Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. . dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. . Poate avea loc cand copilul. moderat. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale. 2 . incat nu poate participa la testare. viata la domiciliu. cu cat copilul este mai mic. sanatate si securitate. vaz). caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive.retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. profund si retardul mintal de severitate nespecificata.Retardul mintal este un simptom foarte complex. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. auto directionare. in functie de afectarea intelectului. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz.intelect limitrof (IQ – 71-84). ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. sever.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata. Gradele retardului mintal . Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani. autoingrijire. utilitate in comunitate. . deprinderi sociale. cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. cu exceptia retardului profund. Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. Retardul mintal. odihna si munca. insusita academica. În orice caz. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. dar necesita un ajutor adaugitor . termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. Limbajul este nedezvoltat. se divizeaza in 4 grade: usor.

aliniatele F 70-79. b. 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. Intarzierea mintala moderata. Chiar si in forma usoara. a capacitatii de socializare. ci doar vegetativa. disproportionata. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. 3. II. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. permanenta. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei.3% retardul mintal grav (0. Intarzierea mintala usoara. deficienta mintala.24% retardul mintal mediu si sever. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. Intarzierea mintala profunda. cu urmatoarele subgrupe: I.06% retardul mintal profund). nu presupune practic viata psihica. Se subimparte in: a. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 . Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. b. 0. 1995). deficienta mintala usoara. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. 0. QI=35-49. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). III. . inainte de 18 luni de viata extrauterina. Aceasta forma de insuficienta. c. QI=20-34. IV. corespunde imbecilitatii inferioare. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. Ca notiune relativ recenta. c. nu mai este considerata azi ca boala.5-3% retardul mintal usor. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice.RETARDUL PSIHIC . Intarzierea mintala usoara. arieratie mintala usoara. pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului.Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal.Principii terapeutice I. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. inapoiere mintala (reala sau aparenta). Daca unul din parinti este cu retard mintal. intelectul de limita propriu-zis. cu caracter global si omogen. 2. lipsita de progredienta. debilitate mintala. 1998). QI<20. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. nivel cognitiv. ICD-10. 2. Intarzierea mintala severa. 1994). Incadrare nozologica Clasificarea actuala. varsta. Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. lipsita de orice posibilitate de ameliorare.

lezional.. nasteri precipitate sau prelungite. circulara de cordon. hepatita. hidrocefalie. In urma unor studii de microscopie electronica. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. Creierul. 1987). cauze variate. afectiuni somatice severe (dispepsii. In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). carente alimentare prelungite. defectele educative majore. inca fragil. etc. parotidita epidemica. traumatisme cranio-cerebrale. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. organogenetici.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). intoxicatii acute sau cronice. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. etc. factorii sociogenici. 4. in aparitia intarzierilor mintale. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. Stern. complicatii post tuse convulsiva. prezentatii vicioase. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . metabolice. dezechilibre hidroelectrolitice. bronhopneumonii. instrumenta care. emotionale. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. cei familiali. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. icter nuclear postincompatibilitate Rh. genetici. in ordinea frecventei: cromozomopatiile. insuficienta cardiaca. hidrocefalia. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. edematos. asa cum se intampla in paralizia cerebrala. boli endocrine). bolile genetice de metabolism. microcefalia. Factorii psihosociali. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei. vor duce la esec cognitiv. 1972. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central. displaziile neuroectodermale. varicela. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. alergii. sau postinflamatorii. gripa. cele mai comune sunt. distrofie. Asocierea poate fi directa. sau poate fi indirecta. Patologie conditionata prenatal. sociali. ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. ca si deficite senzoriale. distocii de dinamica uterina. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. Shaw. epilepsie. scarlatina. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. parazitare. indirect. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. embriofetopatiile. Dintre cauzele cu actiune prenatala. suferinte circulatorii cerebrale. a unor factori externi. La fel. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala.

Cu cat familia are mai multi membri. In plus. Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. cu tulburari emotionale. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. parasiti in padure. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. in favoarea primei. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. copiilor cu defeciente senzoriale.economic. la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie". frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. cautat in etipatogenia handicapului. Acest capitol. instrumentale. crescuti de animale. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. fragilizandu-i. El este cel care genereaza conflicte. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. Anglosaxonii au facut studii riguroase. este descris de M. scadere rapida in greutate. care. Pe de alta parte. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. apatici. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). Pe langa retardul real. timiditate. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare. cu infantilism caracterial. plans. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. il cultivam. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. carente alimentare. oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. marcandu-i. conditii sociale defavorabile. intr-o 5 . Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. copiii devin pasivi. cum ar fi frica de esec. fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. patologie importanta. stereotipe. Raspunsurile lui sunt nesigure. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. cu facies inexpresiv. inhibitie pana la mutism. asa cum este. unde exista o mortalitate infantila crescuta. tulburari comportamentale. insomnie. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. anorexie.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. esec scolar. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. si-l ducem cu noi in viata. dificultati in stabilirea contactelor sociale. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. exista modelul familial de care ne desprindem greu. viciat. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. corelatia apare abia de la 3 ani. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. incapacitate de a retine cele invatate. orfelinate.

mobilitate excesiva. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale. excitabilitate crescuta. explozii afective. hipochinezie.atitudine generala demisiva sau agresiva. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. afectivitate. comun tuturor gradelor de intensitate. severa si profunda. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea. dependenta de anturaj. 3. agresive. tendinte clastice. Pot apare: deficiente de auz. al intensitatii. Aprecierea lor se face. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. stangacie motorie. moderata. Este caracteristica dependenta psihica de instincte. 2. viata este saraca. inertie. excitabilitate scazuta. Conduita este particulara. extrapiramidal. pedagogie diferentiata. Cauzalitatea retardului psihic. pot exista implicatii de ordin somatic. uneori chiar reactii psihotice. statura mica sau crestere exagerata. Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. organelor interne. de agresiune. 5. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. exagerand anxietati in situatii torpide. la care se poate adauga si intelectul de limita. paralizii.1. Retardul psihic este global. miscari stereotipe. criteriul sociabilitatii. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. coloanei vertebrale. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. Tipul eretic este dominat de neliniste. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. nevrotice. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. al formelor etiologice de manifestare. sexuale. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. semne de focar. creativitatea. de varsta cronologica la care este examinat cazul. ochilor. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. pentru a nu face erori de diagnostic. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . 5. impulsivitate. modificari de forma si continut ale cutiei craniene. pareze de tip spastic. al varstei cronologice. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. fie pe cea torpida. in functie de coeficientul de inteligenta. de intensitate variabila. modificari trofice. incurajare. buzelor. palatului dentar. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. varsta mintala. adesea intricata. sau conducand la aparitia timiditatii. psihopatice. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. de vedere. Intensitatea retardului psihic. De aceea. anomalii ale nasului. abdomenului. automate. mergand fie pe linie eretica. Indiferent de etiologie. in general. extremitatilor.

pictura. existand o capacitate elementara de insertie sociala. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut. devotament. Intarzierea mintala usoara. cu valori intelectuale bune.1. Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. muzica. dispozitia si excitabilitatea exagerata. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale. Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. memoria mecanica. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. QI=52-67. adesea. cat si in mediul sau familial (V. Miscarile voluntare. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. neindemanatice. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. legata de concret. Viata instinctiva este dominata. instabilitatii. neindemanarii. Perceptia lor este mai putin exacta. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. opt clase elementare. acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. talentul la desen. Dizarmonia. este evidenta la adolescenti. Isi schimba mereu locul de munca. In unele sindroame malformative. 5. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur. fara acces la abstract si logic. traumatismul cranio-cerebral. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. mai ales a sentimentelor etice. sechelaritatea postmeningoencefalita.1. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. vascozitate in gandire si limbaj. in conditiile unui invatamant special. gestice. sunt sarace. afectiv prezinta o labilitate marcata.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii. cu tendinte explozive. de exagerari sau pervertiri. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. tulburarilor de personalitate. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati.1. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare. Pot termina. cum ar fi memoria mecanica. gandirea elementara.Ghiran). 5. Gratie capacitatilor psihice scazute. atentia instabila. caracterului greoi in gandire si activitate. se plange de nedreptate. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. stangaciei. urmate de o scoala speciala. Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. nestatorniciei.2. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior. morale. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica. suferinta perinatala. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva.

Incadrarea in familie nu este posibila. tendintele impulsive agresive duc. Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. la comiterea unor delicte. Ca adulti. cu tendinta la reactii explozive. Miscarile sunt stereotipe. lipsite de sens. acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice. 5. disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare. a interesului scolar. instabili. Nu recunosc rudele. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. diagnosticul mai sigur si invers. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra. cu ura inversunata pe cei din jur). necesitand ajutor sustinut din partea familiei. Cu cat varsta cronologica este mai mare. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. in general.retardelor. rautaciosi. autoalimentare). fapt care nu permite instructia. ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. Majoritatea sunt incadrati in familii. stangaci. in caz de nesupraveghere. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90).3. vagabondaj. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. afectuosi). 8 . 5. diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani. a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. sunt lenti. sunt neindemanatici. pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social. disforici.2. nu au perseverenta in munca. Pubertatea se instaleaza tardiv. sunt incapabili sa se autoconduca. sau dimpotriva. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. paralel cu comportamentul. posibilitatile de abstractizare sunt modeste. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca. la scaderea nivelului aspirational. Afectiv. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. Sunt neinstructibili scolar. au dificultati de mers. Din perspectiva cronologica. Cronologie. prostitutie. cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital.4. fiind capabili sa-si intretina igiena personala. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. se autoservesc la nivel elementar.1. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. cu existenta predominant vegetativa. labili afectiv. In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. cu tendinte auto si heteroagresive. limbajul scris nu este posibil. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. Slaba capacitate de inhibitie. comparabil cu cel al anteprescolarului. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. inferioritate. Pubertatea nu se instaleaza. Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. 6. odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. nu plang. Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. stupida. sunt indiferenti la stimulari exterioare. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. De aceea. Nu se pot autoservi. sau torpida (docili. disgrafice. fie de pervertire. mananca necontrolat. iar insertia sociala este practic imposibila. nu rad. cersetorie. Expresia fetei este indobitocita. Sunt greoi. discalculice. sunt capabili eventual de afecte patologice.1. forta musculara scazuta. imbracat. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic. automate.

La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. bronhopneumonie. nu pot valida posibilitatile potentiale. 9 . Dupa 16 ani. dislexie. distrofie. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. Retardul. pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. noile cerinte de incadrare sociala.. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. dislalie. aprecierea psihomotricitatii). Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva. scolar si profesional corespunzator varstei. afectiuni gastro-intestinale prelungite. examinari genetice. etc. usor de stabilit la copilul mai mare. Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. medii subculturale. imunologice. de incadrarea in campul muncii. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. electroencefalograma. intre diferitele forme ale retardului psihic. Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. 1994). intr-un ritm evident inferior normalului. dar si de noile cerinte adaptative. Insuficienta psihica secundara (dementa). a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. rahitism grav. 6. parazitologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. biologice. achizitii si cunostinte. iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. dar cu nivel intelectual normal. in primul rand. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. Intre 6 si 7 ani. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. iar asistenta devine prevalent sociala. de satisfacere a obligatiilor militare. discalculie. lasand impresia unui retard aparent. 1996). in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. nivel de dezvoltare al limbajului. Diagnosticul.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. spitalizati indelung). cu tulburari mnestice secundare. de asemenea cei cu tulburari emotionale. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. tulburari de spatialitate. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. Diagnosticul diferential se impune. ambliopie. disgrafie. etc. tomografie computerizata. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. usureaza mai mult diagnosticul. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. incapacitatea de a se adapta social. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. varsta mintala. inca din primii ani de viata. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest.

dupa traume psiho-afective. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. severitatea handicapului mental. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. simptomatologia somatica polimorfa.. mergand spre ameliorarea tabloului clinic. 8. mediul subcultural.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. fizice. jocul bizar. etc. atitudini. motorii. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. ci depinde mai curand de instabilitate. familia. de limbaj si emotional-volitive. maistri. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. pediatru. a maladiilor somatice cronice. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. metodele terapeutice utilizate. in discordanta cu performantele lui. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. atitudinea hiperprotectiva. existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. logoped. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice. 7. Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului. Forma clinico-etiologica. de atitudinea de intelegere. tulburarile neurologice asociate. senzoriale. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). neurolog. kinetoterapeut. Faciesul inteligent al copilului. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. in anumite conditii si cu anumite limite. abandonul. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. pot intuneca prognosticul. Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire. endocrinolog. pot apare si in diferite forme de hospitalism. formarea unor deprinderi de munca. inseamna ca. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. privatiuni de joc. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. educator-defectolog. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. ea are posibilitati de recuperabilitate. senzoriale. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. Prezenta unor deficiente senzoriale. atitudinea rejectiva. motorii sau afectiv-comportamentale. psiholog.

calcul. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene. 8. Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica. Tratamentul bolilor somatice asociate. ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta.3. fizioterapie.1. Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa.1. incadrare in munca. ca mai ales la copilul mic. diferentiate si individualizate. orientare profesionala. gimnastica medicala sistematizata. 8.5. 8.liminarului (scoala normala).intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare). Psihostimulare. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital.3. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic. 8.4.1. pe langa terapia antispastica. galactozemia. insusirea deprinderilor de autoservire si munca. ionizari. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea.3.3. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. etc. Metode de instructie. Educatia intelectuala: citit. 8.3. masaj galvanic. roborare.3. Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale.1. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. ameliorarea metabolismului cerebral. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime.1.2. 8. in functie de gradul handicapului.5. adaptate deficientelor motorii. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. . Terapia manifestarilor convulsivante epileptice.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. 8. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. motorii sau emotionale. in special senzoriale. Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. Educatia fizica. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie. 8.4. Ea vizeaza. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean. include programul de scolarizare al: . 8.4. Incadrarea familiala. dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale. institutionalizare. 11 .1. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. scris. 8. Techirghiol).1. Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. mediind astfel.1. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare.2. Deficientele motorii necesita. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate. indicate in terapia deficientului mintal. 8. 8. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. procesul de socializare.2. cresterea posibilitatilor de memorare. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea. aplicate precoce cu perseverenta. fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria.). stiut fiind. interventii chirurgicale (tenotomii).3. in functie de parametrii deficientei: 8.3.

Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice. In alta boala metabolica. vaccinarile. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. subculturalitatii. 9. Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. testarea serica materna. deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. dispensarizarea gravidei. Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. Pentru depistarea hipotiroidismului. 12 . preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical). odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. fetoscopia. inclusiv in Cluj. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. amniocenteza. La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. galactozemia. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. locuintei necorespunzatoare. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. hidrocefalii. nou-nascutului si a copilului. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%. cu incompatibilitate Rh sau de grup. amniografia. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. in Suedia. insalubre si mediului familial instabil. organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc.Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. anencefalii. consultul si sfatul genetic). etc. testarea biochimica si testarea moleculara.

memorie.toate considerate dizabilitati intelectuale . nasterea prematura. Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului). Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale.M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor. rezolvarea problemelor. Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute. infectii ale bebelusului dupa nastere. Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente. Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina.R. la momentul nasterii sau dupa aceea. lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente). In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie. probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului). Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme. invatarea regulilor sociale. sindrom Down sau paralizie cerebrala . 13 . Chiar si copiii cu autism. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea.pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. gandirea logica. Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special). sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare. de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare. Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata.

de eforturile celor din jur. sociale etc. educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie. Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. suport educational. Educatia speciala (cu ajutorul parintilor. aptitudini interpersonale.   psihoterapie (terapie comportamentala).. Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu. dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani.comunicare. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica. 2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme. medicatie. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. 14 .

• Profund QI < 20.3 DS). VDRL. ( peste –5. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. 15 . ( -2 DS pana la –3. ( -3. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare.3 DS).3 DS). VSH. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. aminoacizi sau acizi organici. biochimia. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati. mongolismul si alte afectiuni. galactoza serica. Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului.3 DS pana la –4. • Moderat QI = 35-50. tomografie cerebrala si evaluare psihometrica. • Sever QI = 20-35. Testele de rutina includ: hemoleucograma.3 DS pana la –5. sindromul Turner. 1968): • Usor QI = 50-70.Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. Se pot face EEG. ( -4.3 DS). Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful