Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. viata la domiciliu. De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici. . moderat. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. incat nu poate participa la testare. auto directionare. in functie de afectarea intelectului. cu exceptia retardului profund. Poate avea loc cand copilul. insusita academica. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. Gradele retardului mintal . vaz). utilitate in comunitate. deprinderi sociale. . termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. dar necesita un ajutor adaugitor . caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive. În orice caz. sanatate si securitate. se divizeaza in 4 grade: usor. odihna si munca. 2 . Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala.retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. Retardul mintal. Limbajul este nedezvoltat. sever. profund si retardul mintal de severitate nespecificata. Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani. .Retardul mintal este un simptom foarte complex. cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare. autoingrijire.intelect limitrof (IQ – 71-84).retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale.retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. cu cat copilul este mai mic.

Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. Intarzierea mintala usoara. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. debilitate mintala. 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 .RETARDUL PSIHIC . Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. Intarzierea mintala usoara.24% retardul mintal mediu si sever. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare.Principii terapeutice I. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. 2. corespunde imbecilitatii inferioare. Intarzierea mintala severa. cu caracter global si omogen. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice. varsta. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. Aceasta forma de insuficienta. b. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. Se subimparte in: a. Ca notiune relativ recenta.Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal.3% retardul mintal grav (0. Daca unul din parinti este cu retard mintal. c. intelectul de limita propriu-zis. Intarzierea mintala profunda. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice. permanenta. 1998). ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. deficienta mintala. QI<20. b. QI=35-49.06% retardul mintal profund). deficienta mintala usoara. aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. IV. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. 1994). cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. QI=20-34. cu urmatoarele subgrupe: I. arieratie mintala usoara. ci doar vegetativa. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. nivel cognitiv. III. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). nu mai este considerata azi ca boala. 0. aliniatele F 70-79. a capacitatii de socializare. 3. nu presupune practic viata psihica. 1995). inapoiere mintala (reala sau aparenta).5-3% retardul mintal usor. Intarzierea mintala moderata. Incadrare nozologica Clasificarea actuala. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. 2. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei. c. . Chiar si in forma usoara. ICD-10. 0. disproportionata. inainte de 18 luni de viata extrauterina. lipsita de progredienta. pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. II. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare.

La fel. etc. organogenetici. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. cauze variate. microcefalia. suferinte circulatorii cerebrale. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala. icter nuclear postincompatibilitate Rh. afectiuni somatice severe (dispepsii. dezechilibre hidroelectrolitice. emotionale. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. Factorii psihosociali. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central.. intoxicatii acute sau cronice. circulara de cordon.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). etc. hidrocefalie. bolile genetice de metabolism. sociali. sau postinflamatorii. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. cele mai comune sunt. asa cum se intampla in paralizia cerebrala. 1987). a unor factori externi. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei. ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. epilepsie. instrumenta care. parazitare. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. insuficienta cardiaca. 4. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). boli endocrine). lezional. displaziile neuroectodermale. Creierul. in ordinea frecventei: cromozomopatiile. distocii de dinamica uterina. Dintre cauzele cu actiune prenatala. Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). hidrocefalia. metabolice. In urma unor studii de microscopie electronica. factorii sociogenici. indirect. edematos. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. alergii. In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. hepatita. sau poate fi indirecta. Stern. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. distrofie. prezentatii vicioase. in aparitia intarzierilor mintale. defectele educative majore. scarlatina. Asocierea poate fi directa. Patologie conditionata prenatal. parotidita epidemica. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. embriofetopatiile. bronhopneumonii. Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile. Shaw. 1972. inca fragil. carente alimentare prelungite. cei familiali. vor duce la esec cognitiv. nasteri precipitate sau prelungite. genetici. demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. ca si deficite senzoriale. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . traumatisme cranio-cerebrale. complicatii post tuse convulsiva. varicela. gripa.

El este cel care genereaza conflicte. Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie". corelatia apare abia de la 3 ani. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. Raspunsurile lui sunt nesigure. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. plans. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. parasiti in padure. este descris de M.economic. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. viciat. incapacitate de a retine cele invatate. insomnie. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. patologie importanta. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. Cu cat familia are mai multi membri. Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. In plus. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". Acest capitol. dificultati in stabilirea contactelor sociale. copiii devin pasivi. Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. cu facies inexpresiv. cu tulburari emotionale. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. marcandu-i. apatici. Anglosaxonii au facut studii riguroase. asa cum este. frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. inhibitie pana la mutism. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. exista modelul familial de care ne desprindem greu. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. instrumentale. anorexie. timiditate. intr-o 5 . copiilor cu defeciente senzoriale. il cultivam. care. fragilizandu-i. Pe de alta parte. unde exista o mortalitate infantila crescuta. carente alimentare. crescuti de animale. Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. cum ar fi frica de esec. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. scadere rapida in greutate. stereotipe. cu infantilism caracterial. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. Pe langa retardul real. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. cautat in etipatogenia handicapului. esec scolar. orfelinate. si-l ducem cu noi in viata. tulburari comportamentale. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. in favoarea primei. fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. conditii sociale defavorabile. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare.

al varstei cronologice. in functie de coeficientul de inteligenta. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea. creativitatea. modificari de forma si continut ale cutiei craniene. hipochinezie. miscari stereotipe. mergand fie pe linie eretica. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. impulsivitate. buzelor. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. adesea intricata. pedagogie diferentiata. 5. 5. Cauzalitatea retardului psihic. sau conducand la aparitia timiditatii. mobilitate excesiva. Pot apare: deficiente de auz. extremitatilor. nevrotice. excitabilitate scazuta. explozii afective. Aprecierea lor se face. de intensitate variabila. Intensitatea retardului psihic. palatului dentar. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. pareze de tip spastic. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. Conduita este particulara. uneori chiar reactii psihotice. de varsta cronologica la care este examinat cazul. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. De aceea. fie pe cea torpida. 2. statura mica sau crestere exagerata. viata este saraca. sexuale. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . de vedere. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. Indiferent de etiologie. inertie. de agresiune. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. modificari trofice. anomalii ale nasului. abdomenului. comun tuturor gradelor de intensitate. 3. afectivitate. pentru a nu face erori de diagnostic. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. stangacie motorie. Tipul eretic este dominat de neliniste. care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. extrapiramidal. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. agresive. al formelor etiologice de manifestare. pot exista implicatii de ordin somatic. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. ochilor.1. criteriul sociabilitatii. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. varsta mintala. severa si profunda. al intensitatii. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. semne de focar. automate. paralizii. Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. Este caracteristica dependenta psihica de instincte. Retardul psihic este global. in general. la care se poate adauga si intelectul de limita. exagerand anxietati in situatii torpide. coloanei vertebrale. dependenta de anturaj. psihopatice. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. organelor interne. excitabilitate crescuta. tendinte clastice. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. moderata. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale.atitudine generala demisiva sau agresiva. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. incurajare.

gandirea elementara.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare. sunt sarace. nestatorniciei. iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. Gratie capacitatilor psihice scazute. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. Intarzierea mintala usoara. este evidenta la adolescenti. Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. memoria mecanica. caracterului greoi in gandire si activitate. devotament. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. gestice. cu tendinte explozive. instabilitatii. adesea. 5. cu valori intelectuale bune. traumatismul cranio-cerebral. pictura. tulburarilor de personalitate. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. Perceptia lor este mai putin exacta. 5. cum ar fi memoria mecanica. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. mai ales a sentimentelor etice. muzica. fara acces la abstract si logic. Pot termina. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. urmate de o scoala speciala. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica.Ghiran). Viata instinctiva este dominata. existand o capacitate elementara de insertie sociala. neindemanatice. se plange de nedreptate.1. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . suferinta perinatala. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. de exagerari sau pervertiri. Miscarile voluntare. stangaciei. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior. morale. legata de concret. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale. QI=52-67. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari.2. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut. Isi schimba mereu locul de munca. dispozitia si excitabilitatea exagerata. in conditiile unui invatamant special. Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. sechelaritatea postmeningoencefalita. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact.1. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare. Dizarmonia. In unele sindroame malformative. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii.1. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. talentul la desen. atentia instabila. opt clase elementare. acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. afectiv prezinta o labilitate marcata. cat si in mediul sau familial (V. vascozitate in gandire si limbaj. neindemanarii.

Miscarile sunt stereotipe. limbajul scris nu este posibil. fapt care nu permite instructia. fie de pervertire. cu tendinte auto si heteroagresive. Slaba capacitate de inhibitie. stupida.4. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. forta musculara scazuta. se autoservesc la nivel elementar. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. disgrafice. a interesului scolar.3. acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. afectuosi). Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. Sunt greoi. sau dimpotriva.1. sunt capabili eventual de afecte patologice.retardelor. sunt incapabili sa se autoconduca. vagabondaj. odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. in general. iar insertia sociala este practic imposibila. la scaderea nivelului aspirational. necesitand ajutor sustinut din partea familiei. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca. pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social. cu tendinta la reactii explozive. Incadrarea in familie nu este posibila. discalculice. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital. comparabil cu cel al anteprescolarului. a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. 8 . in caz de nesupraveghere. lipsite de sens. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra. Cu cat varsta cronologica este mai mare. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. fiind capabili sa-si intretina igiena personala. nu rad. Afectiv. ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. prostitutie. cu existenta predominant vegetativa. Nu recunosc rudele. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice. In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. au dificultati de mers. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. sunt neindemanatici.2. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic. inferioritate. labili afectiv. la comiterea unor delicte. paralel cu comportamentul. De aceea. mananca necontrolat. stangaci. nu plang. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. disforici. instabili. diagnosticul mai sigur si invers. cu ura inversunata pe cei din jur). tendintele impulsive agresive duc. sunt indiferenti la stimulari exterioare. cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile. Majoritatea sunt incadrati in familii. Nu se pot autoservi. imbracat. 5. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90). diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani. sau torpida (docili. Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. rautaciosi. posibilitatile de abstractizare sunt modeste.1. Din perspectiva cronologica. Sunt neinstructibili scolar. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. Cronologie. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. nu au perseverenta in munca. automate. Expresia fetei este indobitocita. Pubertatea se instaleaza tardiv. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. cersetorie. 5. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. Pubertatea nu se instaleaza. disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare. 6. Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. Ca adulti. sunt lenti. autoalimentare).

9 . dar si de noile cerinte adaptative. electroencefalograma. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. lasand impresia unui retard aparent. achizitii si cunostinte. afectiuni gastro-intestinale prelungite. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. etc. medii subculturale. constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. dar cu nivel intelectual normal. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. usureaza mai mult diagnosticul. disgrafie. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. in primul rand. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. 1994). Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. Diagnosticul. bronhopneumonie. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest. noile cerinte de incadrare sociala. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. usor de stabilit la copilul mai mare. examinari genetice. intre diferitele forme ale retardului psihic. spitalizati indelung). Retardul. etc. Dupa 16 ani.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. Insuficienta psihica secundara (dementa). iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. scolar si profesional corespunzator varstei. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. Intre 6 si 7 ani. 6. inca din primii ani de viata. La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. de satisfacere a obligatiilor militare. ambliopie. de incadrarea in campul muncii.. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. intr-un ritm evident inferior normalului. dislalie. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. incapacitatea de a se adapta social. aprecierea psihomotricitatii). discalculie. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. de asemenea cei cu tulburari emotionale. nu pot valida posibilitatile potentiale. 1996). pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. cu tulburari mnestice secundare. imunologice. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. iar asistenta devine prevalent sociala. biologice. parazitologice. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite. Diagnosticul diferential se impune. nivel de dezvoltare al limbajului. tomografie computerizata. rahitism grav. tulburari de spatialitate. varsta mintala. dislexie. distrofie.

Forma clinico-etiologica. maistri.. Prezenta unor deficiente senzoriale. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. pot apare si in diferite forme de hospitalism. simptomatologia somatica polimorfa. Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). atitudinea hiperprotectiva. de limbaj si emotional-volitive. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . 7. privatiuni de joc. incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. dupa traume psiho-afective. jocul bizar. formarea unor deprinderi de munca. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. inseamna ca. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. senzoriale. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. logoped. atitudinea rejectiva. pediatru. mergand spre ameliorarea tabloului clinic. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. motorii. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. neurolog. existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita. pot intuneca prognosticul. metodele terapeutice utilizate. mediul subcultural. ea are posibilitati de recuperabilitate. de atitudinea de intelegere. abandonul. in discordanta cu performantele lui. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. tulburarile neurologice asociate. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. a maladiilor somatice cronice. motorii sau afectiv-comportamentale. familia. ci depinde mai curand de instabilitate. Faciesul inteligent al copilului. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice. psiholog. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. etc. Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. severitatea handicapului mental. atitudini. endocrinolog. 8. educator-defectolog. fizice. senzoriale. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. kinetoterapeut.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. in anumite conditii si cu anumite limite. Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire.

diferentiate si individualizate. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic.). cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. Psihostimulare. 8.3. 8.3.4. Terapia manifestarilor convulsivante epileptice. Tratamentul bolilor somatice asociate. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie. 8. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea. Educatia fizica.5. aplicate precoce cu perseverenta. Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene. masaj galvanic. Techirghiol). 8. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean.3. ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta. stiut fiind. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. interventii chirurgicale (tenotomii). 8.1. pe langa terapia antispastica.2. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. galactozemia. fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria. indicate in terapia deficientului mintal. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. incadrare in munca.2. 8. Educatia intelectuala: citit.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile.1.3.intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare). Ea vizeaza. in special senzoriale. Metode de instructie. institutionalizare. motorii sau emotionale.1. 8. gimnastica medicala sistematizata.3. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate.1. include programul de scolarizare al: . . dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale. 8.1. fizioterapie. in functie de parametrii deficientei: 8. 11 .3.liminarului (scoala normala). ionizari. Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica.3. cresterea posibilitatilor de memorare. Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. in functie de gradul handicapului.4. 8. calcul. 8.4. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea.1.3. procesul de socializare. insusirea deprinderilor de autoservire si munca. Deficientele motorii necesita.1. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare. ca mai ales la copilul mic. orientare profesionala. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. 8. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate.1. roborare. mediind astfel.5. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital. Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa. scris. Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. 8. adaptate deficientelor motorii. ameliorarea metabolismului cerebral. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente. etc. Incadrarea familiala.2.

etc. consultul si sfatul genetic). nou-nascutului si a copilului. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. inclusiv in Cluj. tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. 9. 12 . hidrocefalii. dispensarizarea gravidei. cu incompatibilitate Rh sau de grup. amniografia. Pentru depistarea hipotiroidismului. Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice. in Suedia. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. subculturalitatii.Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. testarea serica materna. In alta boala metabolica. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical). galactozemia. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. vaccinarile. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. insalubre si mediului familial instabil. deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. testarea biochimica si testarea moleculara. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. amniocenteza. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. fetoscopia. locuintei necorespunzatoare. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. anencefalii.

gandirea logica. Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina. lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). invatarea regulilor sociale. sindrom Down sau paralizie cerebrala . leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente). Chiar si copiii cu autism. la momentul nasterii sau dupa aceea. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare. Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea. Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute. sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi.M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor. de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare.R. 13 . memorie. rezolvarea problemelor. Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special). nasterea prematura.pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului). infectii ale bebelusului dupa nastere. Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata. Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme. probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului). In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie. Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale.toate considerate dizabilitati intelectuale . Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente.

Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu. aptitudini interpersonale. suport educational. 2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica. problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani.   psihoterapie (terapie comportamentala). 14 . El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme. sociale etc. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. medicatie. de eforturile celor din jur. dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. Educatia speciala (cu ajutorul parintilor..comunicare.

Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. Testele de rutina includ: hemoleucograma. Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15.3 DS pana la –5. ( -2 DS pana la –3. ( -3. Se pot face EEG. 15 . 1968): • Usor QI = 50-70. VDRL. • Profund QI < 20. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare.3 DS pana la –4. aminoacizi sau acizi organici.3 DS). galactoza serica. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati. • Sever QI = 20-35. biochimia. • Moderat QI = 35-50. mongolismul si alte afectiuni. sindromul Turner. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului. VSH.3 DS). ( -4. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70.3 DS). tomografie cerebrala si evaluare psihometrica.3 DS). ( peste –5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful