încercat să se apere,
dar a fost mereu întrerupt de
senatorii care l-au catalogat
''trădător''. A fugit din templu,
amenințându-i pe toți cei de acolo
cu represalii. Mai târziu a părăsit
orașul și a preluat conducerea
armatei de rebeli. ''Cicero îl denunță pe Catilina'',
celebrul tablou al lui Cesare Maccari
(1889)
 După executarea lui Lentulus Sura,
majoritatea celor din armata rebelilor au
dezertat. Din 10.000 de oameni, număr pe
care se baza Catilina la început, au mai
rămas 3.000. Încercând să evite lupta, armata
rebelilor s-a plimbat prin Italia o bună
perioadă de timp. În cele din urmă, a avansat
spre nord, apoi s-a întors brusc spre sud,
după ce nu a putut trece de cele 3 legiuni
conduse de Quintus Caecilius Metellus
Celer. Au fost interceptați lângă orașul
Pistoia de armata lui Hybrida, celălalt
consul, trimis de Senat în urmărirea rebelilor.
Fără să aibă nici o șansă de a învinge,
Catilina a luptat și a murit chiar în primele
rânduri.