DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR SOCIALE PRIN

JOC LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ

Prof. învățământ preșcolar Peter Mariana-Claudia
Școala Gimnazială Nr. 1 Nucet, G.P.N. Nr. 1 Nucet, Jud. Bihor

„Nu este bine ca omul să fie singur...”

Geneza 3:12

Încă de la Facerea Lumii omului i-a fost hărăzit să nu trăiască în singurătate ci să își
ducă viața alături de alți semeni. Deopotrivă, a avut libertăți și restricții urmate de anumite
consecințe. Desigur privind spre acea epocă distingem o viață simplistă aflată în total contrast cu
societatea actuală caracterizată de dinamism și complexitate. Pe parcurs omul a descoperit că
reprezintă un tipar doar ca înfățișare, structură anatomică sau trebuințe primare iar aspirațiile,
dorințele și preferințele sunt individuale.
În momentul intrării copilului în grădiniță, experiența de viață săracă din copilăria mică se
îmbogățește semnificativ datorită multiplicării relațiilor sociale, a modelelor, a situațiilor
spontane și organizate care declanșează și întrețin un permanent „dialog social” concretizat într-
un mesaj transmis prin limbaj, gesturi, atitudini. Socializarea este prezentă de altfel, pe tot
parcursul unei zile în grădiniță: de la sosirea copilului, în timpul activităților pe centre de interes,
a activităților pe domenii experiențiale, în timpul gustării/mesei, în timpul jocurilor, plimbărilor.
În lucrarea mea am dorit să evidențiez faptul că dezvoltarea socială în sens pozitiv a fiecărui
membru al grupei de preșcolari este consecința interacțiunii care se învață la această vârstă prin
exercițiul direct, prin situațiile concrete spontane sau organizate pe care doar grădinița le poate
realiza. Educatoarea are dublă misiune, de a identifica comportamentele antisociale, cauzele lor,
pentru a fi înlăturate și de a organiza situații propice cooperării. Dacă în preșcolaritate, ca vârstă
favorizantă a tuturor achizițiilor unei personalități, dezvoltarea socială este neglijată efectul ar
putea fi devastator, întreaga dezvoltare umană având de suferit pe termen lung. Din contră,
abilitățile sociale sănătoase însușite acum constituie temelia conștiinței și conduitei din viața de
adult. Pentru a demonstra acest lucru am organizat un demers științific practic-aplicativ.

1. OBIECTIVELE ȘI IPOTEZA CERCETĂRII

Obiectivele pe care mi le-am propus în această lucrare sunt următoarele:

- identificarea nivelului de dezvoltare a abilităților sociale în preșcolaritate;
- propunerea și implementarea unui set de jocuri pentru dezvoltarea abilităților sociale;
- demonstrarea eficienței jocului în dezvoltarea socială a preșcolarului.
Ipoteza acestei cercetări este:
presupunem că jocul ca formă de activitate fundamentală la vârsta preșcolară contribuie
semnificativ la dezvoltarea abilităților sociale ale preșcolarilor.
 2. EȘANTIONUL DE SUBIECȚI

În această cercetare am inclus 16 preșcolari de la G.P.N. Nr. 1 Nucet.

Repartizarea subiecților în funcție de vârsta cronologică, genul acestora, mediul de proveniență,
este realizată în tabelele următoare:

Tabel 2.1.Repartiția subiecților în funcție de vârstă

Vârsta cronologică 4-5 ani 5-6 ani
Nr. de subiecți 8 copii 8 copii
Procent 50% 50%

Reprezentarea procentuală am reprezentat-o în diagrama următoare:

4-5 ani
50% 50%
5-6 ani

Grafic 2.1. Eșantionul de subiecți conform vârstei

Tabel 2.2.Repartiția subiecților în funcție de gen

Genul subiecților Fete Băieți
Nr. de subiecți 6 10
Procent 37,5% 62,5%

Diagrama corespunzătoare tabelului arată astfel:

37,50% fete

62,50% băieți

Grafic 2.2. Eșantionul de subiecți conform genului

 Tabel 2.3. Repartiția subiecților în funcție de mediul de proveniență
Tipul familiei Organizată Dezorganizată Monoparentală Cel puțin un
părinte plecat în
străinătate
Nr. copii 8 3 1 4
Procent 50% 18,75% 6,25% 25%

Reprezentarea corespunzătoare este evidențiată în graficul următor:

Familie organizată
25%
Familie
dezorganizată
50%
Monoparentală
6,25%

18,75% Părinți plecați

Grafic 2.3. Situația familială a preșcolarilor

Tabel 2.4. Repartiția subiecților în funcție de existența fraților
Număr frați Niciunul 1 frate Mai mulți frați
Nr. copii 2 9 5
Procent 12,50% 56,25% 31,25%

Reprezentarea grafică procentuală este următoarea:

12,50%

31,25% Niciun frate

1 frate
56,25% Mai mulți frați

Grafic 2.4. Situația existenței fraților

 3. METODE DE CERCETARE

3.1 Grila de observare a abilităților sociale

Grila folosită în prezenta cercetare face parte din Fişa pentru aprecierea progresului individual
al copilului, înainte de înscrierea în clasa pregătitoare, fișă recomandată de MEN încă din anul
școlar 2014-2015, anexă la Scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar, menită să
stimuleze, să monitorizeze și să aprecieze nivelul de dezvoltare fizică, socială, emoțioală și
cognitivă a preșcolarului dar și pregătirea lui pentru școală și mai apoi pentru viață.
Secvența preluată este relevantă prin aspectele caracteristice ale dezvoltării sociale punctate
prin indicatori concreți.
Abilitățile de interacțiune cu adulții urmăresc stabilirea unor relații politicoase, pozitive, de
respect concretizate într-un număr de 5 indicatori. Pentru stabilirea relației copil-copil sau copil-
copii sunt definiți 6 indicatori orientați spre constituirea de grupuri cooperante, acordarea și
solicitarea sprijinului, respectarea unor reguli de joc.
Un alt deziderat specific socializării, dar nu mai puțin important, acceptarea și respectarea
diversității, determină diferențierea persoanelor după vârstă, gen, aspect fizic în sensul unicității
dar totodată stabilirea solidarității și fraternizării necondiționate de criterii etnice, culturale,
religioase.
Cel mai reprezentativ aspect îl constituie dezvoltarea comportamentului pro-social. În număr
de 10, indicatorii în cazul acesta sunt diverși, de la exercitarea calității de lider sau executant, la
respectarea regulilor în joc și în afara lui, la dezaprobarea încălcării regulilor și a atitudinilor
indezirabile, intervenția în aplanarea și soluționarea conflictelor, luarea unor decizii simple
pentru sine sau în favoarea grupului, empatizarea cu semenii săi.

3.2.Experimentul psihopedagogic
Experimentul psihopedagogic a cuprins trei etape expuse în ceea ce urmează.
Prima etapă, etapa preexperimentală, desfășurată în perioada 13 februarie -10 martie
2017, în care am aplicat grila de observare a abilităților sociale, în scopul realizării unei evaluări
inițiale.
În etapa a doua a investigaţiei, etapa experimentală, extinsă pe perioada 13 martie-12
mai 2017, în decursul a 8 săpămâni, am desfășurat în fiecare săptămână câte două activități,
completate pe alocuri de jocuri-exercițiu cu verificare pe întreaga zi, cu scopul de a sprijini
dezvoltarea socială a preșcolarilor. În cadrul activităților am utilizat jocuri atent selectate din
diferite surse bibliografice de specialitate (menționate în descrierea jocurilor de mai jos) dar și
jocuri prelucrate sau create de mine pentru a se preta specificului grupei mele.
În etapa a treia, etapa postexperimentală, am reaplicat grila de observare a abilităților
sociale cu scopul de a demonstra eficiența jocurilor propuse, perioada alocată fiind a doua
jumătate a lunii mai 2017.

4. PREZENTAREA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Am aplicat integral grila de observare a abilităților sociale celor 16 preșcolari din grupa
coordonată de mine. Deoarece mi s-a părut cea mai potrivită modalitate de comparare a
rezultatelor inițiale și finale, am folosit prezentarea tabelară și prin grafice evidențiind astfel
diferențele, după caz, dintre etapele pretest și posttest pentru fiecare indicator al grilei de
observare a abilităților sociale, unde conform legendei:
A – comportament atins, 2 puncte
D – comportament în dezvoltare, 1 punct
NS – comportament care necesită sprijin, 0 puncte.
1. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu adulții
Tabel 4.1. Repartizarea procentuală a rezultatelor obținute de către preșcolari la indicatorul 1 al
grilei de observație, în pretest și posttest

PROCENT
A D NS
Pretest 68,75% (11 copii) 31,25% (5 copii) -
Posttest 93,75% (15copii) 6,25% (1copil) -

Analizând tabelul anterior se poate constata că în pretest 68,75% dintre copii comunică cu
ușurință cu adulții, în timp ce 31,25% dintre copii au acest comportament în dezvoltare. După
reaplicarea grilei de observare a abilităților sociale, rezultatele evidențiază o creștere procentuală
semnificativă la 93,75% a comunicării copiilor cu adulții, rămânând cu comportament în
dezvoltare doar 6,25%. Niciun copil nu a necesitat sprijin nici în pretest nici în posttest.

100,00%
90,00%
80,00%
70,00% Atins
60,00%
50,00% Comportament în
40,00%
30,00% dezvoltare
20,00% Necesită sprijin
10,00%
0,00%
Pretest Posttest
„
Grafic 4.1. Comunicarea cu adulții
Tabel 4.2. Repartizarea procentuală a rezultatelor obținute de către preșcolari la indicatorul 2, din
grila aplicată, în pretest și posttest
PROCENT
A D NS
Pretest - 68,75% (11copii) 31,25% (5copii)
Posttest 50% (8 copii) 50% (8 copii) -

Tabelul de mai sus evidențiază că în pretest 68,75% dintre preșcolari cunosc și utilizează parțial
formule de politețe în comunicare, 31,25% necesitând sprijin. În posttest observăm că jumătate
din numărul copiilor reușesc să folosească formulele de adresare politicoasă în mod corect iar
cealaltă jumătate din numărul copiilor se află în stadiul de dezvoltare, procentul celor care
necesită sprijin rămânând 0%.
100,00%
90,00%
80,00%
70,00% Atins
60,00%
50,00% Comportament în
40,00% dezvoltare
30,00%
20,00% Necesită sprijin
10,00%
0,00%
Pretest Posttest

Grafic 4.2. Cunoașterea și utilizarea formulelor de politețe

Tabel 4.3. Repartizarea procentuală a rezultatelor preșcolarilor la indicatorul 3, pretest și posttest

PROCENT
A D NS
Pretest 87,50% (14 copii) 6,25% (1 copil) 6,25% (1 copil)
Posttest 93,75% (15 copii) 6,25% (1 copil) -

Analizând tabelul de mai sus observăm că 87,50% dintre copii răspund întrebărilor adulților,
6,25% au acest comportament în dezvoltare și 6,25% necesită sprijin. În urma aplicării jocurilor
din etapa experimentală rezultatele înregistrează faptul că 93,75% oferă răspunsuri oportune la
întrebările adulților, 6,25% își dezvoltă comportamentul de a răspunde adecvat adulților, fără a
mai necesita sprijin.

100,00%
90,00%
80,00%
70,00% Atins
60,00%
50,00% Comportament în
40,00% dezvoltare
30,00%
20,00% Necesită sprijin
10,00%
0,00%
Pretest Posttest

Grafic 4.3. Oferirea de răspunsuri la întrebările adulților

Tabel 4.4. Repartizarea procentuală a rezultatelor preșcolarilor la indicatorul 4, pretest și posttest
PROCENT
A D NS
Pretest 12,50% (2 copii) 50% (8 copii) 37,50% (6 copii)
Posttest 37,50% (6 copii) 62,50% (10 copii) -

Făcând analiza rezultatelor consemnate în tabelul anterior distingem de asemenea diferențe între
evaluarea inițială cu 12,50% comportament atins, 50% comportament în dezvoltare și 37,50%
necesitând sprijin privitor la respectarea conversației dintre adulți, fără a interveni sau a-i
întrerupe și evaluarea finală atunci când 37,50% demonstrează comportamentul ca fiind atins,
62,50% au comportamentul în dezvoltare și niciun copil nu mai are nevoie de sprijin.
100,00%
90,00%
80,00%
70,00% Atins
60,00%
50,00% Comportament în
40,00% dezvoltare
30,00%
Necesită sprijin
20,00%
10,00%
0,00%
Pretest Posttest

Grafic 4.4. Neîntreruperea discuțiilor adulților

Tabel 4.5. Repartizarea procentuală a rezultatelor obținute de către preșcolari la indicatorul 5,

pretest și posttest
PROCENT
A D NS
Pretest 62,50% (10 copii) 37,50% (6 copii) -
Posttest 93,75% (15 copii) 6,25% (1 copil) -

Analiza rezultatelor tabelului precedent subliniază un progres considerabil în solicitarea

ajutorului adultului la nevoie, de la 62,50% inițial la 93,75% ulterior, diferența procentuală
rezultând din trecerea la un nivel superior de atingere a indicatorului, de la comportament în
dezvoltare la comportament atins, rămânând în stadiul de dezvoltare doar 6,25% dintre copii.
 100,00%
90,00%
80,00%
70,00% Atins
60,00%
50,00% Comportament în
40,00% dezvoltare
30,00%
Necesită sprijin
20,00%
10,00%
0,00%
Pretest Posttest

Grafic 4.5. Solicitarea ajutorului și informațiilor din partea adulților

Am procedat în același mod pentru celelalte aspecte specifice și indicatorii aferenți:

2. Aspect specific: Abilități de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată:

- Stabilirea relațiilor pozitive cu copiii de vârstă apropiată,
- Inițierea jocurilor cu mai mult de un copil,
- Sugerarea de noi variante de joc,
- Solicitarea și oferirea ajutorului copiilor din preajmă,
- Cooperarea, schimbul de obiecte în joc,
- Respectarea regulilor grupului și fair-play-ul în joc.

3. Aspect specific: Acceptarea și respectarea diversității:

- Deosebirea persoanelor după diferite criterii,
- Toleranța față copiii care aparțin altor etnii, minorități sau cu CES,
- Observarea rolurilor sociale ale unei persoane,
- Respectarea drepturilor altor persoane, copii și adulți.

4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului pro-social:

- Desfășurarea activităților fără a deranja colegii,
- Respectarea regulilor în activități și joc, în grup, ca și conducător sau executant,
- Aplicarea independentă a regulilor în situații noi,
- Exprimarea dezacordului față de comportamente neadecvate,
- Rezolvarea conflictelor prin strategii diverse,
- Rezolvarea problemelor fără implicarea adultului,
- Acceptarea și respectarea responsabilităților precum și luarea unor decizii,
- Împărtășirea propriilor emoții,
- Consolarea membrilor familiei sau a prietenilor care nu se simt bine,
- Înțelegerea situațiilor de viață dificile ale oamenilor.
 Imaginea de ansamblu a rezultatelor cantitative obținute reliefează schimbări pozitive,
uneori substanțiale, în comportamentul social al preșcolarilor la nivel individual și ca parte
integrantă a unui grup.
Însă, dezvoltarea socială este importantă și sub aspect calitativ al rezultatelor obținute, mai
precis implicațiile acesteia în plan educațional.
Preșcolarii demonstrează treptat atitudini adecvate față de sine și ceilalți, abilități de relaționare
pozitivă, comportament civilizat în contexte sociale diferite, în grădiniță și în afara ei, respect și
apreciere pentru cei din jur, exprimare politicoasă, adică, învățarea vieții în comun care nu vine
de la sine ci trebuie sprijinită.
Realizările remarcate în domeniul dezvoltării sociale au impact substanțial și în celelalte
domenii de dezvoltare:
- dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale – alege activități care să nu pericliteze
siguranța personală sau a celorlalți, participă constant la activități fizice, jocuri care includ
contact social și reguli, dobândește autonomie în activități de îmbrăcat-dezbrăcat, încălțat,
pieptănat, spălat, periajul dinților, ajută la servirea mesei, identifică persoanele care îi pot fi de
ajutor în situații speciale (doctor), respectă reguli de comportare adecvate diverselor locații în
care se află (pe stradă, în parc);
- dezvoltarea emoțională – destăinuie apropiaților stări personale asociate cu anumite
evenimente, date despre sine, domiciliu, își gestionează emoțiile, își exprimă empatia,
preocuparea pentru semeni;
- dezvoltarea cognitivă – diferențiază evenimente din viața socială (Paști, Crăciun), oferă
explicații privind modificări din viața omului sau din natură după anotimp, utilizează în contexte
noi informațiile dobândite, caută soluții de rezolvare a problemelor împreună cu alte persoane,
copii sau adulți, își folosește simțurile și alte instrumente pentru a face investigații, se implică în
activități de cunoaștere, înțelegere și protejare a mediului, planifică, organizează activități, jocuri
colective, experimente;
- dezvoltarea limbajului și a comunicării – exprimă idei, relatează întâmplări din viața
personală, descrie evenimente, stabilește un dialog cu interlocutorul său, se adresează politicos,
soluționează conflicte, utilizează mai multe tipuri de comunicare: orală, completată prin gesturi,
mimică, tonalitate, modulații ale vocii, scrisă prin desene, semne, forme, grafisme, preia expresii
din povești pentru a le reproduce în jocurile proprii;
- dezvoltarea capacităților și atitudinilor de învățare: curiozitate și interes, inițiativă,
persistență în activitate, creativitate – caută și descoperă informații noi legate de subiecte de
interes personal, inițiază jocuri după un plan stabilit, planifică o succesiune de etape în joc, reia
anumite jocuri schimbându-le forma inițială, inventând acțiuni și personaje noi.
Parcurgând toate aceste experiențe necesare și utile, asemeni unui traseu inițiatic, copilul
ajunge participant direct la propria formare, dezvoltare, situațiile organizate interactiv
înregistrând ca finalitate garantată un set complet și complex de abilități absolut necesare
integrării sociale a fiecărui individ. Cum se organizează experiențele de învățare? Răspunsul este
unul singur: prin joc. Orice situație reală se poate transpune în plan imaginar și însufleți prin joc.
Jocul, cu imensa lui capacitate de motivare, este deci cheia învățării în preșcolaritate și
deschizător de drum pentru autorealizarea ființei umane. Aș putea spune că este îmbinarea
perfectă dintre accesibil și împlinire.
Jocul m-a ajutat să introduc atmosfera socială obiectivă, adevărată cu avantajul de a atrage
întreaga grupă indiferent de vârsta copiilor, genul lor, facilitând cooperarea. Observarea
contextului de joc, a rolurilor „jucate” de copii, lider sau executant m-au ajutat să intervin optim,
grădinița confirmând că este prin excelență, un mediu social promovator al democrației.
Rezultatele înregistrate au îmbunătățit interferența dintre copil-copil, copil-copii, copil-adult,
adult-copil. Conflictele s-au diminuat ca pondere, cercul partenerilor de joacă s-a extins la
majoritatea copiilor, organizarea jocurilor de către copii a devenit uzuală, cu subiecte mai
numeroase și variate, intervenția mea s-a restrâns în favoarea soluționării amiabile a
neînțelegerilor dintre cei mici, a toleranței și respectului reciproc.
Organizând, desfășurând și exersând constant activități și jocuri axate pe socializare, se
sedimentează trăsăturile pozitive de caracter, se educă temperamentul, se definesc valori morale,
reguli, se dezvoltă o conștiință morală, civică și democratică. De aici, mai departe, educația își
pune amprenta în activarea conștiinței morale înspre modelarea unei conduite morale în
concordanță cu normele de conviețuire într-un grup și în comunitate.
Câteva dintre beneficiile concrete ale demersului întreprins de mine și remarcate în conduita
preșcolarilor ar fi că, aceștia:
 Înțeleg rostul și rolul regulilor în viața și activitatea omului;
 Respectă mai mult regulile (în joc, la masă, la spălător, în curte, pe stradă);
 Analizează pertinent faptele prin raportarea la sistemul de valori morale și civice;
 Apreciază obiectiv comportamentul propriu și a comportamentul celorlalți copii;
 Acceptă și respectă mai mult diversitatea etnică, confesională;
 Solicită ajutorul educatoarei și colegilor;
 Sprijină colegii la nevoie, din proprie inițiativă;
 Țin seama de părerile celorlalți;
 Sunt mai toleranți cu ceilalți;
 Se adresează folosind frecvent formule de politețe în diverse împrejurări;
 Semnalează prompt comportamente nepotrivite;
 Se adaptează mai ușor la oricare grup de joacă;
 Iau decizii în acord cu ceilalți participanți la joc.
Legat de semnalarea comportamentelor greșite am insistat în a se judeca comportamentul în
sine și nu persoana, cum se întâmplă frecvent la vârsta preșcolarității.
Raportându-mă la efectele investigației beneficiari sunt și familiile preșcolarilor, comunitatea
și educatoarea. Cercetarea propriu-zisă și studiul lucrărilor de specialitate, m-au făcut să
reconsider pregătirea copilului pentru viață, prin schimbarea mentalității cu privire la dezvoltarea
socială, în contextul actual al Curriculumului preșcolar, situând-o pe primul loc. În lipsa unor
reguli elementare de interrelaționare celelalte activități nu se vor desfășura în condiții optime.
Spre exemplu, este necesar ca preșcolarii să păstreze liniștea în timpul activităților, să vorbească
pe rând, să se adreseze politicos, să nu deranjeze colegii în joc și activități. Educatoarea este
situată în vârful piramidei grădiniță-copil- familie, identificând cauzele divergențelor din
colectiv, folosind strategii de rezolvare a situațiilor critice, fiind ea însăși un model de conduită și
colaborând cu familia pentru binele suprem al copilului. Familia furnizează la rândul ei
educatoarei informații valoroase legate de comportamentul copilului în alte medii sociale. Pentru
a alege cele mai bune modalități de intervenție și sprijin al preșcolarilor a fost nevoie să surprind
nivelul lor de adaptabilitate, preferința și respingerea față de ceilalți, încrederea în forțele proprii,
capacitatea de învingere a barierelor emoționale.
Dacă aș fi desfășurat numai frontal jocurile, rezultatele obținute ar fi fost la un nivel inferior,
activitățile pe grupuri la centrele de interes favorizând individualizarea răspunsurilor,
participarea activă a tuturor membrilor grupului, practic obținerea răspunsurilor de la toți
membrii grupului într-un timp scurt, evitând totodată monotonia și răspunsul etalon. Sala de
grupă organizată pe centre de activitate, din start promovează principiul liberei opțiuni, deci
luarea unor decizii simple din partea copiilor, exprimarea unor preferințe legate de activități, de
partenerii preferați în joc, de a mânui cu respect materialele, de a formula și respecta ei înșiși
anumite reguli de joc, etc.
Activitățile de dezvoltare personală trebuie valorificate nu ca și secvență distinctă ci în fuziune
cu toate celelalte categorii de activități.
Consemnarea datelor observate am reușit să o realizez obiectiv și consecvent. A fost necesară
monitorizarea evoluției fiecărui copil în cadrul grupei dar și în cadrul subgrupelor pentru a obține
rezultate cât mai exacte și a interveni adecvat, fiecare copil fiind tratat ca unicitate. Nu am avut
probleme de absenteism ceea ce a făcut ca investigația să decurgă după programul stabilit.
Desigur demersul meu în vederea creșterii nivelului de socializare al grupei nu se oprește
aici. Voi căuta și alte jocuri pentru a susține în continuare direcția de dezvoltare a
comportamentului pro-social.

CONCLUZII

Rezultatele cercetării au confirmat ipoteza că jocul constituie un mijloc eficient și un factor

determinant în definirea abilităților sociale la vârsta preșcolară. Jocurile desfășurate au fost
integrate firesc în orar fără a supraîncărca programul zilnic și fără a suprasolicita preșcolarii din
punct de vedere al efortului. Unele jocuri au fost preluate din lucrări de specialitate iar altele au
fost prelucrate și create de mine în așa fel încât să se plieze pe cerințele grupei mele și să
corespundă aspectelor vizate în investigație. În cadrul grupei de preșcolari nu am întâlnit situații
extreme ci doar deficitare în ceea ce privește dezvoltarea abilităților sociale dar care au fost
remediate total sau parțial cu ajutorul jocurilor atent selectate și au accelerat ritmul de
socializare. Pot să afirm că rezultatele înregistrate mi-au dat satisfacția că efortul întreprins a dat
roade într-un timp relativ scurt.
Consider că lucrarea în sine se înscrie în sfera preocupărilor pedagogice de actualitate și de
perspectivă iar problematica tratată, aleasă inițial pentru a sprijini comportamentul dezirabil într-
un grup definit și limitat, s-a dovedit a fi mult mai complexă și a subliniat reala dimensiune a
socializării extinsă pe întreaga existență umană.
 BIBLIOGRAFIE

Bonchiș., E. (coord.). (2000). Dezvoltarea umană. Oradea: Editura Imprimeriei de Vest.

Bonchiș, E. & Secui, M. (coord.). (2004). Psihologia vârstelor. Oradea: Editura Universității din
Oradea.
Preda, V., Pletea, M., Grama, F., Flangea, N., Pletea, G., Grigore, A. L., Ciobanu, C., (2011).
Dezvoltare socio-emoțională. În Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului.
Sas, C. (2014). Aspecte psihopedagogice ale cunoașterii copilului preșcolar. În Popa, C. (coord.),
Repere psihopedagogice și metodice actuale în curriculumul preșcolar (Cap.7, pp. 153-172).
București: Editura Didactică și Pedagogică.
Stamenovski, C. (2013). Educația pentru dezvoltarea abilităților de viață la vârsta preșcolară.
Revista Învățământul preșcolar și primar, pp.14-20.
Șchiopu, U. (1997). Dezvoltarea sociabilității la copilul preșcolar. Revista Învățământul
Preșcolar Nr. 3-4, pp. 9-16.
Tipa, C., Soare, V. & Lupu, S. (2006). Stima de sine la copiii preșcolari. Revista Învățământul
preșcolar Nr. 1-2, pp. 46-49.
*** M.E.N. (2014). Set de instrumente pentru stimularea, monitorizarea și aprecierea pregătirii
pentru școală a copiilor preșcolari. Scrisoare metodică pentru învățământul preșcolar 2014-
2015, București.