Retardul mental la copil

Ce este retardul mental? Unele persoane cred ca retardul mental se diagnosticheaza doar pe baza coeficientului de inteligenta scazut din cauza aceasta este prost inteleasa diagnosticarea. Exista conceptia ca aceste persoane nu pot sa invete sau sa aiba grija de ei insisi. Pentru a fi diagnosticat cu retard mintal, copilul trebuie sa aiba atat coeficient de inteligenta scazut semnificativ, cat si probleme de functionare in viata de zi cu zi. Sunt foarte multi copii cu retard mental ce invata destul de mult iar cand sunt adulti se pot descurca minim la nivel partial independent, avand doar nivel redus de retard. Retardul poate fi complicat de diferite probleme emotionale sau fizice putand avea probleme de auz, vedere sau vorbire. Cum trebuie ingrijit copilul cu retard mental? Principalul lucru in zilele noastre este de a ajuta copilul cu retard mental sa ramana in cadrul familiei si sa ia parte la toate activitatile din viata de zi cu zi, pe cand in trecut de cele mai multe ori parintii erau sfatuiti sa institutionalizeze copilul cu astfel de probleme. Sunt tari in care legislatia garanteaza educatia si alte servicii pentru copiii cu retard mintal. Pentru inceput trebuie facuta o evaluare copilului de catre mai multi specialisti fiind necesare teste din domaniul medicinii generale precum si evaluari din partea neurologului, psihologului, psihoterapeutului, psihiatrului, psihopedagogului, invatatorului. Dintre testele cele importante sunt cele pentru auz, vedere si motricitate. Adesea testarea este coordonata de psihiatru sau pediatru. Medicul trimite copilul pentru testare si consult, aduna rezultatele si impreuna cu familia si scoala pune la punct un plan educational si de tratament complex. Care sunt simptomele in retardul mental? Retardul mental poate fi asociat cu tulburari emotionale sau comportamentale, si pot interfera cu progresul copilului. Cei mai multi copii cu retard mental recunosc ca raman in urma fata de ceilalti copii de aceeasi varsta. Se intampla des ca unii sa devina frustrati, retrasi sau anxiosi, iar altii sa actioneze rautacios pentru a primi atentie. Adolescentii si adultii tineri cu retard mental pot deveni depresivi. Aceste persoane pot sa nu aiba suficiente abilitati verbale pentru a vorbi despre sentimentele lor, si depresia poate fi aratata in alte moduri, de exemplu prin comportament, mancat sau dormit. Cum sa tratam? Cu cat este mai din timp pus diagnosticul cu atat duce la instituirea in timp util a tratamentului. Medicatia poate fi utila ca parte a tratamentului global. Consultatiile periodice la psihiatru/ psihoterapeut pot ajuta familia sa stabileasca expectante adecvate, limite si oportunitati de succes, si alte masuri care ajuta copilul cu retard mental sa se adapteze stressului reprezentat de avansarea in varsta.

1

Foarte sutini vor obtine controlul sfincterian.intelect limitrof (IQ – 71-84). . cu atat mai dificila este stabilirea diagnosticului de retard mintal. auto directionare. .retard mintal usor (educabil) (IQ – 70-50) – 90% din copii cu retard mintal sunt inclusi in aceasta categorie.Retardul mintal este un simptom foarte complex. dar o testare standardizata este dificil de efectuat sau nu este posibila. . Poate avea loc cand copilul. utilitate in comunitate. Majoritatea necesita instruire in scoli auxiliare.retard mintal profund (IQ <20) – necesita ingrijire permanenta pe toata viata. vaz). adolescentul sau adultul nu este cooperant ori este de o gravitate atat de serioasa. Limbajul este nedezvoltat. sanatate si securitate. 2 . profund si retardul mintal de severitate nespecificata. in functie de afectarea intelectului. Retardul mintal se manifesta sub varsta de 18 ani. insusita academica. odihna si munca. se divizeaza in 4 grade: usor. moderat. dar necesita un ajutor adaugitor . viata la domiciliu. deprinderi sociale. ce se caracterizeaza printr-un nivel semnificativ scazut al intelectului si coexistenta corelativa a cel putin 2 sau mai multe deprinderi aplicative limitate: comunicare. – copiii cu IQ >70 pot urma o scoala normala. Poate fi folosit si la copilul cu retard la care nu a putut inca fi folosit testul IQ Cattel or Bailley. caracterizat printr-o limitare substantiala a functiilor cognitive. Gradele retardului mintal .retard mintal moderat (antrenabil) (IQ – 49-36) – terapia trebuie sa fie concentrata pe obtinerea abilitatilor de auloingrijire si a unor achizitii intelectuale. De obicei acest termen este folosit cand testarea nu este posibila din cauza varstei mici. cu exceptia retardului profund. sever. cu cat copilul este mai mic. Retardul mintal. termenul de retard mintal nespecificat nu se foloseste. Daca se suspecta un IQ mai mare de 70.retard mintal sever (IQ – 35-20) – vor putea invata abilitati minime de autoasistarc si vor putea realiza conversatii simple Necesita supraveghere indeaproape toata viata. sau a handicapului fizic si senzorial asociat (tulburari de auz. incat nu poate participa la testare. Termenul retardul mintal de severitate nespecificata este folosit atunci cand diagnosticul de retard mintal este prezumtiv. În orice caz. autoingrijire.

1998). inapoiere mintala (reala sau aparenta). b. corespunde imbecilitatii inferioare.Principii terapeutice I. inainte de 18 luni de viata extrauterina. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe langa cele psihice.5-3% retardul mintal usor. aliniatele F 70-79. cu urmatoarele subgrupe: I. Incadrare nozologica Clasificarea actuala. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului in crestere. arieratie mintala usoara. Din acest motiv se poate imparti in trei subgrupe: a. dar al caror inceput de actiune s-a situat inaintea conturarii elementare a functiilor psihice. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. nivel cognitiv. debilitate mintala. Intarzierea mintala usoara. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza intre 50 si 69. nu presupune practic viata psihica. Intarzierea mintala usoara. Intarzierea mintala severa. Intarzierea mintala moderata. QI=20-34. Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. intelectul de limita prezinta un QI cuprins intre 70-85. Aceasta forma de insuficienta. cu caracter global si omogen. varsta. disproportionata. . riscul primului copil de a se naste cu insuficienta psihica este de 20% si creste pana la 40% cand ambii parinti sunt afectati (Takei.RETARDUL PSIHIC .Abordarea terminologiei actuale in retadul mintal. ale carei cauze au actionat in etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal.24% retardul mintal mediu si sever. ci doar vegetativa. b. Ca notiune relativ recenta. pe care OMS doreste sa o impuna tuturor tarilor europene (CIM. lipsita de progredienta. 15% din copiii cu deficit intelectual nespecific sindromologic au unul sau ambii parinti cu deficit mintal. 1994). permanenta. iar riscul de recurenta este de circa 20% cand in familie exista un singur caz (printre 3 .3% retardul mintal grav (0. QI<20. QI=35-49. 0. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. a capacitatii de socializare. 2. deficienta mintala usoara. Intarzierea mintala profunda. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. ICD-10. 1995). pana la 3-4 ani ca varsta limita in maturarea creierului. Chiar si in forma usoara. aparuta odata cu incarcarea programelor scolare. 0.06% retardul mintal profund). III. a formelor clinice posibile in functie de etiologie. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. Frecventa In urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita in populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. deficienta mintala. c. 3. 2. Daca unul din parinti este cu retard mintal. IV. intelectul de limita propriu-zis. c. II. Definirea conceptului Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. Se subimparte in: a. codifica retardarea mintala la capitolul F (9). nu mai este considerata azi ca boala.

demonstrand existenta acestor modificari in creierul animalelor cu fenilcetonurie indusa experimental. embriofetopatiile. cauze variate. bolile multifactoriale (in care exista si componenta ereditara). Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. genetici. Incidenta crescuta a modificarilor cerebrale de tip Alzheimer la persoanele in varsta cu sindrom Down. Huttenlochen (1991) a sugerat ca retardul mintal poate fi asociat cu scaderea legaturilor dendritice si cu mai putine conexiuni sinaptice intre neuroni. afectiuni somatice severe (dispepsii. in ordinea frecventei: cromozomopatiile. hepatita. Patologie dobandita postnatal Boli dobandite in perioada perinatala. Asocierea poate fi directa. complicatii post tuse convulsiva. varicela. bolile genetice de metabolism. Influente organice in retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. intoxicatii acute sau cronice. sociali. nasteri precipitate sau prelungite. metabolice. cei familiali. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. Dintre cauzele cu actiune prenatala. Boli dobandite in perioada postnatala ulterioara. defectele educative majore. 1987). suferinte circulatorii cerebrale. bronhopneumonii. ca si deficite senzoriale. circulara de cordon. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. a unor factori externi. S-au demonstrat anormalitati anatomice la aproximativ 75-90% din retardatii sever care sunt institutionalizati (Crome. Tendinta de agregare familiala a cazurilor de insuficienta psihica usoara este accentuata de tendinta de mariaj asortativ. poate suferi in urma unor procese inflamatorii cerebrale (meningoencefalite). asa cum se intampla in paralizia cerebrala. Shaw. cu perspectiva descoperirii genei precise responsabile. carente alimentare prelungite. emotionale. Anormalitatile variaza de la malformatii grosiere pana la schimbari minore de dezvoltare. distocii de dinamica uterina. Patologie conditionata prenatal. In urma unor studii de microscopie electronica. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio4 . lezional. epilepsie. Stern. actionand intr-un anumit stadiu de dezvoltare a sistemului nervos central. etc. La fel. edematos. In aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. boli endocrine). in aparitia intarzierilor mintale. alergii. displaziile neuroectodermale. gripa. Factorii psihosociali. inca fragil. a determinat intensificarea studiilor neuropatologice in trisomia 21. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite in functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice in momentul actiunii ei. dezechilibre hidroelectrolitice. parotidita epidemica. Se discuta astazi tot mai mult despre implicarea factorilor endogeni. scarlatina. icter nuclear postincompatibilitate Rh. insuficienta cardiaca. indirect. sau postinflamatorii. vor determina tablouri clinice foarte asemanatoare. sau poate fi indirecta. etc. hidrocefalie. 4. traumatisme cranio-cerebrale. vor duce la esec cognitiv. prezentatii vicioase. distrofie. Creierul.rudele de rangul I) si creste progresiv cu numarul cazurilor (ajunge la 40-60% dupa 2-3 cazuri). ce pot avea efecte lezionale asupra sistemului nervos. instrumenta care. organogenetici.. microcefalia. factorii sociogenici. parazitare. cele mai comune sunt. in sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. hidrocefalia. 1972.

fata de gradinita cu regim de zi sau cu orar redus. la pierderea apetitului normal pentru invatatura si inhibitia procesului de maturizare afectiva. demonstrand ca alcoolismul este apanajul periferiilor mizerabile. in favoarea primei. plans. Melanie Klein descrie la copiii scolari asa numita "falsa oligofrenie".economic. crescuti de animale. incapacitate de a retine cele invatate. marcandu-i. frica de reactia agresiva a parintilor si educatorilor in fata unui rezultat slab. timiditate. copiilor cu defeciente senzoriale. stereotipe. il cultivam. exista modelul familial de care ne desprindem greu. Este vorba despre un sindrom de intarziere psihomotorie aparut la copiii despartiti de mamele lor inca din primele luni de viata si crescuti in spitale. orfelinate. au ramas intr-un stadiu animaloid de dezvoltare. care. Dupa un timp indelungat de izolare ei vor prezenta inapoiere mintala. copiii devin pasivi. care la randul lor se vor repercuta negativ asupra dezvoltarii neuropsihice a copiilor din familiile respective. cu infantilism caracterial. care consta intr-un defect aparent si reversibil al inteligentei determinat de factori afectivi. O atentie deosebita trebuie acordata copiilor crescuti in leaganele de copii. inhibitie pana la mutism. Se cunoaste "povestea" nefericita a copiilor-lup. In primul an de viata nu s-a dovedit o legatura directa intre statutul social si nivelul intelectual. toate neajunsurile din viata de fiecare zi asigurand o insuficienta dezvoltare fizica si psihica a supravietuitorilor. Aceste familii inghesuite in locuinte insalubre prezinta frecvent si alte caracteristici: lipsa de stabilitate. Pe de alta parte. creand probleme copiilor nostri si cladind o societate bolnava. cautat in etipatogenia handicapului. explicabila prin ingrijirea suplimentara zilnica din partea familiei. si-l ducem cu noi in viata. Spitz afirma ca atunci cand despartirea de familie se face pe o perioada de timp mai lunga de 3 ani apare "depresia anaclitica": tristete. si 1945 de Spitz si atat de atent descrisa de Bowlby care introduce si termenul de "hospitalism". carente alimentare. deoarece in familiile numeroase apare suprapopularea locuintei cu inrautatirea conditiilor de educatie. esec scolar. este descris de M. intr-o 5 . Acest capitol. viciat. apatici. Pe langa retardul real. Dupa 5-6 luni de carenta afectiva apare scaderea accelerata a ritmului dezvoltarii intelectuale. problematica deprivarii materne este scoasa la lumina inca din 1943 de Goldfarb. instrumentale.Kleine ca fiind marcat de emotivitate exagerata. anorexie. asa cum este. Pentru prescolari intarzierile mintale sunt cu 30% mai crescute in gradinite cu regim saptamanal. cum ar fi frica de esec. Un factor psihosocial negativ este hospitalismul. Cea mai mare raspandire a retardarii mintale a fost gasita in mediile muncitorilor necalificati. care au nevoie de o stimulare particulara in raport cu copiii normali. Alcoolismul cronic familial este un factor major de sociogenie. Anglosaxonii au facut studii riguroase. insomnie. Descurajarea duce la dezgust pentru studiu. tulburari comportamentale. cu tulburari emotionale. cu aparitie prea rapida sau prea lenta (niciodata adecvat). Raspunsurile lui sunt nesigure. patologie importanta. supravietuitori prin cine stie ce minune care asigura rezistenta in fata selectiei naturale. El este cel care genereaza conflicte. unde exista o mortalitate infantila crescuta. In plus. scadere rapida in greutate. parasiti in padure. cu atat rezultatele medii la testele de inteligenta scad. conditii sociale defavorabile. fragilizandu-i. Cercetari romanesti au relevat diferente semnificative intre dezvoltarea copiilor din cresa de zi si cea saptamanala. oricat au fost de bine ingrijiti si stimulati dupa varsta de 3 ani. Cu cat familia are mai multi membri. corelatia apare abia de la 3 ani. cu facies inexpresiv. dificultati in stabilirea contactelor sociale.

Tipul eretic este dominat de neliniste. care nu permite individului o insertie sociala adecvata si un mod independent de a trai. agresive. pareze de tip spastic. organelor interne. Intensitatea retardului psihic. Este caracteristica dependenta psihica de instincte.1. al intensitatii. hipochinezie. predispozanti si determinanti intr-o maniera in care nu se mai poate desprinde semnificatia fiecaruia din ei. de agresiune. extremitatilor. Interventia neadecvata a celor din jur amplifica tabloul clinic. al varstei cronologice. psihopatice. dependenta de anturaj. 2. incurajare. anomalii ale nasului. sexuale. buzelor. adesea intricata. Important din aceasta perspectiva este evidentierea sindromului de insuficienta psihica primara. moderata. Pot apare: deficiente de auz. sau de suprapunerea factorilor favorizanti. creativitatea. Tocmai datorita slabei posibilitati de adaptare. Aprecierea lor se face. impulsivitate. excitabilitate scazuta. sau conducand la aparitia timiditatii. Tipul torpid se caracterizeaza prin apatie. exagerand anxietati in situatii torpide. criteriul sociabilitatii. Tablou clinic Simptomatologia clinica a retardarii mintale este dependenta de intensitatea insuficientei. Tulburarile de acest gen au un caracter difuz si o gravitate mai mare cand insultul actioneaza mai precoce. 3. ridica de multe ori probleme legate de un determinism initial si de agresiuni ulterioare care inrautatesc nivelul cognitiv individual. miscari stereotipe. inertie. mergand fie pe linie eretica. de etiologie ca si de atitudinea medicului fata de subiectul respectiv. stangacie motorie. mobilitate excesiva. afectivitate. al formelor etiologice de manifestare. coloanei vertebrale. pentru a nu face erori de diagnostic. S-a constatat ca frecventa crizelor epileptice asociate se 6 . De aceea. In proportie de 35% din cazuri s-au descris tulburari neurologice de motricitate. curiozitatea si ingeniozitatea urmaririi scopurilor adaptative. Retardul psihic este global. Uneori se va ajunge pana la delicte materiale. crescand expozivitatea in cazul celor eretici. in general. modificari de forma si continut ale cutiei craniene. semne de focar. de intensitate variabila. viata este saraca. excitabilitate crescuta. palatului dentar. in functie de coeficientul de inteligenta. de varsta cronologica la care este examinat cazul. uneori chiar reactii psihotice. Din punct de vedere al intensitatii se descriu patru forme ale intarzierii mintale: usoara. el presupune o ramanere in urma a dezvoltarii personalitatii fata de normalul de varsta. Cauzalitatea retardului psihic. In functie de varsta la care s-a instalat deficienta. automate. nevrotice. comun tuturor gradelor de intensitate. paralizii. explozii afective. 5. Conduita este particulara. pot exista implicatii de ordin somatic. pedagogie diferentiata. la care se poate adauga si intelectul de limita. 5. severa si profunda. varsta mintala. tendinte clastice. tabloul clinic poate fi privit din trei unghiuri de abordare: 1. statura mica sau crestere exagerata. de vedere. extrapiramidal. simptomul cardinal al oricarei insuficiente psihice este deficitul intelectual.atitudine generala demisiva sau agresiva. modificari trofice. fie pe cea torpida. Indiferent de etiologie. Perturbarea puternica a performantelor ar putea fi reversibila prin scoaterea copilului din mediu. ochilor. incapacitate de a se concentra in directa unei activitati cu scop. abdomenului. deficientul psihic poate prezenta tulburari de comportament. de activitatea endocrina si vegetativa si nu de spontaneitatea.

Varsta mintala a subiectului devenit adult are similitudini cu cea a copilului intre 7 si 10-12 ani. devotament. gandirea elementara. afecte patologice cu intensa coloratura vegetativa. nestatorniciei. memoria mecanica. dispozitia si excitabilitatea exagerata. Insuficienta in domeniul reactiilor afective de tip superior. De aceea se impune urmarirea in timp a acestor copii si eventual tratament corespunzator pentru prevenirea aparitiei crizelor. semnificand masura in care un individ se asociaza si interactioneaza atat in societate in general. In unele sindroame malformative. fara acces la abstract si logic. Miscarile voluntare. Pe fondul capacitatilor insuficiente se intalnesc si achizitii normale sau formal exagerate. mai putin in cel al functiilor afectiv-volitive si numai arareori exista o simptomatologie somatica. existand o capacitate elementara de insertie sociala. adesea. neindemanarii. Intarzierea mintala moderata si severa reprezinta aproximativ 20% din totalul 7 . cum ar fi memoria mecanica. actionand ca elemente de executie sub supravegherea atenta a altor persoane. tulburarilor de personalitate. Intarzierea mintala usoara. Cu toata stradania si cu ajutorul celor din jur. Perceptia lor este mai putin exacta. stangaciei. urmate de o scoala speciala.ridica pana la 54% din totalul retardarilor profunde si pana la 16% din cele usoare. afectiv prezinta o labilitate marcata. Suferinta umana se exprima prin doua categorii de manifestari. traumatismul cranio-cerebral. 5. Capacitatea de a face fata acestor cerinte poarta azi numele de functie sociala sau competenta sociala. atentia instabila. opt clase elementare.Ghiran). Sunt descrise si modificari caracteriale de tip epileptic: lentoare. suferinta perinatala. caracterului greoi in gandire si activitate. mai ales a sentimentelor etice. inegalitatea in dezvoltarea functiilor psihice. pictura. sunt sarace. Gratie capacitatilor psihice scazute. Isi schimba mereu locul de munca. neindemanatice. 5. legata de concret. recunoastem debilitatea mintala din prima clasa primara. se plange de nedreptate. Majoritatea cazurilor reusesc sa se incadreze intr-o activitate productiva. alaturi de sugestionabilitatea si dorinta de afirmare. este posibila dezadaptarea si lipsa de rezistenta a individului la conditiile profesionale. morale. prabusirea catastrofala din perspectiva psihica se produce in momentul suprapunerii crizelor epileptice. de exagerari sau pervertiri.2. Pe de o parte cele simptomatice caracteristice bolii. sechelaritatea postmeningoencefalita. Retardatii mintal au relatii interpersonale foarte limitate. acesti copii nu pot promova clasa in conditiile unei exigente corespunzatoare. in conditiile unui invatamant special. Comportamentul lor social este direct mediat de structura sociala a contextului in care se afla si de comportamentul echipei de asistenta cu care se afla zilnic in contact. talentul la desen.1. Viata instinctiva este dominata. posibilitatea scolarizarii in scoli ajutatoare. Pot termina. muzica.1. vascozitate in gandire si limbaj. cu valori intelectuale bune. instabilitatii. fac din ei unelte de executie in mana unor delincventi psihopati.1. cu tendinte explozive. cat si in mediul sau familial (V. este evidenta la adolescenti. Dizarmonia. dar pretentiile sunt lipsite de autocritica si greu de satisfacut. QI=52-67. iar pe de alta parte prin alterarea capacitatii de a face fata cerintelor ce i se impun ca fiinta sociala. irascibilitatii si tendintei la reactii primitive. Insuficienta este mai pregnanta in domeniul capacitatilor intelectuale. Deficientele in domeniul comportamentului social al handicapatilor se datoresc in mare parte esecului conditiilor de mediu existente in mentinerea si dezvoltarea lui. Chiar daca diagnosticul a scapat anterior. gestice.

5. autoalimentare). ca rezultat al progreselor stiintifice si cresterii cerintelor scolare si sociale. tendintele impulsive agresive duc. in general. a exigentelor si a gradului de abstractizare impus de cunoastere. Coeficientul intelectual este cuprins intre 6885 (dupa unii autori 90). discalculice.retardelor. Insuccesul scolar duce la sentimentul de insecuritate. disgrafice. 6. Majoritatea sunt incadrati in familii. Dupa indelungate exercitii pot insusi deprinderile de autoservire (spalat. Afectiv. fie de pervertire. nu au perseverenta in munca. sau dimpotriva.4. limbajul presupune numai emiterea unor sunete nearticulate. cu existenta predominant vegetativa. Din perspectiva cronologica. Intelectul de limita a fost de curand individualizat. prostitutie. lipsite de sens. automate. se pot inscrie fie pe linie eretica (egoisti. Operatiile de gandire se desfasoara cu dificultate. Ca adulti. Pubertatea se instaleaza tardiv. De aceea. iar insertia sociala este practic imposibila. fapt care nu permite instructia. Intarzierea mintala profunda cuprinde cazurile cu QI mai mic de 20. labili afectiv. disforici. nu plang. sunt lenti. Cronologie. vagabondaj. Sunt greoi. cuprinzand cazurile cu QI intre 20 si 51 sau partial educabile. Pubertatea nu se instaleaza. forta musculara scazuta. se autoservesc la nivel elementar. Chiar si in clasele primare acesti copii s-au evidentiat prin tulburari dislexice. sunt capabili eventual de afecte patologice. iar viata instinctiva este dominata fie de diminuare. cu ura inversunata pe cei din jur).3. Copiii cu intelect de limita se comporta satisfacator pana in clasa a patra. Miscarile sunt stereotipe. de cele mai multe ori repartizandu-se in camine-spital. afectuosi). pot efectua munci calificate sub supraveghere si dispun de un statut semidependent social. mananca necontrolat. cu tendinte auto si heteroagresive. la scaderea nivelului aspirational. comparabil cu cel al anteprescolarului. varsta mintala care nu depaseste doi ani sub nici un raport. cu tendinta la reactii explozive. superficiali in achitarea obligatiilor scolare. stupida.1. 8 . disproportia intre varsta mintala si cea cronologica este mai mare. stangaci. la aparitia tulburarilor nevrotice sau comportamentale. au dificultati de mers. la comiterea unor delicte. imbracat. acesti subiecti pot realiza o adaptare profesionala si sociala normala. Limbajul lor verbal este sarac si defectuos. Sunt neinstructibili scolar. posibilitatile de abstractizare sunt modeste. sau torpida (docili. diagnosticul pe grade de intensitate este nesigur si considerat ca o eroare inainte de 6-7 ani. Pot fi incadrati intr-o activitate productiva de obiecte de uz casnic. Slaba capacitate de inhibitie. tabloul clinic este diferit si impune exigente diagnostice particulare. nu rad. Cu cat varsta cronologica este mai mare. odata cu cresterea complexitatii materiei supusa invatarii. sunt neindemanatici. rautaciosi. dar din clasa a cincea incep sa intampine dificultati. diagnosticul mai sigur si invers. 5.2. Nu recunosc rudele. inferioritate. sunt indiferenti la stimulari exterioare. cersetorie. limbajul scris nu este posibil. Somatic si neurologic prezinta multe afectiuni care duc la scaderea rezistentei organismului si la o viata scurta. a interesului scolar. Incadrarea in familie nu este posibila. in caz de nesupraveghere. Daca comunicarea verbala este posibila cu multe greseli. instabili. Expresia fetei este indobitocita. fiind capabili sa-si intretina igiena personala. Viata lor psihica se limiteaza la reflexe neconditionate. paralel cu comportamentul. In perioada de adult varsta minima corespunde copilului de 3 ani sub raportul dezvoltarii limbajului. necesitand ajutor sustinut din partea familiei.1. Incadrarea lor se poate face in camine-scoala si vizeaza insusirea unor deprinderi elementare si a unor operatii simple de munca. sunt incapabili sa se autoconduca. Nu se pot autoservi.

inca din primii ani de viata. de asemenea cei cu tulburari emotionale. spitalizati indelung). discalculie. Copiii cu deficiente diverse: hipoacuzie. Copilul atentional deficitar apare ca un insuficient din cauza insuccesului scolar si a indisciplinei. pot determina oprirea sau regresul psihomotor tranzitor. usureaza mai mult diagnosticul.In aceasta etapa de varsta asistenta este prevalent medicala. ridica probleme deosebite de incadrare in cazul varstei mici si a handicapului modest. Intre 6 si 7 ani. diagnosticul de intensitate este posibil si obligator pentru incadrarea lor corecta. lasand impresia unui retard aparent. Retardul. Evaluarea psihometrica corecta demonstreaza o slaba capacitate de concentrare atentionala. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. afectiuni gastro-intestinale prelungite. aprecierea psihomotricitatii). dislalie. 1996). 1994). varsta mintala. Cerintele scolare impuse copiilor dupa 7 ani fac posibil diagnosticul cu usurinta. imunologice. incapacitatea de a se adapta social. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. Diagnosticul diferential se impune. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cat mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de varsta. constituie argumente importante pentru diagnostic (Dyrborg. Datele de anamneza care releva prezenta intarzierii in dezvoltarea psiho-motorie si a limbajului. cu tulburari mnestice secundare. etc. Pe langa o anamneza foarte amanuntita si un examen clinic complex. dar cu nivel intelectual normal. examinari genetice. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. noile cerinte de incadrare sociala. Dupa 16 ani. intre diferitele forme ale retardului psihic. achizitii si cunostinte. distrofie. de stabilire a relatiilor cu sexul opus. dar si de noile cerinte adaptative. nivel de dezvoltare al limbajului. scolar si profesional corespunzator varstei. biologice. Afectiuni somatice diverse: tusea convulsiva.. parazitologice. ambliopie. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat incheiat. 9 . disgrafie. in contextul posibilitatii de a asimila si acumula pe parcursul dezvoltarii. Insuficienta psihica secundara (dementa). de incadrarea in campul muncii. etc. rahitism grav. tulburari de spatialitate. nu pot valida posibilitatile potentiale. usor de stabilit la copilul mai mare. depistarii microsimptomatologiei neurologice si efectuarea unor investigatii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului (Rutter. dislexie. in primul rand. bronhopneumonie. cu posibilitati de recuperare odata cu insanatosirea somatica. La examinarea copilului deficient mintal se insista asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie. medii subculturale. electroencefalograma. tomografie computerizata. pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. intr-un ritm evident inferior normalului. 6. iar asistenta devine prevalent instructiv-educativa. Diagnosticul. de satisfacere a obligatiilor militare. Se face diagnostic diferential cu cazurile care prin lipsa de stimulare sau datorita carentelor afective nu au nivel normal de dezvoltare psiho-motorie (copii abandonati. iar asistenta devine prevalent sociala. Simptomatologia este dependenta de gradul insuficientei. cand si posibilitatile terapeutice sunt depasite.

motorii sau afectiv-comportamentale. endocrinolog. 8. a maladiilor somatice cronice. maistri. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea incadrarii in familie si in societate. fizice. ea depinzand de o multitudine de factori: cantitatea si calitatea resurselor intelectuale. absenta (la investigatiile paraclinice) a unor semne evocatoare de leziuni cerebrale organice. Valorificarea optima a posibilitatilor de dezvoltare de care dispune copilul deficient nu se realizeaza de la sine. educator-defectolog. 7. de atitudinea de intelegere. Adaptarea profesionala nu este in functie strict de coeficientul de inteligenta. in anumite conditii si cu anumite limite. privatiuni de joc. logoped. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama in aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu intarziere mintala. Reusita profesionala nu implica gandirea verbal-logica. dupa traume psiho-afective. severitatea handicapului mental. tulburarile neurologice asociate. familia. pediatru. formarea unor deprinderi de munca. senzoriale. intrucat motivatia in procesul muncii este mult mai puternica si adecvata. pot apare si in diferite forme de hospitalism. jocul bizar.) care nu sunt asa de deficitare si care pot compensa in parte deficienta mintala a individului. ci vizeaza diversele aptitudini psihomotorii. de limbaj si emotional-volitive. Prognosticul social apreciaza tocmai gradul dependentei sociale (posibilitati de autoservire. in discordanta cu performantele lui. etc. atitudinea hiperprotectiva.. aparitia simptomatologiei dupa un interval de dezvoltare normala. Prezenta unor deficiente senzoriale. de angajament cu care familia consimte sa se implice in actul terapeutic. de ajutor si cooperare pe care o au ceilalti fata de el. permit orientarea spre diagnosticul de psihoza.Disritmiile dezvoltarii pot fi: constitutionale sau consecinta deprivarii afective sau de cunoastere. Obiectul terapeutic principal consta in stimularea si 10 . senzoriale. Faciesul inteligent al copilului. metodele terapeutice utilizate. simptomatologia somatica polimorfa. Psihozele infantile (autismul Kanner si mai ales autismul atipic) ridica probleme diagnostice. Forma clinico-etiologica. precum si factorii neintelectuali de personalitate (motivatii. ci depinde mai curand de instabilitate. existenta unor afectiuni intre care epilepsia este cel mai frecvent intalnita. de tulburari afective asociate si de posibilitatile concrete de incadrare. neurolog. inseamna ca. Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. precocitatea si perseverenta cu care sunt aplicate si disponibilitatile emotionale. ea are posibilitati de recuperabilitate. psiholog. S-a observat ca randamentul in munca a deficientului mintal este mai bun decat prognosticul scolar. atitudini. kinetoterapeut. Capacitatea de a se dezvolta si de a-si insusi cunostintele si deprinderile este inferioara fata de ritmul si eficienta proceselor psihice ale copilului normal. incarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. abandonul. insusirea unei meserii pe care sa o poata profesa intr-un grup social organizat). Integrarea deficientului mintal intr-un colectiv de munca depinde si de particularitatile colectivului. motorii. mergand spre ameliorarea tabloului clinic. Principii terapeutice Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. pot intuneca prognosticul. mediul subcultural. atitudinea rejectiva.

fizioterapie.4. mediind astfel.1.1.5. diferentiate si individualizate. sa continue actul terapeutic in conditiile situatiilor cotidiene. Tratamentul bolilor somatice asociate. 8.dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime.1. orientarea spre o forma de invatamant corespunzatoare. Educatia fizica.3. Educatia intelectuala: citit. Pedagogia este eficienta nu numai in scoli de masa.3. orientare profesionala. adaptate deficientelor motorii. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic. Terapia manifestarilor convulsivante epileptice. 8. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. incadrare in munca. aplicate precoce cu perseverenta. 8. masaj galvanic. 8.1. Exista comisii de diagnostic si triaj care se ocupa de ocrotirea minorilor la nivel judetean. in conditiile implicarii nemijlocite a familiei. ca mai ales la copilul mic. institutionalizare. Ei vor fi deprinsi (fara a neglija pe ceilalti copii normali) sa aplice sistematic la domiciliu schema terapeutica.1. ionizari. fetopatia toxoplasmotica sau in unele boli genetice de metabolism (fenilcetonuria. Deficientele motorii necesita.3. ei au avantajul unor raporturi mai naturale si a unei comunicari mai complexe cu acesta. procesul de socializare. Educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala in vederea integrarii socio-profesionale. in special senzoriale. 8.liminarului (scoala normala). Educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. include programul de scolarizare al: . etc.5. Metode de instructie. Psihostimulare.1. Tratamentul specific este posibil doar in unele situatii particulare cum ar fi: hipotiroidismul congenital. 8. In diferentierea masurilor terapeutice trebuie tinut seama in special de gradul handicapului si structura resurselor existente.1. Techirghiol). galactozemia. 8.2. Ele supravegheaza acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. de eventualitatea existentei unor deficiente asociate.3. roborare.1.3. pe langa terapia antispastica.). dar si in scoli speciale pentru deficienti si in spitale. insusirea deprinderilor de autoservire si munca. Tratamentul medicamentos vizeaza: 8. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. stiut fiind.intarziatului mintal usor (scoala speciala ajutatoare).3. Incadrarea familiala. indicate in terapia deficientului mintal. 8. Ea vizeaza. Familia ofera afectiunea de care copilul deficient are nevoie.2. cresterea posibilitatilor de memorare. 11 .4.2. Corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate.3. 8. interventii chirurgicale (tenotomii). Educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. 8.3. calcul. . ameliorarea metabolismului cerebral. cure balneare in sanatorii specializate (Oradea. motorii sau emotionale. in functie de parametrii deficientei: 8. 8.4. gimnastica medicala sistematizata. 8. Parintii trebuie ajutati si invatati sa accepte realitatea. scris. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. in functie de gradul handicapului.

organizata si dirijata de catre societate si urmaresc depistarea si indepartarea tuturor factorilor de risc. Screening in masa pentru depistarea fenilcetonuriei se face in mai multe regiuni ale tarii. amniografia. odata cu cresterea aportului de proteine alimentare. In cadrul acestor masuri se inscriu: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. Fenilalaninemia se determina prin testul Guthrie dupa ziua a 3-a de viata. Prin aceste metode se pot identifica practic toate maladiile cromozomiale si peste 40 de maladii metabolice ereditare. consultul si sfatul genetic). Diagnosticul antenatal are o importanta mare in depistarea unor afectiuni. screening-ul se face numai in regiunile cu risc crescut si s-ar impune extinderea lui in populatia generala. Ele se constituie ca o actiune cu caracter general. in special enzimopatiile si hemoglobinopatiile. testarea serica materna. Se fac testari neonatale in maternitati pentru depistarea unor boli. S-a observat ca retardarea mintala este mai frecventa in clasele sociale inferioare. inclusiv in Cluj. testarea biochimica si testarea moleculara. 12 . deoarece masurile profilactice sunt mai putin eficiente datorita saraciei. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. a dus la reducerea semnificativa a prevalentei intarzierii mintale usoare sub 1% fata de media internationala de 3-5%. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. Metodele des folosite sunt: ultrasonografia. Pentru depistarea hipotiroidismului. vaccinarile. In alta boala metabolica. 9. galactozemia. tratamentul prompt al afectiunilor gravidei sau copilului. in Suedia. subculturalitatii. Aplicarea sistematica a unor programe de educatie suplimentara adresata copiilor din familii dezavantajate cultural si altor copii cu risc crescut de interesare neuropsihica. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. Ultrasonografia poate determina dupa saptamana a 14-a de viata intrauterina diametrul biparietal evidentiind microcefalii. insalubre si mediului familial instabil. hidrocefalii. etc. locuintei necorespunzatoare. La aceasta se adauga marea gama a masurilor specifice urmarind asistenta gravidelor cu sarcini patologice. se poate evidentia deficitul enzimatic prin metoda Beutler-Baludo (se efectueaza din sangele din cordonul ombilical). amniocenteza. O alta forma a profilaxiei este sfatul genetic. dispensarizarea gravidei. fetoscopia. nou-nascutului si a copilului.Atitudinea pozitiva a societatii fata de copiii cu handicap psihic este o conditie indispensabila pentru evitarea unor reactii comportamentale neadecvate si asigurarea unei optime adaptari sociale. cu incompatibilitate Rh sau de grup. anencefalii. Profilaxie Caracterul de deficienta ireversibila a intarzierii mintale face ca masurile profilactice sa se situeze pe primul plan al obiectivelor terapeutice.

M Retardul mental este o expresie folosita pentru a descrie copiii si persoanele care se dezvolta intelectual sau cognitiv mai incet decat cei de varsta lor. memorie. Care sunt simptomele? Semnele si simptomele retardului mintal sunt exclusiv comportamentale. infectii ale bebelusului dupa nastere. 13 .R. nasterea prematura. In recuperarea copilului sunt implicati mai multi specialisti si mai multe tipuri de terapii:  logopedie. leziuni si traumatisme grave la nivelul capului oricand in copilarie sau la maturitate (in aceste cazuri dizabilitatile pot fi temporare sau permanente).toate considerate dizabilitati intelectuale . Multe dintre cauzele retardului mental raman necunoscute. Chiar si copiii cu autism. cu atat tratamentul si recuperarea sunt mai rapide si mai eficiente. Este vorba de o limitare a functiilor psihice care conduce la o dezvoltare intelectuala limitata. la momentul nasterii sau dupa aceea. Copiii cu dizabilitati pot avea probleme in a invata sa mearga de-a busilea. lipsa oxigenului la nasterea copilului (hipoxia). sindrom Down sau paralizie cerebrala . sa se tarasca sau sa vorbeadsca inca de cand sunt bebelusi. probleme si complicatii in sarcina (boli sau infectii ori medicamente care pot afecta dezvoltarea fatului). Alte caracteristici specifice sunt intarzieri sau dificultati in:       dezvoltarea limbajului (vorbirii in special). de aceea in ziua de azi se foloseste mai degraba expresia de dizabilitati intelectuale sau intarzieri in dezvoltare. Cum se trateaza dizabilitatile intelectuale? Cu cat diagnosticul este pus mai devreme.pot creste si deveni copiii foarte capabili in viata. invatarea regulilor sociale. Expresia este considerata de multe ori ofensatoare. Iata cateva dintre ele:       anomalii genetice (ale bebelusului). Care sunt cauzele retardului mintal? Intarzierile in dezvoltarea intelectuala a copiilor apar adesea din cauza unor leziuni cerebrale sau a unor probleme care impiedica creierul sa se dezvolte in mod normal. Acestea pot aparea atat in cavitatea intrauterina. Un copil care are dizabilitati de invatare si dezvoltare nu inseamna ca nu poate invata. adaptarea sociala si in dezvoltarea aptitudinilor de auto-ingrijire si auto-adaptare. gandirea logica. rezolvarea problemelor.

aptitudini interpersonale.comunicare. El supune copilul unor teste care arata daca este capabil sa gandeasca si sa rezolve probleme. copilul trebuie sa implineasca 3 criterii esentiale:    sa aiba un coeficient de inteligenta sub 70. Totul depinde de conduita terapeutica care se aplica. medicatie.. suport educational. 2 sau mai multe probleme grave in comportamentul de adaptare al copiilor . dar si de alte boli de care ar putea suferi si care ar sta in calea dezvoltarii lui. sociale etc. Specialistii sustin ca pentru a se putea pune diagnosticul de retard mintal. problemele comportamentale sa apara inainte de varsta de 18 ani. Multi copii cu dizabilitati de invatare au o viata activa si normala si reusesc sa se descurce pe propriile forte. de eforturile celor din jur.   psihoterapie (terapie comportamentala). Cum se pune diagnosticul? Medicul face o serie de teste copilului pentru a-si putea seama daca sufera de vreo dizabilitate intelectuala sau nu. Toti specialistii implicati in terapia copilului au scopul de a-l ajuta pe micut sa isi dezvolte cat mai multe dintre aptitudinile lipsa in vederea imbunatatirii calitatii vietii. educatorilor si profesorilor) trebuie facuta devreme in copilarie. 14 . Educatia speciala (cu ajutorul parintilor.

15 . sindromul Turner.3 DS pana la –5. se poate face urmatoarea clasificare a retardului mintal (WHO. ( -2 DS pana la –3.3 DS pana la –4. Retardul mintal de obicei semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70. Se poate face o radiografie craniana daca se observa deformari ale craniului. Se pot face EEG. tomografie cerebrala si evaluare psihometrica. mongolismul si alte afectiuni.3 DS).3 DS). Daca se considera QI mediu in populatie ca fiind 100 si valoarea deviatiei standard (DS) de 15. galactoza serica. Analizele cromozomiale pot detecta sindromul Klinefelter. • Sever QI = 20-35. 1968): • Usor QI = 50-70. profil tiroidian si dozare urinara de carbohidrati.3 DS). ( -4. ( peste –5. VSH. • Moderat QI = 35-50. Testele de rutina includ: hemoleucograma. ( -3. aminoacizi sau acizi organici. • Profund QI < 20. biochimia. dar e recomanda consultatia unui neurolog inaintea inceperii unor investigatii costisitoare. VDRL.3 DS).Retardul mintal semnifica un coeficient de inteligenta (QI) mai mic de 70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful