P. 1
Retardul Mental La Copil

Retardul Mental La Copil

|Views: 748|Likes:
Published by filipaspaula

More info:

Published by: filipaspaula on Dec 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2013

pdf

text

original

Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

În orice caz. moderat. cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal.intelect limitrof (IQ – 71-84). . cu cat copilul este mai mic. dar necesita un ajutor adaugitor . .retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. cu exceptia retardului profund. 2 . sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare. . Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. Retardul mintal.Retardul mintal este un simptom foarte complex. vaz). Limbajul este nedezvoltat. autoingrijire.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale. odihna si munca. viata la domiciliu. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive. Gradele retardului mintal . Poate avea loc cand copilul. De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. sanatate si securitate. incat nu poate participa la testare. in functie de afectarea intelectului. auto directionare. utilitate in comunitate. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. insusita academica. sever. deprinderi sociale. Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. profund si retardul mintal de severitate nespecificata.retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. se divizeaza in 4 grade: usor.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata.

Chiar si in forma usoara. Intarzierea mintala usoara.RETARDUL PSIHIC . IV. II. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 . retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). c. ICD-10. riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei. Se subimparte in: a. aliniatele F 70-79. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. Ca notiune relativ recenta. corespunde imbecilitatii inferioare. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. b.5-3% retardul mintal usor. deficienta mintala. aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. 0. inapoiere mintala (reala sau aparenta). 2. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului. b. 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. Intarzierea mintala profunda. Incadrare nozologica Clasificarea actuala. disproportionata. 1995). ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. intelectul de limita propriu-zis. 2. Daca unul din parinti este cu retard mintal. arieratie mintala usoara. 1994). 3. varsta. nivel cognitiv.24% retardul mintal mediu si sever.Principii terapeutice I. . cu caracter global si omogen. ci doar vegetativa. deficienta mintala usoara.3% retardul mintal grav (0. QI=20-34. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. a capacitatii de socializare. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. cu urmatoarele subgrupe: I. Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. Intarzierea mintala moderata. QI<20. Intarzierea mintala usoara. nu mai este considerata azi ca boala. 0. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. QI=35-49. nu presupune practic viata psihica. inainte de 18 luni de viata extrauterina.06% retardul mintal profund). Intarzierea mintala severa. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice.Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal. debilitate mintala. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. c. 1998). lipsita de orice posibilitate de ameliorare. permanenta. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice. Aceasta forma de insuficienta. III. lipsita de progredienta.

ca si deficite senzoriale. vor duce la esec cognitiv. alergii. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. indirect. intoxicatii acute sau cronice. sau postinflamatorii. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). carente alimentare prelungite. In urma unor studii de microscopie electronica. lezional. suferinte circulatorii cerebrale. Patologie conditionata prenatal. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. cei familiali. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). hidrocefalie. 1972. sociali. La fel. varicela. Stern. cele mai comune sunt. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei.. Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. parazitare. boli endocrine). in ordinea frecventei: cromozomopatiile. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. sau poate fi indirecta. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central. displaziile neuroectodermale. Creierul. hidrocefalia. 1987). factorii sociogenici. distocii de dinamica uterina. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. circulara de cordon. bronhopneumonii. distrofie. Dintre cauzele cu actiune prenatala. 4. cauze variate. insuficienta cardiaca. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. asa cum se intampla in paralizia cerebrala. scarlatina. hepatita. prezentatii vicioase. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. Asocierea poate fi directa. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . nasteri precipitate sau prelungite. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. genetici. epilepsie. etc. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. emotionale. organogenetici. a unor factori externi. defectele educative majore. traumatisme cranio-cerebrale. in aparitia intarzierilor mintale. parotidita epidemica. complicatii post tuse convulsiva. gripa. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. edematos. bolile genetice de metabolism. inca fragil. icter nuclear postincompatibilitate Rh. dezechilibre hidroelectrolitice. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala. metabolice. afectiuni somatice severe (dispepsii. etc. microcefalia. Shaw. Factorii psihosociali. demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. embriofetopatiile. Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. instrumenta care.

il cultivam. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. Pe de alta parte. Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. este descris de M. El este cel care genereaza conflicte. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie". oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. in favoarea primei. unde exista o mortalitate infantila crescuta. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. fragilizandu-i. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). care. cum ar fi frica de esec. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare. Raspunsurile lui sunt nesigure. intr-o 5 . frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. cu facies inexpresiv. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. patologie importanta. Cu cat familia are mai multi membri. Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. In plus. exista modelul familial de care ne desprindem greu. copiilor cu defeciente senzoriale. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. instrumentale. esec scolar. orfelinate. dificultati in stabilirea contactelor sociale. corelatia apare abia de la 3 ani. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. marcandu-i. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. tulburari comportamentale. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. timiditate. Anglosaxonii au facut studii riguroase. si-l ducem cu noi in viata. carente alimentare. asa cum este. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. plans. conditii sociale defavorabile. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". Pe langa retardul real.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. copiii devin pasivi. apatici. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. Acest capitol. stereotipe. cu infantilism caracterial. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. insomnie. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei.economic. crescuti de animale. la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. incapacitate de a retine cele invatate. cu tulburari emotionale. inhibitie pana la mutism. anorexie. cautat in etipatogenia handicapului. viciat. scadere rapida in greutate. parasiti in padure.

de intensitate variabila. explozii afective. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. statura mica sau crestere exagerata.1. extremitatilor. al intensitatii. abdomenului. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. Pot apare: deficiente de auz. la care se poate adauga si intelectul de limita. al formelor etiologice de manifestare. palatului dentar. pot exista implicatii de ordin somatic. organelor interne. Tipul eretic este dominat de neliniste. fie pe cea torpida. semne de focar. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. dependenta de anturaj. impulsivitate. de varsta cronologica la care este examinat cazul. comun tuturor gradelor de intensitate. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. psihopatice. automate. paralizii. moderata. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. extrapiramidal. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. in functie de coeficientul de inteligenta.atitudine generala demisiva sau agresiva. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. tendinte clastice. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual. hipochinezie. excitabilitate crescuta. afectivitate. 5. anomalii ale nasului. uneori chiar reactii psihotice. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. pedagogie diferentiata. care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. excitabilitate scazuta. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. mobilitate excesiva. Cauzalitatea retardului psihic. de vedere. nevrotice. sexuale. inertie. De aceea. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. incurajare. miscari stereotipe. Aprecierea lor se face. sau conducand la aparitia timiditatii. Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. Intensitatea retardului psihic. in general. Conduita este particulara. adesea intricata. stangacie motorie. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. 5. 3. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. coloanei vertebrale. buzelor. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. Este caracteristica dependenta psihica de instincte. Retardul psihic este global. de agresiune. pareze de tip spastic. criteriul sociabilitatii. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale. agresive. modificari trofice. viata este saraca. pentru a nu face erori de diagnostic. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. exagerand anxietati in situatii torpide. varsta mintala. Indiferent de etiologie. al varstei cronologice. mergand fie pe linie eretica. 2. creativitatea. severa si profunda. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . modificari de forma si continut ale cutiei craniene. ochilor.

1. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice.Ghiran). este evidenta la adolescenti. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. QI=52-67. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva. legata de concret. nestatorniciei. neindemanarii. se plange de nedreptate. cu tendinte explozive. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact. urmate de o scoala speciala. Intarzierea mintala usoara. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. vascozitate in gandire si limbaj.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare.2. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. talentul la desen. opt clase elementare. adesea. de exagerari sau pervertiri. atentia instabila. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. Miscarile voluntare. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. muzica. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior. In unele sindroame malformative. existand o capacitate elementara de insertie sociala. morale. sechelaritatea postmeningoencefalita. tulburarilor de personalitate. Viata instinctiva este dominata. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale. fara acces la abstract si logic.1. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati. memoria mecanica. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. Dizarmonia. mai ales a sentimentelor etice. iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. dispozitia si excitabilitatea exagerata. caracterului greoi in gandire si activitate. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari. suferinta perinatala. neindemanatice. afectiv prezinta o labilitate marcata. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. devotament. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut. cum ar fi memoria mecanica. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. gandirea elementara. instabilitatii. 5. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. sunt sarace. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica. Isi schimba mereu locul de munca. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare. Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. pictura. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur. 5. cat si in mediul sau familial (V. gestice. stangaciei. Pot termina. in conditiile unui invatamant special. Gratie capacitatilor psihice scazute.1. cu valori intelectuale bune. traumatismul cranio-cerebral. Perceptia lor este mai putin exacta.

forta musculara scazuta.3. afectuosi). acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. paralel cu comportamentul. sunt capabili eventual de afecte patologice. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. limbajul scris nu este posibil. 5. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. automate. pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social.1.1. cersetorie. se autoservesc la nivel elementar. Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra.4. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. au dificultati de mers. sunt neindemanatici. Slaba capacitate de inhibitie. nu au perseverenta in munca. autoalimentare). Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. comparabil cu cel al anteprescolarului. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. in caz de nesupraveghere. stangaci. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. nu plang. Majoritatea sunt incadrati in familii. rautaciosi. sau dimpotriva. la comiterea unor delicte.retardelor. fiind capabili sa-si intretina igiena personala. iar insertia sociala este practic imposibila. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90). lipsite de sens. Nu se pot autoservi. Pubertatea nu se instaleaza. Miscarile sunt stereotipe. cu tendinta la reactii explozive. tendintele impulsive agresive duc. mananca necontrolat. inferioritate. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice.2. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. fie de pervertire. disgrafice. 6. Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. Afectiv. diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani. sau torpida (docili. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. prostitutie. Nu recunosc rudele. 8 . odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. fapt care nu permite instructia. sunt incapabili sa se autoconduca. imbracat. instabili. labili afectiv. Sunt greoi. Cu cat varsta cronologica este mai mare. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. in general. cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile. a interesului scolar. nu rad. Incadrarea in familie nu este posibila. Ca adulti. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. vagabondaj. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. diagnosticul mai sigur si invers. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca. cu tendinte auto si heteroagresive. Din perspectiva cronologica. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. posibilitatile de abstractizare sunt modeste. Cronologie. sunt lenti. discalculice. cu existenta predominant vegetativa. 5. disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare. De aceea. disforici. stupida. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. Expresia fetei este indobitocita. Sunt neinstructibili scolar. cu ura inversunata pe cei din jur). sunt indiferenti la stimulari exterioare. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital. Pubertatea se instaleaza tardiv. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. la scaderea nivelului aspirational. In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. necesitand ajutor sustinut din partea familiei.

Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. intr-un ritm evident inferior normalului. iar asistenta devine prevalent sociala. spitalizati indelung). dislalie. aprecierea psihomotricitatii). impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. medii subculturale. bronhopneumonie. nivel de dezvoltare al limbajului. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite. usureaza mai mult diagnosticul. nu pot valida posibilitatile potentiale. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. tomografie computerizata. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. intre diferitele forme ale retardului psihic. Diagnosticul diferential se impune. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. 1994). pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. de incadrarea in campul muncii. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. lasand impresia unui retard aparent. imunologice. 1996). constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. biologice. distrofie. 6. dar cu nivel intelectual normal. dar si de noile cerinte adaptative. de satisfacere a obligatiilor militare. ambliopie. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. inca din primii ani de viata. de asemenea cei cu tulburari emotionale. disgrafie. noile cerinte de incadrare sociala. dislexie. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. Dupa 16 ani. electroencefalograma. cu tulburari mnestice secundare. etc. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. in primul rand. Intre 6 si 7 ani. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. scolar si profesional corespunzator varstei. Insuficienta psihica secundara (dementa). 9 . examinari genetice. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest. Retardul. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. tulburari de spatialitate. afectiuni gastro-intestinale prelungite. Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. varsta mintala. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. parazitologice. usor de stabilit la copilul mai mare. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. achizitii si cunostinte. incapacitatea de a se adapta social.. etc. discalculie. in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. Diagnosticul. rahitism grav.

mergand spre ameliorarea tabloului clinic. senzoriale. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. jocul bizar. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza. simptomatologia somatica polimorfa. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. atitudini. logoped.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. de atitudinea de intelegere. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. familia. Forma clinico-etiologica. in discordanta cu performantele lui. motorii sau afectiv-comportamentale. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice. psiholog. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. Prezenta unor deficiente senzoriale. kinetoterapeut. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. fizice. severitatea handicapului mental. a maladiilor somatice cronice. ci depinde mai curand de instabilitate. 8.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita. Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire. pot apare si in diferite forme de hospitalism. neurolog. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. pediatru. Faciesul inteligent al copilului. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. tulburarile neurologice asociate. maistri. atitudinea hiperprotectiva. incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva.. ea are posibilitati de recuperabilitate. educator-defectolog. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . atitudinea rejectiva. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului. metodele terapeutice utilizate. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. dupa traume psiho-afective. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. pot intuneca prognosticul. etc. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. formarea unor deprinderi de munca. endocrinolog. motorii. inseamna ca. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. privatiuni de joc. in anumite conditii si cu anumite limite. senzoriale. 7. de limbaj si emotional-volitive. Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. mediul subcultural. abandonul.

interventii chirurgicale (tenotomii). calcul.1. Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie.4. 8. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie. masaj galvanic. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare. mediind astfel. galactozemia. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa. scris. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea.3.1.3.3.4. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. Psihostimulare. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. 8.2. 8.5. 8. in special senzoriale. 8. orientare profesionala.1. Techirghiol). Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. diferentiate si individualizate. gimnastica medicala sistematizata. ca mai ales la copilul mic. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. adaptate deficientelor motorii.3.3.1. motorii sau emotionale. 8. Educatia fizica. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente. in functie de parametrii deficientei: 8.2. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege.5. 8. 8.liminarului (scoala normala).3. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea.3. 8. 8. indicate in terapia deficientului mintal. stiut fiind. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate.4. dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale.2. Metode de instructie.1. etc. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene. 8.1. Educatia intelectuala: citit. Deficientele motorii necesita. insusirea deprinderilor de autoservire si munca. procesul de socializare. . cresterea posibilitatilor de memorare. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital.intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare). 8. pe langa terapia antispastica. Ea vizeaza. ameliorarea metabolismului cerebral. fizioterapie.1. in functie de gradul handicapului. fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean. roborare. include programul de scolarizare al: . Tratamentul bolilor somatice asociate. institutionalizare. ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta. incadrare in munca. aplicate precoce cu perseverenta. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica. 11 .). Terapia manifestarilor convulsivante epileptice. Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. ionizari.3. Incadrarea familiala.1.

anencefalii. vaccinarile. odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. inclusiv in Cluj. amniografia. Pentru depistarea hipotiroidismului. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. etc. 9. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%. hidrocefalii. Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. In alta boala metabolica. locuintei necorespunzatoare. insalubre si mediului familial instabil. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. dispensarizarea gravidei. testarea biochimica si testarea moleculara. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. subculturalitatii. Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice. nou-nascutului si a copilului. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. cu incompatibilitate Rh sau de grup. amniocenteza.Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. galactozemia. organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc. fetoscopia. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. 12 . consultul si sfatul genetic). tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical). Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. in Suedia. testarea serica materna.

sindrom Down sau paralizie cerebrala . Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina.pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. gandirea logica. Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului). In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie. Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special).R. Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale. invatarea regulilor sociale. probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului). nasterea prematura. rezolvarea problemelor. Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. infectii ale bebelusului dupa nastere.M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor.toate considerate dizabilitati intelectuale . lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea. cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente. la momentul nasterii sau dupa aceea. Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata. Chiar si copiii cu autism. de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare. 13 . leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente). Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare. memorie. sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi.

sociale etc. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70. Educatia speciala (cu ajutorul parintilor. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica.comunicare. suport educational. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. 2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani. de eforturile celor din jur. 14 . Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu.. dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme.   psihoterapie (terapie comportamentala). medicatie. aptitudini interpersonale. educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie.

• Moderat QI = 35-50. biochimia. tomografie cerebrala si evaluare psihometrica.3 DS pana la –4.3 DS).3 DS). 15 . • Sever QI = 20-35.Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. ( peste –5. VSH. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati. Se pot face EEG. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. • Profund QI < 20. galactoza serica.3 DS pana la –5.3 DS). ( -2 DS pana la –3. 1968): • Usor QI = 50-70. aminoacizi sau acizi organici. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. sindromul Turner. Testele de rutina includ: hemoleucograma. Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15. Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului.3 DS). ( -4. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare. VDRL. mongolismul si alte afectiuni. ( -3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->