MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE ŞTIINȚE PENALE ŞI CRIMINOLOGIE APLICATĂ

FACULTATEA CRIMINOLOGIE ȘI ȘTIINȚE JURIDICE
CATEDRA CRIMINOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE APLICATĂ
SPECIALITATEA PSIHOLOGIE

 Teză de licență

INTERACȚIUNEA DINTRE COPORTAMENTUL AGRESIV ȘI

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA TINERII ÎN CONFLICT CU LEGEA

Autor: COBZARU Rada

Conducător științific: SAVCA Lucia,
dr., prof. univ.int.

Chișinău – 2021
Actualitatea temei:
 Agresivitatea la tineri a existat aproape întotdeauna, însă,
preocupările pentru înţelegerea şi diminuarea acestui fenomen
social sunt destul de recente.
Gradul de cercetare a temei:
 Agresivitatea poate fi împărțită în trei categorii de teorii: prima teorie susținută
de S. Freud și K. Lorenz; a doua teorie ca frustrare-agresivitate elaborată de Jhon
Dollard; a treia teorie susținută de Albert Bandura care formulează teoria
învățării sociale.
 Cei despre inteligența emoțională, ea a fost studiată și explicată de așa savanți
ca: Peter Salovey și Jhon D. Mayer; Reuven Bar-On, Daniel Goleman, Savca L.,
Racu I. și alții.
 CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIN
COMPORTAMENTUL AGRESIV ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA
TINERI
 Tinereţea se caracterizează printr-o armonizare, stabilizare şi maturizare
psihică şi psihosocială. [4].
 Inteligența emoțională:Termenul de inteligența emoțională a fost formulată
pentru prima dată într-o teză de doctorat, în S.U.A., în 1985, Wayne Leon
Payne consideră că inteligența emoțonală este o ablitate care implică o
relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință[3].
 Comportamentul agresiv:Agresivitatea este înnăscută, poziție susținută de
autori precum Sigmund Freud și Konrad Lorenz. În viziunea lui Freud,
agresivitatea este un instinct.
 Capitolul II. STUDIUL EXPERIMENTAL ȘI INTERPRETAREA
REZULTATELOR.

1. Scopul constă în fundamentarea aplicativă a interacțiunii dintre inteligența emoțională și

comportamentul agresiv la tinerii în conflict cu legea.

2. Ipotezele :

1) presupunem că tinerii în conflict cu legea manifestă agresivitate de diferit nivel;

2) presupunem că tinerii în conflict cu legea predomină o imaturitate emoțională;

3) presupunem că există o corelație semnificativ pozitivă între comportamentul agresiv și

inteligența emoțională la tinerii în conflict cu legea.
 Eșantionul de cercetare:
A fost alcătuit dintr-un lot de 40 de tineri, care sunt la evidență la Biroul de
probațune, Chișinău, cu vârste cuprinse între 18-35 de ani.
 Femei -20 persoane;
 Bărbați- 20 persoane.
 Metoda empirică de cercetare (metodologia cercetării):
În atingerea obiectivelor cercetării am aplicat testul:
• Diagnosticarea autoaprecierii stărilor psihice după H.Eysenck. Testul constă din 40
de afirmații grupate în patru scale: anxietate, frustrare, agresivitate, rigiditate.
• Chestionarul de maturitate emoțională (IE) după Friedmann. Testul constă din 25 de
întrebări la care persoana trebuie să răspundă cu da sau nu.
Prelucrarea și interpretarea rezultatelor:

Tabelul 2.1.
Prezentarea frecvenței stărilor psihice l (H. Eysenck)

Stări psihice

Nivele   Anxietate   Frustrare   Agresivitate   Rigiditate

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Nivel ridicat 3 7,5% 1 2,5% 1 2,5% 2 5%

Nivel mediu 23 57,5% 20 50% 16 40% 29 72,5%

Lipsa 14 35% 19 47,5% 23 57,5% 9 22,5%

acestuia

Total 40 100% 40 100% 40 100% 40 100%

Fig. 2.1. Rezultatele pe întreg lotul de subiecți la Chestionatul Autoaprecierea stărilor psihice la tinerii în
conflict cu legea (%)
Concluzie:
 Putem observa din tabelul 2.1 și figura 2.1 conform rezultatelor de la testul de
diagnosticare a auto-aprecierii stărilor psihice după Eysenck tinerii din grupul
de cercetare se caracterizează prin prezența la 65% a stării de anxietate la nivel
ridicat și mediu, 52% din respondenți manifestă frustrare la nivel ridicat și
mediu, 42,5% au înregistrat agresivitate la nivel ridicat și mediu și 77,5% dintre
respondenți au înregistrat rigiditate la nivel ridicat și mediu.

 Cotele înalte la toate aceste 4 stări psihice ne face să înțelegem mai bine cauza
încălcării regulilor sociale și 75% a respondenților ce manifestă rigiditate la
nivel ridicat și mediu confirmă gradul lor înalt de inadaptare socială.
 Tabelul 2.3.
Distribuirea rezultatelor pe nivele la scala agresivității (după Eysinck)

Valid Cumulative
  Frequency %
% %

ridicat 1 2,5 2,5 2,5

Valid

mediu 16 40 40 40

scăzut 23 57,5 57,5 57,5

Total 40 100 100 100

Fig. 2.3. Rezultatele la chestionarul Autoaprecierea stărilor psihice
la tineri în conflict cu legea Eysenck
Concluzie:
 În tabelul 2.3 și figura 2.3 sunt prezentate rezultatele de la scala agresivității
la tineri, conform Chestionarului de autoapreciere a stărilor psihice
Eysenck, alcătuit din 10 itemi. După cum se observă toți respondenții
manifestă un nivel de agresivitate de la cel scăzut la ridicat: 57,5%
manifestă nivel scăzut de agresivitate, 40% manifestă nivel mediu de
agresivitate și 2,5% manifestă un nivel ridicat. Astfel putem concluziona că
prima ipoteză, precum că tinerii în conflict cu legea manifestă agresivitate
de diferit nivel s-a confirmat.
 Tabelul 2.4.
Distribuire maturității emoționale (după Friedmann)

Valid Cumulative
  Frequency %
% %

Maturitatea emoțională normală 9 22,5 22,5 22,5

Persoană sensibilă, profund umană cu

13 32,5 32,5 32,5
echilibru emoțional
Valid

Maturitate emoțională redusă, situație spre

8 20 20 20
limită

Tendință către imaturitate emoțională 7 17,5 17,5 17,5

Ușoară imaturitate emoțională 3 7,5 7,5 7,5

Total 40 100 100 100

 IE

7.50%

maturitate emoțională normală

22.50%
17.50%
persoană sensibilă profund umană cu echilibru emoțional

maturitateemoțională redusă

20.00% 32.50% tendință către imaturitate emoțională

ușoară imaturitate emoțională

Figura 2.4. Reprezentarea ilustrativă a maturității emoționale (%)

Concluzie:
În tabelul 2.4. se observa că există 5 niveluri ai maturității emoționale. Din lotul de cercetare
numai 22,5% posedă maturitate normală, iar 77,5% (31 tineri), manifestă imaturitate emoțională.
Imaturitatea emoțională este prezentată ca un catalizator pentru manifestarea comportamentului agresiv
la tinerii în conflict cu legea. Astfel putem concluziona că a doua ipoteză, precum că tinerii în conflict
cu legea predomină o imaturitate emoțională s-a confirmat.
 Tabelul 2.6.
Corelația între comportamentul agresiv și inteligența emoțională la tineri conform coeficientului de
corelație Bravis Pearson

Coeficientul Pragul
Variabilele
de corelație (r) de semnificație

H. Eysenck, diagnosticarea autoaprecierii

stărilor psihice: agresivitatea
Maturitatea emoțională după Friedamnn

,017 p≤0,001
Concluzie:
 Datele reflectate în tabelul 2.5. obținute de la scala de Agresivitate a testului de diagnosticare
autoaprecierii stărilor psihice Eysenck și Chestionarul de maturizare emoțională Friedmann,
efectuând calculul statistic prin intermediul coeficientul de corelație Bravis Pearson. Astfel,
am obținut corelație pozitivă statistic semnificativă.

 Rezultatele reflectate confirmă ipoteza trei precum că există o corelație semnificativ pozitivă
între comportamentul agresiv și nivelul de inteligență emoțională scăzută la tinerii în conflict
cu legea.
Concluzia finală și recomandări:
 Există foarte mulți cercetători care sau preocupat cu cercetarea comportamentului agresiv și
a inteligenței emoționale. Partea teoretică conține informații despre aceste două stări psihice.
Partea practică este prezentată prin cercetarea detaliată a acestui fenomen. Am folosit 2 teste
pentru analiza interacțiunia dintre inteligența emoțională și comportamentul agresiv, pentru a
prezenta ce diferențe sunt și dacă acestea sunt semnificative la tinerii în conflict cu legea cu
vârstele cuprinse între 18-35 de ani care sunt la evidență la Biroul de probațiune Chișinău.

Recomandări
1. În vederea diminuării comportamentului agresiv la tinerii în conflict cu legea, crearea unor
condiții optime de dezvoltare a inteligenței emoționale va îmbunătăți procesul de remediere a
agresivităţii acestora.
2. Educarea și dezvoltarea inteligenței emoționale în cadrul familiei, unde părinții pun accent pe
importanța sentimentelor tânărului și îl încurajează în exprimarea acestora.
3. Măsurile multidimensionale în profilaxia comportamentului agresiv ar contribui la
diminuarea comportamentului delicvent, criminal și la formarea deprinderilor de relații
bazate pe respect reciproc, toleranță, etc.
Bibliografie:
1. MATCOVSCHI A.,Svetlana MORARU,symposia studentium,2003,p.39.
2. NECULAU A., Psihologie socială, Aspecte contemporane. Nicolae Mitrofan.
Agresivitatea. Editura Polirom, Iași, 1996.
3. ROCO M., Creativitate și IE, 2001, 2004, 2007, editura polirom, Iași, pp.138-143.
4. VERZA E., Psihologia Vârstelor. Ciclurile Vieții, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, 1997, pp.268-274.
Mulțumesc pentru atenție!