In timpul consulatului,Cicero a rostit mai multe

discursuri foarte importante.Astfel s-au pastrat trei dintre

cele patru discursuri rostite impotriva unui proiect de
reforma agrara favorabila plebei rurale sarace.In mai sau
iunie 63 i.e.n.,Cicero a rostit in fata comitiilor tribute,intr-o
adunare preliminara,discursul Pentru Rubirius,Pro
Rabirio.Care erau problemele in debatere!"ribunul plebei
"itus #abienus acuase de inalta tradare,perduellio,un
batran cavaler,$aius Rabirius,care,cu 3% de ani in urma in
&'' i.e.n.,participase la uciderea tribunului plebei,#ucius
Appuleius (aturninus.Insa Rabirius actionase in virtutea
unui senatusconsult ultim.)e fapt Rabirius daduse curs
apelului la arme
lansat de consulul *arius,caci numai magistratii aveau
dreptul sa restabileasca ordinea publica.Problema era de
natura politica,deoarece popularii sustineau prioritatea
dreptului de apel la popor,care nu fusese acordat lui
(aturninus,fata de orice +otarare a senatului.In
plus,(aturninus ,ca tribun al plebei,fusese sacrosant si
inviolabil.)aca Rabirius era condamnat,s-ar fi stabilit un
precedent,care ar fi limitat aplicarea senatconsultului
ultim.In caul acuatiilor de perduellio,se aplica insa o
procedura stravec+e,instituita pe vremea regilor Romei.
Intr-adevar a fost creata o ,ustitie specifica,alcatuita
din doi barbati,duumviri perduellionis,trasi la sorti.)ar
tragerea la sorti a fost manipulata,astfel incat au fost
desemnati ca duumviri $aius Iulius Caesar,care de fapt il
instigase pe #abienus,si varul lui,deci #ucius Iulius
Caesar.)uumvirii l-au condamnat pe Rabirius,care urma sa
fie supus unei e-ecutii capitale de tip ar+aic.Rabirius a
facut apel la popor si la re,udecarea procesului sau de
catre comitiile centuriate."otusi cand praetorul /uintus
Caecilius *etellus si-a dat seama ca Rabirius va pierde din
nou procesul,a luat flamura rosie de pe laniculum si
deci,conform cutumei romane,comitiile centuriate au fost
diolvate.In aceasta situatie,#abienus a intentat lui
Rabirius un nou proces,in care il acua de omucidere si nu
de inalta tradare.Procesul urma sa se desfasoare inaintea
comitiilor tribute,preidate de un praetor.Intr-una din
adunarile preliminare debaterii propriu ise a
procesului,au luat apararea lui Rabirius 0ortensius si
Cicero.1ste probabil ca Cicero a obtinut un reviriment al
opiniei publice,pana atunci ostile lui Rabirius,incat
#abienus si-a retras acuatia si procesul propriu is n-a
mai avut loc.
)ar desigur ca principalele discursuri rostite de
Cicero in timpul consulatului au fost cele patru Catilinare
sau Impotriva lui #.Catilina .Cauele miscarii cunoscute
sub numele de con,uratia lui Catilina sunt de multa vreme
discutate.Pierre $rimal asaa la baa actiunii lui #ucius
(ergius Catilina ambitia principalelor persona,e politice
ale Romei,care nu mai acceptau vec+ea regula
republicana2dupa inc+eierea mandatului sau oficial,fostul
magistrat devenea un simplu particular,multumit cu
prestigiul conferit de poitia sa in senat si de demnitatea
dobandita in fata poporului.*iscarea lui Catilina s-ar fi
intemeiat pe notabili municipali si ar fi incorporat de fapt o
ierar+ie sociala asemanatoare celei care functiona in
statul roman.Cicero dorea sa-l ia pe neasteptate pe
Catilina si sa-l constranga sa paraseasca Roma,sa
oficialiee con,uratia.Intregul discurs implica o invectiva
concomitent violenta si solemna,cu scopul de a-l obliga pe
Catilina sa se demaste.)e fapt Cicero stia ca opinia
publica si senatorii nu se intorsesera inca impotriva lui
Catilina."otul se va sc+imba,declara ritos Cicero,daca va
pleca Catilina,impreuna cu complicii lui,si va deveni astfel
inamic,+ostis,public.Cicero dorea sa evite tulburarile si
sa mute confruntarea cu partianii lui Catilina departe de
Roma.In pofida remanierii cuvantarii,in vederea
publicarii,discursul comporta vestigii ale intreruperilor lui
Catilina,ale interventiilor directe ale acestuia in timpul
rostirii pledoariei ciceroniene.
In a doua Catilinara,Cicero a anuntat poporului fuga
lui Catilina si a e-plicat toata situatia.A denuntat
adevaratele intentii ale conspiratorilor.Complicii lui
Catilina nu parasisera Roma,dar Cicero spera inca in
reolvarea conflictului in afara Capitalei.1l a alcatuit si un
celebru tablou al categoriilor de con,urati.A evidentiat ca
partianii lui Catilina din e-teriorul Romei vor fi combatuti
de armata consulara,aflata sub comanda lui $aius
Antinius.#a randul sau, Cicero nu putea,afirma el,sa-i
e-ecute imediat pe catilinarii din Roma si le cerea sa
renunte la activitatile legate de rebeliune.
#a sfarsitul lui noiembrie 63 i.e.n.,s-a intrerupt seria
Catilinarelor si Cicero a rostit discursul Pentru
*urena,Pro *urenain 3' de paragrafe si in plina
asteptare a declansarii ostentative a insurectiei interne.Ce
se petrecuse de fapt!*anipulati abil de catilinari,in
numele stoicilor si optimatilor intransigenti,,urisconsultul
(ulpicius Rufus si celebrul senator *arcus Porcius Cato il
acuasera pe unul dintre consulii alesi pentru anul 64
i.e.n.,#ucius #icinus *urena,de coruptie electorala,sever
pedepsita de legile romane.Cicero a intrevaut repede
prime,dia.)aca alegerea lui *urena ar fi fost casata,in anul
64 i.e.n.,Roma n-ar fi avut decat un singur consul,)ecimus
Iunius (ilanus.(au ar fi devenit automat consul insusi
Catilina,care candidase si el la precedentele alegeri
consulare si fusese infrant de *urena si de (ilanus.)e
aceea, in discursul sau relativ putin remaniat in vederea
publicarii,Cicero a incercat sa-i iolee pe cei doi
acuatori,sa-i confinee intre limitele propriilor
imagini.Cato ar fi mai intransigent decat stoicii secolelor
anterioare.)e aceea Cicero ridiculieaa rigorismul
stoic,ca si legalismul prea scrupulos al lui
(ulpicius.*urena a fost ac+itat.
)upa arestarea allobrogilor si mai ales a con,uratilor
aflati inca la Roma,Cicero reia seria Catilinarelor.In a treia
Catilinara,Cicero realieaa o e-punere sobra a
faptelor.)evaluie intrigile con,uratilor,legaturile lor cu
allobrogii,arestarea si marturisirile lor.*ultumeste eilor
pentru demascarea conspiratorilor.)iscursul se inc+eie
intr-o tonalitate religioasa2voi cetateni,pentru ca s-a facut
si noapte,cinstindu-l pe Iupiter Capitolonul,aparatorul
acestui oras si al vostru,plecati pe la casele voastre.
In ultima Catilinara,Cicero spri,ina propunerea
formulata de (ilanus si de Cato,ca sa fie e-ecutati
con,uratii arestati,impotriva lui Caesar,care propusese
e-ilarea lor.In peroratie,Cicero se adreseaa pe un ton
solemn senatorilor2de aceea +otarati cu gri,a si cu
cura,,asa cum ati inceput,despre salvarea suprema a
voastra si a poporului roman,despre sotiile si copiii
vostri,despre altarele si vetrele,despre sanctuarele si
templele,despre casele si asearile intregului oras,despre
imperiu si despre libertate,despre salvarea Italiei si despre
intreg statul.Aveti un consul care nu sovaie sa se supuna
+otararilor voastre si care,cat timp va trai,poate sa apere
si sa duca la indeplinire ceea ce veti +otara.)upa
strangularea con,uratilor,Cicero va fi proclamat de senat
parinte al patriei,pater patriae.
In 64 i.e.n.,Cicero rosteste cuvantarea Pentru
(ulla,Pro (ulla.Cu autoritatea conferita de victoria asupra
con,uratiei lui Catilina,Cicero il apara pe Publius Cornelius
(ulla de acuatia ca ar fi participat la conspiratie,pentru
ca pierduse la alegerile consulare.#a inceputul verii
aceluiasi an 64 i.e.n.,Cicero pronunta discursul Pentru
poetul Arc+ia,Pro Arc+ia poeta,in 34 de paragrafe.Acest
mic discurs constituie un moment luminos in mi,locul
intrigilor,in care se batea Cicero.Poetul Arc+ias,sirian la
origine,era acuat ca uurpase ilegal calitatea de cetatean
roman.Arc+ias e-ercitase o anumita influenta asupra
adolescentei lui Cicero.*ai ales Cicero vedea in Arc+ias
e-ponentul gloriei si nemuririi conferite de poeie,de
devoltarea literelor.)e aceea Cicero declara categoric ca
Arc+ias,ca poet,ar fi trebuit sa devina roman,c+iar daca
anterior n-ar fi obtinut cetatenia.Cicero staruie intens
asupra elogiului culturii si al literelor.In peroratie,Cicero
insista asupra capacitatii lui Arc+ias de a incredinta unei
glorii nepieritoarefaptele sale si ale Romei.(-a intrevaut
insa in pledoarie si o conotatie politica2Cicero reia de fapt
optiunile sale din 5errine,pentru a preconia o politica
romana imperiala supla si generoasa.