Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. viata la domiciliu. Limbajul este nedezvoltat. autoingrijire. deprinderi sociale. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive. incat nu poate participa la testare. . 2 . termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. sanatate si securitate. vaz). Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian.intelect limitrof (IQ – 71-84). Poate avea loc cand copilul. În orice caz. moderat.retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. cu exceptia retardului profund.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale. insusita academica. dar necesita un ajutor adaugitor .Retardul mintal este un simptom foarte complex. se divizeaza in 4 grade: usor. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. . in functie de afectarea intelectului. De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata. cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal.retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. utilitate in comunitate. auto directionare. . Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. Gradele retardului mintal . profund si retardul mintal de severitate nespecificata. Retardul mintal. cu cat copilul este mai mic. odihna si munca. sever. Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani.

iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 . Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. Intarzierea mintala profunda. deficienta mintala usoara. aliniatele F 70-79.RETARDUL PSIHIC . aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. Chiar si in forma usoara.3% retardul mintal grav (0. corespunde imbecilitatii inferioare. Se subimparte in: a. Ca notiune relativ recenta.06% retardul mintal profund). permanenta. Intarzierea mintala usoara. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. ICD-10.24% retardul mintal mediu si sever. disproportionata. ci doar vegetativa. inapoiere mintala (reala sau aparenta). Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice. riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei. Daca unul din parinti este cu retard mintal. pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. cu urmatoarele subgrupe: I.5-3% retardul mintal usor. a capacitatii de socializare. lipsita de progredienta. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. 3. cu caracter global si omogen. c. nivel cognitiv. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice. b. nu presupune practic viata psihica. 2. c. Intarzierea mintala moderata. Intarzierea mintala usoara. II. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. nu mai este considerata azi ca boala. inainte de 18 luni de viata extrauterina. deficienta mintala. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. IV. Intarzierea mintala severa. QI=35-49. III. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. intelectul de limita propriu-zis. 2. . retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. Aceasta forma de insuficienta. debilitate mintala.Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. 1998). Incadrare nozologica Clasificarea actuala. b. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. 1994). QI<20. varsta. QI=20-34. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. 0. Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. 1995). 0.Principii terapeutice I. arieratie mintala usoara.

sociali. suferinte circulatorii cerebrale. Creierul. complicatii post tuse convulsiva. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. bronhopneumonii. insuficienta cardiaca. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. metabolice. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala. La fel. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central. vor duce la esec cognitiv. distocii de dinamica uterina. displaziile neuroectodermale. asa cum se intampla in paralizia cerebrala. 4. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. edematos. prezentatii vicioase. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. afectiuni somatice severe (dispepsii. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. parazitare. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). etc. carente alimentare prelungite. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. epilepsie. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. defectele educative majore. cauze variate. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile. parotidita epidemica. Shaw. inca fragil. demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. lezional. hidrocefalie.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei. scarlatina. Dintre cauzele cu actiune prenatala. sau poate fi indirecta. Patologie conditionata prenatal. genetici. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. hidrocefalia. Stern. cele mai comune sunt. bolile genetice de metabolism. In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. intoxicatii acute sau cronice. alergii. 1972. varicela. icter nuclear postincompatibilitate Rh. etc. embriofetopatiile. instrumenta care. nasteri precipitate sau prelungite. Asocierea poate fi directa. in aparitia intarzierilor mintale. cei familiali. a unor factori externi. factorii sociogenici. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. distrofie. In urma unor studii de microscopie electronica. in ordinea frecventei: cromozomopatiile. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). emotionale. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . circulara de cordon. dezechilibre hidroelectrolitice.. Factorii psihosociali. gripa. microcefalia. traumatisme cranio-cerebrale. ca si deficite senzoriale. organogenetici. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. 1987). Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. boli endocrine). hepatita. sau postinflamatorii. indirect.

cum ar fi frica de esec. apatici. fragilizandu-i. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. cu facies inexpresiv. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. Anglosaxonii au facut studii riguroase. scadere rapida in greutate. cu infantilism caracterial. plans. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. cautat in etipatogenia handicapului. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava. Raspunsurile lui sunt nesigure. copiilor cu defeciente senzoriale. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. Pe de alta parte. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. asa cum este. Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. El este cel care genereaza conflicte. si-l ducem cu noi in viata. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare. incapacitate de a retine cele invatate. Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie". Acest capitol. Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. Pe langa retardul real. cu tulburari emotionale. il cultivam. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei. marcandu-i. in favoarea primei. patologie importanta. exista modelul familial de care ne desprindem greu. In plus. inhibitie pana la mutism. care.economic. unde exista o mortalitate infantila crescuta. insomnie. la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. dificultati in stabilirea contactelor sociale. parasiti in padure. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. crescuti de animale. conditii sociale defavorabile. esec scolar. Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. este descris de M. anorexie. instrumentale. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. copiii devin pasivi. stereotipe. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". intr-o 5 . timiditate.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. Cu cat familia are mai multi membri. orfelinate. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. carente alimentare. corelatia apare abia de la 3 ani. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. tulburari comportamentale. viciat.

de agresiune. dependenta de anturaj. mergand fie pe linie eretica. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. de varsta cronologica la care este examinat cazul. al intensitatii. paralizii. afectivitate. varsta mintala. fie pe cea torpida. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. Conduita este particulara.atitudine generala demisiva sau agresiva. criteriul sociabilitatii. de vedere. 2. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. miscari stereotipe. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. excitabilitate crescuta. al varstei cronologice. modificari trofice. Aprecierea lor se face. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. exagerand anxietati in situatii torpide. explozii afective. buzelor. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. 3. de intensitate variabila. anomalii ale nasului. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual. modificari de forma si continut ale cutiei craniene. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. statura mica sau crestere exagerata. organelor interne. inertie. comun tuturor gradelor de intensitate. creativitatea. viata este saraca. tendinte clastice. pot exista implicatii de ordin somatic. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. extrapiramidal. in functie de coeficientul de inteligenta. impulsivitate. abdomenului. coloanei vertebrale.1. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. pareze de tip spastic. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. semne de focar. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. Pot apare: deficiente de auz. Este caracteristica dependenta psihica de instincte. Intensitatea retardului psihic. stangacie motorie. severa si profunda. uneori chiar reactii psihotice. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. psihopatice. palatului dentar. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. 5. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea. Tipul eretic este dominat de neliniste. excitabilitate scazuta. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. la care se poate adauga si intelectul de limita. automate. al formelor etiologice de manifestare. sau conducand la aparitia timiditatii. pentru a nu face erori de diagnostic. Cauzalitatea retardului psihic. Retardul psihic este global. hipochinezie. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. incurajare. nevrotice. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. extremitatilor. sexuale. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. adesea intricata. pedagogie diferentiata. mobilitate excesiva. ochilor. 5. agresive. Indiferent de etiologie. in general. moderata. De aceea.

este evidenta la adolescenti. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati. instabilitatii. 5. acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. mai ales a sentimentelor etice. cu valori intelectuale bune. caracterului greoi in gandire si activitate. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . atentia instabila. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. Gratie capacitatilor psihice scazute. Viata instinctiva este dominata. Miscarile voluntare. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. morale. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva. pictura. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare. iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale.2. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. nestatorniciei. neindemanarii. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. muzica. se plange de nedreptate. urmate de o scoala speciala. 5. QI=52-67. Pot termina. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut.1. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice. sechelaritatea postmeningoencefalita. cat si in mediul sau familial (V. neindemanatice.1. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare.Ghiran). tulburarilor de personalitate. in conditiile unui invatamant special. adesea. talentul la desen. Dizarmonia. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa.1. dispozitia si excitabilitatea exagerata. gestice. fara acces la abstract si logic. stangaciei. legata de concret. suferinta perinatala. afectiv prezinta o labilitate marcata. memoria mecanica. gandirea elementara. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. cum ar fi memoria mecanica. opt clase elementare. Perceptia lor este mai putin exacta. Isi schimba mereu locul de munca. de exagerari sau pervertiri. In unele sindroame malformative. Intarzierea mintala usoara. sunt sarace. existand o capacitate elementara de insertie sociala. Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. vascozitate in gandire si limbaj. traumatismul cranio-cerebral. cu tendinte explozive. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact. devotament. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur.

Sunt greoi. 5. Expresia fetei este indobitocita. prostitutie. labili afectiv. sau torpida (docili. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. forta musculara scazuta. discalculice. Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. Pubertatea se instaleaza tardiv. Cronologie. sunt lenti. paralel cu comportamentul. au dificultati de mers. iar insertia sociala este practic imposibila. necesitand ajutor sustinut din partea familiei. odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social. Cu cat varsta cronologica este mai mare. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital. sunt capabili eventual de afecte patologice. stangaci. disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare.2. sau dimpotriva. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. De aceea. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. automate. Majoritatea sunt incadrati in familii. Nu se pot autoservi. Ca adulti. in general. cu tendinte auto si heteroagresive. 8 . se autoservesc la nivel elementar. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. disgrafice. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. cu ura inversunata pe cei din jur). Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. disforici. tendintele impulsive agresive duc. in caz de nesupraveghere. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. comparabil cu cel al anteprescolarului. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic.1. imbracat. Din perspectiva cronologica. Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. nu au perseverenta in munca. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90). fiind capabili sa-si intretina igiena personala. mananca necontrolat. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. sunt neindemanatici. autoalimentare). a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. stupida.1. afectuosi). In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca. Miscarile sunt stereotipe. cu tendinta la reactii explozive. cu existenta predominant vegetativa. sunt incapabili sa se autoconduca. diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani. nu rad. lipsite de sens. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. a interesului scolar.retardelor. ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. Afectiv. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile.4. cersetorie. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. Incadrarea in familie nu este posibila. Sunt neinstructibili scolar. Pubertatea nu se instaleaza. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. sunt indiferenti la stimulari exterioare. inferioritate. rautaciosi. posibilitatile de abstractizare sunt modeste. instabili. la comiterea unor delicte. fie de pervertire. nu plang. 6. diagnosticul mai sigur si invers. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. limbajul scris nu este posibil. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice. la scaderea nivelului aspirational. 5. vagabondaj.3. Slaba capacitate de inhibitie. fapt care nu permite instructia. Nu recunosc rudele.

Dupa 16 ani. electroencefalograma. La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. usor de stabilit la copilul mai mare. biologice. incapacitatea de a se adapta social. achizitii si cunostinte. nu pot valida posibilitatile potentiale. constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. 9 . 1994). disgrafie. varsta mintala. etc. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. intre diferitele forme ale retardului psihic. dar si de noile cerinte adaptative. inca din primii ani de viata. 1996). tomografie computerizata. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. distrofie. Diagnosticul diferential se impune. 6. dar cu nivel intelectual normal. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. Insuficienta psihica secundara (dementa). etc. medii subculturale. lasand impresia unui retard aparent. discalculie. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest. dislalie. afectiuni gastro-intestinale prelungite. Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. noile cerinte de incadrare sociala. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. spitalizati indelung). ambliopie. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. parazitologice. imunologice. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. nivel de dezvoltare al limbajului. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. de incadrarea in campul muncii. usureaza mai mult diagnosticul. examinari genetice. aprecierea psihomotricitatii). iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. rahitism grav.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. cu tulburari mnestice secundare. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. iar asistenta devine prevalent sociala. Retardul.. dislexie. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. Diagnosticul. Intre 6 si 7 ani. scolar si profesional corespunzator varstei. de satisfacere a obligatiilor militare. intr-un ritm evident inferior normalului. in primul rand. tulburari de spatialitate. bronhopneumonie. de asemenea cei cu tulburari emotionale. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite.

abandonul. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. de atitudinea de intelegere. a maladiilor somatice cronice. existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). inseamna ca. Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. in anumite conditii si cu anumite limite.. ci depinde mai curand de instabilitate. simptomatologia somatica polimorfa. 8. endocrinolog. ea are posibilitati de recuperabilitate. fizice. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. mediul subcultural. pediatru. in discordanta cu performantele lui. metodele terapeutice utilizate. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. motorii sau afectiv-comportamentale. Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire. severitatea handicapului mental.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. etc. pot intuneca prognosticul. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. atitudinea hiperprotectiva. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. maistri. Forma clinico-etiologica. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. pot apare si in diferite forme de hospitalism. dupa traume psiho-afective. psiholog. privatiuni de joc. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. senzoriale. Faciesul inteligent al copilului. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. educator-defectolog. atitudini. Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului. kinetoterapeut. formarea unor deprinderi de munca. senzoriale. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. Prezenta unor deficiente senzoriale. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. 7. mergand spre ameliorarea tabloului clinic. de limbaj si emotional-volitive. tulburarile neurologice asociate. neurolog. motorii. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. logoped. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza. atitudinea rejectiva. jocul bizar. familia. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice.

aplicate precoce cu perseverenta. indicate in terapia deficientului mintal. procesul de socializare. Metode de instructie. Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria. 8. pe langa terapia antispastica. 8. Educatia fizica. mediind astfel. Educatia intelectuala: citit. Terapia manifestarilor convulsivante epileptice. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie. incadrare in munca.5. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea. etc. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare.1.4. institutionalizare.3. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. scris. dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale.2. Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa. Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. ameliorarea metabolismului cerebral. 8.3. Ea vizeaza. Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare.1. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic. ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta. masaj galvanic. roborare. 8. in special senzoriale. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. 8. 8. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate.2. Psihostimulare. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare.1.3. fizioterapie.3.1.liminarului (scoala normala). orientare profesionala.1. Incadrarea familiala. ca mai ales la copilul mic. 11 . 8.1.5.intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare).3. ionizari. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. motorii sau emotionale.3. in functie de parametrii deficientei: 8. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean. Techirghiol). asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime.).3. diferentiate si individualizate. 8. stiut fiind.2. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente. Tratamentul bolilor somatice asociate. cresterea posibilitatilor de memorare. adaptate deficientelor motorii.4. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital. insusirea deprinderilor de autoservire si munca. . Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale. 8. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea. in functie de gradul handicapului. 8.4.1. galactozemia. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. 8. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate. calcul. 8.1.3. interventii chirurgicale (tenotomii). gimnastica medicala sistematizata. Deficientele motorii necesita. include programul de scolarizare al: .

Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. 9. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. nou-nascutului si a copilului. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. galactozemia. inclusiv in Cluj. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical).Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. subculturalitatii. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. 12 . Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. consultul si sfatul genetic). hidrocefalii. In alta boala metabolica. deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice. anencefalii. organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc. etc. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. cu incompatibilitate Rh sau de grup. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. testarea biochimica si testarea moleculara. vaccinarile. fetoscopia. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. amniocenteza. amniografia. dispensarizarea gravidei. locuintei necorespunzatoare. La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. in Suedia. testarea serica materna. Pentru depistarea hipotiroidismului. tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. insalubre si mediului familial instabil. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%.

gandirea logica. Chiar si copiii cu autism.pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. rezolvarea problemelor. de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare. 13 . In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea. Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special). cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului).R.M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare.toate considerate dizabilitati intelectuale . infectii ale bebelusului dupa nastere. leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente). Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. invatarea regulilor sociale. sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi. lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. la momentul nasterii sau dupa aceea. Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme. Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina. memorie. Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata. Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale. nasterea prematura. probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului). sindrom Down sau paralizie cerebrala . Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute.

2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . aptitudini interpersonale.. Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. medicatie. de eforturile celor din jur. dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. suport educational. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70.   psihoterapie (terapie comportamentala). El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme. 14 . Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu. problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani. educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie. Educatia speciala (cu ajutorul parintilor. sociale etc.comunicare.

( peste –5.3 DS). aminoacizi sau acizi organici.3 DS pana la –4.3 DS). Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului. 1968): • Usor QI = 50-70.3 DS). biochimia.3 DS). tomografie cerebrala si evaluare psihometrica.3 DS pana la –5. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. sindromul Turner. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare. mongolismul si alte afectiuni. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. Testele de rutina includ: hemoleucograma. galactoza serica. 15 . VDRL. • Sever QI = 20-35. • Moderat QI = 35-50. ( -3. Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15. • Profund QI < 20.Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. VSH. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. ( -4. Se pot face EEG. ( -2 DS pana la –3.