Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. . Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian. profund si retardul mintal de severitate nespecificata. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. moderat. autoingrijire. se divizeaza in 4 grade: usor. Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani. auto directionare. deprinderi sociale. sever. adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. incat nu poate participa la testare. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70. . Gradele retardului mintal . utilitate in comunitate. in functie de afectarea intelectului. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie. vaz). ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. 2 . cu cat copilul este mai mic. sanatate si securitate. insusita academica. . viata la domiciliu.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata.retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. Limbajul este nedezvoltat.retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale. odihna si munca. Retardul mintal. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. În orice caz. Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. Poate avea loc cand copilul.Retardul mintal este un simptom foarte complex.intelect limitrof (IQ – 71-84). dar necesita un ajutor adaugitor . De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. cu exceptia retardului profund.

QI=35-49. Intarzierea mintala moderata. III. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. 0. Se subimparte in: a. debilitate mintala. nu presupune practic viata psihica. Aceasta forma de insuficienta. varsta. nu mai este considerata azi ca boala.3% retardul mintal grav (0. ci doar vegetativa. Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului. Daca unul din parinti este cu retard mintal. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. II. arieratie mintala usoara. inainte de 18 luni de viata extrauterina.Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal. c. Intarzierea mintala usoara. iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 .5-3% retardul mintal usor. ICD-10. corespunde imbecilitatii inferioare. QI=20-34. riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei. nivel cognitiv. Ca notiune relativ recenta. deficienta mintala. aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. cu urmatoarele subgrupe: I. Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. disproportionata. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. a capacitatii de socializare. ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. 1995). desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. IV.24% retardul mintal mediu si sever. 2. 2. b. Intarzierea mintala profunda. Chiar si in forma usoara. lipsita de progredienta. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare.06% retardul mintal profund). c. b. Intarzierea mintala severa. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). QI<20. cu caracter global si omogen. 0. inapoiere mintala (reala sau aparenta). Incadrare nozologica Clasificarea actuala. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. . Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. permanenta. 1994). deficienta mintala usoara.Principii terapeutice I. Intarzierea mintala usoara. 1998). aliniatele F 70-79. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran.RETARDUL PSIHIC . 3. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. intelectul de limita propriu-zis.

edematos. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. Asocierea poate fi directa. defectele educative majore. In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central. intoxicatii acute sau cronice. hepatita. etc. Dintre cauzele cu actiune prenatala. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. bronhopneumonii. parotidita epidemica. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile. 4. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala. In urma unor studii de microscopie electronica. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). factorii sociogenici. hidrocefalie.. organogenetici. nasteri precipitate sau prelungite. epilepsie. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. 1987). metabolice. Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. Shaw. etc. traumatisme cranio-cerebrale. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. Patologie conditionata prenatal. Creierul. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei. embriofetopatiile.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . distrofie. carente alimentare prelungite. complicatii post tuse convulsiva. sociali. ca si deficite senzoriale. in aparitia intarzierilor mintale. cauze variate. emotionale. displaziile neuroectodermale. in ordinea frecventei: cromozomopatiile. indirect. hidrocefalia. Factorii psihosociali. La fel. cele mai comune sunt. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. sau postinflamatorii. a unor factori externi. distocii de dinamica uterina. varicela. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. 1972. asa cum se intampla in paralizia cerebrala. demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. gripa. instrumenta care. scarlatina. dezechilibre hidroelectrolitice. bolile genetice de metabolism. microcefalia. genetici. insuficienta cardiaca. vor duce la esec cognitiv. icter nuclear postincompatibilitate Rh. prezentatii vicioase. parazitare. circulara de cordon. inca fragil. suferinte circulatorii cerebrale. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. lezional. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. Stern. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. afectiuni somatice severe (dispepsii. boli endocrine). alergii. cei familiali. sau poate fi indirecta.

Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. copiilor cu defeciente senzoriale. patologie importanta. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. Anglosaxonii au facut studii riguroase. El este cel care genereaza conflicte. frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. In plus. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. care. si-l ducem cu noi in viata. unde exista o mortalitate infantila crescuta. cu infantilism caracterial. cum ar fi frica de esec. Pe de alta parte. il cultivam. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava. tulburari comportamentale. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. dificultati in stabilirea contactelor sociale. crescuti de animale. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. conditii sociale defavorabile. marcandu-i. orfelinate. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie". viciat. insomnie. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. stereotipe. cautat in etipatogenia handicapului. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. este descris de M. in favoarea primei. incapacitate de a retine cele invatate. Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. instrumentale. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. intr-o 5 . Cu cat familia are mai multi membri. Pe langa retardul real. Acest capitol. apatici. la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. corelatia apare abia de la 3 ani. exista modelul familial de care ne desprindem greu. carente alimentare. plans. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare. esec scolar. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei. oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. parasiti in padure. anorexie. fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. cu tulburari emotionale. copiii devin pasivi. Raspunsurile lui sunt nesigure. cu facies inexpresiv.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. asa cum este. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. timiditate. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". fragilizandu-i.economic. scadere rapida in greutate. inhibitie pana la mutism.

Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale. anomalii ale nasului. uneori chiar reactii psihotice. De aceea. de intensitate variabila. al intensitatii. dependenta de anturaj. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. la care se poate adauga si intelectul de limita. inertie. palatului dentar. Tipul eretic este dominat de neliniste. de agresiune. pot exista implicatii de ordin somatic. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. de vedere. abdomenului. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. psihopatice. pareze de tip spastic. excitabilitate scazuta. fie pe cea torpida. semne de focar. extremitatilor. in functie de coeficientul de inteligenta. moderata. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . statura mica sau crestere exagerata. Cauzalitatea retardului psihic. varsta mintala. Este caracteristica dependenta psihica de instincte. 5. modificari trofice. tendinte clastice. hipochinezie. excitabilitate crescuta. care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. exagerand anxietati in situatii torpide. al varstei cronologice. modificari de forma si continut ale cutiei craniene. organelor interne.1. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. in general. 3. pedagogie diferentiata. ochilor. automate. de varsta cronologica la care este examinat cazul. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. afectivitate. al formelor etiologice de manifestare. miscari stereotipe. adesea intricata. mergand fie pe linie eretica. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. coloanei vertebrale. incurajare. 5. Conduita este particulara. extrapiramidal. Retardul psihic este global. criteriul sociabilitatii. paralizii. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea. Indiferent de etiologie. agresive. comun tuturor gradelor de intensitate. stangacie motorie. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. viata este saraca. Pot apare: deficiente de auz. explozii afective. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. pentru a nu face erori de diagnostic. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. creativitatea. nevrotice. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. sau conducand la aparitia timiditatii. sexuale. Intensitatea retardului psihic.atitudine generala demisiva sau agresiva. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. 2. severa si profunda. buzelor. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. Aprecierea lor se face. mobilitate excesiva. impulsivitate.

Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari. caracterului greoi in gandire si activitate. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut. Isi schimba mereu locul de munca. QI=52-67. gandirea elementara. Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica. sechelaritatea postmeningoencefalita. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. urmate de o scoala speciala. suferinta perinatala. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior. 5. afectiv prezinta o labilitate marcata. opt clase elementare. Perceptia lor este mai putin exacta. de exagerari sau pervertiri. talentul la desen. devotament. In unele sindroame malformative. Pot termina. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa. dispozitia si excitabilitatea exagerata. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. traumatismul cranio-cerebral. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva. tulburarilor de personalitate. cat si in mediul sau familial (V.1. Gratie capacitatilor psihice scazute. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. morale. Miscarile voluntare. atentia instabila. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact.1. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . este evidenta la adolescenti. neindemanarii. Viata instinctiva este dominata. gestice.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare. nestatorniciei.1. fara acces la abstract si logic. mai ales a sentimentelor etice. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. cum ar fi memoria mecanica. acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. Dizarmonia. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare. cu tendinte explozive. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. neindemanatice. memoria mecanica. sunt sarace. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. cu valori intelectuale bune. iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. Intarzierea mintala usoara. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. pictura. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. in conditiile unui invatamant special.2. vascozitate in gandire si limbaj. muzica. existand o capacitate elementara de insertie sociala. Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. legata de concret. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur. se plange de nedreptate. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. 5. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati. adesea. instabilitatii. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice.Ghiran). stangaciei.

sau torpida (docili. Nu se pot autoservi. stupida. ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. sunt neindemanatici. labili afectiv. autoalimentare). In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. Sunt greoi. cu existenta predominant vegetativa. instabili. automate. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital.3. fapt care nu permite instructia. Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. in caz de nesupraveghere. posibilitatile de abstractizare sunt modeste. stangaci. au dificultati de mers. nu plang. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. limbajul scris nu este posibil.retardelor. paralel cu comportamentul. cersetorie. Cu cat varsta cronologica este mai mare. discalculice. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice. imbracat. acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. 6. Cronologie. se autoservesc la nivel elementar. Slaba capacitate de inhibitie. Pubertatea se instaleaza tardiv. inferioritate. la comiterea unor delicte. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra. 8 . odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. diagnosticul mai sigur si invers. Nu recunosc rudele. pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social. cu ura inversunata pe cei din jur). disforici. Din perspectiva cronologica. nu au perseverenta in munca. rautaciosi. a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare. cu tendinta la reactii explozive. comparabil cu cel al anteprescolarului. sunt capabili eventual de afecte patologice. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. cu tendinte auto si heteroagresive. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. in general. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. Afectiv. vagabondaj. Ca adulti. De aceea. tendintele impulsive agresive duc. a interesului scolar. sunt indiferenti la stimulari exterioare. prostitutie. la scaderea nivelului aspirational. fiind capabili sa-si intretina igiena personala. Majoritatea sunt incadrati in familii. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. afectuosi). disgrafice. fie de pervertire. Pubertatea nu se instaleaza. sunt lenti. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic. sau dimpotriva. sunt incapabili sa se autoconduca. 5.1. 5. Miscarile sunt stereotipe.1. iar insertia sociala este practic imposibila. forta musculara scazuta. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. Sunt neinstructibili scolar. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. necesitand ajutor sustinut din partea familiei. Expresia fetei este indobitocita. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. lipsite de sens. nu rad. diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani.4.2. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90). cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. mananca necontrolat. Incadrarea in familie nu este posibila. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca.

Dupa 16 ani. biologice. varsta mintala. constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. 1994). de asemenea cei cu tulburari emotionale. tulburari de spatialitate. bronhopneumonie. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. incapacitatea de a se adapta social. in primul rand. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite. nivel de dezvoltare al limbajului.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. afectiuni gastro-intestinale prelungite. nu pot valida posibilitatile potentiale. Diagnosticul. aprecierea psihomotricitatii). cu tulburari mnestice secundare. de incadrarea in campul muncii. etc. intre diferitele forme ale retardului psihic. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. parazitologice. pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. etc. discalculie. noile cerinte de incadrare sociala. medii subculturale. Insuficienta psihica secundara (dementa). rahitism grav. ambliopie. 1996). dislalie. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. de satisfacere a obligatiilor militare. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva. achizitii si cunostinte. examinari genetice. dislexie. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. electroencefalograma. disgrafie. spitalizati indelung). iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. inca din primii ani de viata. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. dar cu nivel intelectual normal. in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. 9 . imunologice. Intre 6 si 7 ani. lasand impresia unui retard aparent. intr-un ritm evident inferior normalului. La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. scolar si profesional corespunzator varstei. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. tomografie computerizata. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. 6. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. dar si de noile cerinte adaptative. Diagnosticul diferential se impune. distrofie.. usureaza mai mult diagnosticul. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. iar asistenta devine prevalent sociala. usor de stabilit la copilul mai mare. Retardul.

senzoriale. dupa traume psiho-afective. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. a maladiilor somatice cronice. inseamna ca. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice.. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. pediatru. in discordanta cu performantele lui. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. jocul bizar. severitatea handicapului mental. maistri. abandonul. in anumite conditii si cu anumite limite. Forma clinico-etiologica. etc. formarea unor deprinderi de munca. Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului. ci depinde mai curand de instabilitate. motorii sau afectiv-comportamentale. incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. mediul subcultural. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. 8. atitudini.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. familia. mergand spre ameliorarea tabloului clinic. pot intuneca prognosticul. pot apare si in diferite forme de hospitalism. kinetoterapeut. tulburarile neurologice asociate. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. senzoriale. Faciesul inteligent al copilului. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire. fizice. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita. psiholog. neurolog. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza. de atitudinea de intelegere. 7. privatiuni de joc. simptomatologia somatica polimorfa. atitudinea hiperprotectiva. educator-defectolog. ea are posibilitati de recuperabilitate. de limbaj si emotional-volitive. metodele terapeutice utilizate.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. atitudinea rejectiva. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. Prezenta unor deficiente senzoriale. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. logoped. motorii. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. endocrinolog.

Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica. procesul de socializare. dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale. diferentiate si individualizate.3.4. interventii chirurgicale (tenotomii). incadrare in munca. mediind astfel.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. 8.1. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare.3. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. calcul.3. Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. 8.1. etc. roborare. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente. institutionalizare. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. 8. in special senzoriale.2.2. insusirea deprinderilor de autoservire si munca.1. fizioterapie. 8. 11 .5.1.1. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea. indicate in terapia deficientului mintal. pe langa terapia antispastica. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic. Psihostimulare. Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale.liminarului (scoala normala).3. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie.3.1. Educatia intelectuala: citit. 8. Deficientele motorii necesita. stiut fiind. 8. ameliorarea metabolismului cerebral. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. in functie de gradul handicapului. Tratamentul bolilor somatice asociate. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea. Educatia fizica. Metode de instructie. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene.3.3. Ea vizeaza. Techirghiol). ca mai ales la copilul mic.1. 8. scris. 8.4.3. gimnastica medicala sistematizata. motorii sau emotionale. Incadrarea familiala. 8.). ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta.4. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. Terapia manifestarilor convulsivante epileptice. . fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria. orientare profesionala. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean. adaptate deficientelor motorii. 8. galactozemia. masaj galvanic. include programul de scolarizare al: .5. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare. Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. ionizari. 8. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital.2.intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare). Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa. 8.1. cresterea posibilitatilor de memorare. in functie de parametrii deficientei: 8. aplicate precoce cu perseverenta.

La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. galactozemia. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. In alta boala metabolica. dispensarizarea gravidei. tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. cu incompatibilitate Rh sau de grup. 9. nou-nascutului si a copilului. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. amniocenteza. amniografia. testarea serica materna. insalubre si mediului familial instabil. subculturalitatii. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%.Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. Pentru depistarea hipotiroidismului. odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. consultul si sfatul genetic). Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice. deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. locuintei necorespunzatoare. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. inclusiv in Cluj. hidrocefalii. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. anencefalii. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. fetoscopia. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. etc. in Suedia. Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. 12 . preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. vaccinarile. testarea biochimica si testarea moleculara. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical). social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial.

cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente. leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente). Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata. Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina. Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special). Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute.toate considerate dizabilitati intelectuale . probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului).R. Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme. gandirea logica. sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi. lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. la momentul nasterii sau dupa aceea. rezolvarea problemelor. Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea. de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare. infectii ale bebelusului dupa nastere. Chiar si copiii cu autism. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului).pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. invatarea regulilor sociale. Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale. In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie.M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor. 13 . memorie. nasterea prematura. Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare. sindrom Down sau paralizie cerebrala .

El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme. de eforturile celor din jur. Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica. aptitudini interpersonale. Educatia speciala (cu ajutorul parintilor. medicatie.. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70.   psihoterapie (terapie comportamentala). dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. 2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie.comunicare. sociale etc. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. 14 . Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. suport educational.

VDRL. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. 1968): • Usor QI = 50-70. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare. mongolismul si alte afectiuni. • Sever QI = 20-35.3 DS pana la –4. tomografie cerebrala si evaluare psihometrica. VSH. Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului. • Profund QI < 20. ( -4. Se pot face EEG. ( peste –5. galactoza serica. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. sindromul Turner.3 DS).3 DS). ( -3. 15 .3 DS).3 DS pana la –5. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. aminoacizi sau acizi organici.3 DS). biochimia. Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15.Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. Testele de rutina includ: hemoleucograma. ( -2 DS pana la –3. • Moderat QI = 35-50.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful